Stenogramă plen

Vă mulțumesc.

Mergem mai departe, la Grupul PSD, să văd dacă mai avem colegi.

Domnul Vulpescu? Doamna Huțu? Domnul Dan Șlincu? Domnul Tuhuț? Domnul Viorel Salan sau domnul Romulus... Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de azi am intitulat-o „NATO – garanția unui viitor în pace pentru România”.

Chiar acum are loc la Madrid un summit istoric. Liderii țărilor membre NATO s-au reunit pentru a dezbate teme importante pe care realitatea le-a impus atenției.

Printre principalele puncte pe agenda reuniunii la cel mai înalt nivel de la Madrid se află, pe primul loc, întărirea capacității de apărare. Apoi, este obligatorie adoptarea unui nou concept strategic al NATO. Trebuie, de asemenea, avute în vedere relațiile cu partenerii Alianței, primirea Finlandei și Suediei ca membre NATO și distribuirea responsabilităților financiare prin reiterarea angajamentului ca fiecare stat membru să cheltuiască cel puțin 2% din produsul intern brut pentru apărare.

Dar la ce se poate aștepta România de la acest summit? Mai întâi, în noul concept strategic al NATO, Marea Neagră va apărea în premieră ca punct important în ceea ce privește securitatea colectivă. De asemenea, documentul strategic va insista asupra apărării colective, piatra de temelie a NATO, care prevede că, dacă un aliat este atacat militar, toate celelalte state membre vor interveni în conflict.

Apoi, grupurile actuale de luptă ale NATO din România și alte țări estice vor putea fi ridicate la rang de brigadă, ceea ce înseamnă creșterea numărului de militari până la 4.000.

Vor fi create forțe speciale de întărire ce vor putea fi trimise rapid, în maximum 48 de ore, în țările din estul NATO, în cazul unei agresiuni. Practic, vor fi zeci de mii de soldați din trupele NATO pregătiți permanent să fie trimiși în țările din est în caz că Rusia ar ataca o astfel de țară. Potrivit unor informații apărute în presă, această forță de reacție rapidă ar urma să numere peste 200.000 de militari.

Sunt doar câteva dintre deciziile ce au ca scop final întărirea securității pe flancul de est, inclusiv a României, iar impactul lor va fi imediat.

Capacitatea unei organizații de asemenea dimensiuni de a se adapta permanent la schimbările globale prin care trece lumea și de a răspunde adecvat la orice provocări demonstrează validitatea sistemului de valori pe care aceasta a fost constituită încă de la început.

Summitul NATO de la Madrid reprezintă o confirmare că decizia României de acum 18 ani de a deveni membru al Alianței a fost cea corectă.

Este ceea ce ne-am dorit și ne dorim cu toții, ca națiune. Un viitor în pace pentru noi și pentru copiii noștri. Viorel Salan, deputat al PSD, Hunedoara. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul Romulus Damian, dacă a ajuns? Nu.

Mergem mai departe, la Grupul PNL. Doamna Cătălina Ciofu?

Vă rog, doamnă deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică se numește „Educația – șansa unei vieți mai bune pentru comunitățile vulnerabile din România”.

Nu cu mult timp în urmă, cu toții vedeam în deschiderea unei noi întreprinderi industriale, în descoperirea și exploatarea unor noi resurse naturale sau în relocarea în centre urbane majore șansa unei vieți mai bune. Șansa de a depăși limitările economice inerente existenței într-o comunitate lipsită de resurse materiale.

Cu toate acestea, în economia prezentului și, mai ales, în cea a viitorului, acestea nu mai sunt suficiente, iar uneori nu sunt nici măcar necesare. Aceasta deoarece economia prezentului și cea a viitorului se bazează, respectiv se va baza tot mai mult pe cunoaștere. Dar o populație educată nu înseamnă numai angajați de succes. Nu înseamnă numai întreprinzători performanți. Nu înseamnă deci numai venituri pentru stat. Înseamnă și oameni conștienți de propriile capacități, de propriile așteptări, de propriile valori. Înseamnă oameni cu un nivel ridicat al conștiinței propriei identități. Înseamnă oameni fericiți, optimiști și siguri pe ei. Și, nu în ultimul rând, înseamnă cetățeni responsabili.

O populație educată înseamnă cetățeni care știu ce oferă societății în care trăiesc și știu ce să aștepte de la ea. Cetățeni care oferă, astfel, baza de selecție performantă de care și statul are atâta nevoie. Cetățeni care, prin acțiunile lor de zi cu zi, conduc la neproliferarea comportamentelor incorecte, corupției, risipei. Se creează, astfel, un cerc virtuos, care promovează exact ceea ce noi, liberalii, ne străduim să promovăm – o bună guvernare! Iar buna guvernare se autoîntreține, devenind din ce în ce mai performantă, pe măsură ce investițiile în educație își fac efectul.

Iar pentru comunitățile mai puțin favorizate, un proces educațional de calitate începe cu prevenirea abandonului școlar. Acest aspect este nu doar foarte important, ci chiar vital. De aceea, statul are datoria de a se implica mai profund și mai profesionist în acest domeniu. Însă, de cele mai multe ori, cauzele abandonului școlar sunt culturale, sociale și profund locale. De aceea, este foarte important ca tot la acest nivel să fie identificate și soluțiile necesare. Fără implicarea părinților și a liderilor acestor comunități nu vom putea oferi niciodată copiilor din aceste comunități șansele pe care le merită.

Primii care trebuie să realizeze câtă nevoie au de educație sunt chiar beneficiarii ei. Pe acești beneficiari dorim noi să îi responsabilizăm, să îi încurajăm și să îi ajutăm, astfel încât să își pună în practică inițiativele.

Educația, dragii mei, este o responsabilitate comună. A statului, a factorilor de decizie, a profesorilor, dar și a părinților, a comunităților locale și chiar a elevilor. Doar înțelegând aceasta vom putea beneficia, în viitor, de un sistem de educație de înaltă performanță.

Haideți, așadar, alături de noi să realizăm un sistem educațional performant și, astfel, să punem România acolo unde îi este locul și să dăm și celor mai puțin favorizați copii șansele pe care le merită!

Cătălina Ciofu, deputat al PNL de Bacău.

Vă mulțumesc, doamnă deputat. Mergem mai departe. Domnul Leoreanu n-a ajuns. Domnul Valentin Făgărășian. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor,

M-am întristat foarte tare atunci când un membru al Parlamentului României afirma că românii plecați la muncă în străinătate „nu au nicio contribuție la economia românească”. Cu toții ne-am fi așteptat ca domnia-sa să-și ceară public scuze sau partidul din care face parte să ia atitudine, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Să sperăm că pe viitor nu vom mai avea asemenea derapaje din partea unor oficiali ai statului român.

Stimați colegi,

Îmi doresc ca autoritățile române să înțeleagă că cei peste 4,5 milioane de români care muncesc onest în afara frontierelor țării nu sunt doar cel mai puternic investitor străin al României, prin miliardele de euro transferate anual în țară, ci și factorul cel mai puternic de stabilitate socială pentru familiile rămase acasă, în România. Ar trebui să ne punem doar câteva întrebări ca să înțelegem contribuția lor. Cum ar trăi milioanele de familii rămase acasă fără banii trimiși de frați, surori sau părinți plecați la muncă în străinătate? Câte sacrificii fac ei și cât de dificilă este viața lor în străinătate?

România, ca toate statele membre ale Uniunii Europene, traversează momente dificile din punct de vedere economic, marcate de creșteri generalizate de prețuri pentru aproape toate produsele, de la carburanți, facturi și până la produsele alimentare. Cu toții apreciem favorabil deciziile Guvernului condus de președintele PNL, Nicolae Ciucă, de a sprijini populația prin măsuri economice și sociale, alocând miliarde de lei atât către populația cu venituri reduse, cât și pentru susținerea antreprenorilor români. Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că munca românilor din străinătate și miliardele de euro strânși din sudoarea lor și trimiși acasă, la familii, reprezintă un factor important nu numai pentru stabilitatea socială, ci și pentru susținerea consumului și a unei rate ridicate de creștere economică.

Chiar dacă foarte mulți români muncesc în străinătate pentru a le asigura familiilor lor un trai decent, cu toții ne-am dori ca aceștia să se întoarcă acasă, în țara natală. Nu cred că avem vreo îndoială că românii își doresc cu toată puterea să se întoarcă acasă, însă acest lucru depinde de acțiunile statului român, în sensul modernizării țării. Salarii mai bune,

servicii publice decente, un sistem de educație performant pentru copii, un sistem de sănătate care să ofere garanția unui tratament adecvat reprezintă numai câteva dintre condițiile pe care România trebuie să le realizeze pentru a-și repatria cetățenii.

Vă mulțumesc. Valentin Făgărășian, deputat al PNL.

Mulțumesc, domnule deputat. Mergem la Grupul USR, acum. Domnule deputat Viorel Băltărețu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cu 20 de minute înainte de miezul nopții de 14 aprilie 1912, căpitanul Edward Smith își întreba echipa: „Ce am lovit?” În ciuda avertismentelor repetate de la alte nave, Titanicul și-a păstrat cursul și viteza spre tragedie.

Restul este istorie. Cu multe victime – 67% din cei prezenți la bord.

Domnule căpitan Ciucă, cursul e greșit, nava e prea grea, cu bugetari inutili! Momentul coliziunii se apropie! Cei 50 de bani au același efect ca orchestra de pe punte care cânta prohodul Titanicului!

Da, România este afectată de o situație economică internațională dificilă pe care nu o poate controla – situația geopolitică cauzată de războiul din Ucraina afectează lumea întreagă, costurile transportului maritim au crescut, activitatea rafinăriilor românești este afectată. Se adaugă și reorientarea resurselor petroliere din zona arabă către piața asiatică.

Dar ce poate România controla e ceea ce se întâmplă la ea acasă.

Și ce vedem la noi în ogradă? Pe de o parte, lipsa unei strategii de exploatare a zăcămintelor românești, în contextul crizei din piața de carburanți, și strategii de preț netransparente și necorelate cu evoluția prețului din piața internațională.

După cum vedeți, e nevoie critică de o intervenție complexă, adaptată unei situații economice complexe. Nu peticeli de 50 de bani!

Ce măsuri pot fi luate urgent:

1. În zona extracției – Agenția Națională pentru Resurse Minerale să verifice volumele de extracție în baza licențelor de exploatare acordate.

2. În zona distribuției – Consiliul Concurenței să verifice respectarea costurilor și că nu există înțelegeri de tip monopol sau acorduri tacite între comercianți.

3. În economie – măsuri ce depind strict de Guvern, precum reducerea TVA-ului sau a accizelor la carburanți. Legea USR de reducere a TVA de la 19% la 5% stă în Parlament și poate fi votată chiar astăzi dacă se dorește acest lucru.

4. Măsuri proactive pentru stimularea ofertei și pentru reducerea cererii. Doar un exemplu – subvenționarea costurilor cu transportul public și încurajarea românilor să îl folosească mai mult.

Domnule Ciucă, dacă Guvernul pe care îl conduceți nu ia urgent măsuri adecvate dimensiunii icebergului, ne scufundăm! Deschideți dialogul cu opoziția, să găsim soluții împreună! Altfel, rămânem să privim cu toții icebergul de foarte aproape, în timp ce dumneavoastră vă întrebați: „Ce ne-a lovit?”

Vă mulțumesc.

Viorel Băltărețu, deputat al USR PLUS de Cluj.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Marian Lazăr? Vă rog.

Bună dimineața, stimați colegi! Mulțumesc, domnule președinte. Declarația mea de astăzi se numește „Grindeanu, vaporul și tulcenii”.

Stimați colegi,

Mi-am propus ca astăzi să discut despre un alt subiect important pentru români: lipsa de reacție a ministrului Grindeanu cu privire la problemele cu care se confruntă ministerul pe care vremelnic îl conduce – subiect care mi-a atras atenția din nou. Este vorba de situația generată de sistarea operării de către Navrom Delta – SA din Tulcea a navelor de transport pasageri și marfă ce deservesc localitățile din Delta Dunării începând cu data de 26 iunie 2022. Astfel, această societate se află în imposibilitatea de a asigura transportul de pasageri și marfă dintre municipiul Tulcea și localitățile din Delta Dunării, din cauza unei datorii a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în cuantum de 4,3 milioane de lei, ce se raportează la subvenția ce trebuie acordată pentru acest serviciu de utilitate publică, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 595/2000.

Totuși, fără a analiza lipsa de implicare a actualului ministru de resort în ceea ce privește soluționarea acestei situații și derularea relației contractuale dintre Navrom Delta – SA Tulcea și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, un lucru este cert, și anume faptul că, începând cu 26 iunie 2022, a fost sistată operarea traseelor Tulcea–Sulina, Tulcea–Sfântu Gheorghe, Crișan–Mila 23 și Crișan–Caraorman. La aceste trasee se adaugă și traseul Tulcea–Periprava, a cărui operare a fost oprită încă din luna martie, din cauza războiului din Ucraina, și pentru care nici până în prezent nu s-a găsit o soluție de transport subvenționat direct, ci doar soluția preluării pasagerilor din localitatea Sulina. Astfel, întrucât nu mai este asigurat transportul public subvenționat pentru localitățile Ceatalchioi, Plaur, Pardina, Chilia Veche, Periprava, Partizani, Maliuc, Gorgova, Crișan, Sulina, Băltenii de Jos, Mahmudia, Sfântu Gheorghe, Crișan, Mila 23, Caraorman, sunt afectați în mod direct nu numai cei aproximativ 9.850 de locuitori din Delta Dunării, ci și activitățile operatorilor de turism din zonă.

Am mai spus de la această tribună și voi repeta, ori de către ori va mai fi nevoie, că în spatele unor cifre seci se află cetățenii acestei țări și greutățile cărora trebuie să le facă față zi de zi. În acest sens, viceprim-ministrul Grindeanu trebuie să înțeleagă că îi revine sarcina de a soluționa toate problemele din zona de transport și infrastructură, inclusiv pe cele din Delta Dunării, și că nu este suficient doar să se asigure de buna derulare a anumitor investiții din circumscripția electorală din care provine – și mă refer aici la dezvoltarea zonei cargo a Aeroportului Internațional Timișoara, realizarea autostrăzii Timișoara–Belgrad și modernizarea gării din Timișoara.

Mulțumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripția nr. 40 Vâlcea.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe, la Grupul AUR. Doamna Dumitrina Mitrea?

Vă rog, doamnă deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

„România, o țară fără conducători care să o cinstească!” Cimitirul militar român de la Soultzmatt din Alsacia, Franța, adăpostește osemintele a 687 de prizonieri români din cei 2.400 decedați în perioada 1917–1919 în regiunile Alsacia și Lorena, în lagărele aparținând Imperiului German.

Militarii români au murit în condiții atroce, din cauza înfometării, frigului și a bolilor, privați de orice legătură cu familiile lor, muncind într-o carieră de marmură și suportând maltratarea din partea paznicilor lagărului.

Cronicile menționează, ca urmare a mărturiilor, că „prizonierii români erau atât de înfometați, încât erau reduși la starea de schelete și mureau ca șoarecii”.

În noaptea de 27 ianuarie 1917, o întreagă garnizoană a fost scoasă în frig, la -20 de grade, și tot efectivul militar, 120 la număr, a decedat înghețat.

La 24 septembrie 1919, orașul Soutzmatt a donat statului român pământul pe care s-a aflat lagărul, platoul de la Val du Pâtre – Valea Pastorului, unde a fost amenajat cimitirul și au fost reîngropate osemintele ostașilor noștri.

Cimitirul a fost inaugurat în 1924, în prezența Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, care au avut grijă de întreținerea lui până în 1955.

În fiecare an, în prima sâmbătă după Ziua eroilor, români din toate zonele Europei se adună, în straie tradiționale strămoșești, pentru a comemora amintirea militarilor români martiri, decedați.

Anul acesta, prin eforturi personale, deși reprezentam Parlamentul României, fiind demnitar, împreună cu colegul meu, deputatul Antonio Andrușceac, am decis să acceptăm invitația românilor de la Soultzmatt și să aducem un omagiu acestor martiri, uitați de vremuri și de autoritățile române.

La ceremonia de depunere de coroane a mai fost prezent un consul rătăcit al Ambasadei României la Strasbourg.

În rest, tăcere din partea statului român.

Iar tăcerea se justifică, atât timp cât acest cimitir nu este întreținut de autoritățile române, ci de cele ale statului francez.

După participarea la slujba comemorativă susținută de un sobor de preoți, în limba română și franceză, la finalul ceremoniei s-a auzit strigându-se numele localităților de unde au venit românii, de la sute de kilometri, să aducă amintire celor care și-au dat viața pentru noi, urmașii lor.

Am fost decepționată, pentru că acolo trebuiau să fie cel puțin câte doi demnitari din fiecare grup parlamentar, și nu pot decât să acuz de nepăsare și indolență premierul României, care, înainte de toate, este militar, și îi acuz în egală măsură și pe cei care ne țin în beznă de 32 de ani, ne ascund istoria, lăsându-i pe copiii noștri să creadă că suntem un popor fără trecut, pentru a nu putea fi capabili să privească demni spre viitor.

România a plătit și plătește urmașilor altor nații, de zeci de ani, care au suferit și au murit pe teritoriul României în perioada războiului, dar pentru morții noștri, martiri în toate colțurile lumii, cine plătește? Sau cine își mai amintește de ei? Prin această declarație politică, mulțumesc sutelor de români veniți la Soultzmatt pentru iubirea lor de țară și de neam și le mulțumesc pentru invitația de a cunoaște adevărurile istorice și a le onora.

Și închei amintind cuvintele scrise pe placa comemorativă a monumentului de la Soultzmatt și care i-au aparținut Reginei Maria, cea care a iubit România mai presus de sine:

„Soldați români! Departe de patria voastră pentru care v-ați jertfit, odihniți-vă în pace, aureolați de glorie, în acest pământ care nu vă mai este străin!”

Deputat Dumitrina Mitrea, Circumscripția nr. 29 Neamț.

Mulțumesc, doamnă deputat.

De la Grupul UDMR nu sunt intervenții. Doar o declarație depusă în scris de doamna Rozália-Ibolya Biró.

Mergem la Grupul minorităților naționale. Domnul Cătălin-Zamfir Manea?

Nu a ajuns.

De la neafiliați, domnul Dănuț Aelenei? Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește „Plafonare, compensare sau reducerea taxării”.

Coaliția de guvernare a ezitat să ia o decizie în ceea ce privește prețul carburanților.

Pe de o parte, pentru că piața carburanților este diferită de cea a energiei electrice și a gazelor naturale.

Pe de altă parte, tarifele gazului natural sau ale energiei electrice sunt mult mai sensibile pentru consumatorii vulnerabili, pentru că încălzirea locuinței este mai importantă decât transportul.

În aceste condiții, Guvernul a amânat să ia măsuri concrete pentru reducerea prețurilor combustibililor până joi, 23 iunie. Și, dintre cele trei măsuri vehiculate, bineînțeles că a ales-o pe cea mai proastă.

O idee a fost plafonarea prețului. Dar plafonarea prețului ar fi venit cu alte probleme. Este vorba despre riscul ca firmele să scadă semnificativ cantitatea de carburanți pusă pe piață, dacă plafonarea nu este însoțită și de o compensare a diferenței de preț, ceea ce presupune că statul ar trebui să își asume costurile aferente. Dar plafonarea prețurilor este o măsură total împotriva ideii de piață liberă, iar plafonarea ratei de profit pentru companiile petroliere este o eroare.

A doua variantă luată în calcul este reducerea taxelor aplicate asupra carburanților. Este o măsură care deja a fost pusă în practică de unele state europene. În momentul de față, prețul la pompă al combustibilului este dat de:

– prețul barilului la nivel internațional, precum și de costurile de rafinare și transport ale carburanților, toate acestea având o pondere de circa 63% în prețul benzinei și al motorinei;

– taxe, accize și TVA, cu o pondere de până la 36%;

– adaosul benzinăriei – de circa 4%.

Statul român percepe o acciză fixă, indiferent de prețul carburantului, de 1,9 lei pentru fiecare litru de combustibil vândut la pompă. Astfel, statul, fără să facă nimic, obține un profit de 3,7 lei la fiecare litru de combustibil.

Avantajul este că reducerea taxelor aduce, pe cale de consecință, scăderea proporțională a prețurilor.

În fine, a treia variantă luată în calcul este compensarea cu o sumă fixă a unei părți din prețul la pompă al carburantului. Avantajul acestei metode este că face un compromis între plafonare și tăierea taxelor. Dezavantajul este că rambursarea presupune cheltuieli bugetare mai mari.

Dintre cele trei variante, Guvernul a ales-o pe cea mai proastă, și anume soluția compensării, compensare care să fie plătită din banii publici și din profitul benzinarilor.

De ce nu a ales Guvernul Ciucă varianta scăderii accizei

și TVA-ului? Este o întrebare retorică. Vă mulțumesc.

Deputat de Constanța, neafiliat, Aelenei Dănuț.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Revenim la Grupul PSD. Domnul Romulus Damian. Vă rog, domnule deputat.

Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi – „Introducerea educației sanitare în școli”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pe 21 iunie, Parlamentul României a adoptat modificările la Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, și cel mai dezbătut amendament a fost cel legat de introducerea educației sanitare – și, implicit, sexuale – în școli, deși marele beneficiu al acestei legi a fost introducerea burselor pentru copiii instituționalizați, care la 18 ani ies din plasament și care vor primi de acum burse lunare dacă își continuă studiile, de la vârsta de 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dar și a stimulentelor pentru cei care adoptă copii greu adoptabili.

Am auzit atunci, în plenul Camerei Deputaților, diverse comentarii de la anumiți colegi care vorbeau despre sexualizarea copiilor și o sfidare a creștinismului. Lucru total fals, care denotă că nu au citit cu atenție proiectul. Aș dori să clarific faptul că amendamentul adoptat legat de introducerea educației sanitare în școli implică derularea unor programe de educație pentru sănătate, începând cu clasa a VIII-a și numai cu acordul scris al părinților, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor.

De câțiva ani se tot discută despre necesitatea introducerii unei astfel de materii informative în școli, iar acest lucru a stârnit multe discuții în contradictoriu. Pe de o parte, sunt cei care văd un lucru benefic și necesar pentru sănătatea copiilor lor și, pe de altă parte, sunt cei care nu sunt de acord cu acest lucru, din diferite motive, fie ele de natură religioasă sau dintr-un sentiment de rușine, care a fost transmis din generație în generație și care ne împiedică să abordăm un subiect care ar trebui să conțină, în primul rând, informații medicale. Tinerii trebuie să fie informați de specialiști, astfel încât să înțeleagă ce este benefic și ce nu este, care sunt implicațiile, dar și riscurile, pe toate planurile, astfel încât sănătatea fizică și psihică a tinerilor să fie protejate.

Din nefericire, în România, numărul adolescentelor care ajung să rămână însărcinate și să dea naștere unui copil, în necunoștință de cauză, este foarte ridicat, situându-ne printre primii în Europa unde are loc acest fenomen, sarcina în adolescență având numeroase consecințe negative asupra viitoarelor mame, precum și costuri sociale și economice. În 2019 au fost înregistrate, în România, 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor, lucru care face ca România să aibă un sfert din mamele minore din Europa.

Așadar, cunoașterea este cel mai important lucru când vine vorba despre decizii informate și tinerii din România au dreptul la această cunoaștere, fiindcă scopul principal este să le asigurăm educația, pentru sănătatea lor și a întregii societăți.

Vă mulțumesc.

Deputat de Caraș-Severin Romulus-Marius Damian.

Mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe. Domnul Dan Șlincu. Vă rog.

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi parlamentari,

Partidul Social Democrat dorește să implementeze cât mai repede o serie de măsuri fiscale, care să se aplice începând cu anul viitor, pentru a reduce inechitățile și diferențele de natură socială și salarială, astfel încât să nu mai avem discrepanțe majore între cei care au un nivel ridicat de trai și cei care sunt la limita sărăciei.

Este important ca cei cu venituri mai mici să obțină o creștere a veniturilor și o reducere a taxelor. Acest lucru se poate obține prin deducerea unor cheltuieli.

Românii trebuie să știe că propunerea de introducere a impozitului progresiv nu urmărește creșterea poverii fiscale la angajatori. Impozitul progresiv e necesar pentru a reduce decalajele sociale și pentru a construi o societate mai echitabilă. Când au vorbit de impozitarea progresivă, social-democrații s-au referit, în primul rând, la supraimpozitarea veniturilor foarte mari, supraimpozitarea pensiilor speciale și scăderi ale obligațiilor fiscale pentru salariile foarte mici.

Trebuie să refacem clasa de mijloc în România și să ne preocupăm ca toți românii să aibă un nivel de trai decent.

Experiența din ultimii ani arată că este nevoie de o reformă care să asigure justiția socială, precum și echitate și solidaritate între contribuabili. De aceea, este nevoie de ajustarea Codului fiscal, care în actuala formă și-a demonstrat limitele. Nu este o chestiune de ideologie, ci despre realitate.

Oamenii și economia suferă, deci e nevoie de o schimbare. Este absurd să ne așteptăm la reducerea decalajelor sociale mergând mai departe cu același Cod fiscal. Scopul reformei nu este de a introduce sau scoate anumite taxe, ci de a crea o societate mai echitabilă, care să ofere un trai decent tuturor cetățenilor.

Partidul Social Democrat a salutat decizia coaliției de guvernare de a accepta propunerea social-democrată privind aplicarea unui sistem progresiv de deduceri pentru salariile sub 4.500 de lei, astfel încât la nivelul salariului minim să se ajungă la un impozit de 0%. Însă, în egală măsură, sperăm

că partenerii de guvernare vor înțelege necesitatea și utilitatea celorlalte propuneri, respectiv supraimpozitarea veniturilor foarte mari și a pensiilor speciale.

Multiplele crize severe cu care se confruntă societatea românească impun echitate și solidaritate socială, valori și principii definitorii, la care PSD se raportează fundamental. Prin urmare, insistăm ca ajustarea Codului fiscal, depășit de vremuri, după cum demonstrează realitatea, să asigure justiție socială și mai multă coeziune.

Vă mulțumesc.

Dan-Constantin Șlincu, deputat al PSD, Botoșani.

Mulțumesc, domnule deputat.

De la PSD, dacă au mai venit?

Doamna Dumitrache văd că nu.

Domnul Ioan Vulpescu, Alexandra Huțu și domnul Radu Tuhuț?

Nu.

De la PNL văd că domnul Leoreanu nu a ajuns. Nici de la USR.

De la Grupul AUR, domnul Boris Volosatîi. Vă rog, domnule deputat.

„28 iunie 1940 – o zi tragică în istoria poporului și a statului român”

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La 28 iunie 1940 Imperiul Sovietic a anexat Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța, ca urmare a Ultimatumului din 26 iunie același an, prin care pretindea, în modul cel mai fals posibil, că „În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a rupt de la Uniunea Sovietică o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a acesteia cu Republica Sovietică Ucraineană”. Ultimatumul era o urmare a Pactului sovieto-german Ribbentrop-Molotov.

11 județe ale noastre – Bălți, Cahul, Cernăuți, Cetatea Albă, Hotin, Ismail, Lăpușna, Orhei, Soroca, Storojineț și Tighina, precum și o parte a județului Dorohoi, cunoscută ca Ținutul Herța, au fost smulse din trupul țării.

Pierderea României a însemnat circa 50.000 de kilometri pătrați și circa 4 milioane de cetățeni. Asupra acestor teritorii românești a fost extinsă legislația Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene, până în 1961.

Cele 11 județe ale noastre au pierdut doar în primul deceniu de la anexare peste 800.000 de oameni, iar teritoriul lor a fost dezmembrat și încorporat în parte Ucrainei, Kievul fiind atunci un auxiliar fidel al Moscovei.

Anexarea sovietică a însemnat refugiu, valuri de deportări în masă în Gulag, execuții sumare, foamete organizată, colectivizare forțată, persecuții religioase, genocid cultural, rusificare și ucrainizare, colonizare cu elemente rusești și ucrainene.

Prețul de sânge plătit de poporul român – aproape un milion de oameni – ne obligă la o reconsiderare a istoriei naționale și cinstirea memoriei lor.

28 iunie ar trebui să fie zi de doliu național în România. Parlamentul României, ca și parlamentele mai multor state, a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov. Ne-am bucura dacă într-o bună zi acest pact odios va fi condamnat și de Rada de la Kiev. Până atunci însă trebuie să ne concentrăm cu toții, în mod exemplar și acționând transpartinic, pentru lichidarea consecințelor odiosului pact sovieto-nazist pentru țara și poporul nostru. Și prima obligație pe care o avem în acest demers este reîntregirea în cetățenia română, cât mai curând posibil, a tuturor românilor din Ținutul Herța și din cele 11 județe anexate.

Vă mulțumesc.

Boris Volosatîi, deputat AUR, Circumscripția nr. 43.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Mergem la Grupul minorităților naționale. Domnul Cătălin Manea. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Astăzi am depus un proiect de lege, spun eu, cu caracter istoric pentru minoritatea pe care o reprezint, respectiv pentru minoritatea romă, și anume înființarea Muzeului de Istorie și Cultură a Romilor din România. Este un deziderat al organizației Partida Romilor încă din anul 1990. Sper eu ca dumneavoastră, în calitate de colegi deputați, să sprijiniți, pe linie legislativă, adoptarea acestui proiect de lege – și spun acest lucru gândindu-mă că minoritatea din partea căreia sunt împuternicit să vă adresez acest mesaj este o minoritate istorică, o minoritate consemnată oficial pe teritoriul României încă din anul 1385.

De la prima atestare documentară a romilor în spațiul românesc, din 1385, și până la jumătatea secolului al XIX-lea, romii au fost robi în Țările Române, cea mai lungă perioadă de robie. Este un adevăr istoric trist, dar un adevăr istoric care trebuie cunoscut de generațiile viitoare și de toți ceilalți.

Un alt moment important, pe care ar trebui să-l cunoașteți, este legat de perioada din timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial, perioada antonesciană, atunci când, într-un număr foarte mare, în anul 1942, peste 30.000 de romi au fost deportați în Transnistria.

Una dintre nevoile fundamentale ale oricărui individ este aceea de a se defini ca membru al unui grup etnic, al unei colectivități.

Între multiplele apartenențe la care acesta se poate raporta, un loc important este ocupat de apartenența etnică.

De asemenea, menționez că, dintre caracteristicile esențiale ce definesc un grup etnic, istoria și cultura reprezintă de departe cele mai importante trăsături.

Stimați colegi,

Sper ca, odată intrat pe circuitul legislativ, acest proiect, al cărui inițiator sunt, să fie adoptat și, după 32 de ani de democrație, România, așa cum a făcut în ultimii ani, să facă încă o dată dovada deschiderii și să asigure cumva garanția respectării drepturilor și libertăților cetățenilor aparținând minorității rome.

În încheiere, doresc să le mulțumesc tuturor colegilor mei deputați coinițiatori ai acestui proiect de lege și să-i asigur de tot respectul meu și de tot respectul minorității rome.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

De la Grupul minorităților naționale a mai depus declarație în scris și domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi.

Mergem la neafiliați. Domnul Nicolae Roman.

Vă rog, domnule deputat.

Din ciclul care vizează redeșteptarea poporului român, în declarația mea politică de astăzi voi vorbi de suveranitate și demnitate.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Într-un stat de drept, politicile economice, sociale, fiscale, de sănătate sunt parte a suveranității statale, iar consolidarea acestor politici de ordine și de natură internă reprezintă pentru orice țară fundamentul existenței sale ca stat suveran și independent.

Statul suveran este preocupat constant de bunul trai al cetățenilor săi, de viața social-economică a nației. Acesta, prin instrumentele sale economico-fiscale și administrative, aplică, în mod continuu și permanent, măsuri coercitive pentru menținerea unui standard de viață ridicat al populației sale, ca obiectiv fundamental al existenței statale. Aceste atribuții îi sunt conferite și garantate de caracterul său suveran.

Atunci când suveranitatea este știrbită prin forță, presiuni economice și geostrategice, prin cedare benevolă de suveranitate fără consultarea poporului, statul nu mai reprezintă corect națiunea, este un stat care tinde spre un caracter dictatorial. El are, în plan intern, doar un rol puțin reprezentativ, numai de marcare a prezenței sale ca structură socială, de cele mai multe ori caracterul acestuia fiind de organism coercitiv.

Un astfel de stat nu își poate reprezenta și/sau susține corect națiunea și atunci se produc evenimente mai puțin dorite sau agreabile, care determină scăderea dramatică a credibilității sale în rândul populației. Ca urmare a acestei situații, apar reacții negative pe multiple planuri și sub diferite forme de manifestare.

Nemulțumirea acumulată de popor poate fi virulentă atunci când acesta se simte jignit. Este și cazul acestui simulacru de măsură de protecție a populației referitor la recenta reducere a prețului carburanților cu infima sumă de 50 de bani. Poporul a perceput această măsură ca pe un afront moral, chiar cu tente satirice.

Situația generează grave întrebări privind capacitatea organelor de stat de a controla piața liberă a carburanților, dominată de jucători internaționali puternici, dar și asocierea unor producători și/sau retaileri în probleme de stabilire a prețurilor.

Cele de mai sus reprezintă doar una dintre multiplele consecințe ale știrbirii și cedării suveranității statului român.

Alegătorii mă întreabă deseori dacă interesele naționale ale poporului nostru și suveranitatea națională mai sunt preocupări importante ale statului și ale Guvernului României.

Deputat neafiliat în Circumscripția nr. 10 Buzău – Nicolae N. Roman.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat. De la Grupul PSD văd că n-a mai venit nimeni. Mergem la Grupul PNL. Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu. Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc. Doamnelor și domnilor deputați,

În aceste zile, vedem foarte multe discuții despre modificarea Codului fiscal. Mă bucur să văd însă că PNL a reușit să mențină cota unică, impozitul progresiv nu a fost introdus, taxa de solidaritate nu a apărut, suprataxarea companiilor nu a apărut. Orice măsură pe care o vedem anunțată este rezultatul unei negocieri cu partenerii de coaliție. La negocieri, PNL și-a asumat clar sprijinul pentru mediul de afaceri. Ne-am bătut pentru măsuri cât mai eficiente fiscal, dar care să afecteze cât mai puțin mediul de afaceri.

PNL nu dorește sufocarea mediului de afaceri. În perioade precum cea pe care o traversăm acum avem nevoie ca România să ofere un climat fiscal care să atragă investițiile, nu care să le gonească. Redresarea economiei și creșterea ulterioară se pot obține numai dacă lăsăm economia reală să se dezvolte.

Nu ne jucăm cu fiscalitatea, pentru că o fiscalitate excesivă va avea următoarele efecte: afectarea investițiilor, creșterea prețurilor produselor/serviciilor, tăieri de salarii, închiderea unor locuri de muncă. De aceea, tragem cât putem ca să impunem măsuri menite să ajute companiile și oamenii, ca să depășim această perioadă cu economia și nivelul de trai cât mai puțin afectate.

Și compensarea pentru carburanți a fost decisă după o analiză temeinică. Vom avea al doilea cel mai mic preț din Uniunea Europeană. 25 de bani vor fi susținuți de la bugetul de stat, prin Ministerul de Finanțe, iar 25 de bani vor fi susținuți ca o cheltuială deductibilă de către operatori.

Nu vindem oamenilor iluzii. O asemenea măsură se poate lua doar în limitele permise de banii din buget și cu un mecanism de aplicare sustenabil, care să nu creeze alte probleme. Nu creăm așteptări nerealiste, ci căutăm soluții, dar soluții reale, care se pot aplica. Și, pe măsură ce lucrăm la ele, am comunicat, ca să știe și românii la ce să se aștepte. Nu am mințit oamenii, ci am prezentat, cu onestitate, ce a avut Guvernul pe masa de lucru.

În aplicarea măsurilor solicitate mizăm pe sprijinul companiilor petroliere. Fiind vorba despre o perioadă dificilă și despre un cadru legal care nu a mai existat este nevoie de implicarea activă a tuturor actorilor care fac parte din sistemul de comercializare, reglementare, fiscalizare.

Nu este o situație care afectează doar România, prețul carburanților a crescut galopant la nivel global. Fiecare guvern încearcă să găsească soluțiile cele mai bune. Nu vrem ca, în România, să se ajungă la limitarea achiziției de carburant, ca în Ungaria. Credem că perioada raționalizării consumului face parte dintr-o epocă demult apusă. Fiecare guvern din Uniunea Europeană a promovat măsurile care i-au fost permise de bugetul propriu. Așa facem și noi, România!

Dumnezeu să ne ajute să trecem peste această perioadă grea!

Deputat al PNL Neamț – Laurențiu-Dan Leoreanu. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

De la Grupul PNL au mai depus declarații în scris: domnul Florin Roman, Vetuța Stănescu, Ervin Molnar, Bogdan Huțucă, Marian Crușoveanu, Gabriel Andronache, Iulian Muraru, Florin Alexe, George Stângă, George Șișcu, Dumitru Rujan, Radu Moisin, Ioan Balan, Cristina Burciu, Alexandru Popa, Liviu Balint și Corneliu-Mugurel Cozmanciuc.

Mergem mai departe, la Grupul AUR. Doamna Gianina Șerban este? Vă rog, doamnă deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Ascultați România!”.

Stimate colege,

## Stimați colegi,

Anul trecut, în pragul vacanței parlamentare, tot de la aceeași tribună, am încercat să vă dau un sfat, un îndemn, să mergeți în circumscripțiile electorale unde ați fost aleși și să vedeți cu ce greutăți se confruntă românii, să știți ce aveți de făcut aici, să găsiți soluții pentru problemele lor. Speranțele date românilor timp de 30 de ani au fost deșarte, iar faptele pentru binele lor au lipsit și lipsesc cu desăvârșire.

Ați fost să vedeți ruinele în care se află industria românească? Ați fost să vedeți cu câte greutăți se confruntă agricultorii români? Se pare că nu, pentru că, dacă ați fi făcut-o, nu ați fi scos la mezat alte obiective de importanță majoră și le-ați fi protejat. Ați fi venit cu măsuri concrete pentru ca România să aibă agricultura la un asemenea nivel la care să poată hrăni toată populația României.

Educația este la un nivel chiar mai scăzut și văd că guvernanții se miră de rezultatele extraordinar de slabe ale elevilor, când doar 6% știu să scrie perfect românește.

Spitalele încă ard, iar sistemul de sănătate se află într-o situație critică astăzi, fără scuza că pandemia blochează sistemul sanitar.

## Stimați colegi,

În ultimul an s-a parafat și coaliția de guvernare PNL–PSD, una care, la acel moment, ne spunea că e singura opțiune pentru țară, singura soluție care poate da României o șansă. Din păcate, este doar un alt slogan ratat, iar românilor le lipsesc, în timpul iernilor, căldura din case, banii din buzunare, cu care să-și poată achita facturile imense, iar costul vieții pentru cei mai mulți a devenit aproape insuportabil.

25 de euro lunar, ca ajutor, 100 de lei pentru pensionari sau 50 de bani subvenție pentru combustibil reprezintă praful aruncat în ochii românilor, firimituri aruncate oamenilor, în același mod ca și în ultimii 30 de ani, batjocorind un popor întreg.

Astăzi, tot în pragul vacanței parlamentare, nu vreau să vă mai dau sfaturi sau îndemnuri, ci, după cum vedeți, vreau să vă atrag atenția că nu ați făcut nimic pentru oameni.

Ascultați România! România plânge. Ați adus țara și oamenii ei la capătul puterilor, la capătul răbdării. Conștientizați asta și puneți-vă în locul oamenilor, și luați cea mai bună măsură pe care o puteți lua: schimbați guvernarea. Altfel, o va schimba poporul.

Ascultați România! Românii au nevoie să trăiască liberi, să se poată gândi la viitor!

Stimați colegi,

Nu vă doresc o vacanță liniștită, ci o vacanță plină de înțelepciune!

Gianina Șerban, deputat AUR de Ilfov.

Mulțumesc, doamnă deputat. Mergem mai departe, la neafiliați. Domnul Gabriel Plăiașu este? Nu.

Anamaria Gavrilă?

Este!

A, OK, în partea cealaltă! Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Dâmbovițenii așteaptă răspunsuri pe tema centralei nucleare care va fi construită la Doicești”.

Doamnelor și domnilor,

Pe la sfârșitul lunii mai, anul acesta, dâmbovițenii aveau să afle că pe amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești va fi construit primul reactor modular mic – SMR din România, din cele șase prevăzute de proiectul despre care, nici până la acest moment, nu știm foarte multe detalii.

Vestea a căzut ca un trăsnet asupra locuitorilor din zona vizată, pentru că aceștia nu au fost anunțați din timp că, la doi pași de casele și de școala din comună și la vreo 10 km distanță de Târgoviște, va prinde contur un astfel de proiect experimental refuzat de alte țări. La fel cum nu au fost întrebați dacă sunt de acord să aibă ca „vecin” un reactor nuclear și, foarte important, nu au fost informați asupra riscurilor pe care le presupune construirea, într-o zonă foarte populată, a primei centrale modulare de mici dimensiuni din lume. România, alături de partenerul american NuScale, ar vrea ca, prin 2027-2028, să finalizeze construcția primului SMR comercial, deși varianta de test din Statele Unite ale Americii ar trebui să fie gata ceva mai târziu, prin 2029. Am putea să înțelegem de aici că nu se prea grăbesc?

La puțin timp de la apariția în spațiul public dâmbovițean a acestei informații, când locuitorii din zona vizată începuseră să-și exprime îngrijorarea pe rețelele sociale cu privire la această investiție, sperând că decizia nu este bătută în cuie și că va fi găsit pentru construirea reactorului experimental un loc mai sigur, aflat mai departe de o zonă locuită, aveam să aflăm că Nuclearelectrica, NuScale și grupul de companii E-Infra au semnat un memorandum de înțelegere pentru dezvoltarea primului reactor SMR din România pe locul fostei termocentrale de la Doicești.

Și pentru că revolta și îngrijorările oamenilor din zonă creșteau, mai ales pe fondul lipsei de informații privitoare la riscuri, precum și al deciziilor luate fără să fie întrebați, la jumătatea lunii iunie a fost organizată, la Doicești, o conferință de informare locală, întâlnire care ar fi trebuit organizată înainte de a fi stabilită locația pentru proiectul

amintit. Din păcate, nici cu această ocazie, care trebuia fructificată pentru a oferi răspunsurile așteptate despre această tehnologie, care nu este implementată nicăieri în lume, nu au fost comunicate datele necesare pentru a ne face o idee despre riscurile la care se expun cei care vor avea centrala nucleară lângă casă. Locația aleasă ar trebui să respecte toate standardele industriei nucleare.

Din răspunsurile oferite în conferința respectivă n-am reușit să aflăm care va fi impactul asupra zonei, cât de sigură este tehnologia, cu atât mai mult cu cât vorbim despre un proiect-pilot.

Doamnelor și domnilor,

În data de 15 iunie am adresat ministrului economiei, domnul Virgil Popescu, o întrebare în care solicitam detalii despre proiectul de la Doicești, cerând, printre altele, precizări cu privire la criteriile pe baza cărora a fost stabilit amplasamentul.

Dâmbovițenii trebuie să primească, neîntârziat, răspunsuri clare, complete, asumate de la cei implicați în acest proiect. Au dreptul să le afle. Pentru ei, pentru copiii lor și pentru generațiile care vor veni.

Gabriel Plăiașu, deputat Forța Dreptei, Circumscripția nr. 16 Dâmbovița.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe, la Grupul USR. Doamna Oana Țoiu. Vă rog, doamnă deputat.

Astăzi, în ultima zi de vot a acestei sesiuni parlamentare, o să ajungem să finalizăm Legea tineretului. Un proiect care aparține acestei generații și care este rezultatul muncii organizațiilor naționale și organizațiilor locale de tineret încă din 2018.

Patru ani mai târziu, după o serie de consultări lunare la Comisia pentru tineret și sport și șapte ore petrecute, ieri, în comisie, o să votăm astăzi, final, Legea tineretului, noua Lege a tineretului, care va fi Legea tinerilor.

Sunt câteva prevederi esențiale, care, odată ce legea intră în vigoare, vor fi de ajutor viitorului acestei generații: micșorarea taxelor pentru prima încadrare în muncă; atenție sporită pentru mamele tinere și în special mamele minore; clarificarea faptului că tinerii nu pot să fie discriminați, nici în funcție de criteriile etnice, nici în funcție de apartenența socială, nici în funcție de orientare sexuală sau gen; sprijin pentru tinerii care urmează învățământul universitar, atât în ceea ce privește transportul, pentru că naveta este esențială ca ei să poată să facă asta, cât și în ceea ce privește cazarea în căminele universitare; sprijin pentru tineri să se poată angaja, pentru că, deși avem în acest moment, în România, o criză a resurselor umane și a resurselor umane calificate și suntem în competiție cu alte țări pentru talentele și ambițiile tinerilor noștri, avem, în același timp, și una dintre cele mai mari rate de șomaj și de lipsă de incluziune în educație a acestei generații de tineri și e nevoie să luăm măsuri concrete pentru asta.

Este o lege care clarifică și care sunt partenerii de dialog ai instituțiilor publice și ai instituțiilor locale, clarificând că reprezentarea națională înseamnă 10 județe, șapte centre universitare. Este o lege care clarifică responsabilitățile și la nivelul autorităților locale, cerându-le acestora să se consulte cu tinerii pentru deciziile care privesc tinerii, astfel încât să construim și să dezvoltăm comunități în care tinerii vor să rămână, atât în mediul urban, cât și în mediul rural, și aceasta, practic, se traduce într-o strategie locală de tineret și în obligativitatea consultării publice cu aceștia.

Dar, în primul și în primul rând, este o lege creată de tineri pentru ei, chiar dacă, formal, Guvernul este inițiatorul. Ieri am lucrat alături de Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și punctul lor a fost luat în calcul la fiecare amendament, însă sunt zeci, sute de ore ale organizațiilor de tineri care ne-au adus astăzi aici și vreau să le mulțumesc. Am ales ordinea alfabetică, pentru că e foarte greu să poată să fie separat efortul lor: Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România, Asociația Elevilor din Constanța, Asociația Tineretului ONU din România, Consiliul Tineretului din România, Federația Asociațiilor Studenților în Medicină din România, Federația Tinerilor din Constanța, Forumul Tinerilor din România, Fundația Națională pentru Tineret, Liga Studenților Români din Străinătate, Uniunea Națională a Studenților din România, Uniunea Studenților din România, Young Menʾs Christian Association, Organizația Tinerilor Medici Dentiști, Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți, precum și membrii români din Consiliul Consultativ pentru Tineret al Consiliului Europei.

Vă mulțumesc tuturor.

Legea asta, așa cum va fi votată astăzi și cum o vom îmbunătăți de-a lungul anilor, este rezultatul generației voastre.

Mulțumesc, doamnă deputat. Mergem mai departe, la Grupul AUR. Este domnul Dumitru Flucuș? Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După cum știți, în ultimele zile, echipa națională de fotbal a României a susținut patru partide în Liga Națiunilor.

România a fost învinsă de Muntenegru cu 2–0 în deplasare și cu 3–0 la București, apoi și de Bosnia și Herțegovina cu 1–0 în deplasare și a reușit o singură victorie cu 1–0 pe teren propriu în fața Finlandei.

Rezultatele echipei naționale sunt dezamăgitoare. Muntenegru are o populație de circa 600.000 de locuitori, aproximativ cât un județ din țara noastră.

Firesc, se pune întrebarea „Cum reușește o țară cu o populație de 30 de ori mai mică să ne învingă la fotbal într-o asemenea manieră?”. Acest lucru nu se întâmplă doar la fotbal. Echipele din Muntenegru ne înving și la handbal, și la volei, și la polo, și la baschet.

Echipa națională de fotbal a României are rezultate proaste nu numai în fața Muntenegrului și a Bosniei, ci și în fața multor alte echipe ale unor țări mici. Despre puterile fotbalistice nu se mai pune problema.

Fac o comparație cu ce se întâmpla acum vreo 30 de ani. Echipa națională învingea Anglia, Argentina, Germania și alte echipe importante. Jucam de la egal la egal cu orice echipă. Aveam rezultate formidabile și la echipele de club, lumea

ieșea în stradă să manifesteze, plină de bucurie, după succesele echipei naționale. Presa străină scria elogios, iar noi eram mândri că suntem români.

Îmi pare rău că fiul meu și tânăra generație de astăzi nu poate trăi momentele de bucurie și mândrie națională pe care le-am trăit noi în trecut. În afară de jocul slab, am constatat că echipa națională nu mai poartă echipament în culorile naționale. De ce?

În Muntenegru s-a jucat în echipament alb complet, iar în celelalte partide cu șort alb. Albul este o culoare minunată, dar nu se numără printre culorile noastre naționale. Noi avem roșu, galben și albastru, deci avem o posibilitate largă de a avea echipamente în culorile naționale.

Ne întrebăm care sunt cauzele evoluției penibile ale echipei naționale. Căderea accelerată a început odată cu alegerea la conducerea Federației Române de Fotbal a lui Răzvan Burleanu.

Vă amintiți cum a fost?

La conducerea FRF și-a anunțat candidatura Gică Popescu. Avea un plan clar de dezvoltare a fotbalului românesc, cu deschiderea de centre de copii și juniori, cu școli de fotbal înființate pe întreg teritoriul țării. Avea experiență și susținerea lui Gică Hagi, precum și a multor altor specialiști în fotbal.

Candidatura lui încurca însă planurile unor băieți deștepți, reprezentanți ai unor interese netransparente.

Întâmplător sau nu, cu o zi înainte de alegeri, Gigă Popescu a fost arestat. S-a lăsat drum liber unui necunoscut, Răzvan Burleanu, care, susținut de forțe subterane, a obținut președinția FRF.

Oricum, atunci era clar că poate fi arestat orice alt candidat care ar fi încercat să încurce „alegerea” lui Burleanu ca președinte.

Timpul a trecut, Burleanu este la al treilea mandat de președinte al FRF, deși avea dreptul doar la două. Interesele pe care le reprezintă, nu ne e clar cât de legitime, probabil că încă merg bine. Are susținerea băieților deștepți din statul paralel și a unor persoane cu conexiuni în servicii și organizații netransparente, în justiție, și cel puțin a unui domn ministru influent.

Pentru ei nu contează că fotbalul românesc a ajuns la dezastru, că națiunea e tristă și dezamăgită. Le înțeleg oarecum interesul de a face bani, dar nu înțeleg de ce au înlăturat culorile naționale de pe echipament. Explicația pare aceea că, în afară de distrugerea fotbalului românesc, au ca misiune și distrugerea spiritului național românesc.

Între soarta fotbalului și soarta țării noastre există asemănări izbitoare. Același sistem de relații subterane, de stat paralel, promovat de unii reprezentanți din servicii și organizații netransparente, cu conexiuni în justiție și politică, își promovează constant, ani la rândul, oameni în funcțiicheie ale statului.

Rezultatul este același ca la fotbal. Statul se prăbușește și decade. Poate că celor ca Burleanu le merge bine, dar majorității românilor le merge tot mai rău. Totuși sunt încrezător și știu sigur că poporul român are un destin măreț și că, în mod miraculos, își va îndeplini destinul.

Jos mafia din fotbalul românesc!

Vă mulțumesc.

Dumitru Flucuș, deputat, Circumscripția nr. 8 Brașov.

De la Grupul parlamentar AUR au mai depus declarații în scris: domnul Vasile Nagy, Dumitru Focșa, Sebastian Suciu, Silviu Păunescu, Raisa Enachi și Lilian Scripnic.

Reluăm.

Îl invit la microfon pe domnul Ștefan-Iulian Lőrincz, de la Grupul parlamentar al USR.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. „Guvernul României a eșuat!”

Și nu fac referire la faptul că are un ministru anchetat de DNA pentru că a falsificat concursuri de angajare ca să-și pună la niște agenții oamenii lui fideli, asta în timp ce agricultura românească trece prin cea mai gravă secetă din ultimii 25 de ani, imediat după iarna de la începutul anului 2022, când recoltele erau în pericol de distrugere, iar prețul pâinii creștea tot mai mult.

Nu fac referire la dezastrul economic în care se află țara noastră și la bătaia de joc cu cei 50 de bani la pompă, în condițiile în care există soluții propuse de USR, precum reducerea TVA de la 19% la 5%, care ar însemna o economie dublă în buzunarul românilor, ci spun asta pentru că sunt deosebit de grave dezvăluirile jurnaliștilor de la „J for Media” despre modul în care a fost repartizat dosarul domnului Ciucă, prin metoda „coperta”, iar apoi, urmele au fost șterse din sistem. Este un caz fără precedent.

Pentru context, în urmă cu câteva luni, premierul Nicolae Ciucă a solicitat anularea tuturor sesizărilor de plagiat din teza sa de doctorat, primite la Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare. Asta după ce a văzut că nu funcționează acțiunile de intimidare a ziaristei Emilia Șercan, care a dezvăluit plagiatul la începutul acestui an.

Practic, Nicolae Ciucă a rămas fără acuzațiile oficiale de plagiat. Și ce să vedeți? Magistratul care a luat această decizie a fost promovat, în trecut, în mai multe funcții, de PNL și tocmai s-a pensionat – și, da, acesta va avea o pensie nesimțită, o pensie specială.

Haideți totuși să ne aducem aminte ce ne spunea Nicolae Ciucă, în urmă cu câteva luni, despre acuzațiile de plagiat: „Să lăsăm instituțiile să-și prezinte concluziile, după care o să iau o decizie.” Știa foarte bine la ce se referea! Sunt convins că pentru orice om de bun-simț din această țară este foarte clar că domnul Ciucă a plagiat. Eu cred că inclusiv el este conștient că este un plagiator.

Este evident că DNA trebuie să se autosesizeze, în urma informațiilor apărute în presă; aceste chestiuni trebuie verificate, pentru că furtul academic nu este compatibil cu funcția publică.

Am încredere că justiția va face dreptate până la urmă, pentru că sunt foarte mulți oameni profesioniști în sistemul judiciar, oameni onești care înțeleg principiile și regulile unui stat de drept.

În cazul în care domnul Ciucă are binecuvântarea domnului președinte Klaus Iohannis și mai are un dram de onoare, acesta ar trebui să-și dea demisia din Guvernul României astăzi.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ilie-Dan Barna:**

Mulțumesc, domnule deputat.

De la Grupul USR au mai depus declarații în scris: Oana Murariu, Beniamin Todosiu și Brian Cristian.

În momentul de față, o să mai citesc o dată colegii care au fost înscriși, de pe toată lista, și nu au ajuns încă, să văd dacă mai e cineva în sală.

Doamna Ileana Dumitrache, de la PSD, Ioan Vulpescu, Alexandra Huțu sau Radu Tuhuț? Nu.

De la USR s-a încheiat.

De la neafiliați, doamna Anamaria Gavrilă, BogdanAlexandru Bola sau Ciprian Ciubuc? Nu.

Atunci, de la neafiliați a mai depus declarație în scris domnul Nicolae Giugea.

De la PSD au mai depus declarații în scris: Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, Ioan Mang, Daniel Tudorache, Virgil Chirilă, Mirela Elena Adomnicăi, Oana Bulai, Silviu Macovei, Florian Neaga, Marian Rasaliu, Mihai Weber, Laurențiu Marin, Cristina-Elena Dinu și Daniel-Florin Ghiță.

Vă mulțumesc.

Declar ședința închisă.

- O zi bună!

Vom relua la ora 10.00.

„Despre combaterea creșterii prețurilor la carburanți” Guvernul a luat, recent, măsura compensării prețurilor la carburanți cu 5 lei la 10 litri, cu o sarcină împărțită în mod egal între stat și agenții economici.

După cum știți, PSD a propus alte variante, care, în opinia noastră, erau mai adecvate în momentul de față. Înțeleg că propunerea compensării prețurilor a venit din partea companiilor din domeniu și că, oarecum, s-ar fi agreat în piață ca pe lângă cei 25 de bani/litru dați de stat să pună și firmele 25 de bani. Măsura ar urma să fie luată pe 1 iulie.

Sunt două mari probleme în această chestiune. Prima este legată de prețul la care se va raporta compensarea. Din ce preț vom scădea 50 de bani? Cel de acum, cel de la 1 iulie? Va crește prețul până atunci? Va mai conta compensarea acordată?

În al doilea rând, acest acord general al operatorilor economici din piață nu echivalează cu o înțelegere de tip anticoncurențial? De ce companiile acceptă în bloc să scadă doar cu 25 de bani? Nu ar fi fost normal, în condiții de concurență reală, ca unele să scadă cu mai mult de 25 de bani, pentru a avea un preț mai competitiv și pentru a atrage mai mulți clienți? Unde este această concurență? Iar dacă nu e concurență reală, atunci, conform Legii concurenței, statul are posibilitatea și chiar obligația de a reglementa temporar prețurile din piață până la remedierea situației.

Iată câteva întrebări legitime la care nu avem un răspuns concret.

Însă cea mai importantă întrebare, care vizează atât măsura compensării, cât și celelalte măsuri, privind reducerea TVA sau a accizelor, pe care le propun în mod populist unii dintre colegi, este ce garanții avem că, după o perioadă, operatorii nu vor majora din nou prețurile, invocând creșterea prețului mondial al barilului de țiței. Deși știm bine că, atunci când prețul la baril a scăzut, prețurile la pompă nu doar că nu au scăzut, ci chiar au crescut și mai mult.

Deci ce garanții avem că, după reducerea taxelor sau după acordarea acestei compensări de la stat, companiile nu vor crește din nou prețurile, iar avantajele oferite de stat nu se vor regăsi la consumatorul final, ci tot în buzunarele companiilor petroliere.

Deci, stimați colegi de la USR, cum garantați că, dacă Guvernul reduce accizele sau TVA-ul, prețurile nu vor reveni la valorile anterioare, așa cum s-a întâmplat peste tot în Europa, unde s-au aplicat astfel de măsuri – vezi exemplele din Germania, Franța, Marea Britanie, Suedia, Olanda etc.?

De aceea, noi, de la PSD, am susținut fie plafonarea prețurilor, cum s-a întâmplat în Croația, Ungaria, Slovenia sau Serbia, fie limitarea adaosului comercial pe tot lanțul, de la producători la benzinărie.

Veți spune că măsurile propuse de PSD vor duce la penurie. Eu cred că penuria, dacă se va manifesta, nu poate fi oprită indiferent de politica prețurilor. Dacă se produce insuficient, atunci, oricât de mic sau de mare ar fi prețul, cantitățile nu vor ajunge și se va manifesta penuria. Deci aceasta este o teză falsă.

Pe de altă parte, este revoltător să vezi că aceste companii din piața de carburanți și-au triplat profiturile pe fondul creșterii speculative a prețurilor. Deci nu există o justificare economică pentru majorări. Dacă ar fi crescut costurile firmelor de petrol în mod proporțional cu prețurile finale, atunci profitul ar fi trebuit să rămână comparabil cu cel de anul trecut. Dar nu a fost așa. Aceste firme s-au îmbogățit, în timp ce populația a sărăcit, iar economia este în dificultate.

De aceea spun mereu că aceste mărfuri de care depinde buna funcționare a economiei, precum energia, carburanții etc., nu pot fi lăsate la bunul-plac al mâinii invizibile, care funcționează doar pe criteriul de a face cât mai mult profit, indiferent de consecințele colaterale în plan economic și social.

Deci tot ce pot să vă spun este că vom monitoriza cu atenția evoluția pieței, iar, dacă vom constata că această măsură a compensării nu va produce efectele dorite, cum s-a întâmplat și în alte părți, respectiv în Bulgaria, Franța și Spania, atunci vom reveni în coaliție cu propunerile noastre de plafonare sau de limitare a adaosului comercial pe o durată determinată.

„România a demarat primul proiect de exploatare a gazelor naturale din zona românească a Mării Negre, din ultimii 30 de ani”

Eforturile PNL de a debloca investițiile pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră vin cu primele rezultate concrete. M-am bucurat, în acest sens, să aud că ieri s-a dat startul producției de gaze naturale în cadrul Proiectului MGD, operaționalizat de Compania Black Sea Oil&Gas în Marea Neagră. Acest proiect reprezintă un pas important pentru industria energetică românească și va genera un miliard de metri cubi de gaz metan anual.

Având în vedere amploarea proiectului, trebuie menționat că această exploatare va contribui semnificativ la asigurarea independenței energetice a României, aducând la suprafață aproximativ 90% din necesarul de consum al României. Salut, pe această cale, implicarea prim-ministrului României și a ministrului energiei în demararea acestui proiect, precum

și în procesul de elaborare a Legii offshore, care a avut un rol esențial în deblocarea acestor investiții.

Din păcate, suntem afectați la nivel regional și global de criza energetică și umanitară provocată de agresiunea Rusiei în Ucraina, iar diversificarea surselor de energie, precum și valorificarea resurselor de care dispune țara noastră reprezintă o prioritate pentru actualul guvern, cu scopul declarat de a reduce dependența de importurile energetice din Rusia.

Românii trebuie să știe că obiectivul PNL pe termen mediu și lung este de a diminua costurile de zi cu zi la energia, pe de o parte, și de a reface, pe de altă parte, stocurile de gaze pentru iarna următoare!

Merită subliniat că la nivel guvernamental avem în vedere și construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, dezvoltarea tehnologiei reactoarelor modulare mici (SMR) și creșterea ponderii energiei regenerabile. Aceste măsuri, coroborate cu dezvoltarea producției interne de gaze naturale, reprezintă coordonatele strategiei energetice pentru perioada următoare. Doar așa vom putea asigura independența energetică a României, dar și să ne transformăm într-o țară furnizor de energie în regiune. Prin noi înșine pentru România!

„Uniți pentru visul european, uniți pentru libertate!”

Robert Schuman, unul dintre cei mai importanți politicieni care au crezut în visul european, s-a născut la 29 iunie 1886, în suburbia luxemburgheză Clausen, având cetățenie germană.

După ce a devenit cetățean francez în 1919, Schuman și-a dedicat întreaga carieră parcursului european al Franței. A făcut parte din rezistența franceză și s-a opus nazismului.

În guvernul francez, a ocupat funcțiile de prim-ministru, precum și ministru de externe, ministru al justiției și ministru de finanțe. Din funcțiile ocupate, a fost unul dintre cei mai implicați negociatori ai unor documente esențiale pentru Europa, precum Statutul Consiliului Europei, semnat în 1949, Tratatul Atlanticului de Nord, semnat în 1949, Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, semnată în 1950, Tratatul de la Paris instituind Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, semnat în 1951.

Declarația rostită la 9 mai 1950 de Robert Schuman, din postura de ministru francez al afacerilor externe, a rămas înscrisă în memoria europenilor ca „Declarația Schuman”. Textul prevedea înființarea unei comunități a cărbunelui și oțelului. Statele membre ale comunității urmau să-și gestioneze împreună aceste două resurse.

Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, înființată de Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Belgia și Luxembourg, devenea prima dintr-o serie de instituții europene care urmau să pună bazele Uniunii Europene din care face parte țara noastră în ziua de astăzi.

Potrivit Declarației Schuman, „pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporționale cu pericolele care o amenință”. Prin realizarea unei comunități europene a cărbunelui și oțelului, fondatorii acesteia își propuneau să evite un război între Germania și Franța. Timpul a demonstrat că fondarea comunității a dus la decenii întregi de pace pentru Europa.

Din nefericire, pacea din Europa este amenințată de acțiunile unui lider iresponsabil. În data de 24 februarie a.c., Federația Rusă a invadat Ucraina. Prin modul lipsit de rațiune în care a atacat o țară vecină, Vladimir Putin a demonstrat că nu pune preț pe visul european al armoniei și solidarității.

Războiul provocat de Federația Rusă a pus nenumărați civili pe drumuri. Invazia a provocat criza de refugiați cu cea mai rapidă creștere din Europa de la Cel de-Al Doilea Război Mondial încoace. Națiunile Unite estimează că 7,7 milioane de oameni au plecat din Ucraina. De asemenea, o treime din populație a fost strămutată.

Modul în care am reacționat în fața dramei ucrainene demonstrează că unitatea europeană este puternică și trainică. Încă de la începutul invaziei, România a oferit hrană, adăpost și transport refugiaților. De asemenea, celelalte state europene au primit și au oferit sprijinul necesar civililor care fug din calea războiul.

În continuare, trebuie să facem toate demersurile necesare pentru a păstra viu sentimentul siguranței europene. Suntem determinați să sprijinim ambițiile democratice ale tuturor luptătorilor pentru pace și libertate.

Uniunea Europeană trebuie să sprijine eforturile tuturor țărilor care își exprimă intenția de a adera la blocul comunitar. Avem o responsabilitate enormă față de Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Modul în care oamenii liberi din aceste state rezistă în fața presiunii Federației Ruse este admirabil și contribuie la întărirea identității europene.

Din postura de parlamentari, trebuie să ducem mai departe moștenirea lui Robert Schuman și să apărăm valorile care au pus bazele instituțiilor europene.

Rămânem uniți pentru visul european! Rămânem uniți pentru libertate!

„Ziua mondială a refugiatului”

Ziua mondială a refugiatului este o zi internațională desemnată de Organizația Națiunilor Unite pentru a onora toți refugiații de pe glob. În fiecare an, pe 20 iunie, se celebrează puterea și curajul milioanelor de oameni care au fost nevoiți să fugă din țara lor pentru a scăpa de conflict sau persecuție.

Ziua mondială a refugiatului este o ocazie pentru a crește gradul de empatie și înțelegere față de refugiați și situația acestora, dar și pentru a recunoaște rezistența de care dau dovadă în reconstruirea vieții. Astfel se atrage atenția asupra drepturilor, nevoilor și visurilor refugiaților, contribuind la mobilizarea voinței și resurselor politice, astfel încât refugiații să și prospere, nu doar să supraviețuiască. Deși este important să protejăm și să îmbunătățim viața refugiaților în fiecare zi, zilele internaționale, cum ar fi Ziua mondială a refugiatului, ajută la concentrarea atenției globale asupra situației persoanelor care fug de conflict sau persecuție.

În contextual agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, care a început la 24 februarie 2022, peste 7 milioane de oameni au fugit din calea războiului, refugiindu-se în țări ale UE și în Republica Moldova. În România, aproape 1,2 milioane de ucraineni au trecut granița țării noastre până în acest moment, însă cifra este în creștere. Dintre aceștia, aproximativ 90.000 au rămas în țara noastră și mă bucur că românii s-au mobilizat pentru a le acorda ajutor încă de la începutul războiului.

Numărul persoanelor care fug din Ucraina se poate schimba rapid și sunt adesea doar estimări, însă mă bucur că cetățenii și statul român au dat dovadă de solidaritate și continuă să acorde sprijin și asistență vecinilor noștri din

Ucraina, în speranța că această criză a refugiaților ucraineni își va găsi un deznodământ cât mai curând, odată cu încheierea acestui război nedrept, care a cutremurat întreaga lume.

„Coaliția PNL–PSD–UDMR continuă să își bată joc de români. Compensarea prețului la carburanți cu 50 de bani este o măsură demnă de un guvern de doi bani”

România continuă să se scufunde într-o criză economică fără precedent, iar nivelul tot mai ridicat al inflației va afecta fiecare român. Creșterile prețurilor la energie și la carburanți au generat scumpiri în lanț pe care românii încep să le suporte tot mai greu. Inclusiv mediul de afaceri simte situația economică instabilă, iar firmele, care au scăpat de problemele generate de pandemie, încearcă cu greu să treacă acum de instabilitatea economică creată de Guvernul generalului Ciucă.

În fața acestor realități socioeconomice, Guvernul PNL–PSD–UDMR demonstrează că este depășit de situație și, prin măsurile întârziate și populiste pe care le-a adoptat, duce România spre faliment.

Cea mai recentă măsură, compensarea cu 50 de bani pe litru la carburanți, este doar praf în ochi și o bătaie de joc. În loc să adopte propunerea USR de reducere a TVA de la 19% la 5%, Guvernul PSD–PNL a decis să vină cu cea mai proastă soluție. Trecând peste faptul că măsura vine foarte târziu, măsura Guvernului Ciucă este gândită doar pentru trei luni, deși prețurile cresc constant de la lună la lună. Doar în ultima lună, prețul mediu al unui litru de benzină a crescut cu 6,1%, adică plătim azi cu 25 de lei mai mult pentru un plin de benzină față de luna trecută.

Deși este prezentată ca o soluție salvatoare, măsura de doi bani a Guvernului este doar o pseudosoluție populistă, care, în final, nu va ajuta pe nimeni. Astfel, vorbim despre o sumă fixă de 0,5 lei/litru, care va fi nesemnificativă în cazul în care prețul carburanților la pompă va continua să crească. Oamenii vor simți din ce în ce mai puțin în buzunare reducerea aceasta, care se va diminua ca pondere în funcție de creșterile de prețuri.

Măsura celor 50 de bani pare să stârnească probleme chiar și în coaliția de guvernare. În timp ce premierul Nicolae Ciucă își demonstrează incompetența prin această măsură de doi bani, PSD face o nouă demonstrație de ipocrizie, criticând măsura, însă fără să miște concret un deget pentru a îndrepta situația în folosul oamenilor.

Uniunea Salvați România solicită Guvernului să aplice o măsură cu efecte mult mai mari pentru cetățeni, scăderea TVA la carburanți de la 19% la 5%. Inițiativa USR ar duce la o reducere reală a prețului la pompă cu peste un leu pentru motorină și benzină. Reducerea va rămâne procentuală, în timp ce o compensare fixă de 50 de bani, cum este cea propusă de Guvern, nu ține cont de evoluția viitoare a prețurilor.

În concluzie, Guvernul PNL–PSD–UDMR continuă să își demonstreze lipsa de profesionalism prin măsuri populiste, care nu rezolvă problemele economice, ci împing România spre faliment.

„PNL la guvernare înseamnă creștere economică” Economia este motorul dezvoltării unei țări. Fără o economie stabilă și sănătoasă, un stat nu își poate atinge obiectivele asumate în fața cetățenilor în slujba cărora este. Pentru a putea avea creștere economică, care la rândul ei să creeze progres și modernizare, mediul privat are nevoie de predictibilitate, în special fiscală.

De aceea, PNL este ferm și va susține în continuare menținerea cotei unice. Mai mult, PNL nu va susține suprataxarea companiilor, deoarece această povară fiscală va genera creșteri de prețuri pentru produse și servicii, tăieri de salarii sau închideri de locuri de muncă. Reverberațiile acestor efecte cauzate de împovărarea mediului privat se vor resimți pe termen lung, lucru pe care nu-l putem permite. România trebuie să devină atractivă pentru investiții, nu să descurajeze persoanele sau companiile dornice de a investi în țara noastră printr-o fiscalitate împovărătoare și complicată.

Până la această oră, guvernul condus de premierul PNL, Nicolae Ciucă, a reușit să mențină stabilă situația macroeconomică a țării. În primele 5 luni ale anului, România a reușit chiar să își îmbunătățească situația, prin comparație cu perioada similară din 2021. Acestea sunt rezultatele pe care România le-a obținut ca urmare a unei guvernări stabile, responsabile și orientate spre echilibrarea bugetară, chiar și în cele mai dificile condiții economice. Avem toate șansele de a ne încadra în ținta de deficit. Evoluția pozitivă a României este justificată prin creșterea încasărilor bugetare la un nivel cu mult peste creșterea înregistrată de cheltuielile statului. Cifre: deficitul bugetar a scăzut de la 26,18 miliarde lei la 20,9 miliarde lei. Ca venituri totale, bugetul a obținut 178,97 miliarde lei, cu 21,5% peste nivelul din primele cinci luni ale anului anterior. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate de veniturile nefiscale (+59,8%), impozitul pe dividende (35,5%) și încasările nete din TVA (+29,5%). Aceste cifre ne fac să fim optimiști, dar circumspecți.

Perioada pe care o traversăm este una dificilă. Încă nu ne-am recuperat total în urma șocului pe care l-a adus pandemia de COVID-19, iar acum ne confruntăm și cu un război în proximitatea noastră. Am încredere că Guvernul condus de PNL va garanta creșterea constantă a economiei și, mai ales, implementarea reformelor din PNRR, șansă istorică a României.

„Este necesar un dialog pentru o viziune mai corectă și mai solidară pentru România!”

Decizia intrării PSD la guvernare a avut un obiectiv clar și asumat, acela de a scoate România din spirala catastrofei în care intrase în ultimii ani. Ne-am angajat în fața românilor ca, într-o perioadă extrem de dificilă pentru noi toți, să gestionăm coerent și unitar politicile publice.

Majorarea galopantă a prețurilor, cea care afectează pe toată lumea, are drept cauză principală creșterea continuă a prețurilor la resursele energetice pe piața internațională. În același timp, prețurile mari la produsele alimentare sunt cauzate și de stoparea exporturilor din Ucraina și reorientarea spre produse și materii din alte zone.

Nivelul inflației este foarte înalt și bineînțeles că afectează foarte multă lume, iar asta este îngrijorarea noastră majoră. Pe domeniile administrate de către miniștrii PSD am venit cu soluții care să îi sprijine atât pe fermieri, cât și pe românii vulnerabili, pensionari, dar și pe investitori. Din păcate, nu se văd semne că procesele inflaționiste se vor tempera, inflația crește peste tot în lume.

Guvernul din care PSD face parte va încerca să ajute cetățenii. Măsurile propuse de colegii mei miniștri vizează mai multe categorii sociale, dar și profesionale. Au fost adoptate pachete sociale care vin în sprijinul românilor.

Dacă nu am fi fost prezenți la guvernare și nu am fi determinat adoptarea acestor măsuri sociale, poate că lucrurile ar fi fost mult mai grele pentru mulți români.

Majorarea veniturilor cetățenilor este una dintre pârghiile prin care Guvernul poate ajuta oamenii să-și mențină puterea de cumpărare. Creșterea veniturilor românilor este necesară, ca și creșterea indemnizațiilor pentru cei care au cea mai mare nevoie.

Este important ca în aceste vremuri grele să nu lăsăm povara generată de creșterea prețurilor doar pe spatele pensionarilor, salariaților și a micilor întreprinzători.

Suntem la guvernare ca să venim cu soluții. Una dintre soluțiile propuse de PSD este rediscutarea amplă, coerentă și consensuală a sistemului fiscal. Desigur vor exista voci care vor critica acest lucru, însă ne aflăm într-un context când trebuie să refacem echilibrul intereselor din societate.

Propunerea pe care o face PSD este clară, să reașezăm sistemul fiscal pe fundamente mult mai corecte. Nu înseamnă că vrem să afectăm mediul de afaceri. Dimpotrivă, obiectivul pe termen lung este tocmai acela de a crește numărul investițiilor în România, de a dezvolta industria de prelucrare, să producem acasă, nu să exportăm toată materia primă.

Nu criticând putem găsi soluții, ci având un dialog pentru o viziune mai corectă și mai solidară pentru România.

„Ipocrizia USR și impozitarea pensiilor speciale”

În discuția legată de reformarea cadrului fiscal din România, una dintre propunerile avansate de PSD a fost impozitarea pensiilor speciale, în două trepte, respectiv cu 40% ceea ce depășește 9.000 de lei și cu 90% ceea ce depășește 18.000 de lei. Soluția propusă de noi este constituțională în măsura în care nu se va aplica asupra pensiilor magistraților. Curtea Constituțională a spus clar că impozitarea pensiilor speciale se poate face în mod constituțional, câtă vreme nu sunt afectate pensiile magistraților, care beneficiază de garanții constituționale.

Deci măsura propusă de noi este absolut fezabilă și ar putea fi implementată imediat. Asupra pragurilor și cotelor de impozitare se poate discuta, desigur, dar ceea ce contează este că PSD a propus o soluție viabilă.

Constat însă că parlamentarii USR au venit din nou cu propunerea de desființare a pensiilor speciale care deja a fost desființată de Curtea Constituțională. Deci dumnealor știu că propun o soluție care va fi respinsă de CCR, dar, cu toate acestea, o pun pe masa Parlamentului, știind bine că, în final, nu va ajunge să fie aplicată.

Dincolo de populismul grosier pe care îl vedem cu toții în această acțiune, m-am întrebat de ce USR vine mereu cu un astfel de proiect sortit eșecului, tocmai atunci când PSD vrea să impoziteze drastic aceste pensii speciale.

Oare nu cumva scopul acestui demers este tocmai de a împiedica adoptarea propunerii PSD? Oare nu cumva, în ciuda populismului deșănțat împotriva pensiilor speciale, cei de la USR vor, dimpotrivă, să apere pensiile speciale, propunând cu bună știință proiecte de lege neviabile și blocând astfel alte inițiative fezabile, știind că nu putem dezbate două proiecte pe același subiect în aceeași sesiune parlamentară?

Dacă ne uităm la partenerii de afaceri pe care îi avea chiar domnul președinte Cătălin Drulă în Felix Telecom, constatăm că sunt printre ei unii beneficiari de pensii speciale foarte grase. Deci nu pare deloc întâmplător că USR întreprinde mereu astfel de demersuri menite să zădărnicească orice acțiune care reduce beneficiile primite de partenerii de afaceri ai domnului Drulă și probabil ai multor altora din USR.

În încheiere, mai vreau să adresez o întrebare colegială doamnelor și domnilor parlamentari din PNL. Am înțeles că nu sunteți de acord cu taxa de solidaritate sau cu acea contribuție pentru sănătate și educație. Dar nu v-am auzit exprimându-vă asupra celorlalte propuneri ale PSD pentru reformarea sistemului fiscal, cum e și cea privind impozitarea în două trepte a pensiilor speciale. În această chestiune cum vă poziționați? Sau nu mai contează promisiunea făcută de domnul prim-vicepreședinte PNL Rareș Bogdan, care spunea că va rezolva problema pensiilor speciale în primele 30 de zile de la venirea PNL la guvernare? Cele 30 de zile au trecut demult! Haideți să o rezolvăm acum măcar! Ce spuneți?

„Măsurile reale pe care trebuie să le ia statul român în vederea diminuării prețului carburanților”

Costul carburanților a explodat în iunie 2022, iar românii nu au întârziat să reacționeze prin proteste la pompă. În timp ce în aproape toate țările europene s-au luat decizii pentru diminuarea poverii unui preț nejustificat de mare la motorină și benzină, în România sfidăm orice decență față de populație, prin diminuarea prețului cu 50 de bani la litru. În ultimele două săptămâni, la benzinării tarifele s-au mărit de cinci-șase ori, astfel încât benzina a ajuns să fie mai ieftină decât în țări ca Polonia (1,797 $/l), Bulgaria (1,776 $/l), Serbia (1,772 $/l) și Moldova (1,738 $/l).

Șoferii au avertizat că, dacă până la finalul lunii creșterea prețului la carburanți nu se oprește, vor organiza cel mai mare protest, la care vor participa oameni din toată țara.

Subliniez faptul că, într-o economie de piață, prețul este determinat de cerere și ofertă și acesta provoacă un lanț de scumpiri în toate ramurile economice. O analiză a estimărilor costurilor pentru produsele petroliere de la pompă arată că, la 21 iunie 2022, față de acum un an, prețul la pompă este mai mare cu 63%.

Urmărind cotațiile benzinei în anul 2022, putem să observăm că acestea au crescut cu foarte mult în România, iar cel care a profitat de pe urma acestei situații este chiar statul. Mai precis, banii încasați din TVA și din vânzarea benzinei și a motorinei au crescut cu 40%. În ceea ce privește cotațiile motorinei, în anul 2022 vedem că acestea au crescut cu 80%, mai mult decât dublu față de creșterea de preț din România.

Cunoaștem faptul că evoluția cotațiilor produselor petroliere este acțiunea care determină prețul la benzină și motorină, la nivelul pieței europene, preț care prezintă o volatilitate superioară prețului țițeiului, ca urmare a dificultății accesării unor rute de transport și ca o consecință a războiului din Ucraina. În mod sigur firmele care vând combustibil au câștigat suplimentar față de perioada similară a anului trecut, dar aproximativ a 10-a parte din cât a câștigat suplimentar statul.

Din aceste motive cumulative, consider că atât Guvernul, cât și Parlamentul ar fi trebuit să inițieze măsuri încă de la începutul anului 2022, în scopul împărțirii câștigului și în favoarea consumatorului român. Doresc să subliniez că, în cazul în care acești bani suplimentari ar fi fost dați consumatorilor, prețul ar fi fost în prezent la un nivel de 7,3-7,4 lei/litru, așa cum afirmă unii specialiști în domeniul energetic.

Orice diminuare artificială duce la penurie. Trebuie să fim conștienți că relevant nu este prețul la petrol, că noi avem doar vreo 30% din necesar acoperit de petrol românesc, ci prețul la motorină pe piețe. Calculat la cursul de schimb, plus acciza, plus TVA de 19%, rezultă prețul motorinei pe burse. Teoretic, statul român poate acționa, dar orice intervenție asupra prețului ar provoca un dezastru pentru buget, din cauza faptului că statul se împrumută cu 9%. În acest fel, orice leu tăiat la prețul carburanților ar fi de fapt un leu pe datorie.

Ceea ce este clar este faptul că populația se simte neputincioasă în fața acestor majorări și ajung să suporte niște cheltuieli suplimentare pentru carburanți, care o aduce în situația de a nu-și mai permite folosirea automobilului, pentru că ajunge să fie efectiv un lux. Ceea ce este mai trist este că, în urma unei analize, statul este un mare câștigător al acestor scumpiri, din care a încasat suplimentar circa 600 de milioane de euro doar în prima parte a acestui an, raportat la anul trecut.

În concluzie, într-o asemenea situație se impune luarea unor măsuri: diminuarea TVA și a accizei la combustibili, limitarea marjelor comerciale la furnizori, accesarea noilor surse și rute de transport de țiței și, nu în ultimul rând, dezvoltarea unui plan pentru situații de urgență pentru consumatorii protejați. Așadar, să depunem efortul de a remedia situația dramatică în care consumatorii sunt puși în prezent prin explozia prețurilor la carburanți.

Din cauza politicilor publice dezastruoase – helicopter money, deficite uriașe, green deal etc. – pe care tot politicienii le-au adoptat în ultimii ani, ce pot ei face acum? „Cel mai bine cred că ar fi să se abțină să mai strice ceva, că putem ajunge ușor într-o situație mult mai grea decât aceea generată de prețurile mari la combustibili: penuria!”, a încheiat Biriș.

De aceeași părere este și sociologul Mircea Kivu. „Situația este la fel cam peste tot. Probabil această spirală a prețurilor se va diminua și se va inversa abia după ce se termină războiul din Ucraina. Trebuie înțeles că o plafonare a prețurilor, o eventuală reducere a taxelor ar crește deficitul bugetar. Practic, o astfel de măsură poate agrava situația, ar duce la inflație. Totuși, statul poate face ceva în domeniul energiei. Să vorbim despre energie electrică, pentru că și acolo s-au decis niște plafonări și efectul este același. Păi, aici statul ar putea impulsiona achiziționarea de panouri solare. Dar când vorbesc despre impulsionare, spun de una reală, nu pe hârtie cum se întâmplă acum, când oamenii au accesat programul, dar nu au văzut subvenția de la stat”, a precizat Mircea Kivu. Protestul „pipetei” din benzinării continuă, iar, între timp, protestele de la benzinării continuă în capitală. Șoferii, revoltați că prețul combustibililor crește pe zi ce trece, au format o coadă și au cumpărat doar câteva picături de carburant, pentru care au plătit și mai puțin de un leu. Au fost cazuri în care reprezentanții unor benzinării au sunat la 112, dar echipajele de poliție nu au putut să intervină, din cauză că protestatarii nu făceau nimic ilegal. Asociația Energia Inteligentă:

În ceea ce privește cotațiile motorinei, în anul 2022 putem să observăm că acestea au crescut cu 80%, mai mult decât dublu față de creșterea de preț din România. În același timp, trebuie să observăm că statul a profitat din plin de pe urma acestei creșteri, banii încasați din TVA în acest an din vânzarea motorinei crescând cu 40%, mai arată AEI.

În fapt, evoluția cotațiilor produselor petroliere este acțiunea care determină prețul la benzină și motorină, la nivelul pieței europene, preț care prezintă o volatilitate superioară prețului țițeiului, ca urmare a dificultății accesării unor rute de transport, ca urmare a războiului din Ucraina și închiderii neprogramate a două mari rafinării europene, arată asociația.

Statul, în cazul combustibililor, la fel ca și în cazul gazelor și energiei electrice, este cel mai mare câștigător ca urmare a scumpirilor, susține Asociația Energia Inteligentă. Concret, potrivit calculelor asociației, statul a câștigat suplimentar față de perioada similară a anului trecut (primele 6 luni din anul 2022) 600 milioane de euro din scumpirea benzinei și a motorinei la pompă. Firmele care vând combustibil probabil au câștigat suplimentar față de perioada similară a anului trecut, estimativ, a 10-a parte din cât a câștigat suplimentar statul, prognozează AEI.

Asociația face o trecere în revistă și a riscurilor care vor influența securitatea aprovizionării cu combustibil a României:

– sancțiunile adoptate de UE asupra Rusiei și din toamnă Bulgaria și Ungaria vor putea vinde produsul doar la nivel național – determinând ca România să rămână fără o parte dintre produsele petroliere care proveneau din aceste țări;

– dependența României de 78% din importurile de țiței și produse petroliere, mare parte din Federația Rusă, creează un risc mare asupra securității aprovizionării României, dar și o volatilitate mare a prețului la orice incident internațional în zona țițeiului. Rutele alternative la conducta rusească Caspian Pipeline Consortium de aprovizionare cu țiței sunt foarte limitate și cu impact mare în preț (Georgia, Turcia, Bazinul Mediteranean), dar probabil vor ajunge în viitor să fie accesate și se vor reflecta în creșteri de preț pentru benzină și motorină. Creșterea prețului la asigurările navelor din Marea Neagră se va menține și în viitor, ca urmare a războiului din zona minelor în derivă din Marea Neagră. În contextul efectelor cauzate de războiul din Ucraina, există și preocupări tot mai mari cu privire la posibilele eșecuri de livrare a țițeiului în Portul Constanța.

Oprirea neprogramată a două mari rafinării din Europa va determina creșterea cererii de produse petroliere din zonele adiacente și implicit o creștere a prețului benzinei și motorinei. Ucraina este dispusă să preia toate cantitățile excedente din piață la preț mult peste piața din zonă, fapt ce va crea un alt factor de creștere a prețului benzinei și motorinei. Odată cu pachetul de sancțiuni impuse Federației Ruse, România va importa produse nonrusești, care sunt mult mai costisitoare.

În tot acest context, previziunile Asociației Energia Inteligentă arată că în viitorul apropiat prețul benzinei și al motorinei va crește cel puțin până la nivelul cotaților pentru motorină și benzină, respectiv peste 11 lei/l la motorină și peste 10 lei/l la benzină.

În contextul efectelor cauzate de războiul din Ucraina și mai ales de sancțiunile impuse Federației Ruse, există și preocupări tot mai mari cu privire la posibilele riscuri de

aprovizionare și se exercită o presiune tot mai accentuată asupra sistemului logistic din UE și din România. Astfel, contextul din Marea Neagră și variantele de aprovizionare limitate la momentul actual sunt elemente care pot contribui la penurie de produse petroliere în viitor. În acest context extrem de complicat, o plafonare a prețurilor la combustibil ar determina limitarea acțiunilor realizate de către importatorii de țiței, ar arunca România într-o penurie de țiței și ar crea probleme mari cu disponibilitatea de produse petroliere în stații, arată asociația.

„Măsurile pe care România le ar putea lua pentru a combate actuala situație din benzinării, dar mai ales posibilele efecte în securitatea energetică a României, trebuie astfel gândite încât să nu ajungem în situația mult mai rea decât ne găsim în prezent, și anume să ajungem în situația lipsei efective a carburanților la pompă. Una dintre măsurile care ar face mult mai mult rău decât bine este plafonarea prețului la pompă. Ar fi momentul în care unele companii din România ar reduce eforturile uriașe pe care le fac în momentul de față pentru a găsi soluții să aducă țiței din alte părți ale lumii decât din Federația Rusă, respectiv folosind infrastructura rusească”, arată asociația.

„Buget dublu pentru educație, din 2023”

Conducerea Ministerului Educației a solicitat dublarea bugetului educației pentru anul 2023, ceea ce înseamnă că învățământul va avea la dispoziție o sumă mult mai mare față de acest an. Dacă pentru anul în curs educația a beneficiat de 2,28% din PIB, anul viitor această sumă aproape va fi dublată, fapt ce va reprezenta o garanție considerabilă a progresului, din acest punct de vedere.

Raportat la bugetul Ministerului Educației, anul 2022 a adus, comparativ cu anul 2021, o creștere bugetară de peste două miliarde de lei. Cele mai relevante creșteri au vizat finanțarea de bază și bugetele destinate burselor elevilor.

Astfel, Acțiunea Învățământ, ceea ce reprezintă totalul finanțării educației naționale, a înregistrat în acest an o valoare de 40,96 miliarde lei, respectiv 8,22 miliarde de euro, sumă ce reprezintă un maxim istoric pentru acest domeniu vital. Nu în ultimul rând, bugetului Ministerului Educației, alocat pentru anul 2022, urmează să i se adauge finanțarea obținută prin Planul național de redresare și reziliență pentru reforma educației, ceea ce se va transpune în alte fonduri considerabile repartizate educației.

Atât rezultatele la testările naționale de capacitate, cât și cele de la bacalaureat, unde rata de promovabilitate a fost în acest an de 73,3%, cea mai mare din ultimii 10 ani, confirmă că ministrul PNL al educației este un profesionist, care își îndeplinește foarte bine atribuțiile.

Aceste rezultate sunt cele mai bune din ultimii 10 ani și se datorează simplificării materiilor, fiind eliminate anumite conținuturi predate pe parcursul perioadelor în care școlile au fost închise.

Începând de anul viitor, conducerea liberală a educației naționale va demara o tranziție spre normalitate, printr-o serie de măsuri concrete care să conducă la creșterea performanțelor elevilor. Astfel, programa va fi simplificată cu ceea ce s-a predat în clasa a X-a și eventual în clasa a IX-a, dar vor exista deja conținuturi complete pentru clasele a XI-a și a XII-a.

În concluzie, consider lăudabil modul în care conducerea liberală a Ministerului Educației a gestionat în ultimii doi ani situația delicată din învățământul autohton, pe fondul crizei sanitare și a imposibilității susținerii cursurilor în mod normal, în școală.

„Șanse sporite pentru medicii rezidenți de a practica medicina în spitalele publice”

Consecventă dezideratului de îmbunătățire permanentă a sistemului medico-sanitar, conducerea PSD a Ministerului Sănătății a inițiat un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind unele măsuri din domeniul sănătății.

Actul normativ are ca obiect încadrarea medicilor rezidenți care nu s-au prezentat la examenul de specialist, cu contract individual de muncă, pe durată determinată de maxim un an de la finalizarea stagiului de pregătire, în funcția de medic. Salarizarea acestor tineri va fi corespunzătoare ultimului an de pregătire, fapt îmbucurător pentru cei care doresc să profeseze.

Potrivit proiectului de ordonanță, medicii rezidenți aflați în situația respectivă pot fi încadrați în unități sanitare publice care înregistrează deficit de personal și, de asemenea, pot profesa sub îndrumarea unui medic cu drept de liberă practică în specialitatea respectivă.

Actul normativ clarifică și situația rezidenților care pe perioada stării de urgență/stării de alertă, ca efect al pandemiei de COVID-19, au fost detașați în alte unități sanitare și au întrerupt modulele de pregătire în care se aflau la momentul respectiv. Astfel, a fost introdusă procedura de modificare/adaptare a curriculum-ului de pregătire, până la finalizarea duratei de pregătire. Acestor rezidenți li se va permite acum accesul pentru susținerea examenului de specialist și, ulterior, obținerea dreptului de liberă practică în specialitate.

Un alt element care va contribui la creșterea gradului de ocupare a posturilor vacante din sistemul de sănătate este corelarea numărului de rezidenți de la medicină dentară cu numărul de profesori/îndrumători de formare.

Totodată, au fost elucidate și situațiile privind schimbarea specialității pentru rezidenții care, din motive obiective, nu au putut efectua specialitatea aleasă în urma concursului de rezidențiat. Actul normativ prevede și reglementarea separată a modalității de susținere a examenului de specialist în specialitățile de anestezie și terapie intensivă și medicină de urgență.

Toate aceste măsuri propuse de conducerea PSD a Ministerului Sănătății au fost aprobate de Guvern, astfel încât urmează să intre în vigoare, în cel mai scurt timp, noile reglementări, urmând să reducă deficitul de personal medical în spitalele publice și să păstreze în sistemul medical rezidenții implicați în gestionarea pandemiei de COVID-19.

„Trebuie să promovăm sportul în fiecare zi, nu doar când un tânăr român ne cucerește inima!”

De o săptămână, David Popovici, tânărul campion mondial la natație, a devenit nu doar un erou național care ne-a cucerit inimile, ci și un model de urmat pentru tinerii de vârsta sa în ceea ce privește perseverența, munca, renunțările sale și urmărirea unui vis până când acesta s-a împlinit. Este foarte bine că societatea românească a

reacționat pozitiv la succesul lui David și cred că victoria tânărului înotător va genera decizii și modificări de atitudine din partea autorităților față de importanța sportului în societate. Nu știu cu cât a contribuit statul român la victoria lui David, însă, cu siguranță, acest succes nu ar fi fost posibil fără sacrificiile părinților săi.

România este profund deficitară în ceea ce privește infrastructura sportivă. Bazinele de înot din țara noastră sunt mai puține decât cele care se află într-o singură capitală europeană. Patinoare aproape că nu mai avem. Piste de atletism, săli de gimnastică, terenuri de antrenament și alte spații special destinate sportului de masă și celui de performanță sunt tot mai puține. Singurele spații unde sportul se mai poate practica sunt sălile și terenurile de sport din incintele școlilor, însă cunoaștem cu toții foarte bine că, nu de puține ori, ora de sport este înlocuită de o oră suplimentară de matematică, fizică sau limba română. Chiar dacă în jurul nostru sunt mii de copii talentații, mii de posibili campioni, nu vom ști niciodată ce performanțe vor avea aceștia și nici nu-i vom vedea vreodată practicând acele sporturi la care ar fi cei mai buni.

Statul român trebuie să acorde sportului o atenție adecvată în fiecare zi, nu doar atunci când un sportiv român surclasează state care investesc miliarde de dolari în sport. Nadia, Ilie, Hagi și acum David au fost cei mai puternici ambasadori ai țării noastre, deși am făcut foarte puțin pentru ei.

Sportul nu înseamnă doar competiție, mândrie națională sau emoția intonării imnului național. Sportul înseamnă, în primul rând, o cultură despre o viață sănătoasă, o mentalitate de învingător. Cred că ar trebui să ne pună pe gânduri faptul că statele dezvoltate care investesc în sport au cheltuieli mai mici pentru servicii de sănătate, o speranță de viață mai mare și o populație cu un standard de viață mai ridicat.

„România – pol de securitate energetică”

Potrivit Strategiei naționale de apărare a țării, România, pe direcția de acțiune energetică, își propune „asigurarea securității energetice prin adaptarea operativă și optimizarea structurii consumului de resurse energetice primare, dezvoltarea de capacități de producere a energiei, creșterea eficienței energetice, dezvoltarea proiectelor menite să asigure diversificarea accesului la resurse și transformarea României într-un actor important pe piața energetică, prin valorificarea resurselor de care dispune în Marea Neagră, creșterea capacității de interconectare și a competitivității, inclusiv prin implementarea obiectivelor Uniunii Energetice”.

Contextul energetic de astăzi, cauzat de agresiunea rusească în Ucraina, a făcut imperioasă diversificarea surselor și furnizorilor de energie. Guvernul depune toate eforturile pentru ca țara noastră să securizeze livrările de energie, prin înțelegeri ferme cu parteneri serioși și interesați de o relație economică solidă, așa cum sunt statele din zona Golfului, principalele producătoare de petrol și gaz metan la nivel mondial.

Săptămâna trecută a început exploatarea gazelor din Proiectul de dezvoltare gaze naturale Midia, operaționalizat de Compania Black Sea Oil&Gas, care a permis ca primele gaze din Marea Neagră să ajungă în rețeaua națională. Acest fapt este rezultatul eforturilor PNL, în urma cărora Legea offshore a fost adoptată, ceea ce a deblocat investițiile din Marea Neagră. România va produce mai mult decât va consuma și va deveni un furnizor de securitate energetică regională. Un lucru benefic a fost faptul că România nu era dependentă de importurile de petrol și gaz din Rusia. În ceea ce privește petrolul, România stă cel mai bine din întreaga Uniune Europeană. În privința gazului, doar un sfert din necesarul intern anual de gaz era importat din Rusia. Embargoul pe produsele energetice impus Rusiei de țările democratice oferă o șansă istorică României de a deveni cel mai important actor regional și furnizor în materie de gaze naturale.

Cu toate acestea, aceste surse de energie trebuie înlocuite cât mai repede posibil cu unele sustenabile și regenerabile. Umanitatea se află în față unei amenințări fără precedent, și anume încălzirea globală. Prezentul în care ne regăsim cu toții reprezintă unica șansă pe care o mai avem de a face ceva, de a încerca să oprim această degradare a climei care ne pune în primejdie supraviețuirea. Dezideratul este de a reduce constant și, în cele din urmă, a elimina consumul de energie fosilă.

Am primit cu bucurie declarația președintelui Joe Biden la Summitul G7 prin care anunța că Guvernul Statelor Unite, împreună cu firma americană NuScale Power, va finanța cu 14 milioane de dolari studiile de proiectare pentru instalarea în România a unor centrale de tip SMR, reactor modular mic, primele de acest fel în Europa. Astfel de proiecte, în parteneriat cu prietenii și aliații noștri, contribuie la independența energetică a țării noastre și la trecerea spre o energie verde.

„25 de ani de parteneriat strategic România–SUA”

Ieri, în cadrul ședinței comune de plen al celor două Camere, am celebrat aniversarea a 25 de ani de parteneriat strategic între România și Statele Unite ale Americii. Acest sfert de secol care s-a scurs a reprezentat o perioadă prolifică pentru țara noastră, aderând la NATO și la Uniunea Europeană, realizări pe care nu le-am fi putut realiza fără sprijinul prietenilor și partenerilor noștri de peste Atlantic.

Parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite ale Americii a fost lansat la 11 iulie 1997, cu prilejul vizitei la București a președintelui Statelor Unite ale Americii Bill Clinton. Vizita președintelui Clinton a fost urmată de un schimb de scrisori între miniștrii de externe ai celor două state. La 13 septembrie 2011, la Washington, a fost adoptată Declarația comună privind Parteneriatul strategic pentru secolul XXI dintre România și Statele Unite ale Americii. Declarația confirmă parteneriatul excelent, pe termen lung și în continuă dezvoltare dintre cele două state și stabilește, de asemenea, pilonii relației România–SUA – dialog politic, securitate, economie, contacte interumane, știință și tehnologie, cercetare, educație, cultură.

Relația bilaterală România–SUA este mai solidă decât a fost vreodată. Acest lucru este exemplificat foarte bine de angajamentul Statelor Unite de a garanta securitatea României, mai ales în aceste vremuri tulburi, atât cea teritorială, prin prezența trupelor americane în România și a scutului antirachetă, cât și cea energetică, dovadă declarația recentă a președintelui Joe Biden, prin care anunța că SUA vor finanța cu 14 milioane de dolari etapa preliminară a studiilor de inginerie și proiectare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) din țara noastră.

România este o susținătoare fermă a prezenței Statelor Unite în Europa, pentru asigurarea securității și stabilității pe

bătrânul continent. Primul Război Mondial ne-a demonstrat unde se poate ajunge atunci când Statele Unite se retrag din afacerile europene, urmarea fiind un măcel fără precedent în istorie. De la implicarea SUA în Europa după Al Doilea Război Mondial, continentul nostru a fost martorul unei perioade de pace de aproape 80 ani, tulburată astăzi de invazia criminală a Rusiei în Ucraina. Libertatea și pacea atârnă mereu de un fir de ață, însă, atât timp cât există NATO și UE, statele naționale care odinioară își vărsau în mod fratricid sângele pe continent vor contribui la salvgardarea acestor valori universale.

La mulți ani prieteniei româno-americane!

„Parlament și parlamentarism – garanția unei vieți democratice”

După ce, acum câteva zile, am celebrat cu mândrie Ziua drapelului național, unul dintre simbolurile identitare centrale ale existenței unitare a poporului român, ziua de 30 iunie este dedicată sărbătoririi Zilei internaționale a parlamentarismului.

Bucurându-mă de încrederea electoratului brașovean, am deosebita onoare, dar și responsabilitate, de a fi parlamentar român și de a susține, prin toate mijloacele democratice, rolul Parlamentului nostru în societatea românească, dar și la nivel internațional.

Începând cu data de 30 iunie 1889, când a fost înființată Uniunea Interparlamentară, organizația mondială a parlamentelor, în fiecare an, această zi reprezintă prilejul de a sărbători rolul important al parlamentelor naționale la nivel internațional, dar și pentru a face o analiză a activității lor de peste an. Anul acesta, această dată coincide cu finalul primei sesiunii parlamentare din acest an.

Într-o eră a democrației autentice, nu putem concepe viața politică a unui stat fără existența unui parlament puternic, indiferent de forma de guvernare, monarhie sau republică, Parlamentul jucând un rol central în buna desfășurare a activităților esențiale oricărei națiuni libere, influențând și controlând instituțiile statului. Poporul, alegând direct reprezentanții săi, conferă puterii legislative, adică Parlamentului, întreg sprijinul pentru adoptarea sau respingerea legilor. Desigur, nu trebuie omis rolul important jucat de Guvern, care pune în executare legislația adoptată de Parlament.

Ca orice sistem de guvernare, și parlamentarismul are avantajele și dezavantajele sale. Pe de o parte, vorbim despre asigurarea unei stabilități socioeconomice, despre posibilitatea de cenzurare reciprocă a puterilor în stat sau despre decizii luate împreună cu Guvernul și cu președintele, iar, pe de altă parte, partidul majoritar sau alianța de la guvernare își pot impune viziunea privind guvernarea.

Chiar dacă vorbim despre monarhii parlamentare sau despre republici parlamentare, indicele democrației se află la un nivel ridicat.

În multiseculara sa istorie, la nivel internațional, parlamentarismul s-a dovedit a fi unul dintre elementele motrice și de dezvoltare a fiecărui stat independent.

Încercând să punctăm câteva jaloane ale evoluției parlamentarismului românesc, putem menționa, ca începuturi, adoptarea Regulamentelor oganice din Țara Românească, în 1831, și apoi, în 1832, în Moldova. Ulterior, în 1858, prin Convenția de pace de la Paris, erau stabilite în cele două principate românești câte o adunare electivă. Abia din 1864, prin adoptarea „Statutului dezvoltator al Convenției de la Paris”, în fapt prima Constituție românească, este înființat și Corpul Ponderator, Senatul, astfel încât, alături de Adunarea Electivă, este consacrat principiul bicameralismului românesc. După 1866, Parlamentul, alcătuit din Adunarea Deputaților și Senat, devine unica putere legislativă, cu un puternic rol de a cenzura posibile porniri spre autoritarism.

Parlamentul românesc al acelor ani a reprezentat unul dintre pilonii modernizării tânărului stat, România. Legislativul a devenit, așadar, una dintre instituțiile fundamentale ale țării. Declararea independenței de stat, ratificarea actelor de unire ale românilor și adoptarea diferitelor constituții au fost unele dintre cele mai importante evenimente în centrul cărora s-a aflat Parlamentul românesc, for ce reprezenta voința națiunii.

Datorită rezistenței democrației românești, în anii negri ai începutului totalitarismelor în Europa, România a reușit să mențină monarhia parlamentară până aproape de începutul marii conflagrației mondiale. A urmat, apoi, o perioadă grea pentru parlamentarismul românesc – rolul Parlamentului devine decorativ, apoi este suspendat. Regimul comunist a încercat o formă de democrație populară, prin care, după 1948, Marea Adunare Națională devine „organul suprem al puterii de stat”, în fapt, acesta adopta cu obediență, fără dezbateri adevărate, propunerile conducerii PCR. În realitate, era o pervertire a adevăratului spirit al parlamentarismului.

Abia după adoptarea Constituției României, în 1991, putem vorbi despre o revenire la adevăratul parlamentarism românesc, într-un cadru adevărat liber, bineînțeles cu luminile și umbrele sale, dar care a înscris țara noastră în categoria statelor democratice.

Această declarație îmi oferă posibilitatea de a reafirma dorința mea de a consolida și mai mult rolul pe care îl joacă parlamentarismul în România, dar și la nivel internațional.

Parlamentarismul reprezintă una dintre cele mai puternice garanții ale unei lumi libere și democratice.

„Țări pe care le surclasam în diverse competiții sportive au ajuns acum mult peste noi. Așteptăm cu nerăbdare strategia națională pentru sport!”

Ne-am bucurat cu toții după victoriile fantastice înregistrate de David Popovici la Campionatele Mondiale de Natație. Românul a triumfat la două probe de înot, cele de 100 de metri, respectiv 200 de metri, demonstrând un caracter puternic și o voință remarcabilă. La doar 17 ani, David a atins excelența, iar rezultatele sale sunt cu atât mai deosebite cu cât în ultimii ani nu prea am avut satisfacții în domeniul sportiv.

David Popovici a fost decorat de Președintele României, Klaus Iohannis, cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler, în timp ce premierul Nicolae Ciucă l-a primit pe David la Palatul Victoria. Totodată, Guvernul a aprobat deja alocarea sumei de un milion de lei de la fondul de rezervă pentru tânărul campion mondial. Sunt decizii firești, prin care statul român recunoaște meritele, talentul și dăruirea demonstrate de un tânăr care prin ambiția sa promovează numele țării noastre în întreaga lume.

Meritele îi aparțin lui și familiei sale, dar și echipei care l-a pregătit pe plan sportiv. David a dat tonul, a arătat că se poate prin voință și muncă multă, iar exemplul său va fi urmat probabil și de alți copii care au acum un model.

România are mulți copii talentați, dar ei trebuie descoperiți și apoi sprijiniți pentru a ajunge la nivelul lui David Popovici.

Pentru a redeveni o forță în sportul mondial, la campionatele mondiale, dar mai ales la olimpiade, România are nevoie de o strategie în domeniul sportiv. Este în lucru deja la Ministerul Sportului un astfel de program, care va fi adoptat apoi de Guvern.

În prezent, niciun copil nu știe care este traseul său către performanța în sport. Acest proiect vine să clarifice lucrurile, să explice care sunt pașii, astfel încât atât tinerii, cât și părinții lor să poată lua o decizie în cunoștință de cauză.

La fel au procedat și alte state europene, iar rezultatele se văd deja. Țări pe care până nu demult le surclasam în diverse competiții sunt mult peste noi din punct de vedere sportiv, iar acest lucru trebuie să se schimbe. Nu vom scoate campioni mondiali sau olimpici peste noapte, dar cu răbdare și cu eforturi susținute din partea statului vom ști că mergem în direcția cea bună.

„Și totuși care este misiunea DNA?”

Văzând turnura periculoasă pe care a reluat-o activitatea Direcției Naționale Anticorupție în ultima perioadă, simt nevoia să pun unele întrebări în fața dumneavoastră.

Oare Direcția Națională Anticorupție s-a autosesizat în cazurile lui Cîțu, Tătaru, Arafat, Orban, Vlad Voiculescu, criminalii națiunii, cei care, acum doi ani, ne-au îngropat morții în saci de gunoi, fără autopsie și slujbă? Nu!

Dar dosarul lui Barna mai este instrumentat de DNA? Nu se știe!

A început cumva cercetarea penală a lui Ghinea, pentru că prin Planul național de redresare și reziliență a condamnat România la sărăcie, fără ca parlamentarii României să poată citi și dezbate acest PNRR!? Nu!

În dosarul lui Clotilde Armand, cu frauda electorală, se face ceva? Au trecut doi ani. Corupție, s-au furat sacii cu voturi, s-a făcut trafic de influență și DNA tace. Tace și nu face.

Nicușor Dan, cel care a blocat tot Bucureștiul, avea dosarul din Orășelul Copiilor, cu fraudă, trafic de influență. Unde este dosarul? A auzit o întreagă țară cum făcea trafic de influență. Nu se deranjează DNA? Se pare că nu!

Cîțu a cumpărat vaccinuri de un miliard de euro, pentru a fi aruncate la gunoi! DNA face ceva? Nu mai vorbesc despre împrumuturile luate, fără să știm unde sunt banii românilor!

Izoletele, camioanele cumpărate în starea de pandemie, jaful cu măștile de Unifarm. Unde sunt aceste dosare penale?

Cei care fură miliarde de euro rămân nepedepsiți? De ce nu se face nimic în aceste dosare de miliarde de euro?

Pentru că se pare că DNA a devenit o instituție de execuție politică, pentru a distruge liderii politici la comandă, preponderent pe cei din partea stângă a eșichierului politic, așa cum probabil este stabilit de cei care conduc România din afara țării.

Astfel, dacă Băsescu a putut să distrugă flota maritimă a României, dar nu a pățit nimic și a putut, astfel, să distrugă aproape toată România în cei 10 ani de mandat ca președinte, cu ajutorul DNA, în loc să aibă parte de mandatul cuvenit, dacă actualul președinte a săvârșit atâtea malversațiuni cu casele și cu patrimoniul imobiliar al Sibiului, dar nu a pățit nimic și este lăsat de DNA să-și continue opera de distrugere a României, în schimb DNA a distrus carierele lui Adrian Năstase și Liviu Dragnea pentru fapte absolut banale, pe care le comit aproape toți politicienii. Iar acum DNA revine și anunță triumfător că este pregătit să distrugă încă o carieră a unui politician de stânga, domnul Adrian Chesnoiu, tocmai când acesta se lupta pentru dezvoltarea agriculturii României și pentru români și care, ca ministru al agriculturii, ar fi încercat să influențeze angajarea unor oameni de încredere care l-ar fi putut ajuta să facă bine pentru țară, nu așa cum face DNA bine numai pentru străinătate. Asta e marea corupție cu care luptă DNA?

Nu, DNA nu este ceea ce ar trebui să fie! Se pare că această instituție ultrafinanțată din banii românilor are misiunea de a distruge liderii valoroși ai acestei țări, nu să curețe țara de marii corupți!

Poate că în loc să îi fie extinse competențele, așa cum cerea șeful acestei instituții acum câteva zile, ar fi mai bine ca, pur și simplu, această instituție să fie desființată, așa cum s-a desființat și Secția de investigare a infracțiunilor din justiție.

Diversitatea culturală înseamnă promovarea dialogului între culturi, a diversității etnice prin valorificarea patrimoniului istoric și prin folosirea mijloacelor de expresie în cadrul evenimentelor derulate la nivel local.

România este o țară privilegiată sub aspectul diversității culturale și etnice datorită poziției geografice, precum și istoriei. Influența diverselor popoare se simte și în prezent în toate aspectele, de la gastronomie, limbă, tradiții, arhitectură până la modul de viață. Toate acestea se păstrează prin activitățile membrilor comunităților etnice care locuiesc pe întreg teritoriul țării noastre.

Mândria de a face parte dintr-o anumită etnie este un subiect extrem de actual și capătă numeroase reprezentări. De aceea, este important să înțelegem că numai printr-o atitudine pozitivă și o acceptare a originii fiecăruia putem avea o societate echilibrată și incluzivă.

În Botoșani, pe care îl reprezint în Parlament, avem 66 de etnii care trăiesc, locuiesc și muncesc în cele 78 de localități ale județului. Acestea au tradiții culturale, religioase și lingvistice specifice.

Așadar, este datoria noastră, ca majoritari care facem parte din comunitatea românească, să cunoaștem și să respectăm diferențele culturale, pentru a putea aprecia modul acestora de exprimare și pentru a-i integra la nivel social, fără însă a le distorsiona identitatea.

Din acest motiv, se poate afirma că diversitatea culturală are calitatea de a accepta și de a împărtăși, reciproc, caracteristicile unei sau altei culturi într-un anumit spațiu geografic.

Prin urmare, conceptul de diversitate culturală este strâns legat de semnificațiile identității culturale, interculturalității și multiculturalității, ceea ce implică contact între diferite grupuri etnice, expresii artistice, valori, pe care fiecare dintre noi avem obligația să le respectăm.

În acest context, este important să avem permanent contacte și schimburi de cunoștințe și expresii, care se pot realiza în principal prin organizarea de evenimente și manifestări culturale.

Pe această cale vreau să îmi exprim aprecierea și să vă fac cunoscut Festivalul Transfrontalier al Diversității Culturale, care a fost organizat de autoritățile locale, primăria și consiliul județean, în municipiul Botoșani, la finalul săptămânii trecute.

A fost vorba de 3 zile de spectacole pe Pietonalul Unirii, în zona centrală a orașului, sub umbrela proiectului „Întoarcere la rădăcinile noastre comune”, implementat prin Programul operațional comun România–Ucraina 2014–2020. A fost un eveniment cu adevărat multicultural, în cadrul căruia au fost prezentate spectacole de dansuri și muzică tradițională susținute de membrii etniilor ce conviețuiesc la Botoșani, dar și expoziții fotografice, degustări de bucate tradiționale, ateliere de artă și meșteșugărești, piese de teatru, momente artistice susținute de Filarmonica „George Enescu” Botoșani și de artiști reprezentativi din România și Ucraina.

În acest context, vă fac cunoscut că în această săptămână, noi, parlamentarii social-democrați din Botoșani, am invitat la Parlament mai mulți reprezentanți ai comunității lipovene din Botoșani, pentru a vizita clădirea Legislativului și pentru a vedea cum se desfășoară o zi de activitate la nivelul plenului și comisiilor de specialitate.

În opinia mea, subiectul diversității culturale este esențial să se regăsească pe agenda publică din România, pentru că doar printr-o bună înțelegere a specificității etniilor putem să intervenim cu politici țintite și specifice pentru dezvoltarea noilor generații care fac parte din aceste comunități minoritare. Acceptarea identității le va permite acestora să se concentreze pe ceea ce își doresc să facă și le va asigura integrarea atât în cadrul comunităților etnice din care fac parte, cât și în societatea românească.

„Toți copiii trebuie să meargă la școală. Eliminarea abandonului școlar este o prioritate pentru PNL!”

Chiar dacă România a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare economică semnificativă, mult prea mulți copii sunt încă lipsiți de dreptul constituțional la educație, nu pentru că nu vor să meargă la școală, ci pentru că nu pot. Cel mai important factor care îi ține departe de școală este reprezentat de starea materială a familiilor din care provin, de distanța prea mare față de unitățile de învățământ, de lipsa unor politici publice care să-i ajute să meargă zilnic la școală.

În anul 2013, împreună cu mai mulți colegi deputați, am inițiat o propunere legislativă prin care propuneam finanțarea Programului „Masă la școală” pentru elevii din învățământul obligatoriu de stat și privat, primar și gimnazial. Chiar dacă era evidentă necesitatea acestui program, propunerea legislativă a fost tergiversată, amânată sau considerată mult prea puțin importantă de unii decidenți.

Mai târziu, la presiunea PNL, programul a fost demarat sub forma unui program-pilot pentru 50 de școli și în anul 2020 a fost extins de Guvernul PNL până la 150 de școli. Doar în anul școlar care abia s-a încheiat au beneficiat 68.000 de elevi și preșcolari. Programul a fost un succes, demonstrând că este un instrument util pentru reducerea abandonului școlar, pentru eliminarea excluziunii sociale și pentru îmbunătățirea performanțelor școlare.

Am aflat cu deosebită satisfacție că, începând cu anul școlar următor, Guvernul condus de Nicolae Ciucă va dubla numărul de unități de învățământ în care se va acorda masă la școală, la un număr de 300 de școli și grădinițe, bugetul alocat fiind de aproape 355 de milioane de lei.

Îmi exprim speranța că, la nivelul județului Suceava, atât autoritățile administrației publice locale, cât și conducerile unităților de învățământ vor depune toate diligențele pentru ca tot mai multe unități de învățământ să participe în acest program. Pentru copiii suceveni, în special pentru cei din mediul rural, acest program va fi de un real folos.

Cred cu putere că dacă vom continua să investim în educație, în mod real, așa cum face Guvernul Ciucă, prin Programul „Masă la școală”, ne vom realiza un obiectiv național esențial, ca toți copiii să meargă la școală.

Evenimentele din România, în climatul determinat de crizele care trebuie gestionate, politic, în primul rând, pentru că suntem o democrație, au scos la iveală o profundă necunoaștere a ceea ce înseamnă stat, funcțiunile lui, instituțiile sale, raporturile care se stabilesc între ele. Pe acest teren înflorește un populism agresiv, care reduce totul la „legile pieței libere” și transformă statul într-o uriașă corporație, centru de profit, dar care nu mai dă beneficii cetățenilor, celor care au investit și investesc, prin taxe și impozite, în stat, pentru că statul nu poate exista fără ei și fără contribuția lor. Cum democrația nu poate exista în afara statului, oricât ar crede unii contrariul. A văzut cineva democrație în statele eșuate?

Se promovează o „autonomie locală” anarhică, anumite autorități locale își asumă, cu binecuvântarea politicului, sarcini și misiuni care excedează legea, funcționarea lor este tot mai opacă și, în cele din urmă, împotriva binelui public. Așa am ajuns să aflăm că se finanțează, cu banii cetățenilor, companii aeriene de tot râsul, că monumente de arhitectură, parte a patrimoniului, sunt lăsate la voia „forțelor pieței” – a se citi „rechini imobiliari” –, pentru că statul și autoritățile locale nu-și exercită dreptul de preemțiune, și tot așa.

Toată lumea se plânge că „statul nu o ajută”, pentru că dă prea mulți bani protecției sociale, săracilor și unor domenii inutile, cum ar fi cultura, educația, sănătatea, serviciile publice de transport. Ce înseamnă să subvenționezi anumite servicii? Cine are bani se descurcă, cine nu să stea acasă. Ce, trebuie să circulăm toți cu transportul în comun? Statul nu câștigă nimic! Atunci, privatizare și fără subvenții!

Acest puseu de neoliberalism agresiv, de antietatism violent vine în cel mai nepotrivit moment, când este nevoie de mai mult stat, de intervenția lui pe piețe, de măsuri care să păstreze pacea socială. Da, pacea socială are un cost. Dar refuzul de a plăti acest preț duce la creșterea atractivității regimurilor autoritare, cu democrații de fațadă, dar care nu se sfiesc să intervină în favoarea cetățenilor lor, trecând peste „legile pieței libere”. Alegerea politică ne aparține.

„Haosul din transportul aerian – consecința măsurilor luate în pandemie”

În această perioadă se manifestă cu intensitate consecințele măsurilor aberante luate în cei doi ani de pandemie de către guvernele din întreaga lume. Perioadele de restricții de circulație mai mult sau mai puțin severe, precum și constrângerile de mobilitate impuse de deținerea sau nu a certificatului de vaccinare au avut un impact serios asupra economiei globale. Majoritatea sectoarelor din economie au făcut ajustări considerabile în aceea ce privește activitatea lor și schema de personal.

Un domeniu puternic afectat este cel al transporturilor aeriene. În perioada pandemiei, aeroporturile și companiile aeriene au fost nevoite să trimită angajații în șomaj. Acum, când traficul aerian s-a intensificat, se constată un foarte mare deficit de personal și incapacitatea de a gestiona fluxul

de călători. Așa cum se întâmplă în întreaga Europă, și pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” sunt mari dificultăți în gestionarea zborurilor. Sunt cozi peste tot – la zona de check-in, la controlul de securitate, la punctele de control al pașapoartelor, la bagaje etc. La acest haos generat de lipsa de angajați ai aeroportului contribuie și companiile aeriene, prin practicile lor neloiale. Faptul că nu se pot face angajări de pe o zi pe alta este de înțeles, dar este inacceptabil felul în care acestea își tratează clienții. Sunt cazuri în care se anunță amânarea sau anularea unui zbor în ultimul moment, când oamenii sunt deja în aeroport. De multe ori, ei, pur și simplu, rămân blocați în aeroport, fără a li se pune la dispoziție hrană, apă și cazare. Este de neînțeles cum se poate întâmpla așa ceva în era comunicării, în era rețelelor de socializare și a e-mailului. Clienții companiilor aeriene sunt grav afectați, indiferent de rațiunile pentru care călătoresc, în scop turistic, profesional, de afaceri sau medical. Evident că acest haos va genera creșteri de prețuri la biletele de avion și, din păcate, aceste grave erori de management vor fi suportate de călători.

Consider că Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului are datoria de a cere explicații companiilor aeriene în legătură cu prejudiciile aduse călătorilor și de a lua măsuri pentru sancționarea lor, iar Compania Națională Aeroporturi București, în calitate de operator aeroport și de instituție care funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, trebuie să ne prezinte de urgență un plan de rezolvare a acestor grave probleme din transportul aerian.

„Sprijin strategic pentru consolidarea independenței energetice a României”

Menționam în urmă cu ceva timp importanța deosebită pe care independența energetică a țării trebuie să o aibă în prioritățile îndatoririlor noastre de aleși ai românilor. După cum bine știți, sunt un susținător al energiilor verzi, regenerabile și foarte puțin poluante. Însă, chiar dacă România are doar o minoritară parte din producția de energie electrică din surse poluante – cărbune, hidrocarburi etc. –, suntem nevoiți, în continuare, să producem energie electrică poluantă. Mai mult chiar, dezvoltarea economică a țării din ultimul deceniu ne-a adus de la poziția de exportator de energie electrică la cea de importator. Acest lucru se întâmplă fiindcă nu reușim să producem suficient pe cât avem nevoie în consumul intern.

Totodată, știți foarte bine că am considerat o greșeală strategică majoră decizia Germaniei de a renunța total la energia nucleară, doar pentru a ajunge să depindă de gazul rusesc. Energia nucleară este considerată, în continuare, de specialiști drept o energie „curată” și extrem de eficientă. Este adevărat, costurile de întreținere ale unei centrale nucleare sunt ridicate, mai ales pentru că, în caz de incidente sau dezastre naturale, consecințele pot fi devastatoare pentru oameni și mediul înconjurător.

Pe de altă parte, iată că Statele Unite ale Americii, un lider în domeniul tehnologiilor avansate, a dezvoltat și a pus în practică un concept inovator de centrală nucleară de dimensiuni reduse. Este adevărat, capacitatea de producție a unei astfel de centrale este mult mai redusă comparativ cu o centrală nucleară clasică, însă, în același timp, riscurile pentru oameni și mediu sunt semnificativ reduse. Tehnologia folosită la aceste centrale electrice este de ultimă generație, la fel și sistemele de monitorizare și protecție.

Iată că dorința SUA, principalul partener strategic al României, de a consolida un pol de influență democratică în antiteză cu expansionismul chinez sau chiar cu agresivitatea energetică și militară a Rusiei a pus țara noastră pe harta inovațiilor în domeniul producției de energie electrică sustenabilă. Prin noul proiect uriaș de finanțare a infrastructurii în lume, SUA a alocat României primele 14 milioane de dolari pentru proiectul primei minicentrale nucleare din sud-estul Europei.

Scopul declarat al finanțării acestui tip de reactoare modulare mici, tehnologie SMR, este tocmai întărirea profilului energetic strategic al României pe granița estică a NATO și de a reduce dependența de producția de electricitate dependentă de hidrocarburi.

De aceea, investițiile de tip SMR, alături de finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, pot transforma România într-un pol energetic al Europei de Est, crescând astfel șansa istorică a țării noastre, mereu aflată în zona de confluență a marilor puteri.

„Despre responsabilitate”

În declarația mea de astăzi punctez despre responsabilitate. Da, sunt de acord cu premierul Nicolae Ciucă atunci când spune că o guvernare trebuie să fie responsabilă, așa cum mi-aș fi dorit să fie responsabilă și în 2020, când Guvernul Orban a împrumutat 172 de miliarde de lei, sau în 2021, când Guvernul Cîțu a împovărat românii cu alte 76 de miliarde de lei, sau atunci când PNL împreună cu USR comandau vaccinuri fără număr, risipind banii românilor.

Responsabilitatea guvernamentală înseamnă deopotrivă grijă față de cei care sunt vulnerabili, dar și față de cei care aduc plusvaloare, adică mediul de afaceri. Reducerea inegalităților extreme în societate, asumarea măsurilor care pot genera acest rezultat sunt tot o măsură a responsabilității. Cum sunt și investițiile în viitorul nostru, adică în sănătate și educație.

Este oare corect ca o companie mică să poată plăti 1% din cifra de afaceri, iar o companie mare și multinațională doar 0,3% sau 0,5%? Pentru noi responsabilitate înseamnă și mai multă echitate și solidaritate între contribuabili.

De asemenea, pentru PSD responsabilitatea înseamnă măsuri pentru protejarea populației în fața diverselor crize cu care ne confruntăm, cum este cazul creșterii prețului la carburanți. PSD a prezentat în coaliția de guvernare mai multe soluții privind reduceri importante ale prețului benzinei și motorinei. Astăzi, premierul Ciucă și PNL au decis varianta unei compensări comune, la care să participe atât statul, cât și operatorii privați. Prețul carburanților va scădea astfel doar cu 50 de bani. Știu, este prea puțin. În plus, este o soluție care îi nemulțumește atât pe comercianți, cât și pe consumatori.

Respectăm decizia premierului, dar credem în continuare că alternativa PSD ar fi fost mai bună și ar fi condus la rezultate mult mai apropiate de așteptările românilor. În plus, în multe țări europene soluția compensării a funcționat doar câteva săptămâni, după care prețurile au revenit și au ajuns chiar mai mari. Tocmai de aceea, dacă operatorii din piață vor crește din nou prețurile, PSD va reveni cu propunerea unui preț maximal sau a limitării adaosului comercial.

Așa considerăm noi că trebuie să se manifeste responsabilitatea, mai ales atunci când ne aflăm la guvernare. Am dovedit-o de atâtea ori în trecut, vom dovedi și acum că suntem de partea românilor și guvernăm pentru ei!

## „Vom reduce prețul pe litrul de carburant!”

Lumea întreagă se confruntă astăzi cu dificultăți economice apăsătoare. Din cauza aceasta, statul trebuie să ia măsurile necesare pentru a-și proteja cetățenii de valurile de scumpiri. O mare problemă generală a fost și este prețul carburanților. Scumpirile de la pompă afectează întreaga societate, atât persoanele fizice, cât și operatorii economici, cauzând scumpiri în lanț.

Astfel, Guvernul României va adopta o schemă de ajutor de stat pentru compensarea creșterii prețului la combustibil din cauza situației internaționale. Valoarea ajutorului acordat este de 50 bani pe litrul de combustibil, dar nu mai mult de 400.000 de euro per întreprindere, echivalent în lei. Termenul-limită de depunere a cererilor de compensare este 1 decembrie 2022. Ajutorul de stat va fi sub forma unui grant acordat operatorilor economici licențiați în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene, care efectuează transport rutier de mărfuri în cont propriu, contra cost sau transport de persoane, în mod regulat, inclusiv transport public local.

A fost o decizie luată în coaliție, aprobată de toate formațiunile care susțin Guvernul, iar PNL și-a asumat decizia și am comunicat onest, pentru ca oamenii să cunoască realitatea, nu să le vindem iluzii prin care să prezentăm populist cetățenilor așteptări pe care nu le putem realiza. A fost o decizie dificilă fiscal, dar pe care am fost nevoiți să o luăm în timp util, deoarece evoluția pieței nu ține cont de planurile de cheltuieli ale guvernului.

Astfel, am luat decizia fără a pune în pericol stabilitatea economică. Este o soluție realistă, care a fost luată numai după ce am aflat care este spațiul bugetar care ne permite să o aplicăm. Sigur că am fi dorit o compensare mai mare, dar aceasta este realitatea și atât am putut asigura. Nu dorim să ajungem la o restricționare a cantității ce poate fi vândută. Măsura compensării vizează asigurarea carburantului necesar derulării activităților economice. Nu vrem să vindem iluzii cetățenilor și nici să ridicăm așteptările în mod populist. Suntem responsabili și spunem oamenilor care este situația în mod real și ce poate Guvernul să facă în condițiile date. Măsuri similare au fost luate în alte țări europene, precum Franța și Spania, dar fiecare țară a ținut cont de fondurile disponibile din buget.

Aceasta se va concretiza printr-o ordonanță de urgență și va fi aplicată de îndată. PNL va fi întotdeauna un partid care caută cele mai responsabile și adecvate soluții la crizele pe care le vom întâmpina!

„Modificările la Codul fiscal propuse de PSD aduc echitate, solidaritate socială și o economie mai puternică!”

Așa cum bine știți, Partidul Social Democrat a propus și face un ultim apel la partenerii de guvernare pentru adoptarea unor modificări ale Codului fiscal care să aducă echitate și mai multă solidaritate socială și care să facă economia mai puternică. România are nevoie de impozitare progresivă pentru o economie modernă, cu potențial de creștere, care să fie în linie cu Uniunea Europeană, cu G-7 și cu majoritatea economiilor moderne, de piață liberă din întreaga lume.

Dincolo de cifre și măsuri, aceasta este viziunea PSD pe care o susține și în fața partenerilor de coaliție, cu speranța că se vor alătura efortului de modernizare a economiei naționale.

Este incorect și nedrept ca pensiile speciale mari să nu fie impozitate cu o rată progresivă mai mare și de aceea noi, social democrații, spunem că este nevoie de echitate socială. Este nevoie de un sistem fiscal just, corect, modern!

De aceea, PSD nu va abandona să promoveze un sistem fiscal în concordanță cu UE, SUA, G-7 și cu majoritatea celorlalte economii de piață din lume. Dacă o rată progresivă de impozitare este suficient de bună pentru cele mai puternice economii din lume, ar trebui să fie bună și pentru România!

Totodată, țara noastră are nevoie de independență energetică de 100%! Trebuie să ne protejăm astăzi populația de șocurile prețurilor și să investim pentru ziua de mâine, pentru a construi independența energetică a țării, cu atât mai mult cu cât UE și SUA doresc să ne ajute să atingem acest obiectiv.

„Comisia Europeană – 500 milioane de euro pentru împădurirea României”

Datele Eurostat arată că în perioada 2016–2020 suprafața împădurită a României a scăzut de la 7,048 milioane de hectare la 6,929 milioane de hectare, însă în anul 2021 s-a înregistrat o creștere cu 0,04% față de anul 2020.

Recent, Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Mediului, Ordonanța de urgență pentru aprobarea măsurilor necesare realizării campaniei naționale de împădurire și reîmpădurire prevăzute în Planul național de redresare și reziliență. Astfel, cei care decid să înființeze o nouă pădure vor primi anual o primă de sechestrare forestieră, în valoare de 456 de euro, timp de 20 de ani.

Această ordonanță de urgență a pregătit cadrul prin care România își dorește să ducă la bun sfârșit planurile de împădurire asumate prin Planul național de redresare și reziliență. Ordonanța prevede patru categorii de acțiuni de împădurire, în scopul de a realiza obiectivele PNRR:

– Împădurirea terenurilor agricole din categoriile de folosință teren arabil, pajiști permanente și culturi permanente;

– împădurirea terenurilor agricole degradate devenite inapte pentru agricultură, dar care pot fi puse în valoare prin plantarea acestora;

– împădurirea terenurilor situate în fondul forestier național, cu o suprafață de cel puțin 0,5 ha, care anterior manifestării incendiilor forestiere, a fenomenelor meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamități naturale, a infestărilor cu organisme dăunătoare sau a evenimentelor catastrofale au fost acoperite cu pădure și care necesită o refacere a potențialului forestier prin împădurire;

– împădurirea terenurilor agricole expropriate de RNP – Romsilva în vederea realizării perdelelor forestiere de protecție.

Mai departe, Comisia Europeană a aprobat, zilele trecute, o schemă de ajutor pentru România în valoare de 500 de milioane de euro, prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, MRR. Această sumă este destinată dezvoltării de noi suprafețe împădurite, precum și asigurării protecției pădurilor și biodiversității.

Schema are termen 30 iunie 2026 și vine în sprijinul proprietarilor de terenuri agricole care sunt adecvate pentru împădurire, obiectivul fiind acela de a extinde suprafețele împădurite. Aceasta presupune oferirea de sprijin sub forma unor granturi directe proprietarilor publici și privați de terenuri agricole destinate împăduririi, inclusiv municipalităților și asociațiilor acestora.

Pentru a beneficia de ajutor, proprietarii de terenuri agricole trebuie să realizeze mai mulți pași, printre care: crearea de trupuri de pădure de cel puțin 0,5 ha sau cordoane forestiere cu o suprafață de cel puțin 0,1 ha, să se asigure că terenul pe care sunt plantate trupurile de pădure sau cordoanele forestiere este adecvat pentru împădurire și realizarea unui plan de proiect aprobat de Garda Forestieră din România, în care sunt detaliate speciile de arbori și arbuști care urmează să fie plantați, precum și densitatea plantațiilor.

În ceea ce privește aprobarea ajutorului de către Comisia Europeană, aceasta a constatat că schema facilitează dezvoltarea de activități economice, în special împădurirea terenurilor agricole, precum și promovează asigurarea unei creșteri durabile a suprafețelor împădurite. În plus, măsura aprobată este în deplină concordanță cu obiectivele de dezvoltare rurală și cu obiectivele strategice europene legate de tranziția verde.

„Consolidarea democrației în Europa”

Democrația a fost amenințată de nenumărate ori în ultimele luni – atacuri violente, bombardamente, distrugerea orașelor întregi și forțarea a mii de oameni să adopte statutul de refugiați și să caute adăpost în alte state sunt doar câteva dintre acțiunile Federației Ruse din momentul în care a decis să încalce suveranitatea Ucrainei. Răspândirea de fake news, știri care instigă la ură, populismului și extremismului au avut tendința de a acapara eforturile de consolidare a democrației și a drepturilor omului ce au fost demarate de comunitatea internațională. Din această perspectivă, este cu atât mai importantă vizita președintelui SUA, Joe Biden, în Europa, cu ocazia Summitului G7, care a avut loc în sudul Germaniei, și a Summitului NATO la Madrid.

Țara noastră a trecut prin multe încercări de-a lungul acestui an, de la criza energetică la presiunea de a accesa fonduri europene prin PNRR, implementarea proiectelor de dezvoltare și modernizare, dar și creșterea inflației. Statele europene și-au asumat riscul creșterii prețurilor la energie în momentul în care au decis renunțarea la importurile de gaz rusesc. Izolarea politică și economică a Federației Ruse este fundamentală pentru a descuraja comportamentul agresiv, dar și pentru a sublinia faptul că democrația este o condiție prioritară în cazul oricărui acord bilateral. Asuprirea propriului popor, încălcarea dreptului la liberă exprimare și a libertății presei fac parte din politica Kremlinului.

România s-a revoltat în 1989 împotriva unui astfel de scenariu, iar acesta este unul dintre motivele pentru care ne dorim o apropiere cât mai mare față de blocul european și euroatlantic. Întrucât am văzut ororile la care este supus poporul ucrainean, precum cele din Irpin și Bucea, ne-am mobilizat exemplar pentru a-i ajuta pe refugiații care au ajuns la noi în țara. România a devenit, pe această cale, un hub european pentru ajutor umanitar. Am transmis atât cetățenilor noștri, cât și partenerilor de pe scena internațională un mesaj clar – încălcarea principiilor democratice este de neconceput pentru noi. Nu trebuie să uităm că la aceste eforturi s-au adăugat și diverse demersuri pe plan intern, precum obiectivele de digitalizare a aparatului administrativ, de exemplu, o măsura care are ca scop creșterea transparenței în procesul de decizie.

Totodată, coaliția de guvernare a aprofundat dialogul cu cetățenii și societatea civilă, pentru a găsi cele mai bune soluții în situații delicate. Progresul nu se poate atinge decât prin intermediul și cu ajutorul valorilor democratice.

Prezența președintelui SUA în cadrul unor summituri istorice în Europa confirmă o mentalitate comună, dar care trebuie aprofundată printr-o strategie clară. UE a adoptat în total șase pachete de sancțiuni împotriva Federației Ruse și Belarusului, de la începutul invaziei, de pe 24 februarie, dar încă rămân multe sectoare neatinse. Situația este mai mult decât delicată, întrucât adâncirea crizei economice pe care o traversăm deja are impact în primul rând asupra populație. De aceea, trebuie să existe în continuare dezbateri și discuții pentru a găsi o cale de mijloc. Despre astfel de instanțe este vorba într-o democrație – acceptarea faptului că există opinii divergente, cazuri particulare și diferențiate și discutarea lor pentru a ajunge la un consens.

Statele Unite ale Americii au mobilizat întreaga lume pentru a impune sancțiuni economice Federației Ruse și a-l priva pe președintele Vladimir Putin de veniturile necesare finanțării războiului. Încălcarea principiilor democratice nu mai poate fi tolerată. Vom contribui în continuare la misiunea UE și NATO și ne vom ajuta vecinii prin toate mijloacele de care dispunem.

Parteneriatul strategic dintre SUA și România împlinește 25 de ani de existență, timp în care relațiile economice dintre cele două state au evoluat semnificativ. În 2021 valoarea exporturilor românești în SUA a fost de aproape 3 miliarde de dolari, în timp ce valoarea exporturilor SUA în România a fost de 1,5 miliarde de dolari. Companiile americane sunt atrase să investească în România datorită calității forței de muncă, a poziției geostrategice a acestei țări, dar și pentru faptul că, în ultimii 20 de ani, România a devenit un hub în ceea ce privește tehnologia mobilă.

Vă reamintesc faptul că, împreună cu o delegație a Parlamentului României, am avut o vizită oficială în SUA luna trecută foarte consistentă.

Ne-am întâlnit cu zeci de congresmeni americani, cu numeroși reprezentanți ai celor mai prestigioase institute de cercetare americane care lucrează pentru elaborarea strategiilor de politică externă pentru SUA, cu membri ai companiilor de top în domeniul consultanței și lobbyului, reprezentanți de la vârful Pentagonului, reprezentanți ai organizațiilor evreiești, dar și cu mulți simpli români care trăiesc în Statele Unite ale Americii.

Vă spun că am făcut pași concreți pentru realizarea introducerii României în Programul „Visa Waiver”, obiectiv prioritar de maximă importanță pentru cetățenii români.

Ambasada României în Statele Unite ale Americii a făcut un obiectiv principal din acest deziderat.

Programul „Visa Waiver” permite cetățenilor țărilor participante să călătorească în Statele Unite pentru afaceri sau turism, pentru sejururi de până la 90 de zile, fără viză. Includerea țării noastre în programul scutirii de viză ar oferi o confirmare vizibilă a statutului României de partener strategic al SUA.

În toate aceste întâlniri am avut un mesaj comun privind siguranța militară și energetică a României: flancul estic al NATO trebuie întărit și mai mult, pentru ca cetățenii români și europeni să se bucure de securitate sporită în contextul războiului din Ucraina, iar rolul României în UE trebuie să fie acela de provider european de energie.

Când vorbești despre țara ta, trebuie să o faci sincer, cu argumente și determinare!

România are nevoie să crească prezența politică și de reprezentare în capitala celei mai importante democrații din lume.

România, ca membră NATO, în contextul războiului din Ucraina, se bucură pe deplin de umbrela Alianței nord-atlantice, implicit de sprijinul Statelor Unite ale Americii, în consolidarea nivelului de siguranță și securitate pe flancul estic.

„Extinderea accesului la resursele educaționale digitale va contribui la creșterea calității actului de predare-învățare”

Examenul de evaluare națională nu a relevat niciun progres privind calitatea actului de predare și nici privind asimilarea informației de către elevi. Din contră, evaluarea națională de anul acesta a subliniat doar cât de nefolositoare se dovedesc aproape toate noile proceduri de predare și cât de lipsite de atractivitate au ajuns chiar și materiile de bază, în urma seriei infinite de modificări succesive, suportate de către programele școlare, de fiecare dată când o guvernare a fost înlocuită de o altă configurație politică. În completarea acestui spectru indezirabil, vin și efectele și influența pandemiei. Epidemia a indicat efectul inegalităților existente în domeniul educațional la nivel european și național. 20% dintre cursanții din Europa și aproape jumătate din elevii din România nu au putut să-și continue parcursul educațional din cauza contextului pandemic.

Faptul că 57% dintre elevi au probleme atunci când trebuie să scrie corect în limba română, folosind inclusiv semnele de punctuație, este o premisă care, dacă nu va fi decelerată cât mai curând, va conduce, din nefericire, la deteriorarea accentuată a perspectivelor de țară.

Anvergura învățământului românesc a ajuns să se poticnească în marja procentului de 43%, care îi reprezintă pe elevii care pot identifica verbele! 8% dintre elevi nu pot percepe o informație prezentată explicit în primul enunț al unui text dat. O astfel de realitate va duce la stagnarea sau chiar la o scădere economică, indiferent de eforturile și de măsurile pe care orice guvern le va genera. Orice economie crește și datorită, în principal, calificării resursei umane pe care o angrenează în diversele activități derulate. Fără angajați competenți și serioși, rezultați și din rândul tinerilor absolvenți, șansele noastre privind ieșirea din orice tip de criză sunt din start diminuate.

Știu că o astfel de remarcă sună îngrijorător, dar ne confruntăm cu o problemă deosebit de gravă, a cărei rezolvare nu mai suportă nicio amânare. În ciuda faptului că peste 83% dintre elevi au luat note de peste 5 la evaluarea națională, statisticile și notările nu îi vor ajuta aproape deloc pe copii în viitor. Carențele de cunoștințe ale elevilor doar accentuează și mai tare faptul că există discrepanțe mari la nivelul de pregătire în școlile din țară, în special în ceea ce privește folosirea corectă a limbii române.

Raportul World Vision România devoalează, pe de o parte, că pierderile de asimilare de cunoștințe în perioada pandemiei au fost semnificative, dar și că intervalul lung de timp petrecut în izolare a avut un efect negativ evident asupra stării psihoemoționale a copiilor. Potrivit acestei cercetări, situația este mai gravă în mediul rural, unde accesul la școala online, dar și la serviciile de consiliere psihologică au fost și mai limitate. Aceste cifre ne îngrijorează, evident, dar ne și motivează să continuăm eforturile de a găsi soluții prin care să venim în sprijinul fiecărui elev.

Una dintre aceste modalități de a rezolva, pe cât posibil, o astfel de situație privind inegalitățile existente în domeniul educațional la nivel european și național o constituie îmbunătățirea accesului la resursele digitale de aprofundare a cunoștințelor de către elevii care trăiesc în zone izolate, rurale sau montane.

1,2 milioane de euro sub formă de granturi se află, acum, la dispoziția școlilor în cadrul acțiunii preparatorii „Creșterea accesului la instrumente educaționale în zonele și comunitățile cu conectivitate redusă sau cu acces limitat la tehnologii”.

Scopul acestei acțiuni preparatorii, demarată la nivel european, grație demersurilor inițiate de către colegii europarlamentari ai PSD, este de a continua să dezvoltăm o strategie menită să sporească accesibilitatea resurselor și instrumentelor educaționale în toată Europa, în acele zone și comunități care au cea mai mare nevoie de un astfel de suport, astfel încât să obținem creșterea incluziunii și reducerea dezavantajului digital.

Având în vedere că România poate elimina și ea din decalaje, folosind fondurile Proiectului „Learning from the Extremes”, voi sublinia că aplicațiile pot fi depuse online, până în data de 30 septembrie. Dintre acestea, vor fi selectate 80 de proiecte. Candidaturile vor fi evaluate de o comisie, în baza criteriilor stabilite, iar etapa finală de selecție va fi realizată de coordonatorii proiectului și de reprezentanții coordonatorilor naționali. Așa cum am precizat anterior, valoarea totală a sprijinului financiar, sub formă de granturi, este de 1,2 milioane de euro.

Unitățile de învățământ alese vor beneficia de platforme de învățare la distanță mai sigure și mai performante, de laboratoare și simulări online. La rândul lor, elevii vor avea acces la spații de învățare moderne, conectate și constructive. Nu în ultimul rând, cadrele didactice vor beneficia de suportul și resursele necesare în vederea integrării instrumentelor digitale în procesul de predare.

PSD face dovada clară că este preocupat și de evoluția învățământului românesc și, în special, de pregătirea elevilor și va rămâne consecvent în privința acestui domeniu, promovând întotdeauna cele mai bune măsuri necesare redresării educației. De sprijinul nostru, al celor de la PSD, se vor bucura atât copiii, cadrele didactice, cât și, pe termen lung, mediul de afaceri și economia națională.

„Ziua internațională de luptă împotriva consumului și traficului ilicit de droguri”

Consumul de droguri reprezintă un fenomen periculos, într-o continuă creștere, iar România trebuie să intensifice lupta împotriva consumului și a traficului ilicit de droguri.

În 1987, Adunarea Generală a ONU a stabilit ziua de 26 iunie ca Ziua internațională de luptă împotriva consumului și traficului ilicit de droguri, prin care se dorește întărirea eforturilor, a cooperării și a acțiunilor care să ne aducă mai aproape de o societate internațională lipsită de consumul de droguri.

Tema de anul acesta este combaterea provocărilor consumului de droguri în perioade de crize de sănătate și umanitare. Oamenii din întreaga lume au nevoie ca dreptul la sănătate să le fie protejat, mai ales în această perioadă de instabilitate, provocată de pandemia de coronavirus, de războiul din Ucraina, de criza din energie și criza alimentară. Organizația Națiunilor Unite încurajează țările să ia măsuri concrete, atât în materie de prevenție și de tratament, cât mai ales de combatere, astfel încât populația să fie protejată. Raportul global legat de consumul de droguri pe anul 2022 a fost publicat pe 27 iunie pe site-ul Oficiului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) și situația este îngrijorătoare – 4% din populația lumii, adică 209 milioane de oameni, a folosit canabis în 2020, fiind cel mai consumat drog din lume; 61 de milioane de oameni au folosit în 2020 opioide, în special heroină, iar 21,5 milioane de oameni de pe glob au folosit cocaină. Abuzul de stimulante tip amfetaminte a crescut în 2020, 34 milioane de oameni, iar o altă categorie periculoasă de droguri menționată în raport sunt NPS, noi substanțe psihoactive.

În România, Agenția Națională Antidrog se ocupă cu elaborarea, coordonarea, evaluarea și monitorizarea, la nivel național, de politici în domeniul prevenirii și combaterii traficului și consumului ilicit de droguri, precum și în domeniul asistenței integrate a consumatorilor, politici aplicate de către instituțiile cu atribuții în domeniu. Anul acesta, prin HG nr. 344/2022, Guvernul a adoptat Strategia națională în domeniul drogurilor 2022–2026 și Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale în domeniul drogurilor 2022–2026, care au urmat Strategiei naționale antidrog 2013–2020.

Conform raportului național pe 2021 privind situația drogurilor consumate în România, 10,7% dintre cei cu vârsta între 15 și 64 ani au consumat cel puțin un tip de drog ilicit de-a lungul vieții și 16,9% dintre cei între 15 și 34 ani, iar rata este în creștere în rândul populației tinere. Adolescența este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la inițierea consumului de droguri, vârsta de 12 ani fiind cea mai mică vârstă de debut declarată pentru consumul de substanțe psihoactive. Din categoria drogurilor licite, cel mai consumat este alcoolul, cu rate de consum mari în rândul adolescenților de 16 ani. Literatura de specialitate indică o probabilitate mai mare de a iniția consumul de droguri ilicite, prin asociere cu cel de droguri licite.

Prevenirea trebuie să rămână o prioritate, atât la nivel național, cât și local.

Astăzi, cu ocazia Zilei internaționale de luptă împotriva consumului și traficului ilicit de droguri, doresc să atrag atenția asupra problemei cu care se confruntă și țara noastră în materie de droguri și îmi doresc ca toate instituțiile competente să se mobilizeze astfel încât tinerii români, și nu numai, să fie educați cu privire la riscurile și pericolele folosirii drogurilor, cei care au nevoie de tratament să fie ajutați și, desigur, cei implicați în traficul de stupefiante să fie aspru pedepsiți, fiindcă lupta cu acest fenomen trebuie să aibă loc pe toate planurile, spre binele membrilor societății în care trăim.

„Să iei de la unii și să dai la alții generează și mai multă nedreptate!”

Ne așteptam ca o coaliție de guvernare care se bazează pe o majoritate parlamentară solidă să propună măsuri economice curajoase, să genereze reforme reale asupra marilor sisteme publice, să determine modernizarea instituțiilor și să stimuleze o creștere a standardului de viață al populației, prin creșterea productivității. Ne așteptam ca o asemenea coaliție de guvernamentală solidă să găsească soluții, astfel încât gazele naturale românești și petrolul românesc să fie accesibile prin preț pentru români, pentru că sunt zăcăminte naționale.

După mai bine de jumătate de an, observăm că niciuna dintre aceste așteptări nu s-a materializat, ci, dimpotrivă, reformele sunt abandonate, instituțiile fac pași înapoi, gazele naturale și carburanții au cele mai mari prețuri în România, iar standardul de viață al populației se degradează sub presiunea creșterii prețurilor și a inacțiunii responsabililor guvernamentali.

De câteva luni, iluștri specialiști din PSD vântură în spațiul public tot felul de măsuri despre care ei spun că salvează România și că instaurează dreptatea socială. Concret, singura soluție pe care au găsit-o – și pare că le-a luat ceva timp până au găsit-o – este aceea de a mai pune un bir suplimentar pe cei care muncesc, pe angajații și pe antreprenorii români, ca să facă rost de mai mulți bani la buget și să distribuie către anumite categorii sociale mici firimituri pe post de compensații financiare. Să iei de la unii și să dai la alții nu va aduce niciodată nici echitate în societate și nici bunăstare. Acest lucru a fost demonstrat de PSD în cei peste 20 de ani în care s-a aflat la guvernare.

Este trist că PSD insistă să impună tot felul de măsuri neadecvate, nocive, într-o perioadă de maximă incertitudine economică. Este chiar periculos că PSD găsește tot felul de scuze, care mai de care mai trăsnite, pentru a amâna o decizie în ceea ce privește stabilizarea prețului pentru carburanți. În luna martie, când românii au luat cu asalt benzinăriile de teamă că prețul la motorină să nu ajungă la 9 lei pe litru, PSD a dat asigurări că un asemenea preț va fi imposibil de ajuns în România.

Astăzi, când prețul la carburanți face pași rapizi spre 10 lei pe litru, avem parte doar de derobări de răspundere din partea Ministerului Finanțelor și a altor instituții guvernamentale. Mai mult decât atât, compensarea unei părți nesemnificative din prețul carburanților, de doar 50 de bani pe litru, seamănă izbitor cu situația în care hoțul îți fură portofelul și tot el se oferă să te împrumute.

„Educație pentru relații sănătoase și consensuale”

Unul dintre proiectele de lege care a stârnit din nou dezbateri aprinse în societate și în Parlament este cel al educației sexuale în școli. Săptămâna trecută a fost votat în plenul Camerei Deputaților amendamentul la proiectul de lege care modifică art. 46 alin. (3) lit. i) din Legea

nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, care înlocuiește educația pentru viață, inclusiv educație sexuală pentru copii, în vederea prevenirii contactării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor cu educația pentru sănătate, începând cu clasa a VIII-a.

Realitatea zilelor noastre, când accesul la surse de informare este la un click distanță, ne arată că atât copiii de școală primară, cât și adolescenții sunt expuși unui „atac informațional” despre sexualitate din surse necontrolate – internet, TV, rețele sociale, publicitate, de la o vârstă mult mai mică decât vârsta de 14 ani, aferentă clasei a VIII-a. Însă nu sunt expuși concomitent și informațiilor științifice adaptate vârstei privind sănătatea corpului lor, privind sănătatea reproducerii și, mai ales, privind riscurile de sarcini nedorite, de avort și de boli cu transmitere sexuală.

Rezultatele acestei lipse de informații aduse din timp, sistematizat și controlat în mediul școlar, sunt dezastruoase pentru țara noastră. România se află pe primul loc în UE la numărul mamelor minore sub 15 ani, deci sub vârsta clasei a VIII-a. 44,4% din mamele între 10 și 15 ani din Uniunea Europeană se află în România. Aproape jumătate din fetele mai mici de 15 ani din UE care au dat naștere unor copii în 2020 provin din România. Ar trebui să ne fie rușine cu acest procent, suntem țara copiilor cu copii, țara fetelor care devin mame la vârste când încă se joacă cu păpuși. Și chiar dacă aproape 800 de fete devin mame înainte de 15 ani, doar 200-300 de inculpați sunt trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunii de act sexual cu un minor.

În 2016 România și Bulgaria au avut o rată a natalității de 34 și, respectiv, 36,8 la 1.000 de femei cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani, de trei ori mai mare decât media țărilor Uniunii Europene, pe când cele mai mici rate ale natalității în același interval de vârstă au fost în Danemarca (1,5) și Olanda (1,7), țări unde există o tradiție de 50 de ani de educație sexuală obligatorie în școli, în cadrul unor materii precum „Educație pentru sănătate, sexualitate și familie”, și unde cursurile adaptate vârstei îi învață pe copii și adolescenți să respecte limitele celorlalți, subliniind importanța consimțământului și a unei relații pline de respect și iubire. Copiii sunt învățați despre cum să spună „nu” până când simt că sunt pregătiți pentru începerea vieții sexuale, ceea ce face ca vârsta debutului vieții sexuale în aceste țări să fie mai mare decât în țările care nu au programe de educație sexuală în școli.

În plus, ratele de abandon școlar cele mai înalte în România se înregistrează la început de cicluri de școlarizare, la clasa pregătitoare, clasa I și clasa a V-a. Când să aibă timp adolescenții de 11, 12, 13 ani să înțeleagă importanța începerii vieții sexuale la momentul oportun și în siguranță, dacă aproximativ 20.000 dintre ei vor abandona școala înainte de clasa a VIII-a? Șomajul și sărăcia sunt ceea ce le așteaptă pe mamele adolescente și pe copiii lor, iar cercetările arată că fenomenul este ciclic în cadrul aceleiași familii, perpetuând precaritatea economică și socială, iar dacă nu luăm măsuri din timp îi condamnăm pe acești copiii la sărăcie și subdezvoltare.

Educația sexuală nu-i învață pe copii să facă sex, ci cum să se protejeze de abuzuri. Conform statisticilor World Vision, în fiecare zi în România un copil este violat sau agresat sexual. O dată la 3 zile un copil devine victimă a traficului de persoane. O dată la 3 zile un copil devine ținta pornografiei infantile. Cum să-i ținem în siguranță pe acești copii, dacă ei încep doar în clasa a VIII-a educația pentru sănătate, fără să știe cum să se protejeze de limbaj și atingeri nepermise, cum să recunoască și să se protejeze de un agresor care de foarte multe ori provine chiar din mediul familial și care trebuie să-și dea acordul pentru participarea copilului la orele de educație sexuală?

Educația sexuală este esențială pentru prevenirea și combaterea abuzurilor sexuale asupra copiilor, a violenței sexuale, a exploatării sexuale, a violenței bazate pe gen și discriminării împotriva femeilor. Contrar celor susținute de persoanele care se opun educației sexuale, cercetările efectuate la nivel național și internațional au demonstrat în primul rând întârzierea debutului activității sexuale în țările care au implementat curriculum școlar de educație sexuală predată gradual din ciclul primar și secundar.

Educația în domeniul sănătății reproducerii și sexualității trebuie să devină materie obligatorie, cu un conținut adaptat vârstei, predată gradual, începând cu clasele primare, în care copilul să aibă oportunitatea să învețe să-și cunoască corpul, să înțeleagă transformările prin care va trece corpul lui, să înțeleagă egalitatea între femei și bărbați, respectul reciproc, consimțământul privind întreținerea de relații sexuale, soluționarea pașnică a conflictelor în relațiile interpersonale și respectarea integrității personale.

„Planul Guvernului de a compensa prețul combustibilului cu 50 de bani pe litru timp de 3 luni”

Se spune că inflația legată de conflictul din Ucraina ar putea fi plafonată de instrumentele Comisiei Europene, ceea ce nu se resimte la nivelul consumatorilor de rând. Prețurile estimate pentru benzină și motorină cresc de la o zi la alta în țările europene, iar prețurile interne ale combustibilului variază. De asemenea, șoferii din alte țări europene se plâng de prețurile mari la combustibil.

Guvernul a decis să compenseze prețul combustibilului la pompă cu 50 de bani pe litru timp de 3 luni. Nu putem cheltui 50 de bani decât în supermarketuri, îi punem în coșul de cumpărături și ne plimbăm cu ei, de multe ori nici nu avem la ce să-i folosim. Știm că această subvenționare de 50 de bani se va termina repede, la fel și cele două miliarde de lei, din care jumătate vor veni de la bugetul de stat.

Compensarea prețului de combustibili va avea o sumă fixă per litru, și nu un procent din preț, iar Guvernul va evalua după 3 luni cum s-au schimbat prețurile și dacă acestea au scăzut sau nu. Pentru că nimeni nu poate prezice cum va evolua piața petrolului dincolo de acest orizont de timp pe termen scurt, Guvernul va pune în aplicare această măsură doar pentru 3 luni.

Așadar, compensarea ar urma să intre în vigoare doar în iulie, august și septembrie, potrivit premierului. În plus, s-a negociat doar cu OMV Petrom – pentru 0,25 bani, unde Guvernul vine cu cealaltă parte de 0,25 bani. Cu acest set de măsuri Guvernul intenționează să reducă impactul creșterii inflației, precum și efectele numeroaselor crize cu care ne confruntăm.

Coaliția de guvernare întârzie să ia măsuri pentru a face față creșterii tot mai mari a costurilor carburanților, care au depășit 9 lei/litru. PSD aruncă vina pentru creșterea costurilor de carburanți în totalitate pe umerii ministrului energiei, Virgil Popescu, căruia i-au cerut să prezinte „imediat” coaliției un pachet de soluții.

Nu știm însă dacă coaliția dorește, pe de altă parte, să impună un preț maxim sau să limiteze adaosul pe lanțul comercial. Obiectivul final al coaliției este un preț de aproximativ 7 lei pe litru. Într-o economie de piață, cererea și oferta decid prețul. Această variantă a provocat cozi lungi la benzinăriile din Ungaria. Asta vrem să facem acum, să stăm la coadă pentru benzină?

În timp ce coaliția transferă de la un partid la altul bomba creșterii prețurilor la carburanți, șoferii români protestează în mod regulat la benzinării. Aceștia au avertizat că, dacă majorarea prețurilor la carburanți nu se oprește până la sfârșitul lunii, vor organiza cea mai mare manifestație din țară.

Între timp, protestele la benzinăriile din capitală continuă. Șoferii, supărați că prețul benzinei crește de la o zi la alta, au format o coadă și au cumpărat doar câteva picături de combustibil pentru mai puțin de un leu. În mai multe situații, angajații benzinăriilor au sunat la 112, dar polițiștii nu au putut acționa, întrucât manifestanții nu încălcau nicio lege.

Nu avem niciun răspuns cu privire la modul în care costurile combustibilului au ajuns la acest nivel. Românii ies în stradă, în timp ce prețul benzinei crește exploziv. În aceste condiții, cred că ar fi fost rezonabil ca acele măsuri să se inițieze încă de la începutul anului 2022, astfel încât câștigurile suplimentare față de anul trecut să fie împărțite consumatorului român.

Trebuie folosite toate resursele pentru a reduce prețul combustibilului! Guvernul trebuie să acționeze imediat și să susțină interesele românilor!

„Impozitarea 0% a salariului minim, un balon de oxigen pentru turism”

Actualizarea Codului fiscal nu este nici un moft, nici o încercare de impunere a unei ideologii, nici o tentativă de a demonstra puterea, ci este o necesitate impusă de actualele condiții socioeconomice.

Trebuie să avem puterea de a vedea realitatea, iar realitatea este că oamenii suferă, economia suferă, iar într-o astfel de situație este nevoie de o schimbare de viziune și de redefinire a obiectivelor. Decalajele sociale sunt mari și au fost create, în principal, de actualul Cod fiscal, iar reforma fiscală este absolut necesară. Din fericire, schimbarea începe să se producă, iar asta înseamnă o societate mai echitabilă, un trai mai bun pentru fiecare cetățean.

Coaliția de la guvernare a acceptat propunerea socialdemocrată privind aplicarea unui sistem progresiv de deduceri pentru salariile mai mici de 4.500 de lei, astfel încât la nivelul salariului minim să se ajungă la un impozit de 0%.

Cel puțin pentru Brașov, o astfel de măsură ar fi o gură de oxigen. Brașovul este perceput ca un județ bogat, dar realitatea este că este marcat de decalaje. Brașovul este un județ în care turismul este dezvoltat, un motiv de mândrie. Însă numeroșii angajați din acest domeniu nu sunt printre cei mai fericiți. Salariile în acest domeniu sunt foarte mici, de multe ori fiind vorba despre minimul pe economie, astfel că noua politică de impozitare poate reprezenta un balon de oxigen pentru salariați, dar și pentru angajatori. Altfel spus, această măsură va fi încă una menită să susțină acest domeniu strategic pentru economia românească.

La fel, de această grilă de impozitare vor beneficia salariații din comerț și servicii și agricultură, care, la fel, au salarii mici comparativ cu lucrătorii din alte domenii. Acestea sunt doar câteva argumente pentru care consider că trebuie să tratăm cu maximă seriozitate problema impozitării salariilor, să punem, înainte de toate, interesul cetățeanului.

„Consumul de droguri – combatere sau stimulare?”

Vreau să aduc în discuție decesele din cauza supradozei de droguri de la Festivalul SAGA din acest an și aș vrea ca în această discuție să ne axăm pe responsabilitatea noastră, ca organ legislativ, în ceea ce privește combaterea consumului de droguri în Romania.

Avalanșa de știri pe această temă mi-a lăsat un gust amar în ceea ce privește implicarea statului în combaterea consumului de droguri, și anume această „faimoasă” Agenție Națională Antidrog desfășoară o activitate atât de stângace, ca să fiu diplomat, încât la prima impresie pare mai mult să promoveze consumul de droguri decât să-l combată. Iar retorica ANI seamănă mai degrabă cu un ghid pentru consumul corect de droguri. Vă prezint câteva extrase din îndrumările date de ANI referitor la consumul de droguri:

Dacă totuși ai consumat, nu amesteca mai multe tipuri de substanțe.

Dacă te simți neliniștit, nu consuma canabis.

Dacă ai consumat Ecstasy și dansezi, evită supraîncălzirea.

Nu amesteca energizantele cu Ecstasy.

Una dintre concluzii ar putea fi că, dacă respectăm indicațiile ANI, putem consuma droguri fără să ne punem viața în pericol. Ar mai lipsi ca ANI să publice un ghid practic pentru calcularea dozei potrivite pe kilogram masă corporală, lucru indispensabil pentru un consum sigur de droguri; și toate acestea făcute sub egida unei instituții de stat plătite din banii contribuabililor, făcută pentru siguranța contribuabililor.

Deci Agenția Națională Antidrog, în loc să facă antireclamă agresivă și demoralizantă pentru potențialii consumatori de droguri, după cum ne sugerează și denumirea acesteia, ea, în schimb, este preocupată de educația tineretului pentru un consum de droguri sigur și fără pericol pentru viață, astfel creează impresia că funcționează în completarea serviciilor celor ce furnizează aceste substanțe și nicidecum împotriva acestora.

Acest lucru mi se pare cel puțin ipocrit din punctul de vedere al numelui și al scopului pentru care această agenție a fost creată din banii contribuabililor și în interesul acestora.

„Soluții pentru creșterea veniturilor la bugetul de stat”

Și la capitolul colectare taxe și impozite România este la coada clasamentului european – doar 27% din PIB sunt colectați, față de 40% cât este media europeană.

Așa că vreau, pe această cale, să le sugerez atât primministrului Guvernului României, domnul Nicolae Ciucă, ministrului economiei, domnul Florin Spătaru, cât și directorului ANAF, domnul Lucian Heiuș, câteva soluții pentru majorarea încasărilor la bugetul de stat.

Astfel, o primă și eficientă soluție ar fi renunțarea la sinecuri, pentru că știm bine că sistemul bugetar este împânzit de personaje care nu au nicio legătură cu posturile ocupate, alta decât numirea pe criterii politice. Iar salariile, nu de puține ori, îl depășesc pe cel ar Președintelui României!

O să vă dau câteva exemple, ca să înțelegeți, acum, în ultimul ceas, dimensiunea jafului din România: sunt convins

că ați auzit despre Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune, o companie strategică a statului român. Director al acestei companii este nimeni alta decât nepoata fostului director al SRI, Radu Timofte. Doamna Ioana Timofte încasează lunar 11.000 de euro. Desigur, acest salariu, chiar dacă este plătit din bani publici, adică din taxele și impozitele noastre, este trecut la „confidențial” și numai perspicacitatea presei a reușit să dezlege ițele limbajului de lemn din răspunsul dat de companie. De ani de zile, doamna a supraviețuit cu brio guvernărilor PSD, PNL, PNL–USR–UDMR, PSD–PNL–UDMR.

Și tot în cadrul aceleiași companii mai întâlnim un personaj cunoscut, domnul Ionel Georgescu, un fost polițist din Strehaia, pensionar special, dat afară din structurile Ministerului Economiei de către fostul ministru Claudiu Năsui, salariul lui este un pic mai „mic”, doar 9.000 de euro lunar.

Salariile a șapte oameni din Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune reprezintă jumătate din profitul companiei!

Domnului Lucian Heiuș, președintele ANAF, care abia anul ăsta a descoperit evaziunea fiscală și neplata taxelor și impozitelor, probleme pe care noi, oamenii de rând, le cunoaștem de mai bine de două decenii, și care anunță controale drastice pentru persoanele fizice, evitând, abil, cuvântul „politician”, de, poate fi zburat oricând din funcție, îi recomand să înceapă controalele în ograda proprie, adică primii controlați la averi să fie chiar inspectorii ANAF!

Apoi directorii din ministere, din poliție, servicii secrete și, nu în cele din urmă, politicienii – și vă dau, din nou, două exemple recente, deși ele sunt cu sutele: domnul Costel Alexe, membru marcant al PNL, fost ministru, tocmai a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită. Sau doamna Udrea, care construiește în Cluj un complex rezidențial de vreo 10.000 de apartamente, desigur, cu fonduri provenite din salariu.

Așa că, domnule prim-ministru, domnule ministru și domnule director, soluții există. V-o spun doar pe prima – nu mai furați! Nu ne mai furați!

Povestea care trebuia să continue se sfârșește într-o secundă, printr-o semnătură, în baza unei decizii având la bază redistribuirea fondurilor în interiorul Clubului Rapid. CS Rapid este o emblemă, un etalon în poloul românesc, alături de Steaua și Dinamo.

Am primit cu tristețe vestea desființării secției de polo băieți a Clubului Rapid. Această echipă a primit 13 titluri în 88 de ani de istorie, iar primul titlu chiar la înființare, locul 4 în ultimele două sezoane și a dat sportului românesc sportivi de renume.

În 2019 a fost inaugurat un bazin olimpic pentru care iubitorii poloului au luptat aproximativ 31 de ani ca să îl aibă, iar acum..., când echipa se pregătește să sărbătorească centenarul, decidenții, pe cont propriu, trag cortina și șterg cu buretele zeci de ani din istoria sportului românesc de echipă. Este o tragedie!

Rapid este un brand de țară, iar numele acestuia trebuie să fie dus în continuare în toată lumea, reluând performanțele existente pe plan internațional acum mai bine de 20 de ani.

În calitate de suporter rapidist, de deputat din Circumscripția 42 București, precum și de locuitor al sectorului 1, fac apel, în primul rând, la conducerea CS Rapid să-și reanalizeze decizia și consecințele desființării echipei de polo masculin, în al doilea rând, la ministrul transporturilor, dl Sorin Grindeanu, în subordinea căruia se află Clubul Rapid, la președintele Federației Române de Polo și la ministrul tineretului și sportului. Trebuie găsite soluții.

România are nevoie să găsească motivații în toate sporturile, dar mai ales în ceea ce privește sportul în echipă. Desființarea Secției de polo masculin a Clubului Rapid reprezintă cea mai grea lovitură aplicată sportului românesc și, în special, sporturilor de echipă.

„Implementarea PNRR și absorbția banilor europeni rămân priorități pentru miniștrii Partidului Social Democrat!”

Planul național de redresare și reziliență poate reprezenta ultima oportunitate substanțială pentru comunitățile locale din România de a mai recupera din decalajele de dezvoltare dintre noi și Europa Centrală sau de Vest. Partidul Social Democrat este puternic ancorat în actul de guvernare, miniștrii PSD accelerând discuțiile cu instituțiile europene pentru deblocarea anumitor proiecte de interes național care nu au fost cuprinse în proiectul inițial al PNRR, redactat de „partidul salvator din România”, care acum se dezintegrează de la o zi la alta.

Ca și în primul trimestru al anului trecut, miniștrii Partidului Social Democrat își vor demonstra profesionalismul, rezolvând integral toate jaloanele din PNRR care le revin, pentru a accelera și impulsiona atragerea fondurilor europene. De altfel, jaloanele care revin miniștrilor PSD au fost în mare parte îndeplinite, majoritatea celor care încă un au o rezolvare regăsindu-se la ministere conduse de partenerii actualei coaliții.

Partidul Social Democrat mai are de îndeplinit doar șase ținte PNRR din cele aferente trimestrului al II-lea, în timp ce la nivelul Guvernului mai sunt 22 de jaloane care trebuie îndeplinite. Trei sunt la Ministerul Sănătății și vor fi rezolvate, cel mai probabil, săptămâna viitoare. Întârzierea a survenit ca urmare a implicării Organizației Mondiale a Sănătății, fapt cunoscut și agreat deja de Comisia Europeană.

Mai exact, este vorba despre cadrul legislativ privind dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate, pentru care s-a semnat un contract de asistență cu OMS, aceasta din urmă transmițând Comisiei Europene faptul că Ministerul Sănătății a lucrat foarte bine în acest domeniu.

Jalonul privind Strategia sistemelor de transport inteligent, coordonat de Ministerul Transporturilor, este în mare parte finalizat, documentația fiind deja pe traseul de avizare. Aceasta se referă la sistemele de transport inteligente ca parte importantă a infrastructurii rutiere. Aceste sisteme sunt aplicații avansate, care au ca scop atât furnizarea de servicii inovatoare privind diferitele tipuri de transport și management al traficului, cât și de a permite diverșilor utilizatori să fie mai bine informați și să folosească rețelele de transport într-un mod mai sigur, mai coordonat și mai „inteligent”. Progresul înregistrat de viceprim-ministrul Sorin Grindeanu este de necontestat, reformele aplicate de acesta în primele 6 luni deblocând majoritatea proiectelor de infrastructură rutieră.

După victoria privind acceptul Comisiei Europene în vederea modificării PNRR, în privința deblocării plafonării pensiilor, ministrul PSD, Marius Budăi, a redactat deja Hotărârea de Guvern cu privire la economia socială, urmând

ca aceasta să fie adoptată în următoarea ședință de Cabinet. Ultimele modificări vor genera un nou set de beneficii atât pentru românii de acasă, cât și pentru cei din diaspora.

În concluzie, jaloanele care sunt în sarcina PSD sunt într-un stadiu avansat al clarificărilor tehnice sau au depins de dialogul cu alte instituții internaționale, deci micile întârzieri nu pot fi imputate miniștrilor PSD.

Cel mai mare partid din România rămâne cel mai puternic partener al fiecărui român în parte, fie că vorbim despre sprijinul acordat autorităților locale pentru accesarea fondurilor structurale, fie că vorbim despre criza economică sau cea energetică.

„Ariile naturale protejate ale României”

Ariile protejate reprezintă o soluție eficientă și ieftină pentru atenuarea impactului schimbărilor climatice. Acestea joacă un rol extrem de important în reducerea emisiilor de dioxid de carbon din atmosferă – 15%.

Ariile protejate sunt adevărate scuturi de apărare împotriva dezastrelor naturale, oferind spațiu pentru scurgerea inundațiilor, stabilizând solurile, evitând astfel alunecările de teren și protejându-ne de ravagiile furtunilor.

România este țara cu o mulțime de obiective turistice ce pot fi vizitate de turiști pentru a descoperi frumusețile zonei.

În România există mai multe parcuri naționale și parcuri naturale ce sunt recunoscute prin lege ca arii protejate și au ca scop protejarea elementelor naturale.

Categoriile de arii protejate desemnate în România de interes național cuprind rezervațiile științifice, parcurile naționale, monumente ale naturii, rezervațiile naturale și parcurile naturale.

Categoriile de arii protejate desemnate în România de interes comunitar cuprind arii speciale de conservare, situri de importanță comunitară, arii de protecție specială avifaunistică.

Ariile speciale de protecție avifaunistică sunt desemnate prin hotărâre a Guvernului și fac parte din rețeaua europeană NATURA 2000.

Categoriile de arii protejate desemnate în România de interes internațional cuprind rezervații ale biosferei (UNESCO), zone umede de importanță internațională – situri RAMSAR, situri naturale ale patrimoniului natural universal – UNESCO, geoparcuri.

Pe măsură ce societatea umană se concentrează mai mult pe dezvoltarea economică, în goana după bunăstarea materială, se pierde din vedere faptul că nu există dezvoltare fără resurse naturale. Se poate spune că în ariile protejate oamenii sunt „constrânși” să-și redefinească scara valorilor, punând la baza dezvoltării natura cu resursele ei.

Treptat, toți „factorii interesați”, adică toți cei ce au interese de orice fel în zonele care au fost declarate arii protejate, trebuie să înțeleagă ce reprezintă acestea și de ce este important să le acceptăm, chiar să ajutăm la menținerea lor.

Ariile protejate sunt esențiale în conservarea capitalului natural și cultural, întrucât includ cele mai reprezentative și semnificative zone din punctul de vedere al biodiversității, al valorilor naturale și culturale asociate. Măsurile de management în aceste arii se elaborează și se implementează astfel încât să se mențină sau chiar să se refacă, acolo unde este nevoie, ecosistemele naturale și populațiile de specii sălbatice, menținându-se în același timp sau căutându-se soluții pentru utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Ariile protejate sunt adevărate „săli de clasă în aer liber”, în care oamenii pot fi educați cu privire la importanța naturii și necesitatea conservării și a dezvoltării durabile.

„Investițiile în sport sunt imperioase!”

Sportul a fost întotdeauna o activitate care a antrenat pasiunile, orgoliile și frustrările atât ale sportivilor aflați în centrul atenției, cât și ale celor care privesc de pe margine. Pentru foarte mulți oameni, sportul poate provoca, în funcție de reușitele sau eșecurile echipei sau sportivului preferat, bucurii enorme sau tristețe.

Zilele acestea, toți românii au simțit, după trecerea unui timp îndelungat, o mare bucurie atunci când David Popovici a plecat de la Budapesta cu două medalii de campion mondial la natație. Alături de acesta, Robert Glință, o altă mare speranță a înotului, a fost la un pas de a ajunge pe podium la proba de 50 de metri în finala Campionatului Mondial de Natație. Cei doi au făcut o țară întreagă mândră și au readus speranța românilor că sportul totuși are viitor, că ne putem lupta cu oricine și să ieșim învingători.

Totuși nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece. Performanțele obținute de cei doi înotători, în special cele ale tânărului David Popovici, sunt meritul muncii și seriozității lor, precum și al părinților și al staffului care are grijă de pregătirea lor zilnică. Este evident faptul că statul român a făcut și poate face încă prea puțin pentru a susține corespunzător tinerii noștri sportivi. Însă performanța obținută la acest campionat mondial de natație trebuie să determine o schimbare de paradigmă. Dacă ne dorim ca aceste evenimente fericite să aibă loc regulat, este imperios ca statul român să investească în copii și juniori.

Tuturor copiilor doritori să practice un sport și chiar să facă performanță trebuie să li se ofere condițiile propice pentru a se dezvolta armonios. M-am bucurat să aud că prim-ministrul Nicolae Ciucă a reconfirmat angajamentul Guvernului de a furniza finanțările necesare pentru pregătirea sportivilor care vor reprezenta România la Jocurile Olimpice de Vară. Însă performanța nu se poate obține doar dacă finanțăm participări la astfel de mari evenimente. Copiii noștri au nevoie de baze sportive moderne, unde pot practica sportul preferat și din rândul cărora să se poată ridica viitorii campioni.

Ca deputat liberal, voi fi întotdeauna o susținătoare a sportului de masă și a investițiilor în copii și juniori. Sportul este unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai țării noastre în afara granițelor și de aceea are nevoie de o susținere completă și constantă!

## „Coaliția de... 50 de bani”

50 de bani/litrul, dintre care 25 de la buget și 25 de la companiile din industria petrolieră – iată miraculoasa soluție găsită de Guvernul PSD–UDMR–PNL pentru compensarea prețului la carburanți pentru o perioadă de 3 luni de zile! Nu, nu este o glumă, nici nu ne aflăm la un concurs de glume negre, ci este una dintre cele mai batjocoritoare măsuri protecționiste adoptate de statul român în cei 32 de ani de pseudodemocrație.

Pentru a-și desfășura activitatea profesională și personală, un conducător auto ar avea nevoie cam de un plin pe lună. La un rezervor de 50 de litri, compensarea oferită de Guvern se ridică la 12,5 lei/lună, la care se adaugă aceeași sumă oferită, în mărinimia lor, de companiile din industria petrolieră. Așadar, în total, discutăm despre o compensare în valoare de 25 lei/lună.

În condițiile în care coșul mediu de consum pentru o persoană singură adultă se ridică la 2.708 lei, rezultă că măsura compensatorie a prețului la carburanți, calculată la un plin de 50 l/lună, nu reprezintă nici măcar 1% din valoarea produselor de care un român are nevoie pentru un trai normal.

Cu cinismul și nesimțirea caracteristice, președintele Klaus Iohannis ne-a explicat că și 50 de bani sunt buni, mai ales pentru bugetele consumatorilor mari. Despre cei mici și mulți, foarte mulți, adică despre noi toți, niciun cuvânt. Despre faptul că din compensarea oferită de statul român pe litrul de combustibil achiziționat nu poți cumpăra nici măcar o pâine tot niciun cuvânt.

Cu același cinism, reprezentanții Guvernului PSD–UDMR–PNL își justifică măsura prin faptul că așa este peste tot în lume. Nu, doamnelor și domnilor din coaliția guvernamentală, nu este așa! Acolo unde statele practică o compensare similară cu cea românească este un alt nivel de trai, un alt raport salariu minim–prețuri, grija pentru pâinea cea de toate zilele nu există, așa cum există acum la noi.

În realitate, această compensare reprezintă, pe de o parte, prețul cu care actuala coaliție de guvernare își prețuiește propriii cetățeni, iar, pe de altă parte, adevărata sa valoare în raport cu buna guvernare – un leu și 50 de bani.

„Educația în România”

Săptămâna trecută s-a desfășurat examenul de bacalaureat. Din cei 151.906 elevi înscriși la începutul anului școlar în clasele a XII-a zi și seral, peste 40.000 de elevi nu s-au înscris la examenul din sesiunea iunie–iulie.

Ministrul educației, domnul Sorin Cîmpeanu, a constatat că, citez: „Numărul celor înscriși la bacalaureat este cel mai mic din istoria postdecembristă a Românei.”

Din păcate, aceste date nu fac decât să acutizeze o altă statistică. Potrivit Eurostat, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la numărul tinerilor care au absolvit studiile unei instituții superioare de învățământ. Mai exact, doar 25% dintre tinerii români au terminat o facultate.

Diploma de bacalaureat și, ulterior, absolvirea unei forme de învățământ superior înseamnă șanse reale pe o piață a muncii în permanentă schimbare, înseamnă un loc de muncă mai bine plătit și mai stabil, înseamnă mai multe oportunități și mai multe opțiuni de carieră.

Din păcate, abandonul școlar și lipsa de interes pentru obținerea diplomei de bacalaureat sunt fenomene care arată că suntem departe de a fi găsit mijlocele prin care sistemul de învățământ românesc să fie unul eficient și viabil.

Suntem în punctul în care avem cel mai mare număr de elevi repartizați unui cadru didactic, ceea ce ne plasează pe ultimul loc în Europa, în punctul în care investițiile în construirea unor noi spații de învățământ sunt aproape inexistente. Avem încă școli fără laboratoare, biblioteci sau săli de sport nefuncționale. Sute de școli, mai ales din mediul rural, au încă grupurile sanitare în curte, fără apă curentă și canalizare. DUPĂ PAUZĂ

Mii de cadre didactice din învățământul preuniversitar nu au pregătire de specialitate, cu precădere cele de la școlile din mediul rural.

De ani de zile la examenele de titularizare aproape 50% dintre cadrele didactice nu obțin note de trecere.

Avem în continuare o relație deficitară între profesor și elev, în care primul predă de la catedră, iar elevul ia notițe, fără a fi încurajat să depășească litera manualului și programa școlară deseori obtuză și insuficientă.

Pe fondul crizei pandemice prin care am trecut în ultimii ani, toate aceste probleme din învățământ s-au acutizat. Cu scenarii schimbate de la o zi la alta, cu elevi și profesori debusolați de lipsa predictibilității, cu școli nepregătite pentru desfășurarea cursurilor online, procentul abandonului școlar a crescut alarmant.

Îmi doresc ca școala românească să fie motorul care să ofere copiilor și tinerilor din România șansa de a evolua, de a se dezvolta, de a profita de oportunitățile pe care le oferă piața muncii. Reforma învățământului este un proiect de țară. Educația este singura cale către un viitor mai bun pentru copiii și tinerii noștri.

## **Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:**

„Ziua mondială a refugiatului – prilej de conștientizare a dramelor prin care trec semenii noștri”

Acum două zile, mai exact pe 20 iunie, am marcat Ziua mondială a refugiatului, eveniment consacrat conștientizării dramelor prin care trec zeci de milioane de oameni din întreaga lume, strămutați sau nevoiți să-și părăsească țările de origine din cauza războaielor, persecutați din motive etnice, politice sau de altă natură.

Din nefericire, astfel de evenimente s-au înmulțit în ultimele decenii, numărul persoanelor nevoite să-și părăsească țara de origine fiind în continuă creștere, căpătând dimensiuni și mai mari ca urmare a agresiunii ruse împotriva Ucrainei, punându-ne în fața unei realități de neignorat.

Aș dori să remarc faptul că în aceste momente atât statul român, cât și întreaga societate au arătat compasiune și unitate, fiind alături de cetățenii ucraineni, refugiați în România, punându-le la dispoziție toate lucrurile de care aceștia au avut nevoie, atât prin modificări legislative, cât și prin acțiuni umanitare sau asistență medicală.

Pentru acest lucru, dar și pentru buna colaborare pe care a avut-o Uniunea Ucrainenilor din România cu instituțiile europene și internaționale, autoritățile centrale și locale, precum și cu societatea civilă, doresc să mulțumesc, încă o dată, tuturor celor care s-au alăturat eforturilor de susținere a Ucrainei și poporului ucrainean.

Din păcate, războiul continuă, refugiații ucraineni nu se pot întoarce în siguranță în țara lor și sunt nevoiți să-și continue viața în afara Ucrainei. De aceea, trebuie să continuăm eforturile pentru integrarea lor în societate, oferindu-le o șansă la un trai decent și sigur, atât prin politici publice, cât și prin deschiderea fiecăruia dintre noi.

Nu în ultimul rând, trebuie să evităm banalizarea răului și să scoatem în evidență drepturile și nevoile refugiaților, canalizându-ne eforturile pentru mobilizarea voinței și resurselor politice, pentru a le asigura nu doar supraviețuirea, ci și integrarea deplină în țara noastră.

Bună dimineața, stimați colegi!

Deschidem lucrările ședinței Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 187.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: de la 10.00 la 11.00 – dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi, dar probabil că va fi prelungit; vom avea o pauză și votul final, iar la încheierea sesiunii de vot final ședințele Biroului permanent și Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup dacă sunt obiecții în legătură cu ordinea de zi.

Așadar, le luăm pe rând.

Domnule Ilișanu, vă rog, Grupul PSD.

Domnule președinte, poziția 53, Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 254/2013; PL-x 511/2018; aș vrea să supuneți la vot retrimiterea la comisie.

Mai aveți și alta?

Nu.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

În regulă.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Poziția 53, și anume PL-x 511/2018

, retrimitere la comisie.

Vot, vă rog.

Cu 120 de voturi pentru, 35 de abțineri, 3 contra, PL-x 511/2018 a fost retrimis la comisie.

Domnul Andronache, Grupul PNL.

Vă rog.

Și rog stafful tehnic să fie atent la propunerile ce urmează să fie făcute.

Vă mulțumesc.

Sunt trei propuneri, domnule președinte de ședință. O să le citesc rar, tocmai pentru a avea timp toți colegii să se poată uita pe ordinea de zi.

Propunem ca punctul 41 din ordinea de zi, PL-x 413/2021, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2021 privind transferul drepturilor de pensie ale funcționarilor și agenților Uniunii Europene, să se mute la punctul 72 din ordinea de zi.

Nu am acordul tuturor liderilor de grup, așa că vă propun să supuneți la vot această chestiune.

PAUZĂ

44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/22.VII.2022

În regulă!

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Poziția 41, și anume PL-x 413/2021, să se mute pe poziția 72.

Vot, vă rog.

Cu 150 de voturi pentru, 18 contra și 6 abțineri, aprobat. Mai departe.

Mulțumesc.

Punctul 63 din ordinea de zi, PL-x 224/2022, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul investițiilor publice, să devină punctul 35 în ordinea de zi.

Aceeași situație. Vă rog să supuneți votului această propunere.

Mulțumesc.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Poziția 63, și anume PL-x 224/2022, să figureze pe poziția

35.

Vot, vă rog. 166 de voturi pentru, 14 contra și 7 abțineri. Poziția 63 devine poziția 35.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

În final, ultima propunere, domnule președinte de ședință, la punctul eliberat anterior, adică la punctul 41, propunem să fie mutat PL-x 125/2022

, care actualmente se află la punctul 64 din ordinea de zi.

Deci punctul 64, PL-x 125/2022, să devină punctul 41 în ordinea de zi. Mulțumesc mult.

Deci PL-x 125/2022, de pe poziția 64, pe poziția 41. Vot, vă rog. 167 de voturi pentru, 12 contra și 9 abțineri. Aprobat.

Domnul Rodeanu sau domnul Moșteanu.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

Am acordul PSD, PNL și UDMR pentru a introduce pe ordinea de zi și a retrimite la comisii pentru raport suplimentar PL-x 163/2022

.

E vorba de Codul rutier, care, în varianta care este acum la raport, este greșit, este toxic, este periculos pentru viața fiecărui român de pe șosele.

AUR nu este de acord cu retrimiterea la comisie, așa că va fi nevoie de un vot.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Deci propuneți ca PL-x 163/2022 să fie retrimis la comisie.

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu**

**:**

Introducere și retrimitere la comisie.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Nu aveți acordul liderilor. Introducere pe ordinea de zi... Vă rog să vă pregătiți cartelele. Vot, vă rog. Aveați acordul liderilor, după ce-am văzut!

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Păi, nu am avut, că am întrebat de trei ori!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Eu am văzut degetele în sus de la toate grupurile. 195 de voturi pentru.

PL-x 163/2022 a fost introdus pe ordinea de zi și retrimis la comisie.

Mai sunt intervenții? Domnul Coleșa. Domnul Coleșa este vicelider al Grupului AUR?

## **Domnul Georgel Badiu**

**:**

Da, da, da!

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Propun retrimiterea la comisie a PL-x 474/2021, de pe punctul 17, Legea acvaculturii, pentru raport suplimentar.

PL-x 474/2021 – retrimitere la comisie. Vot, vă rog.

Cu 56 de voturi pentru și 137 împotrivă, propunerea dumneavoastră nu a fost aprobată.

Pe procedură, domnul Simonis. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Avem o solicitare din partea Comisiei pentru muncă de a dezbate în paralel cu plenul PL-x 133/2022. Este vorba de Proiectul de lege privind registrul comerțului și pentru modificarea și completarea altor acte normative cu incidență asupra înregistrării în registrul comerțului, pentru a dezbate și finaliza raportul pe acest proiect.

Vă rog să supuneți votului acceptul plenului pentru ca membrii comisiei să se reunească.

Liderii?

## AUR?

Există acord al liderilor, așadar, Comisia pentru muncă poate să-și desfășoare activitatea în paralel cu plenul pentru PL-x 133/2022.

Nu mai avem alte intervenții asupra ordinii de zi. Intrăm în ordinea de zi.

9. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și societățile de administrare a investițiilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital; PL-x 407/2022.

Suntem în procedură de urgență.

Vă rog, reprezentantul Guvernului.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă rugăm să fiți de acord cu raportul de admitere pentru acest proiect de act normativ, care are în vedere transpunerea de directive europene în domeniul de reglementare al ASF.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Comisia pentru buget, vă rog, raportul. Domnul Huțucă.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și societățile de administrare a investițiilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și societățile de administrare a investițiilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 10/2015, cu modificările și completările ulterioare, prin transpunerea la nivel național a prevederilor Directivei delegate 1.270/2021 a Comisiei din 21 aprilie 2021 de modificare a Directivei 43/2010 în ceea ce privește riscurile legate de durabilitate și factorii de durabilitate de care trebuie să țină seama organismele de plasament colectiv în valori mobiliare.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, în ședința din 28 iunie 2022, cu unanimitatea voturilor exprimate, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Nu mai sunt intervenții.

Neavând nici amendamente, proiectul rămâne la votul final.

10. Proiectul de lege privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei Naționale de Interoperabilitate; PL-x 415/2022. Suntem în procedură de urgență.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Doamna Buzoianu Diana.

## **Doamna Diana-Anda Buzoianu:**

## Stimați colegi parlamentari,

Avem în fața noastră o lege care va schimba total administrația publică din România. Și nu sunt cuvinte mari.

Este vorba de Legea interoperabilității, care va permite instituțiilor publice să comunice, în sfârșit, între ele.

Vorbim de digitalizarea administrației publice deja de ani de zile și, cu toate astea, bazele de date ale instituțiilor publice nu sunt conectate între ele. Asta înseamnă că, dacă, de exemplu, voi vreți să mergeți să plătiți o amendă, vă duceți mai întâi la taxe și impozite locale, pentru ca apoi să vă duceți cu hârtia în mână, dovadă, și la poliția locală, să dovediți că ați plătit acea amendă.

Ei bine, Legea interoperabilității va face posibil ca statul, odată ce a luat o singură dată o informație de la cetățeni, să nu mai ceară a doua oară această informație.

Este vorba, practic, de un obiectiv pe care inclusiv USR și l-a asumat la guvernare, de a crea autostrăzi digitale. Practic, infrastructura pe care aceste informații să fie transferate. Este un proiect care a fost muncit în Comisia de TIC, împreună cu toți parlamentarii din toate grupurile parlamentare. Și vreau să le mulțumesc, pe această cale, și experților din Grupul ON TECH, care au ajutat și datorită cărora acest proiect este posibil.

Și, nu în ultimul rând, aș vrea să spun că pentru noi digitalizarea, pentru că de multe ori vorbim despre digitalizare, dar nu explicăm foarte clar ce înseamnă, digitalizare înseamnă mai mult respect pentru cetățeni, înseamnă că autoritățile publice au în centrul activității lor cetățeanul și, nu în ultimul rând, înseamnă că cetățenii au acces la servicii publice de oriunde ar fi ei, pentru că, nu-i așa?, suntem cetățeni cu drepturi depline chiar și atunci când nu vrem să stăm la cozi interminabile și la ghișee.

## Vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru tehnologia informației, pentru prezentarea raportului. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

O să încerc să redau succint raportul.

Raport asupra Proiectului de lege privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei Naționale de Interoperabilitate

Camera Deputaților, respectiv Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu prezentul proiect de lege.

Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au avizat favorabil inițiativa legislativă.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 27 iunie 2022, iar Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri referitoare la tehnologii, echipamente, programe software și datele utilizate de acestea, în vederea contribuirii la creșterea gradului de interconectare între sistemele informatice ale autorităților și instituțiilor publice și la facilitatea schimbului de date între acestea, pornind de la principiile și obiectivele Cadrului european de interoperabilitate.

Sporirea gradului de interconectare a sistemelor informatice ale instituțiilor și autorităților publice, facilitarea schimbului de date între instituțiile publice și simplificarea proceselor administrative vor conduce la creșterea eficienței și eficacității actului administrativ, prin implementarea principiului „o singură dată”, așa cum a fost amintit.

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor a dezbătut proiectul de lege în ședința din 28 iunie 2022.

În conformitate cu prevederile art. 56 și art. 57 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, la lucrările comisiei au participat reprezentanți ai MCID, ai ADR, ai Ministerului Afacerilor Interne, ai STS și ai SRI.

În urma dezbaterilor proiectului de lege, membrii Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei Naționale de Interoperabilitate, cu amendamentele admise regăsite în anexa nr. 1 și amendamentele respinse regăsite în anexa nr. 2. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să faceți și propuneri pentru timpii de dezbateri.

Propun 3 minute ca timpi de dezbatere. Mulțumesc.

3 minute timpi pentru dezbateri. Vot, vă rog. 186. Adoptat.

Din partea grupurilor, domnul Coleșa, dacă nu mă înșel, era.

Domnule Coleșa, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, Legea interoperabilității este o lege foarte bună.

Îi felicit pe inițiatori!

Este ABC-ul digitalizării, este legea cu care trebuia să se înceapă de foarte, foarte multă vreme. Este o lege care, în esență, stabilește un set simplu – adică, nu simplu, simplu spus, un set de reguli de partajare a datelor între instituțiile publice, de transfer al acestor date, de securitate, de aspecte privind securitatea lor.

Din păcate, deși este o lege atât de bună, planează asupra ei umbra vitezei cu care este trecută prin Camera Deputaților.

Alaltăieri a fost votată în Senat, după mai bine de două luni de dezbateri, timp normal, în timp ce la noi a fost înscrisă pe site ieri, fără a avea acces la forma adoptată de Senat, doar după câteva ore, deci un timp extrem, extrem, extrem, simbolic de dezbateri și de amendamente la ea. Din fericite, este o lege foarte bună. Am propus simbolic un amendament care a fost aprobat și două care nu și pe care aș vrea să le susțin și este o mare diferență între această lege și Legea 5G, care este o lege anticonstituțională.

Îi felicit pe cei care au muncit la ea și să sperăm că vor fi mai multe legi de acest fel și cu timp de dezbateri real. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole. La titlu dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptat. La articolele admise, de la 1 la 31? Nu.

Adoptate. La respinse? Articolul 1 sau articolul 2?

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să expun pe scurt două amendamente care au fost respinse.

Încep cu al doilea, de fapt, care este foarte asemănător cu unul care a fost admis. Și vi-l expun foarte, foarte pe scurt. Este foarte scurt.

Este vorba de art. 5, „Principii”. La „Principiul incluziunii și accesibilității” am propus o nouă literă.

Marginal 2, da?

Da, marginal 2.

„Modul tradițional de furnizare a serviciilor publice, față în față sau utilizând formulare de hârtie, este necesar să coexiste cu furnizarea prin mijloace electronice, pentru a oferi cetățeanului dreptul de a opta pentru modalitatea de accesare a serviciilor.”

Aceasta era în textul inițial, foarte bun, la care am adăugat: „fără costuri suplimentare în raport cu accesarea serviciilor publice electronice”.

Cu toții suntem de acord că ele sunt necesare, ele...

Amendament respins?

Da, amendament respins.

Pe care l-am expus foarte pe scurt. Și de ce vreau să fie admis.

Lăsați-mă să termin!

„Fără costuri suplimentare.”

Această digitalizare impune niște costuri suplimentare care sunt suportate de toți, o parte din societate, subiectiv sau obiectiv, poate nu dorește, poate nu poate să le acceseze. Ei trebuie să aibă acces la serviciile tradiționale fără costuri suplimentare.

A fost admis un astfel de amendament la alt articol asemănător, la „Nediscriminare”, și aș vrea să-l adoptăm și pe acesta.

Nu văd...

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Mulțumesc.

Vot pentru amendamentul respins, vă rog. Pentru – 19, contra – 160.

Amendamentul a rămas respins.

Mi se spune să termin, că trebuie să mergem acasă. Dar, fraților, am avut două ore să mă uit pe zeci de pagini! Este normal asta?

Este normal să vin aici să dau un vot doar ca să mă duc acasă?!

Dacă aveți amendament de susținut, dacă nu, mergeți în bancă!

Bun! Amendamentul 1.

Ai microfonul!

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Asta e democrația PSD! Bun! La „Principii”, „Principiul nediscriminării”.

Un nou alineat: „Autoritățile și instituțiile publice și entitățile private nu vor putea folosi bazele de date proprii sau cele partajate de alte entități, funcționalitățile aplicațiilor și serviciile electronice aferente pentru a restrânge sau condiționa în vreun fel drepturile și libertățile fundamentale consfințite prin Constituția României și tratatele internaționale la care România este parte.”

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Marginal cât?

Unu.

Vot pentru amendament respins, marginal 1. Am început cu 2 noi.

Mulțumesc.

Pentru – 19, contra – 162, abțineri – 3. Amendamentul a rămas respins. Proiectul de lege rămâne la votul final.

11. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 143/2021 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, precum și pentru modificarea unor acte normative; PL-x 73/2022; procedură de urgență.

Din partea Guvernului, vă rog.

## **Domnul Constantin Ștefan** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Energiei_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de act normativ vizează transpunerea în legislația națională a Directivei Uniunii Europene nr. 944/2019 a Parlamentului și Consiliului European privind normele comune pentru piața de energie electrică și de modificare a Directivei nr. 27/2012.

Ministerul Energiei susține proiectul de lege, cu amendamentele admise.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare sau Comisia pentru industrii și servicii, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 143/2021 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, precum și pentru modificarea unor acte normative

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 143/2021 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, precum și pentru modificarea unor acte normative.

Potrivit reglementărilor art. 62 și ale art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii celor două comisii au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat inițiativa legislativă în ședința din data de 15 iunie 2022.

Membrii Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare au examinat inițiativa legislativă în ședința din 27 iunie 2022.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 143/2021 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, precum și pentru modificarea unor acte normative, cu amendamente admise, care sunt redate în anexa nr. I, ce face parte integrantă din prezentul raport comun. Amendamentele respinse sunt redate în anexa nr. II, ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă propun o dezbatere de 3 minute. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vot pentru dezbateri: 3 minute. 190 pentru, 3 contra, 5 abțineri, un coleg nu votează. Adoptat.

Din partea grupurilor parlamentare, domnul Muncaciu Sorin-Titus.

Vă rog.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

Pe procedură, domnule președinte.

Domnule Simonis, domnule Tudorache, nu vă supărați, când o să terminați cu metoda asta de a pune legi cu o zi înainte sau cu câteva ore înainte? Sunt legi de 200 de pagini! Când să le citim?! Nu se poate așa ceva! De ce faceți lucrul ăsta?! Terminați cu această metodă! Nu are nimic cu democrația această metodă!

Puneți legi pe proiect! Eu printez legile și văd că nu sunt acolo. Ele au fost băgate după aceea!

Eu înțeleg că aveți dreptul ăsta, dar de ce abuzați de el? Nu se poate așa ceva!

Cine e Tudorache?

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. La titlu dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptat. La articolele admise, de la 1 la 100, dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptate. De la 101 la 215 dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptate. La respinse, de la 1 la 3, dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Continuăm cu Proiectul de lege privind protecția avertizorilor în interes public; PL-x 219/2022. Suntem în procedură de urgență.

Dacă Guvernul României, inițiatorul, dorește să ia cuvântul?

Vă mulțumesc.

Raport asupra Proiectului de lege privind protecția avertizorilor în interes public

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat negativ.

Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați a avizat negativ.

Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor a avizat favorabil.

Comisia pentru muncă și protecție socială a avizat negativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare cadrul general în materia protecției persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităților, instituțiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum și în cadrul persoanelor juridice de drept privat, vizând transpunerea în legislația națională a Directivei Uniunii Europene 2019/1.937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Vă rog să propuneți și timpii de dezbatere.

10 minute.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul George Cătălin Șerban** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Proiectul de lege urmărește aducerea la îndeplinire a jalonului 430 din PNRR, obiectivul 14, „Buna guvernanță”, reforma 6, „Intensificarea luptei împotriva corupției”.

La elaborarea proiectului de lege au fost avute în vedere prevederile directivei, care instituie standarde minime, a căror transpunere va intra sub analiza atentă a Comisiei Europene.

Ministerul a susținut forma proiectului adoptată de Senat, cu amendamentele transmise Comisiei juridice a Camerei Deputaților, amendamente discutate cu reprezentanții Comisiei Europene, în cadrul PNRR.

Cu toate că unele amendamente dezbătute și admise în cadrul Comisiei juridice a Camerei prezintă vulnerabilitate, din perspectiva compatibilității cu Directiva 2019/1.937, considerăm importantă adoptarea proiectului de lege, amânarea intrării sale în vigoare prezentând riscul declanșării unei proceduri de infringement.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Comisia juridică, vă rog, raportul.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Timpi de dezbateri: 10 minute. Vot, vă rog.

Cu 202 voturi pentru, 3 contra, 12 abțineri, cele 10 minute timpi de dezbateri au fost adoptați... Timpii de dezbatere.

Vă reamintesc că acele 10 minute vor începe să curgă atunci când vom începe să discutăm pe amendamente.

Dacă se vor susține amendamente respinse în marja celor 10 minute, după expirarea timpului, voi supune în bloc amendamentele respinse.

La dezbateri generale, domnul Stelian, Grupul USR. Vă rog.

Legea este una deosebit de importantă, este jalon PNRR. Există o procedură pornită împotriva României. De pe 17 decembrie ar fi trebuit să fie adoptată această lege – 17 decembrie 2021.

- Potrivit jaloanelor PNRR, ea trebuia să intre în vigoare la

- 30 martie 2022.

În ciuda acestui fapt, s-a trenat foarte mult, s-a propus o lege de o calitate departe de a fi excepțională, însă ar fi putut fi acceptată dacă în Comisia juridică nu se intervenea brutal cu niște amendamente care golesc de conținut întreaga lege și o îndepărtează de la scopul ei, și anume de la punerea în acord cu directiva Uniunii Europene.

De fapt, din Legea pentru protecția avertizorilor se transformă în Legea pentru abuzul împotriva avertizorilor. Se micșorează drastic amenzile împotriva autorităților sau instituțiilor care abuzează și au acțiuni de represalii împotriva acestor avertizori, se înlătură noțiunea de avertizare anonimă, se instituie obligativitatea ștergerii tuturor raportărilor după doi ani de zile, astfel încât persoanele care dezvăluie anumite fapte să nu mai poată să se apere în instanță și să nu mai poată proba că au făcut acele raportări. Deci sunt foarte multe probleme introduse prin aceste amendamente.

Este păcat, regretabil faptul că ministrul Cătălin Predoiu nu a fost prezent la dezbaterile pe aceste amendamente. Ele erau trimise, se știa de ele. Este regretabil faptul că ministerul și Guvernul acceptă o asemenea grozăvie, o asemenea mutilare a legislației, care, în loc să sporească gradul de protecție a avertizorilor, micșorează acest grad de protecție.

Vă rog să finalizați!

Anticipăm că se... Finalizez imediat!

Anticipăm că se va porni procedura de infringement împotriva României, că vor fi probleme grave de obținere a fondurilor din PNRR, dacă se va adopta această formă, și cei care au adoptat în această formă vor trebui să își asume răspunderea pentru ceea ce se va întâmpla.

Mulțumesc, domnule Stelian!

## **Doamna Oana Murariu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este vorba despre amendamentul 63, de la admise, care se reflectă și în 103, și în 188, dar acum voi discuta exclusiv de amendamentul 63.

Acest proiect de lege este foarte important și de la minister a venit o formă decentă care, din păcate, aseară, în urma ședinței Comisiei juridice, a fost complet denaturată. În loc să protejăm avertizorii, senzația mea este că trebuie să trecem acest proiect de lege pentru că scrie în PNRR și nu avem ce face, dar, în rest, scopul lui, scopul pentru care noi am muncit ieri în Comisia juridică până seara a fost denaturat.

Amendamentul admis de la pct. 63 vizează eliminarea raportărilor anonime.

Or, cine are experiență cu avertizorii de integritate știe foarte bine că, odată ce o persoană raportează un incident, în foarte scurt timp își pierde locul de muncă, rămâne fără venit, rămâne fără protecție, este singur împotriva tuturor și trebuie să-și caute dreptatea.

Or, dacă există posibilitatea să se raporteze și anonim, da, pe de o parte, o să crească numărul raportărilor, numărul sesizărilor, pentru că nu stăm foarte bine, România nu stă foarte bine la corupție. Dar, pe de altă parte, chiar o să putem să atingem și celălalt scop al legii, adică chiar să avem indicii, să putem cerceta neregulile care se întâmplă în autorități și în companii.

Așadar, eliminarea este complet neoportună.

Marginal 63, amendamente admise. Vot, vă rog.

Cu 137 de voturi pentru, 54 contra și 19 abțineri, amendamentul admis rămâne în vigoare.

De la 101 la 150? Domnul Stelian.

Noi nu putem vota o astfel de variantă dacă nu vor fi trecute amendamentele pe care le vom susține imediat.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Ajungem și acolo! Mulțumesc. Dacă mai există intervenții la dezbateri generale? Nu.

Vă rog să dați drumul la timp. Cele 10 minute.

Suntem în procedură de urgență, doamna Murariu! Probabil pe amendamente?

## **Doamna Oana Murariu**

**:**

Da.

În regulă! Începem cu amendamentele admise. Dacă de la 1 la 50 există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptate. De la 51 la 100, amendamente admise? Vă rog.

Tot în calupul 50–100, aveam 66...

Tot în calupul... 66. OK!

Solicităm eliminarea amendamentului care prevede ca raportările să fie păstrate în baza de date a instituțiilor timp de doar doi ani de zile.

Câtă vreme știm foarte bine cât timp durează, din păcate, procesele în România, va fi absolut imposibil să fie folosite ca mijloace de probă acele informații aflate în bazele de date ale instituțiilor.

Solicităm eliminarea.

Mulțumesc.

Vot pentru marginal 66, amendamente admise. Vot, vă rog.

150 de voturi pentru, 73 contra, amendamentul rămâne. Dacă în calupul până la 100 mai aveți intervenții? Nu.

De la 101 la 150? Adoptate. De la 151 la 200? Vă rog, domnule Stelian.

La 176 marginal.

Este un amendament care se referă la introducerea unei condiționări, practic, de a aștepta 3 luni de zile de la efectuarea unei raportări interne sau externe pentru a putea face o divulgare publică.

Este o limitare care se îndepărtează foarte mult de la dispozițiile directivei. Nu sunt prevăzute asemenea condiționări și asemenea limitări. Trebuie să existe libertatea pentru avertizorii de integritate să poată alege, în anumite condiții prevăzute de directivă și instituite prin proiectul de lege, să poată alege să facă o divulgare publică.

Nu se pot băga gunoaiele sub preș, în modul acesta, nu se pot trece ca nevăzute și neștiute încălcările flagrante ale legii.

Politica batistei pe țambal nu poate funcționa, oricât de mult ar încerca actuala coaliție.

Vă rog să supuneți amendamentul.

Marginal 176. Vot, vă rog.

Cu 155 de voturi pentru, 74 contra și o abținere, amendamentul rămâne.

Până la 200 mai aveți, stimați colegi? Nu.

De la 201 la 268? Doamna Vicol, vă rog. Stimați colegi, vă rog să fiți atenți!

## **Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Pentru marginalele 237, 238, 239, 240 și 241 solicităm respingerea acestor amendamente privitoare la amenzile date.

Dorim să rămână același cuantum, în forma venită de la Senat.

**Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Ele sunt admise!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Stimați colegi, o să le votăm pe rând, pentru că așa este procedura.

Suntem la amendamente admise și

Vot pentru marginal 239.

Vot, vă rog.

Cu 228 de voturi contra, 6 pentru și 3 abțineri, marginal 239 a fost respins.

Marginal 240, de la amendamente admise. Vot, vă rog.

Cu 214 voturi contra, 5 pentru, 7 abțineri, marginal 240 a fost respins.

Marginal 241, de la amendamente admise.

Și marginal 241, de la amendamente admise, a fost respins.

Doamna Vicol, mai aveți până la 268?

Da, un singur amendament, domnule președinte de ședință.

Amendamentul de la marginal 255. Deși a fost agreată inclusiv de societatea civilă prelungirea termenului de la 60 de zile la 120 de zile, trebuie să lăsăm așa cum a fost formulat în Senat, termenul de 60 de zile, pentru a nu fi încălcat termenul din PNRR.

Doresc totuși să fac această mențiune, pe care nu am cum să nu o fac: directiva este din 2019. Deci ceea ce facem noi, acum, cred că este un lucru foarte bun. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Marginal 255, de la amendamente admise. Vot, vă rog.

Cu 205 voturi contra, 21 de abțineri, 6 voturi pentru, și marginal 255, de la amendamente admise, a fost respins. Tot la amendamente admise, doamna Murariu?

## **Doamna Oana Murariu**

**:**

Da.

Vă rog. Marginal?

Marginal 219, de la amendamente admise.

Dacă tot am revenit la forma sancțiunilor prevăzute la Senat, să avem în vedere toate articolele.

Și eu propuneam eliminarea amendamentelor de la 237 la 241, dar a rămas și 219, care diminuează cuantumul amenzilor.

Propunerea mea este să-l eliminăm și să rămână cuantumul mai ridicat al amenzilor, pentru a conferi cu adevărat protecție avertizorilor.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Marginal 219, amendamente admise. Vot, vă rog.

158 de voturi pentru, 82 contra, 3 abțineri. Amendamentul marginal 219 rămâne.

Numai o secundă!

Stimați colegi, vă rog să nu părăsiți sala!

Trebuie să facem o pauză de 5 minute, avem probleme tehnice cu votul. 5 minute trebuie să ne oprim.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

Cu nedisimulată bucurie, vă anunț că sistemul a repornit. Rog toți colegii să vină în sală, pentru că mai avem voturi la amendamente.

Eram în calupul de la 201 la 268. Ultimul vot a fost pentru marginal 255. Și îl invit la microfon pe domnul Cupșa. Am înțeles, marginal 257. Vă rog.

## **Domnul Ioan Cupșa:**

Este vorba tot de un termen.

Pe cale de consecință, se reduce termenul de la 120 de zile la 60 de zile.

O să

Amendamente admise, marginal 257.

Vot, vă rog.

Cu 206 voturi contra, 7 pentru și 3 abțineri, marginal 257 a fost respins.

Întreb încă o dată dacă de la amendamente admise mai există intervenții.

Nu.

Trecem la amendamentele respinse.

Domnul Ion Stelian.

Vă anunț că un singur amendament veți putea susține. După aceea, le voi supune votului pe toate, în bloc. Vă rog.

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

În cazul acesta, domnule președinte, permiteți-mi să propun votul pe trei amendamente, e vorba de același lucru, practic – 39...

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Admise sau respinse?

...la respinse... 39, 40 și 41.

Sunt amendamente propuse de Ministerul Justiției, care sunt în concordanță perfectă cu dispozițiile directivei. Practic, este o transpunere _ad litteram._

Astfel încât, dacă nu vom da un vot pozitiv, e foarte clar un risc de infringement și nu are rost să riscăm în felul acesta.

Vă rog să dați un vot favorabil pentru acele amendamente, cele trei pe care vi le-am spus. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Stimați colegi, suntem la anexa „Amendamente respinse”, marginal 39.

Vot, vă rog.

Cu 151 de abțineri, 72 de voturi pentru și 9 contra, marginal 39 rămâne respins.

Vot pentru marginal 40 – amendamente respinse. Vot, vă rog.

Cu 73 de abțineri, 89 de voturi contra, 67 pentru, marginal

40 de la amendamente respinse rămâne respins.

Vot pentru marginal 41 de la amendamente respinse. Vot, vă rog.

Cu 164 de abțineri, 70 de voturi pentru și 5 contra, marginal 41 de la amendamente respinse rămâne respins. Stimați colegi, vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vom da un vot în bloc pentru anexa cu amendamente respinse, mai puțin 39, 40 și 41, pe care le-am votat deja. Vot, vă rog.

Pentru că timpul a expirat.

Vot, vă rog.

Cu 163 de voturi contra, 43 de abțineri și 32 de voturi pentru, amendamentele au fost respinse.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

12. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2022 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996; PL-x 259/2022.

Suntem în procedură de urgență.

Dacă inițiatorul, și anume Guvernul, dorește să intervină? Nu.

Mulțumesc.

Comisia pentru industrii sau Comisia pentru apărare, sau Comisia pentru politică economică, vă rog, raportul. Vă rog, domnule Rodeanu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu acest proiect de lege, transmis cu adresa PL-x 259/2022.

Consiliul Legislativ avizează favorabil

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru antreprenoriat, cu avizele dezbătute în comisii, au avizat favorabil acest proiect de lege.

Ordonanța de urgență care face obiectul proiectului de lege aflat în dezbatere reglementează stabilirea la nivel național a cadrului normativ privind examinarea investițiilor străine directe, stabilirea punctului național de contact pentru cooperarea cu statele membre și Comisia Europeană.

În conformitate cu prevederile art. 62 și ale art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au examinat proiectul în ședință separată față de membrii Comisiei pentru industrii și ai Comisiei pentru politică economică.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea acestui proiect de lege, cu amendamentele prezentate în anexă.

În conformitate cu prevederile art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este Camera decizională.

Iar, prin obiectul și conținutul său, acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Nu există intervenții.

## **Domnul Pavel Popescu**

**:**

Ba da! Ba da! Ba da!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog, domnule Popescu.

## **Domnul Pavel Popescu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doi ani și o lună i-au luat acestei legi, acestei ordonanțe să treacă prin trei sau patru guverne. Doi ani și o lună!

Dar este o veste excepțională, pentru că, astăzi, România intră în rândul unui club exclusivist de țări...

care își creează unul dintre cele mai eficiente, practice, pragmatice și securizate mecanisme de investiții a... de scanare a investițiilor străine non-UE.

Astăzi, România intră în acest club exclusivist, fiind o dovadă în Europa pentru modul în care, în lumea în care trăim astăzi, guvernele trebuie să-și protejeze economiile prin tot ceea ce înseamnă screeningul investițiilor străine.

În această lege am creat, practic, un mecanism extrem de robust, sub premierul României. Un mecanism transpartinic, apolitic, care, prin reprezentanți, experți, va scana orice investiție străină, peste două milioane de euro, non-UE, pe un parcurs extrem de bine definit.

Pentru că ieri s-a vorbit despre Parteneriatul strategic cu SUA, modelul pe care a fost construit acest model este SIF US-ul american combinat cu modelul european.

Și am un mesaj pentru cel mai bun prieten al României, aici, în această parte a Europei: USA, your best friend in this part of Europe is here! Bring some money for investments, we are your best friend!

Thank you very much!

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Give peace a chance!

Da.

Mai dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

Dacă la titlul legii există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 28 există obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

Procedură!

Procedură, domnul Simonis.

Vă rog să supuneți votului prelungirea programului de lucru până la ora 13.00, cel puțin, pentru moment.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru prelungirea programului de lucru până la cel puțin ora 13.00, pentru moment.

Vot, vă rog.

Cu 215 voturi pentru, două contra și 18 abțineri, programul a fost prelungit până la ora 13.00. Mergem mai departe.

13. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 185/2017 privind asigurarea calității în sistemul de sănătate; PL-x 546/2019.

Dacă Guvernul României, în calitate de inițiator, dorește să ia cuvântul?

Vă rog.

## **Domnul Valentin-Florin Ciocan** _**–** președintele_

_Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați!

Prin Ordonanța nr. 25/2019 au fost introduse o serie de definiții ale unor sintagme esențiale pentru domeniul managementului calității și pentru buna desfășurare a activității ANMCS; s-a clarificat modalitatea de adoptare a standardelor ANMCS; s-a introdus măsura suspendării acreditării pentru unitățile sanitare care nu mai îndeplinesc condițiile de acreditare; s-a clarificat noțiunea de monitorizare a unităților sanitare.

Prin urmare, vă propun aprobarea PL-x 564/2019. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Tătaru, raportul Comisiei pentru sănătate și familie, vă rog.

## **Domnul Nelu Tătaru:**

## Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 185/2017 privind asigurarea calității în sistemul de sănătate, trimis cu adresa PL-x 546/2019.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Potrivit dispozițiilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este Camera decizională. În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru sănătate și familie au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Senat.

Mulțumesc.

Bravo, domnule președinte!

Bravo!

Nu mai dorește nimeni să ia cuvântul.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

14. Proiectul de lege privind gestionarea și utilizarea fondurilor Interreg și a contribuției publice naționale, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, în perioada 2021–2027; PL-x 408/2022.

De asemenea, suntem în procedură de urgență. Rog Comisia pentru buget, raportul. Domnul Huțucă! PL-x 408. Vă rog.

## Mulțumesc.

Raport asupra Proiectului de lege privind gestionarea și utilizarea fondurilor Interreg și a contribuției publice naționale, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, în perioada 2021–2027

Prin prezentul proiect de lege se stabilește cadrul financiar general pentru gestionarea asistenței financiare nerambursabile alocate României de către Uniunea Europeană pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană – Interreg –, a plăților în avans, precum și a contribuției publice naționale aferente acesteia, în vederea asigurării unui management financiar eficient al fondurilor aferente programelor Interreg pentru perioada de programare 2021–2027.

În urma dezbaterii proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Nefiind intervenții și nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

15. Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 318/2015 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 409/2022; procedură de urgență.

Comisia juridică, vă rog, raportul. Comisia juridică!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri destinate să asigure un cadru consolidat și eficient pentru creșterea gradului de recuperare a prejudiciilor și produselor infracțiunilor, dezvoltarea reutilizării sociale a bunurilor confiscate, îmbunătățirea regulilor privind despăgubirea victimelor infracțiunilor, întărirea rolului oficiilor de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni în

urmărirea și identificarea bunurilor aflate în legătură cu infracțiunile.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Nefiind intervenții și nici amendamente, proiectul rămâne la votul final.

16. Proiectul de lege privind înființarea Muzeului Național al Revoluției Anticomuniste din Decembrie 1989; PL-x 205/2022.

Comisia pentru cultură.

Domnul Bulai!

Stimați colegi, vă rog!

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege privind înființarea Muzeului Național al Revoluției Anticomuniste din Decembrie 1989

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil de la Consiliul Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru învățământ, avizul favorabil de la Comisia pentru drepturile omului, avizul favorabil al Comisiei juridice.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor parlamentarilor prezenți, întocmirea unui raport de adoptare a Proiectului de lege privind înființarea Muzeului Național al Revoluției Anticomuniste din Decembrie 1989, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Și propun un timp de dezbatere de 5 minute. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Bulai, nu există timp de dezbateri, nu pot să

**:**

Nu se dezbate nimic?

**Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Procedural, nu.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Procedural, nu. În cazul acesta, nu. Mulțumesc.

## **Domnul Ovidiu-Victor Ganț**

**:**

Dar nu e procedură de urgență...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog!

## **Domnul Ovidiu-Victor Ganț**

**:**

...e procedură ordinară.

Vă rog, dați-i un regulament domnului Bulai! Dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Doriți, domnule Bulai, la dezbateri generale? Vă rog.

## **Domnul Iulian Bulai:**

Mă bucur foarte mult că, la 30 de ani de la Revoluția anticomunistă...

, vom avea un muzeu care va reprezenta cu demnitate ce s-a întâmplat în România, la Timișoara, în decembrie 1989.

Ce este foarte important de menționat este că în România există două tipuri de muzee: unele muzee care se fac doar prin legi, și nu există, ele existând doar pe hârtie, și unele muzee la care se începe lucrul, ele neavând corp juridic și o lege sau un cadru legal după care funcționează – acesta este tipul de lege și situație la care facem referire astăzi.

Nu mai comentez pe fond, o să trec direct pe subiectul dezbătut în acest raport și o să spun că mă bucur foarte mult că în cadrul comisiei au fost amendamente care au fost aprobate în unanimitate și cele mai importante amendamente au fost cele care au dat o validare ideii de istorie orală și de documentare contemporană pentru ceea ce va deveni patrimoniul acestui muzeu.

Pentru că vorbim de istorie contemporană și de evenimente recente, aceste elemente sunt foarte, foarte importante pentru a constitui baza de conținut pe care va fi construit muzeul.

Acestea fiind spuse, eu sper ca acest muzeu să nu rămână doar pe hârtie, ci să fie finanțat de Guvern. În momentul de față există un împrumut de la Banca Europeană, care finanțează edificiul, nu și conținutul muzeal, care nu trebuie neglijat.

Cu speranța ca acest muzeu să fie finanțat mai bine de Guvern decât a fost finanțată Timișoara – Capitală Culturală, unde PNL s-a găsit să dea bani mai degrabă la CJ decât la municipiu, să finanțeze primării și primari decât proiecte viabile și concrete pentru Timișoara – Capitală Culturală.

Să fie într-un ceas bun, să avem un muzeu bun, să-l umplem de conținut relevant, de istorie orală și de documentare contemporană relevantă!

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean, vă rog, Grupul PNL.

## **Domnul Ben-Oni Ardelean:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Acest muzeu nu va fi un muzeu oarecare.

În urmă cu 12 ani, împreună cu prietenul meu, cel cu care candidam împreună, domnul Sorin Grindeanu, candidați în Timișoara, am semnat, am inițiat, iar apoi au cosemnat toți

parlamentarii de Timiș înființarea și demararea acestui proiect.

Nu vreau să-i dezamăgesc pe parlamentarii tineri, dar a durat 10 ani ca să ajungem în faza aceasta definitorie, pentru a putea să înfăptuim acest edificiu.

În urmă cu câteva luni, împreună cu sute de parlamentari – și vreau să mulțumesc tuturor – am cosemnat acest proiect de înființare a instituției muzeale de care România are nevoie, pentru că – așa cum spuneam – va fi un far în noapte, va fi un edificiu al libertății, al democrației, al dreptății.

Vă mulțumesc foarte mult.

Și cred că acest loc va fi un loc de reper pentru România, pentru Europa de Est, pentru toți cei care vor să înțeleagă ce înseamnă vigilența în a păstra libertatea, dreptatea și demnitatea umană.

Vă mulțumesc foarte mult.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Antonio Andrușceac, Grupul AUR. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Era de mult momentul să existe acest muzeu, chiar dacă, de peste 32 de ani, nici dosarul „Revoluției”, nici dosarul „Mineriadei” nu au fost finalizate.

Odată și odată în viața asta poate se va face dreptate și pentru urmașii celor morți la Revoluție și pentru victimele Mineriadei.

Sper ca, așa cum avem și cinstim memoria luptătorilor antifasciști, anticomuniști de alte etnii, să avem un muzeu care să reamintească generațiilor care vin după noi de sacrificiul pe care l-au făcut tinerii. Pentru că cei mai mulți au fost tineri, în ’89, care au ieșit pe străzi. Și nu numai în Timișoara, ci și în București și apoi în marile orașe.

Să ne aducem aminte însă că, înainte de Timișoara, de București, au existat și alte mișcări – la Brașov, de exemplu – muncitorești care au dus în final la victoria Revoluției din 1989.

Este normal să cinstim memoria martirilor români. Salut această inițiativă!

Și vom vota, cu drag, acest proiect de lege. Mulțumesc inițiatorilor.

Domnul Simonis, Grupul PSD.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Revoluția română a început la Timișoara. De acolo a pornit scânteia care a dus la victoria Revoluției române împotriva comunismului.

Schimbările urmate în acești 30 de ani sau 32 de ani se datorează, în mare parte, și Timișoarei. Evident, și celorlalte orașe-martir, orașe care au luptat împotriva comunismului.

Trebuie să depășim aceste orgolii dintre unii și alții. Trebuie să conștientizăm, să constatăm faptul că, până la urmă, e o chestiune istorică, un adevăr istoric – Revoluția a început la Timișoara, dar restul orgoliilor nu-și mai au sensul într-un astfel de moment, atunci când analizăm aceste fapte istorice. E regretabil faptul că la 32 de ani de la Revoluție nu există un muzeu anticomunist al Revoluției române – la Timișoara, acolo trebuie să fie, în primul rând. Și, bineînțeles, dacă alte orașe își doresc, nici asta n-ar fi o problemă.

E bine că am făcut astăzi un pas mic și punem presiune cumva pe Guvern pentru a se finanța acest obiectiv atât de important.

E regretabil, de asemenea, că în 2023, anul viitor, atunci când Timișoara va fi Capitală Culturală a Europei, nu va fi finalizat acest muzeu, pentru că mi-e greu să cred că vom reuși până anul viitor, pentru că ar fi fost un obiectiv extrem de interesant și important pentru turiștii care vor veni anul viitor în Timișoara.

E un pas mic, dar important.

Felicit inițiatorii și mă bucur să văd că, apropo de orgolii, toate grupurile parlamentare au semnat această inițiativă, deci este un proiect transpartinic.

Așa trebuie făcut atunci când vrei să ai proiecte, proiecte care să treacă prin Parlament, proiecte care să aibă o largă susținere.

Și, atunci când vorbești de chestiuni istorice pentru țară, e mai puțin important partidul sau zona din care faci parte. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Numai o secundă! Pe procedură?

**Domnul Nicu Fălcoi**

**:**

N-am buton!

Stați o secundă, vă rog, că au alții butoane. Domnul Benedek Zacharie. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este o propunere legislativă foarte importantă, pentru că niciodată nu trebuie să uităm ce s-a întâmplat în acele zile în Timișoara și în toată țara. Pe lângă Timișoara, de exemplu, și în Sibiu.

Am participat în acele zile, ca student, la acele mișcări.

Și putem consemna aici că la acele mișcări, la acea revoluție, au participat toate comunitățile din Timișoara, inclusiv comunitatea maghiară.

Și dați-mi voie să vă aduc aminte că primul care a început să cânte imnul actual al României a fost un profesor de muzică de etnie maghiară, în după-amiaza de 17 decembrie. Iar, din acel moment, acel profesor a dispărut și nici până acum nu se știe unde a dispărut.

Tot așa am avut colegi care au fost împușcați și au dispărut.

Deci este binevenit acest muzeu. Dar acest muzeu trebuie să aducă după sine și rezolvarea juridică a tot ceea ce s-a întâmplat în acele zile în această țară.

UDMR va vota această propunere legislativă. Vă mulțumesc.

Vă rog, de la Grupul USR.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vin aici, în fața dumneavoastră, stimați colegi, în calitate de timișorean și, în același timp, de președinte al Comisiei pentru revoluția din decembrie 1989.

Și vă spun că mă bucură că avem un astfel de moment, un moment în care absolut toți parlamentarii sunt de acord cu ceva.

E bine când ne punem de acord și reușim să construim. Pentru că, până la urmă, țara asta nu are nevoie numai de certuri, de scandaluri, are nevoie și de a construi ceva și noi ar trebui să fim în prim-planul construcției pentru această țară.

Am semnat alături de ceilalți colegi parlamentari timișoreni acest proiect de lege și e clar că Timișoara, și nu numai Timișoara, eu zic că întreaga Românie avea nevoie de un astfel de muzeu.

Suntem la 32 de ani de la Revoluție și, din păcate, generația tânără a uitat sau începe să uite de tot ceea ce poate să facă în acest moment.

Grupul parlamentar al USR va vota acest proiect de lege. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Ciprian-Titi Stoica, Grupul AUR.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

Mulțumesc. Dragi colegi, De la această tribună, m-aș aștepta de la domniilevoastre să spuneți adevărul.

Nu este deloc această inițiativă rodul implicării parlamentarilor. Trebuie să le mulțumim asociațiilor de revoluționari, Asociației „Memorialul Revoluției”...

## **O voce din sală:**

Bravo!

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

...care ține acolo flacăra vie, la Timișoara, și care au pus presiune ani de zile pe domniile-voastre ca să faceți acest lucru.

Haideți să le spunem adevărul! Fără adevăr, în ’89, la Timișoara, nu am fi ajuns aici.

Haideți să continuăm și să nu întinăm jertfa celor care și-au pierdut viața și și-au dat sângele ca noi să putem vorbi astăzi liber!

Dragi români, vă spun vouă, este rodul inițiativei asociațiilor de revoluționari de la Timișoara.

Și, dragi colegi, vă rog, pe ei să-i aplaudați, fiindcă ei merită acest respect.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Știrbu Gigel, Grupul PNL. Vă rog.

## **Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Și îmi cer scuze că am rupt cutuma înțelegerii între liderii de grup.

Dar foarte scurt. Dragi colegi,

Îi felicit încă o dată, și pe această cale, pe inițiatori!

Era nevoie de această proiecție legislativă.

Dar eu am luat cuvântul aici pentru a trage un semnal de alarmă.

Sper ca această inițiativă legislativă, această proiecție legislativă să nu rămână doar o bună intenție.

De ce vă spun acest lucru? Pentru că, vă aduc aminte, în 2019 cei care erați în Parlament atunci ați votat, la fel, o lege pentru înființarea unui muzeu, este vorba de legea prin care se înființează Muzeul Ororilor Comunismului, iar din 2019 până astăzi Ministerul Culturii, instituția care este îndrituită să pună în aplicare această lege, nu a făcut absolut nimic pentru ca această lege să intre în vigoare. Nu avem Muzeul Ororilor Comunismului.

Sper din toată inima ca măcar această lege să fie aplicată de Ministerul Culturii.

De aceea, pe această cale, trag încă un semnal de alarmă și îi trag de mânecă pe cei care conduc Ministerul Culturii, în acest moment, să intre în legalitate.

Vă mulțumesc tare mult.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Ganț. Vă rog.

## **Domnul Ovidiu-Victor Ganț:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Salut această inițiativă, mă bucur că o serie de colegi s-au gândit să inițieze acest proiect.

Sper ca, așa cum s-a spus, la un moment dat să se și taie panglica de inaugurare. Vom vedea când va fi aceasta. Sper cât mai repede!

Totuși trebuie menționat faptul că Timișoara are o instituție care ține în continuare steagul sus în ceea ce privește memoria Revoluției, și anume Memorialul Revoluției, la Timișoara.

În consecință, stimați colegi, dacă aveți ocazia să veniți la noi, la Timișoara, vă invit să treceți pe acolo, să vedeți cum de ani de zile, în ciuda unor greutăți materiale aproape insurmontabile, Memorialul Revoluției reușește să supraviețuiască.

Din cauza unei subfinanțări din partea Ministerului Culturii, care n-a mai majorat alocația bugetară propusă de ani de zile, din cauza faptului că nici până acum nu s-au găsit modalități de susținere concrete, nici în plan administrativ local și județean, iar noi toți ceilalți, ONG-uri, încercăm cu bani, mai ales din partea unor fundații care nu sunt din România, să ajutăm această instituție să existe, să poată produce expoziții noi, să-și desfășoare activitatea.

Un lucru absolut lamentabil în raport cu memoria Revoluției și a oamenilor care au murit în 1989!

Vina este exclusiv a Ministerului Culturii, pe care sper că luările noastre de poziție vor reuși să-l trezească, să-și facă treaba așa cum trebuie, astfel încât anul viitor, când Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii, să nu ne fie rușine atunci când turiștii din toată lumea se vor duce să vadă Memorialul Revoluției.

Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Și eu vă mulțumesc.

Domnule Coleșa, de la Grupul AUR au vorbit deja doi oameni. Îmi pare foarte rău. Domnule Roman, deputat neafiliat, vă rog.

## **Domnul Nicolae Roman:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Dați-mi voie ca, de la această tribună, să-i salut pe toți locuitorii Timișoarei și să vă spun că este un act de dreptate, prin aceea că acest muzeu poate, în sfârșit, va face ca acest oraș, care este un exemplu pentru întreaga țară privind conviețuirea tuturor celor de acolo – și poate nu degeaba a fost ales Capitală Europeană –, după 32 de ani, să primească dreptul de recunoaștere a meritului pe care l-a avut în ceea ce se întâmplă astăzi.

La Timișoara, printre altele, pe 20 decembrie, s-a strigat pentru prima oară „Armata e cu noi!”, iar la Timișoara prima conducere a acestei Revoluții...

## **Domnul Ioan Cupșa**

**:**

Armata e cu noi, după ce a tras în noi!

Stimate domnule coleg, Dumneata, care ești, se pare, de justiție...

Domnule Roman...

## **Domnul Nicolae Roman:**

...ceva meseriaș, știi că s-au făcut procesele și s-au rezolvat toate lucrurile.

Problema este că nu s-a rezolvat problema criminalilor. Aici este.

## **Domnul Ioan Cupșa**

**:**

Despre aceea vorbeam și eu.

Despre asta trebuie să vorbim însă altfel. Fiindcă este un proces foarte lung, pe care dacă nu-l vom... și nu vom participa cu toții, în țara asta nu se va face dreptate! Aici este toată problema!

Și cei care au făcut Revoluția sunt foarte supărați că la conducerea țării au venit neaveniți, care, în loc să ducă țara unde trebuie, au dus-o în locul în care niciun revoluționar de la Timișoara nu și-a dorit, domnule coleg!

Având în vedere însă cele de mai înainte, aș vrea să aduc prinosul meu de recunoștință tuturor celor care s-au jertfit pentru ca România să-și ocupe locul pe care îl merită în lume.

Mulțumesc.

Dragi colegi, cred că am făcut un lucru foarte bun astăzi. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Dacă la titlul legii există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 5 există obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnule Coleșa, nu vreți totuși să dezapăsați? 17. Proiectul de lege – Legea acvaculturii; PL-x 474/2021. Domnul Alda Adrian, raportul? Sau din partea inițiatorilor?

## **Domnul Adrian Alda**

**:**

Raportul!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog.

## **Domnul Florian-Emil Dumitru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, după îndelungi discuții cu organizațiile profesionale reprezentative din sectorul acvaculturii, ne aflăm astăzi să adoptăm un proiect de lege care are ca scop să dezvolte sectorul acvaculturii din România.

România deține 22% din suprafața amenajată cu acvacultură din Europa și, cu toate acestea, avem un deficit anual de balanță comercială pe pește de apă dulce de 110.000 de tone, ceea ce înseamnă 350 de milioane de euro.

Trebuie să dăm credit sectorului acvaculturii. Trebuie să putem să ne dezvoltăm și să accesăm fonduri europene.

Este o lege care respectă toate regulamentele și directivele europene și trebuie să atragem cât mai mulți bani în sectorul acvaculturii, pentru că e un sector în care România se poate dezvolta și spațiul rural se poate dezvolta.

Vă mulțumesc.

Și vă urez la mulți ani tuturor celor care astăzi aniversați ziua numelui!

Pentru că și Sf. Petru a fost pescar și este foarte bine că astăzi adoptăm un proiect de lege care pune bazele dezvoltării sectorului acvaculturii din România.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Domnule Gheba, tot în calitate de inițiator?

## **Domnul Daniel-Sorin Gheba**

**:**

Nu.

Nu. Atunci, așteptați. Vă rog, domnule Alda, raportul comisiei.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Comisia pentru agricultură, Comisia pentru politică economică și Comisia pentru mediu au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege – Legea acvaculturii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit inițiativa legislativă.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal privitor la activitatea de acvacultură și de

comercializare a produselor obținute din acvacultură, în scopul asigurării competitivității acestei activități, în acord cu normele și exigențele europene în domeniu.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege – Legea acvaculturii, cu amendamente admise, prevăzute în anexa la prezentul raport comun.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc. Domnul Gheba. Vă rog.

## **Domnul Daniel-Sorin Gheba:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Legea acvaculturii este o lege care separă activitatea de acvacultură de activitatea de pescuit.

La art. 30, dacă ne uităm în proiect, se dă posibilitatea cumpărării terenului de sub luciul de apă, teren din domeniul public și teren privat al statului, posibilitate care a fost respinsă în ultimii 30 de ani de Parlament.

Deși proiectul se numește „Legea acvaculturii”, acesta conține și norme cu privire la piscicultură.

Proiectul de lege este o combinație prin care se preiau proceduri din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului.

De asemenea, proiectul de lege mai preia proceduri din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, proceduri care sunt suspendate, până la data de 31 august 2022, prin Legea nr. 173/2020.

În aceste condiții, există pericolul ca legea după aprobarea de către Parlament să fie considerată neconstituțională.

Așadar, USR va vota împotriva acestei legi. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Muncaciu Sorin-Titus.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu numai că această lege amestecă anumite lucruri și permite vânzarea despre care s-a vorbit aici, ci dă unei agenții de 26 de persoane dreptul să administreze luciuri de apă aproape în toată țara. Așa ceva nu se poate!

Este... este ilegal ca o agenție a statului de 26 de persoane să devină stăpână pe toate apele și lacurile; nu se poate așa ceva!

Vă rog să nu votați o asemenea lege, pentru că este un abuz!

58 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/22.VII.2022

Vă mulțumesc. Domnul Focșa Dumitru. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș face referire doar la producția de pește. Într-adevăr, în ape dulci este foarte scăzută.

Noi am fi votat această lege, dar nu o vom vota, din cauza controlului care se dă unor baroni locali pe luciul de apă, suprafețe foarte mari, lacuri mari, pe care vor dispărea serviciile de navigație, de turism.

Gândiți-vă cum e lacul Bicaz și alte lacuri, da? Acolo este ținta, ca să aibă control total.

Trebuie să facem cumva să aducem corecții acestei legi și o vom susține cu drag.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc. Nu mai sunt intervenții. Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu dacă sunt intervenții sau observații?

Nu apari nicăieri.

Ia cuvântul, dar nu apari nicăieri.

## **Domnul Ciprian Ciubuc:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Are balta pește, dar mâncăm din import.

România aduce din afară, cu toții știm, 80%-90% din consumul intern de pește, în condițiile în care avem râuri, avem lacuri, avem Dunăre, avem mare.

Acum 30 de ani, eram pe locul 3 la producția și la exportul de pește și produse procesate din pește.

Astăzi, din păcate, importăm pește din toate canalizările din Europa și din țări din afara Europei.

Din punctul meu de vedere, această lege este bună – Legea acvaculturii.

Cum am dezbătut și în Comisia pentru agricultură, Legea laptelui, consider că Legea acvaculturii va stimula crescătorii de produse piscicole și de pește, în așa fel încât să nu mai importăm cantități uriașe de pește.

De aceea, eu voi susține acest proiect de lege și voi vota pentru.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea proiectului. La titlu? Nu sunt intervenții. Adoptat.

La amendamente admise, articole admise, de la 1 la 110, dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptate. Proiectul de lege rămâne la votul final.

18. Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri în vederea finalizării procedurilor administrative de soluționare a cererilor aflate pe rolul comisiilor județene, respectiv a municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 9/1998

privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, și a Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative; PL-x 400/2021.

Din partea inițiatorilor nu sunt intervenții.

Reprezentantul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci sau Comisiei juridice, de disciplină și imunități, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind stabilirea unor măsuri în vederea finalizării procedurilor administrative de soluționare a cererilor aflate pe rolul comisiilor județene, respectiv a municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, și a Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947 și pentru modificarea unor acte normative.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare, cu amendamentele admise prezentate în anexa nr. 1.

Amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. În cadrul dezbaterilor generale, dacă sunt intervenții? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlu, dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptat. La articole admise, de la 1 la 25? Nu.

Adoptate. Respinse, 1–25? Nu. Adoptate.

Avem! Avem!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnul Stelian.

Nu puteți ține pasul, domnule Stelian? Apăsați din timp, să vă văd!

De la respinse, marginal 24.

Propunem modificarea art. 99 din Legea nr. 303/2004, în următorul sens: se abrogă lit. ș) a alin. (1) din art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Marginal 24?

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

La respinse!

La respinse. Vot, vă rog. ( _Vociferări.)_ Vot, vă rog, la marginal 24, respinse. Pentru – 39, contra – 123. Amendamentul a rămas respins. Abțineri – 19. Domnul Năsui. Vă rog.

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

România are o mare rușine, și anume acest sistem dual de pensii, în care cu toții contribuim la fel, dar unii primesc mai mult.

Cea mai nouă categorie de pensionari speciali, pe care o tot prorogați anual, sunt primarii, viceprimarii.

Și așa că profităm de faptul că vedem că acest proiect de lege suportă modificări pentru mai multe legi și vă propunem să votați, în sfârșit, pentru abrogarea pensiilor speciale ale primarilor și viceprimarilor, să nu creăm o nouă categorie de speciali în România, să spălăm această rușine pe care tot dumneavoastră ați votat-o. A fost votată inițial în Parlament, prin Codul administrativ, a picat la CCR, atacată de USR, fix pe punctul acesta, după care ați dat-o prin ordonanță de urgență, câteva luni înainte să pice Guvernul Dăncilă de la acea vreme.

Vedem că a existat susținere transpartinică, într-adevăr, din toată vechea clasă politică, pentru aceste pensii speciale.

Prin urmare, vă

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Marginal 25, da?

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui**

**:**

Da.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vot, vă rog, pe marginal 25, la respinse.

Pentru – 61, contra – 128. Respins.

Din online, îl avem pe domnul deputat Ilie Victor.

## **Domnul Victor Ilie**

**:**

Da.

Mulțumesc.

Eu aș dori să susțin de pe lista amendamentelor admise, de la 19 la 23.

Pentru amendamentul de la marginal 19. Se inserează o modificare care nu are legătură cu obiectul proiectului legislativ, și anume se modifică Legea nr. 24/2007 privind spațiile verzi, și acolo se adaugă, se lărgește posibilitatea schimbării destinației de spații verzi.

Și

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc. La amendamente admise, marginal 19. Vot, vă rog. Pentru – 134, contra – 62. Adoptat. Susțineți marginal 20, domnule deputat?

**Domnul Victor Ilie**

**:**

Da, vă rog.

De la 20 la 23, toate sunt modificări ale Legii offshore și se pot modifica mai repede de 1 ianuarie 2023, cum era prevăzut inițial. Și din 1 septembrie 2022, deci cu mai puțin de 6 luni înainte, se pot modifica atât redevențele petroliere, cât și pragurile pentru impozitul pe venituri suplimentare ale operatorilor din acest domeniu.

Pe lângă problema de constituționalitate, respectiv nu se respectă bicameralismul, din nou suntem în fața unei modificări care nu are legătură cu obiectul de reglementare inițial al proiectului, avem și o nerespectare a termenului de 6 luni în care ar trebui să intre în vigoare modificările fiscale. Este un principiu de care trebuie să ne ținem și pe care îl călcăm în picioare, pe repede înainte, la inițiativa Grupului parlamentar al PSD–PNL...

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Sunt două grupuri.

**Domnul Victor Ilie**

**:**

...fără explicații concrete, fără o justificare în comisii, de ce se dorește acest lucru.

Vă mulțumesc. Marginal 20, amendamente admise. Vot, vă rog. 133 pentru, 46 contra. Amendamentul a rămas admis. Marginal 21. Vot, vă rog.

125 pentru, 42 contra, 13 abțineri, un coleg nu votează. Marginal 22. Vă rog, vot. 138 pentru, 44 contra, 15 abțineri. Și marginal 23. Vot, vă rog. 138 pentru, 48 contra, 16 abțineri. Proiectul de lege rămâne la votul final.

19. Proiectul de lege „Legea tineretului”; PL-x 716/2018. Din partea Guvernului, vreo intervenție? Nu.

Din partea comisiei, reprezentantul Comisiei pentru tineret și sport, pentru prezentarea raportului. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă înaintăm raportul suplimentar asupra Proiectului de lege „Legea tineretului”; PL-x 716/2018, trimis Comisiei pentru tineret și sport, spre dezbatere în fond, prin adresa Biroului permanent din 31 martie 2021.

Menționăm că punctul de vedere al Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse asupra amendamentelor depuse la comisie a fost transmis comisiei în data de 28 iunie 2022.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propunem plenului Camerei Deputaților, Cameră decizională, raport favorabil de adoptare a legii, cu amendamentele cuprinse în anexă.

Propun timpi de dezbatere 6 minute.

Vă mulțumesc. În cadrul dezbaterilor generale, dacă sunt intervenții? Nu.

Domnul deputat Cristian Brian. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În vechile partide tinerii lipesc afișe. În USR PLUS tinerii sunt pe afișe. Cel puțin asta credeam când am ajuns în Parlament și m-am bucurat când am văzut cât de mulți aleși sub 30 de ani am avut în această legislatură, de la toate partidele. Am sperat atunci că tinerii din România vor avea o voce puternică și că au ajuns aici nu ca în trecut, din cauză că erau odraslele baronilor locali, impuse pe liste, sau cine știe ce anomalii electorale la redistribuiri. Și m-am bucurat și mai tare când am văzut că avem o comisie dedicată pentru tineret și sport.

Din păcate, am rămas la ideea inițială, pentru că vocea tinerilor din majoritatea grupurilor parlamentare nu prea s-a auzit, iar deciziile în numele lor sunt luate tot de către greii partidelor.

Dar nu sunt aici să vorbim despre politica de cadre a colegilor.

Acum, la vot avem Legea tineretului, proiect început la ministerul de resort în urmă cu mai bine de 6 ani și care a fost depus la Senat în 2018, proiect care a stat ani buni în sertarele comisiilor, până când a fost deblocat de USR, și proiect care a fost discutat în zeci de dezbateri, atât la Parlament, cât și în teritoriu, cu tinerii și cu reprezentanții acestora, organizații și federații de și pentru tineret, cărora le mulțumesc pentru aportul adus la această lege.

Și, totuși, ce reprezintă tineretul, în acest context? Întrebare cu care au fost prinși în ofsaid mulți miniștri care au avut în responsabilitate acest domeniu, atât de ignorat de clasa politică.

Haideți să vorbim puțin despre asta, măcar azi, când se votează Legea tineretului, în Anul European al Tineretului.

Tineretul reprezintă întregul sector de relații dintre actorii relevanți, precum autorități publice locale și centrale de resort, direcții județene de tineret, casele de cultură ale studenților, centrele de tineret ale primăriilor sau direcții, departamente de tineret ale acestora, organizații neguvernamentale de profit, ONG-uri de și pentru tineret, studențești sau de elevi, precum și profesioniști, potrivit

standardelor ocupaționale, ca lucrători de tineret, facilitator de dezvoltare comunitară, consilieri de dezvoltare personală sau formatori care au ca scop susținerea contribuției active pe care tinerii o pot avea în societate.

Finalizați, domnule deputat, vă rog!

## **Domnul Brian Cristian:**

Domnule președinte,

Timpul propus a fost de 6 minute, iar pe ecran doar 3 minute mi-ați alocat!

Sunteți în eroare, domnule deputat! Finalizați! Sunt 30 de secunde, văd timpul acolo!

## **Domnul Brian Cristian:**

Domnule președinte,

E o lege care comasează tot domeniul de tineret, care se discută o dată la câțiva zeci de ani. Acum vă rog frumos să mă lăsați să-mi termin intervenția, pentru că sunt și singurul vorbitor!

Tot acest ecosistem al tineretului gravitează în jurul tinerilor, care, potrivit legii, sunt cetățeni cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani. Ei trebuie să fie principalii beneficiari ai acestei legi, iar ce votăm noi azi să ducă la îndeplinirea nevoilor tinerilor.

În prezenta lege sunt și multe soluții la aceste nevoi, prin amendamentele pe care le-am depus, în urma consultării cu tinerii și cu organizațiile, dar, indiferent de cadrul legislativ, este important și ca Executivul să-și facă treaba și să aloce resursele necesare către acest domeniu.

Încă de la învestirea noului Guvern, USR a atras atenția asupra problemelor viitoarei generații din România.

Cu un minim istoric la educație și un buget derizoriu al noii entități care cuprinde tineretul, am spus atunci că Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse nu este, de fapt, un minister, ci mai degrabă o scenă de ministru, având și cel mai mic buget dintre toate ministerele, de 130 de ori mai mic decât cel al MAI.

Menționez aici că sunt obligatorii finalizarea urgentă a procesului de tranziție a componentei de tineret de la fostul Minister al Tineretului și Sportului, la noul Minister al Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și operaționalizarea lui.

Noi ne-am făcut treaba aici, în Parlament, e timpul să o facă și Guvernul.

Iar în încheiere vreau să spun că investiția în tineri nu este opțională, banii alocați activităților și programelor de tineret nu sunt o cheltuială, ci o investiție, o investiție în viitor, o investiție profitabilă.

Și haideți să nu mai ignorăm nevoile tinerilor, munca de tineret și, practic, un sector întreg vital societății românești, care își dorește o schimbare de mentalitate și atitudine!

- Dați-le tinerilor o voce și mai ales dați-le resurse! Stimați colegi,

Nu-i mai trimiteți pe tineri la lipit afișe! Puneți-i, în schimb, pe afișe!

- Vă mulțumesc.

Domnul Cîtea Vasile. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În mod sigur, ceea ce s-a întâmplat înainte s-a întâmplat înainte. Important este că, astăzi, Guvernul care se află în funcție și ministerul au reușit să pună pe masă, până la urmă, această lege mult așteptată și mult dorită.

Mi-aș dori... și sunt sigur că multe dintre lucruri sunt bune, vor fi și lucruri perfectibile, important este că s-a pus în mișcare și, începând de astăzi sau de când va fi promulgată legea, sigur, va produce efecte avantajoase pentru tinerii din România.

Succes tinerilor, atunci!

Domnul Kolcsár. Vă rog.

## **Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Mă bucură faptul că azi vom vota în plenul Parlamentului Legea tinerilor.

Pe această cale aș dori să mulțumesc colegilor din Comisia pentru tineret și sport pentru colaborarea bună pe care am avut-o.

Este imperios necesar să înțelegem importanța încurajării tineretului din România, iar pentru aceasta trebuie să pornim de la stabilizarea bazei legale, a prevederilor legale care reglementează multe aspecte lipsă din legislația anterioară.

Am făcut toate demersurile ca, după 4 ani de dezbatere parlamentară, să avem o lege actualizată. Am reușit cu această lege să avem o definiție corectă, concretă a taberelor, deoarece a existat un vid legislativ în acest domeniu, nefiind definit acest termen, și este necesar să existe în legislație condițiile de organizare și responsabilitățile celor care le organizează.

Această lege aduce multe beneficii, dintre care voi sublinia doar câteva: tinerii aflați la prima încadrare în muncă sunt scutiți de la plata impozitului pe venit pentru o perioadă de un an; asigurăm condiții corespunzătoare pentru integrarea socioprofesională a tinerilor aparținând grupurilor vulnerabile, cu prioritate pentru tinerele mame, și a tinerilor care pot fi discriminați pe criterii etnice, religioase și de limbă; facilităm, prin reduceri de tarife și taxe, accesul tinerilor la toate categoriile de transport efectuate de societățile comerciale de stat; sprijinim construcția sau achiziția de locuințe pentru tineri și familiile tinere, cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani.

Consider că, prin adoptarea acestei legi, cu amendamentele admise, venim în sprijinul tinerilor, creând posibilitatea de a beneficia de multe facilități.

Istoria ne arată că tinerii au forța să facă diferența, prin implicare, ceea ce demonstrează adeziunea la un sistem de valori esențiale într-o societate modernă și democratică.

De aceea, îmi doresc să văd mulți tineri merituoși care se implică în viața comunitară, care nu fug de responsabilitate și care au voința de a crea ceva mai bun pentru comunitatea lor și pentru generațiile următoare, iar, pentru asta, noi suntem cei care trebuie să facem primul pas, să-i încurajăm, să venim cu soluții, posibilități prin care tineretul va înțelege că într-adevăr lucrăm pentru ei și dorim să construim viitorul pentru ei.

Ca atare, Grupul UDMR va vota acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamna Țoiu. Vă rog.

## **Doamna Oana-Silvia Țoiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. E important să mulțumesc și eu tuturor grupurilor parlamentare pentru buna colaborare în comisie.

Pe de altă parte, există ceva ce merită, de asemenea, menționat: absența doamnei ministru Firea atât din aceste dezbateri, acum, în plen, cât și de la dezbaterile din comisie. Pentru un domeniu atât de important, pentru un minister pe care îl conduce, și simbolic, și procedural, prezența dumneaei în această sesiune parlamentară ar fi fost necesară, pentru că noi am invitat-o.

Acestea fiind zise însă, să ne concentrăm pe lucrurile bune. Legea are un set de soluții pe care tinerii le vor simți însă doar dacă ministerul își duce responsabilitățile până la capăt.

În momentul de față, România are cel mai mic procent de învățământ terțiar în rândul tinerilor. Ce înseamnă asta? Comparativ cu celelalte țări ale Uniunii Europene, avem cei mai puțini tineri cu diplomă de studii universitare absolvite.

Avem, de asemenea, cel mai mare procent de șomaj, tot în rândul tinerilor, în segmentul 15–34 de ani.

De asta scutirile de taxe pe venituri pentru primul an de încadrare în muncă sunt un mecanism care ajută nu doar tinerii, ci și antreprenorii care îi recrutează și îi formează la locul de muncă, de asta prevederile din lege care prevăd sprijinul pentru navetă și transport și pentru cazare, pentru a asigura accesul grupurilor vulnerabile la studii universitare, sunt foarte importante și de aceea parteneriatul între autoritățile centrale și autoritățile locale, cu organizațiile de tineret care au dus mare parte din greul acestor consultări, în ultimii 4 ani de zile, sunt esențiale, ca să nu mai avem proiecte, așa cum am avut, în care milioane de euro au fost consumate prin AJOFM-uri, ca să ajungă la tineri, fără să ajungă de fapt și de drept la ei, ajungând să plătim numai exceluri cu numere de telefon și adrese unde n-au mai fost găsiți de-a lungul timpului.

Legea tineretului a devenit Legea tinerilor nu doar pentru că tinerii sunt cei care au creat amendamentele, în marea lor parte, ci și pentru că tinerii sunt cei care vor măsura succesul ei. Și succesul ei nu se măsoară doar astăzi la vot, în plen, ci în implementarea care urmează.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Andrușceac. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este o ocazie bună să ne aplecăm cu și mai mult interes către problemele tinerilor.

Din păcate, cea mai mare parte a forței de muncă pe care o formează tinerii este acum în afara țării. Cei mai mulți copii se nasc în afara țării.

Intențiile pe care le avem, prin votul pe care-l vom da pe această lege, trebuie dublate de alocări bugetare. Dacă nu ne vom apleca decât asupra nevoilor pe care le au polițiștii din sistem, tinerii magistrați, nu vom putea aduce în țară, înapoi, oameni care să construiască această țară și să creăm noi locuri de muncă, să punem mâna și umărul la dezvoltarea unui antreprenoriat român puternic.

Desigur că sunt o serie de măsuri binevenite, unele dintre ele destul de tardive, dar, dacă nu vom dubla tot ceea ce vom face, de alocări bugetare care să creeze posibilitatea ca tinerii să-și întemeieze familii și să poată să aibă un acces facil, adevărat, la creditare, vorbim degeaba și vorbim doar pentru a încerca, în continuare, să vânăm niște voturi din partea tinerilor. Deci haideți să vedem cum în bugetul anului viitor, pe care în curând îl vom construi, vom prinde banii necesari și vom avea discuțiile și proiectele de lege care să le permită credite pentru achiziționarea caselor. Ceea ce înseamnă întemeiere de familie și poate o creștere demografică la care nimeni nu s-a gândit în ultimii 30 și ceva de ani, creștere demografică care are o balanță negativă, în momentul în care mai sunt câțiva ani până când vor ieși la pensie cei din cea mai mare generație a României.

Vom vota acest proiect, dar, vă rog, haideți să facem pași înainte pentru ajutorarea tinerilor. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlu, dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptat.

La articolele admise, de la 1 la 100, dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptate. De la 101 la 245? Nu.

Adoptate. La respinse, de la 1 la 50? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

20. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 219/2015 privind economia socială; PL-x 230/2022 și

Proiectul de lege pentru modificarea art. 6 din Legea nr. 219/2015 privind economia socială; PL-x 78/2022; procedură de urgență.

Din partea Comisiei pentru industrii, Comisiei pentru muncă și Comisiei pentru politică economică, prezentarea raportului.

Vă rog, domnule președinte.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Cele două inițiative legislative au același obiect de reglementare, respectiv modificarea și completarea Legii nr. 219/2015, astfel:

Proiectul de lege PL-x 230/2022 reglementează aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2022, care vizează, în principal:

– redefinirea domeniului economiei sociale și completarea categoriilor de persoane juridice care pot fi întreprinderi sociale;

- completarea principiilor care stau la baza economiei

- sociale;

– dezvoltarea incluziunii și coeziunii sociale;

– introducerea întreprinderilor sociale ca beneficiar al mecanismelor de sprijinire, dezvoltate de către autoritățile locale;

– modificarea condițiilor de acordare a atestatului de întreprindere socială, fiind diminuat procentul alocat rezervei statutare sau realizării scopului social la minimum 70% din profitul sau excedentul realizat;

– modificarea criteriilor de acordare a certificatului de întreprindere socială de inserție;

– măsuri de finanțare a întreprinderilor sociale și a întreprinderilor sociale de inserție și mecanisme de sprijinire și încurajare a acestora;

PL-x 78/2022 propune modificarea art. 6 alin. (1) lit. j) și alin. (2) din Legea nr. 219/2015, în sensul redefinirii grupului vulnerabil”.

Cele trei comisii propun aprobarea, cu amendamente, a proiectului de lege PL-x 230/2022 și respingerea proiectului de lege PL-x 78/2022.

Legea face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Camera decizională.

Prin urmare, în urma preluării din PL-x 78/2022 a unor amendamente la PL-x 230/2022, propunem adoptarea proiectului de lege PL-x 230/2022 și respingerea proiectului de lege PL-x 78/2022.

Faceți propuneri pentru timpi, vă rog, domnule președinte.

5 minute.

5 minute timpi pentru dezbatere. Vot, vă rog. 170 pentru. Adoptat.

Din partea grupurilor parlamentare, domnul deputat Manea.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege, într-adevăr, vizează redefinirea unor noțiuni importante precum grupul vulnerabil și apartenența la grupul vulnerabil, situație specifică pentru multe dintre comunitățile de romi din România.

Aș vrea să subliniez faptul că economia socială, pe care o cunoaștem ca fiind economia solidară sau cel de-al treilea sector între public și privat, s-a dezvoltat, în primul rând, din necesitatea de a identifica o serie de soluții la problemele sociale și economice ale comunităților ignorate și insuficient acoperite de sectorul public sau de cel privat.

În opinia mea, într-adevăr, principalul obiectiv al economiei sociale nu este profitul, ci îmbunătățirea condițiilor de viață pentru cetățenii care provin din aceste grupuri vulnerabile. Și nu trebuie să ne ascundem și ar trebui spus răspicat că, în continuare, în România sărăcia este o caracteristică definitorie mai ales pentru cei din mediul rural, și mai ales pentru comunitățile de romi. Înțeleg și situația de urgență pentru adoptarea acestui proiect de lege, care este justificată prin obligativitatea respectării termenelor de îndeplinire a jaloanelor din PNRR, și, nu în ultimul rând, îmi doresc ca îmbunătățirea și revizuirea legislației în domeniul economiei sociale să contribuie, într-adevăr, la asigurarea forței de muncă necesară angajatorilor din întreprinderile sociale și, implicit, la creșterea incluziunii sociale, dat fiind faptul că în România, în momentul de față, există aproximativ 2.500 de astfel de întreprinderi sociale.

M-aș fi bucurat, în egală măsură, să fi avut ceva mai multă experiență și expertiză, să fi cercetat mai mult cum funcționează cel de-al treilea sector, economia socială, în țări precum Italia, Franța, care au deja o experiență foarte vastă.

Consider că, în continuare, este loc de îmbunătățire legislativă, în beneficiul celor mai necăjiți oameni din această țară.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Molnar Radu. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu mi-a fost dat să spun până acum lucrul acesta în acest mandat, dar o spun astăzi pentru prima dată. Traseul acestei ordonanțe de urgență este chiar un exemplu de parlamentarism funcțional. Adevărul e că Guvernul ne-a trimis un OUG foarte slab, un OUG care afecta însăși esența și principiile fundamentale ale economiei sociale, dar, odată ajuns în Parlament, a fost îmbunătățit în mod substanțial.

Și doresc să le mulțumesc pe această cale colegilor și colegelor din Comisia pentru muncă, care s-au arătat foarte deschiși pentru a ne asigura că ajungem la o formă chiar bună a acestei legi, și mai ales că au fost integrate unele propuneri ale USR, cele din PL-x 78/2022, propuneri prin care se extinde și se flexibilizează noțiunea de grup vulnerabil. Mai exact, în momentul de față, analizarea vulnerabilității se face exclusiv din perspectiva sărăciei, lucru care este profund greșit. Boala, discriminarea, lipsa experienței sau deprofesionalizarea sunt și acestea criterii care pot duce la o stare vulnerabilă pentru familii și pentru persoane. România chiar are multe strategii naționale care menționează categorii vulnerabile, cum ar fi persoanele care trăiesc în comunități marginalizate, persoanele eliberate din detenție, persoanele de etnie romă sau chiar tinerii NEETs.

Odată cu trecerea acestei legi, cu amendamentele aduse de USR în Parlament, toate aceste categorii sociale vor putea beneficia de avantajele economiei sociale și vor putea fi integrate și reintegrate în societate, nu vor mai fi asistați social, își vor putea câștiga independența prin accederea la un loc de muncă.

USR va susține această ordonanță de urgență. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Andrușceac. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Încep prin a mulțumi tuturor colegilor din Comisia pentru muncă și domnului președinte pentru seriozitatea cu care s-au aplecat asupra acestor probleme.

Economia socială nu este doar o bifă în calendarul și pe agenda noastră politică. Trebuie să devină o realitate, pentru că acolo vorbim despre întreprinderi de inserție socială, despre scoaterea din zona de asistență socială a unor oameni din categorii defavorizate, introducerea lor pe piața reală a muncii, redarea demnității acestor oameni, pe de o parte, iar, pe de altă parte, despre plusvaloarea adusă societății.

Ne dorim ca aceste întreprinderi de inserție socială să poată deveni autosustenabile, dar nu doar acesta este scopul existenței lor, pentru că și partea socială, pe lângă partea aceasta de buget, este extrem de importantă și trebuie să ne aplecăm și asupra laturii sociale și a tot ceea ce creează beneficiu pentru persoane aflate temporar în dificultate.

Salut această inițiativă. Iar, dacă vorbim despre continuarea acestor inițiative, care să vină în ajutorul persoanelor cu dizabilități, al grupurilor defavorizate, o putem face adăugând poate niște modificări, prin care instituții ale statului să cumpere o parte din ceea ce le este necesar, de la aceste întreprinderi de inserții sociale, din banii pe care i-ar datora statului pentru neangajarea persoanelor cu dizabilități.

Încă o dată mulțumesc tuturor colegilor pentru felul în care s-au aplecat asupra acestui proiect și vom vota de fiecare dată când este vorba despre economie socială și despre mecanisme reale de implementare.

Vă mulțumesc. Domnul Grosaru. Vă rog.

## Domnule președinte,

Vă mulțumesc foarte mult.

Vorbim principial, că putem să ne aplecăm mai mult, că trebuie să facem anumite activități, dar legat numai de aspecte de principiu.

În ceea ce privește economia socială și având în vedere că sunt anumite sectoare de populație care se gândesc la un job, se gândesc la cum să-și ocupe timpul liber, să poată să câștige sume de bani pentru a putea să trăiască – acum este un fenomen la modă, apărut în ultimii ani, și este vorba despre _gig economy_ , care dă posibilitatea celor care sunt dezocupați să se ocupe de tot felul de activități, de freelance, aspecte, joburi accesibile pentru fiecare dintre ei.

Deci acest proiect de lege cred că ar fi fost mai bun dacă ar fi fost completat cu aceste posibilități de a-și câștiga existența.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu, dacă sunt observații sau intervenții? Nu.

Adoptat.

64 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 103/22.VII.2022

La articolele admise, de la 1 la 45, observații sau intervenții?

Nu.

Adoptate.

Respinse.

Articolul 1, observații sau intervenții? Nu.

Adoptat.

Proiectul de lege PL-x 230/2022 rămâne la votul final cu propunere de adoptare, iar PL-x 78/2022 rămâne la votul final cu propunere de respingere.

21. Proiectul de lege privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor; PL-x 352/2022; procedură de urgență.

Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru antreprenoriat, vă rog, pentru prezentarea raportului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru antreprenoriat și turism au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor,transmis cu adresa PL-x 352/2022.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Consiliul Economic și Social avizează favorabil. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 8 iunie 2022.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat, tot așa, favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transpunerea prevederilor Directivei Uniunii Europene 2019/882 a Parlamentului European privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor.

Potrivit proiectului de lege, acesta vizează stabilirea cadrului legal pentru buna funcționare a pieței interne în ceea ce privește cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor, prin eliminarea și prevenirea barierelor din calea liberei circulații a acestora.

În urma dezbaterii și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc.

Faceți, vă rog, propuneri și pentru timpul de dezbateri.

3 minute, vă rog.

3, timp de dezbateri. Vot, vă rog. Voturi pentru – 172. Adoptat.

Din partea grupurilor, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole. La titlu, dacă sunt observații sau intervenții? Nu.

Adoptat.

La articole admise, de la 1 la 47? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

22. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2022 pentru completarea art. 43 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat; PL-x 190/2022; procedură de urgență.

Comisia pentru muncă, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2022 prin care se completează art. 43 din Legea nr. 411/2004 cu un nou alineat, urmărindu-se majorarea contribuției la fondurile private de pensii, de la 3,75% la 4,75%, începând cu 1 ianuarie 2024.

Face parte din categoria legilor organice.

A fost adoptat de Senat în aprilie 2022.

Camera Deputaților este Camera decizională. În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport suplimentar, de menținere a soluției anterioare, respectiv adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Timpul, domnule deputat!

Un minut.

Un minut. Vot pentru timpul de dezbatere. Vot, vă rog. 172 de voturi pentru. Adoptat. Doamna Dumitrina Mitrea. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

AUR va susține această propunere legislativă. Am lucrat 20 de ani în sistemul de asigurări de pensii și pensii obligatorii private. Vreau să vă spun că e cam târzie această creștere, ea trebuia să aibă loc în 2008, și aș vrea să vă întreb pe dumneavoastră cum veți fi responsabili să le spuneți oamenilor că ar fi trebuit să crească conturile lor în această perioadă de timp, pentru că acel cont pe care îl deține fiecare, în caz de deces, familia îl moștenește. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc. Domnul deputat Seidler, din online. Vă rog. ## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler**

**:**

Mă auziți?

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Da, vă auzim! Vă rog.

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler**

**:**

## Mulțumesc.

Această creștere a contribuțiilor la pilonul II de pensii este o reparație parțială și insuficientă. Adevărul este că așa-zisa revoluție fiscală a făcut ca începând cu 1 ianuarie 2018 contribuțiile în contul individual al fiecărui cetățean care contribuie și la pilonul II să scadă, de fapt, cu 12%. Acum se crește cu un punct procentual, de la 3,75 la 4,75, dar adevărul este că creșterea ar fi trebuit să fie mult mai mare, pentru a acoperi și acea scădere de 12%, ascunsă și nerecunoscută la vremea respectivă de Guvernul PSD.

Încă o dată, reparația este doar parțială și doar la presiunea externă și datorită includerii acestei chestiuni în PNRR, altfel, intenția de a distruge pilonul II de pensii se află încă în capul mult prea multora care nu înțeleg că un fond de pensii nu poate fi doar cel administrat de stat, care, apropo, nu are randament, așa cum în mod fals s-a susținut despre pilonul I, de-a lungul timpului.

De fapt, soluția este tranziția treptată și integrală, dacă vreți, de la pilonul I la pilonul II, altfel sistemul public de pensii este nesustenabil și această afirmație nu este una politică, ci este una dată de experți care au studiat sisteme de pensii și demografie nu doar în România, ci și în alte state.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Solomon.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Da, și colegii care au vorbit anterior au dreptate, și cei care au luat deciziile, în urmă cu câțiva ani, au avut dreptate. Problema este că noi am retrimis acest raport la comisie pentru a putea face o dezbatere serioasă despre ceea ce înseamnă plasamentele acestor administratori de fonduri private, pentru că au apărut informații în presă cum că un miliard de lei din banii noștri, din pilonul II, au fost investiți în Banca de Investiții a fostului CAER, din care statul român iese cu mare viteză în zilele acestea.

Prin urmare, trebuie să știm, de la ASF, ce se întâmplă cu banii investiți în acea zonă și dacă vor fi vreodată recuperați și care sunt riscurile pentru cei care au de așteptat câțiva ani până își vor vedea pensiile administrate privat în conturi.

Prin urmare, discuția noi o vom face oricum, cu vicepreședintele ASF-ului, vom afla lucrurile acestea, fără îndoială. Viteza de adoptare, după părerea mea, nu se justifică, datorită faptului că până la 1 ianuarie 2024 mai sunt vreo câțiva ani buni, iar dezbaterea putea fi făcută pe îndelete.

Am schimbat jaloanele din preaderare în jaloanele din PNRR, iar lucrul acesta nu ne face bine nouă, ca societate.

Vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnule Simonis, pe procedură, înțeleg? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că am dezbătut 13 sau 14 inițiative până în acest moment și ar mai fi încă 18, vă cer prelungirea programului de lucru până la 14.30, urmând ca în jurul orei 14.30 să reevaluăm situația.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vot pentru prelungirea programului până la ora 14.30. 180 de voturi pentru, 3 contra, 8 abțineri. Aprobată.

23. Proiectul de lege pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România; PL-x 234/2022; procedură de urgență.

Comisia pentru industrii și Comisia pentru transporturi, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru transporturi și infrastructură au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, cu amendamentele admise prevăzute în anexa nr. 1 și amendamentele respinse prevăzute în anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Timpul pentru dezbateri, domnule președinte?

Propun două minute.

Două minute timp pentru dezbateri. Vot, vă rog.

177 de voturi pentru, 9 contra, două abțineri. Adoptat.

Domnul deputat Pușcașu Lucian-Florin, din partea Grupului AUR. Vă rog.

## **Domnul Lucian-Florin Pușcașu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Urgența Guvernului pentru asemenea legi arată, de fapt, prioritatea de a aduce cât mai mulți bani la buget și de a-și alimenta astfel lăcomia, în opoziție cu interesul cetățenilor români.

O lege care să urgenteze construcția autostrăzii A7 a fost scoasă de pe ordinea de zi în Comisia pentru transporturi, ieri, în timp ce această lege de validare a creșterii amenzilor pentru roviniete este trecută în regim de urgență.

Un guvern preocupat doar de mărirea taxelor și a amenzilor pe care vrea să le aplice propriilor cetățeni este în opoziție cu națiunea, preocupat doar de a aduce bani la buget pentru a-și alimenta propria lăcomie și aparatul pe care încearcă să-l mențină cu orice preț.

Vă cerem să votați împotriva acestei adoptări de lege. Comparația cu amenzile din celelalte state europene este una profund inechitabilă. Dacă ar trebui să le comparăm, ar trebui să o facem în toate domeniile, nu doar al cuantumului amenzilor.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Nu mai sunt intervenții. Trecem la dezbaterea pe articole. La titlu, dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptat. Articolele admise, de la 1 la 4? Nu. Adoptate. Articolul 1, respins, intervenții? Nu.

Adoptat. Proiectul de lege rămâne la votul final.

25. Proiectul de lege privind valorificarea adaptată a unor măsuri dovedite benefice pentru instituțiile din domeniul justiției instituite pe perioada stării de alertă declarate în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19; PL-x 353/2022; procedură de urgență.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a avizat favorabil.

Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea posibilității aplicării, cu caracter temporar, sau, după caz, adaptarea unor măsuri instituite pe durata stării de alertă declarate în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, necesare funcționării justiției ca serviciu public, în domeniul activității de judecată a instanțelor civile, în domeniul insolvenței, precum și în domeniul executării pedepselor, al măsurilor educative și al altor măsuri dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Nu există intervenții. Ba există intervenții! Doamna Oana Murariu, Grupul USR. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Proiectul de lege este, să zicem, OK. De ce spun asta?

Dorește să prelungească niște măsuri bune, adoptate în timpul pandemiei, astfel încât sistemul judiciar să nu le uite, să le aplice în continuare.

De ce spun că este doar OK? Pentru că este foarte mult atenuat. Dacă instanța apreciază, după caz, cu acordul părților, practic rămâne la latitudinea fiecărui judecător să le aplice sau nu, ceea ce va însemna, din păcate, că ele nu se vor aplica.

Vă rog frumos să avem curajul să votăm și pentru reforme reale în justiție, nu cu bâjbâieli.

Deși și acesta este un pas bun, trebuie să avem curajul să adoptăm reforme reale în justiție. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Nu mai există înscrieri la cuvânt, nu avem nici amendamente.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

26. Proiectul de lege privind obligațiunile garantate, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar; PL-x 374/2022; procedură de urgență.

Rog raportul, Comisia pentru politică economică sau Comisia pentru buget.

Dacă tot v-ați ridicat, domnule Huțucă, haideți!

Vă rog să faceți la final și propuneri pentru timpii de dezbatere.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind obligațiunile garantate, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului general și a condițiilor pentru emisiunea de obligațiuni garantate de către emitenți, persoane fizice române, reglementarea drepturilor și obligațiilor conferite de acestea deținătorilor lor, elaborarea procedurii de aprobare a emisiunilor de obligațiuni garantate, stabilirea categoriilor de active eligibile pentru includerea în portofoliul de acoperire, înființarea instituției de administrator de portofoliu, precum și etichetarea obligațiunilor garantate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu un amendament admis redat în anexă.

Propun timp de dezbatere 3 minute. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să vă pregătiți cartelele. 3 minute timp de dezbateri. Vot, vă rog.

Cu 210 voturi pentru, 3 contra, 3 abțineri, un coleg care nu votează, adoptat.

Dacă există înscrieri la cuvânt?

Nu.

Dacă la titlul legii există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 2 există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

32. Proiectul de lege privind modificarea și completarea art. 4 din Legea nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a turismului „Schi în România”; PL-x 19/2022.

Inițiatorii nu doresc. Comisia pentru...

Acum abia a apărut!

E o mână de bărbat, totuși! Doamna Stănescu, vă rog.

## Mulțumesc.

Programul național „Schi în România” cuprinde 22 de județe și și-a propus încă de la început susținerea și dezvoltarea durabilă a turismului montan.

Programul este aprobat și reglementat prin Legea nr. 526/2003, iar de la adoptare a suferit mai multe modificări. Sigur că modificările au venit în sensul ușurării extragerii din domeniul forestier a suprafețelor necesare investițiilor.

Unitățile administrativ-teritoriale angrenate în acest proiect au început să deruleze programul, dar s-au lovit de imposibilitatea de scoatere din domeniul forestier a suprafețelor necesare realizării investițiilor.

Modificarea legislativă pe care o propunem vizează chiar eliminarea acestui ultim obstacol, în vederea continuării și

finalizării acestor obiective de investiții, și anume compensarea terenurilor. Acest lucru îl putem realiza tocmai prin modificarea și completarea art. 4 din Legea nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a turismului în România „Schi în România”.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Nu mai sunt alte intervenții.

Raportul, vă rog.

Poate mențineți ordinea în sală, domnule președinte! Raport comun asupra...

Este foarte ordine în sală.

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**

Nu, a început...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Tocmai i-ați stârnit!

**Domnul Ciprian-Titi Stoica**

**:**

Dați-i afară, domnule președinte!

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**

Uitați-l!

Domnule președinte, dacă-mi permiteți...

## Stimați colegi,

Mai avem câteva ore de stat. Haideți să le petrecem în bună știre.

Și civilizați. 7 ani de acasă... Da.

Vă rog, domnule ministru.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind modificarea și completarea art. 4 din Legea nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a turismului „Schi în România”

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru antreprenoriat și turism au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, cu proiectul de lege menționat.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 2 februarie 2022.

Camera Deputaților este Camera decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil actul normativ.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat negativ proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 526/2003, în scopul de a facilita dezvoltarea acestui sector turistic. Astfel, se propune scutirea unității administrativ-teritoriale și, respectiv, a asociațiilor de dezvoltare intercomunitară de la plata tarifelor de scoatere definitivă a terenurilor din fondul forestier.

În urma dezbaterii și a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise care se regăsesc în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc. La dezbateri generale? Nu. Domnule Flucuș. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Evident că este bine să stimulăm dezvoltarea schiului în țara noastră, totuși legea nu surprinde niște aspecte foarte importante, și anume niște limite de altitudine în care ar trebui făcute investițiile, pentru că, e clar, ar trebui să dezvoltăm schiul undeva pe versant nordic, la altitudini de peste 1.000 sau 1.500 de metri, ca într-adevăr să fim competitivi.

Evident că fiecare dintre primari sau dintre autoritățile județene încearcă să-și dezvolte în zona lor, dar, dacă e necesar să avem un plan de dezvoltare la nivel național, ar trebui să identificăm exact zonele care au potențial, altitudine înaltă și zăpadă multă într-o perioadă cât mai întinsă din an. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dacă la titlul legii aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 4 aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptate.

Rămâne la votul final.

33. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie; PL-x 165/2020.

Vă rog, Comisia pentru industrii sau Comisia juridică, sau Comisia pentru buget, sau domnul Sándor Bende. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru transporturi și infrastructură au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere

civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, transmis cu adresa PL-x 165/2020.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor patru comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, pentru asigurarea respectării obligațiilor ce revin României potrivit Directivei 2009/138/CE și Directivei 2009/103/CE, în forma adoptată de Senat, cu amendamentele respinse prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Nu dorește nimeni să ia cuvântul la dezbateri generale. Stimați colegi,

Vă reamintesc că raportul conține 48 de amendamente respinse.

Se susțin?

Nu.

Am încheiat dezbaterea.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

34. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; Pl-x 402/2021.

Dau cuvântul domnului Solomon, dacă e. Doamna Mara Calista.

Stimați colegi,

Până ajunge colega noastră, vă rog să o și aplaudați, este în luna a noua și este zi de zi alături de noi.

Stimată doamnă...

, am înțeles că luna viitoare este sorocul fericit, vă ținem pumnii!

Vă rog, raportul.

## **Doamna Mara-Daniela Calista:**

Mersi frumos.

Sper să nu fie mai devreme, ca să vă fac o adevărată surpriză.

Mulțumesc pentru cuvintele apreciative, domnule președinte de ședință.

M-ați făcut să roșesc, așa, de..., de final de mandat.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Numai să nu vă îngălbeniți!

De sesiune.

Nu, nu, nu.

De sesiune, corect, într-adevăr.

Permiteți-mi să citesc întâi raportul și, ulterior, dacă îmi dați voie, o să intervin și la dezbateri.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010, urmărindu-se extinderea categoriilor de persoane care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu doi ani, fără penalizare, din cauza poluării remanente. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în calitate de primă Cameră, în ședința din 20 septembrie 2021. În urma finalizării dezbaterilor asupra propunerii legislative și a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei prezentul raport, de adoptare a propunerii legislative, cu amendamente, redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc.

Și bănuiesc că vreți să luați cuvântul și la dezbateri generale.

Vă rog.

## **Doamna Mara-Daniela Calista:**

Da, domnule președinte de ședință. Din nou, mulțumesc.

Este vorba despre un amendament pe care l-am susținut în cadrul acestui proiect de lege, care vine să repare, dacă vreți, o mică eroare pe care o făcusem în cadrul comisiei, respectiv aprobarea a două localități din județul Harghita, fără să luăm în calcul și localitatea Grințieș, parte a județului Neamț, care, de altfel, este factorul poluator remanent, pentru că în această localitate, Grințieș, există cea mai mare galerie de minerit de uraniu din România.

Din păcate, de-a lungul timpului, foarte mulți dintre locuitori au lucrat în minerit sau în activități conexe cu mineritul, făcând astfel ca obiectul acestui proiect de lege să fie extrem de necesar și pentru localitatea Grințieș.

Le mulțumesc colegilor din Comisia pentru muncă, care au înțeles lucrul acesta, îi mulțumesc doamnei primar din localitatea Grințieș, care ne-a sesizat subiectul, și sper într-un vot, dacă nu unanim, măcar majoritar, din partea dumneavoastră, pentru județul Neamț, pe care îl reprezint. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Și vă ținem pumnii! Domnul Coleșa, Grupul AUR.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Deci, pe această cale, doresc să vă împărtășesc intenția mea, cel puțin, dar, probabil, a grupului nostru, de a avea un proiect de lege, de a include toate localitățile din România în lista de localități pentru care se va acorda o reducere a stagiului de cotizare, deci o grăbire cu doi ani a ieșirii la pensie.

Evident că nu aceasta este soluția. Soluția este de îndepărtare a cauzelor poluării, deci a acelei poluări remanente, pentru că ajungem în situația absurdă ca cineva, ca un locuitor dintr-o anumită zonă să iasă la pensie la mulți, mulți, mulți ani după ce industria respectivă, care a cauzat poluarea, s-a închis.

Deci nu este o soluție a ne pensiona cu toții înainte de vreme, în condițiile de criză demografică în care un salariat va trebui să plătească contribuții pentru „n” pensionari și așa mai departe, ci, eventual, acordarea unor stimulente bănești pentru aceștia.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Faceți, vă rog, legătura cu domnul Seidler, din partea Grupului USR.

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler**

**:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Era o vorbă pe vremuri – „Nicio masă fără pește”.

Acum, nicio lună fără încă vreo două, trei localități introduse în această listă, încât Parlamentul României face, de fapt, o tragicomedie din această prevedere.

Și cred că această tragicomedie trebuie dusă până la capăt, tocmai pentru a arăta cât de jalnică este acțiunea politică în acest domeniu.

De aceea, vă rog de pe acum, domnule președinte, să-mi acordați cuvântul la susținerea amendamentelor respinse.

Nu aceasta este modalitatea, am mai spus-o de atâtea ori, prin care această problemă ar putea fi rezolvată. Lăsăm, practic, cu bună știință, oamenii care suferă și recunoaștem, practic, că au o durată a vieții mai scurtă.

Nu facem nimic altceva decât îi lăsăm să iasă la pensie cu doi ani mai devreme.

De altfel, le spun membrilor coaliției, Guvernul nu susține acest proiect de lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Am rugămintea la un coleg din Grupul USR prezent în sală să traducă. De aici, de sus, se aude doar un bâzâit. Recomand celor din online...

## **Domnul Eugen Bejinariu**

**:**

Să vină, să fie prezenți, aici.

...telefonul nu prea se aude în sala de plen. Domnul Toma Ilie, Grupul PSD. Vă rog.

## **Domnul Ilie Toma:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

O să vă traduc eu ceea ce n-ați înțeles. Pentru că ei stau acasă, nu-i interesează să vină în mijlocul oamenilor.

Întotdeauna...

Mulțumesc. ...oameni care habar nu au...

Ați tradus...

...despre ceea ce vorbesc...

...cred că aproximativ exact. Mulțumesc.

## **Domnul Ilie Toma:**

...despre ceea ce vorbesc vin și iau cuvântul și spun.

Este regretabil faptul, încă o dată spun, că a folosit cuvântul „jalnic” pentru părinții, pentru bunicii noștri, care au lucrat în condiții foarte grele – toxicitate, temperaturi extreme. Aerul, solul și apa au fost infectate și infestate din cauza acelor industrii grele.

Dacă dânșii nu știu cui să se adreseze, să mai citească proiectele de lege, să vină și să spună pe urmă cetățenilor acestei țări, care au construit, la vremea respectivă, o țară modernă și pe care ei vin acum și o distrug, din fața laptopurilor.

Nu așa se face politică! Fiți cu aplecare față de oameni și atunci veți fi votați!

Mulțumesc.

Mulțumesc. V-ați răcorit, domnule Toma! Doamna Alexandru Victoria-Violeta, vă rog.

Niciun om de dreapta, niciun om care înțelege că nu așa se rezolvă lucrurile nu poate să propună încontinuu noi și noi, și noi județe și localități.

Haideți să fim serioși, nu așa se fac lucrurile!

Mă mir că nu propunem și la București – că există poluare din toate sursele posibile –, să descrească vârsta de pensionare.

Niciun om serios de dreapta nu poate veni cu asemenea propuneri, de dragul de a câștiga niște voturi! Nu așa se fac lucrurile. Ori avem o hartă clară, care sunt zonele în care s-a dovedit medical că există o influență asupra oamenilor, ori, haideți, vă rog, cât suntem în sală, luăm o pauză și facem fiecare pentru câte o localitate câte un amendament, că ne pricepem, așa, din păreri, că acolo a fost un grad de poluare.

De aceea a scăzut încrederea oamenilor în Parlament, pentru că suntem neserioși.

Acum nu vreau să jignesc pe nimeni, sunt în Parlament alături de dumneavoastră, dar acest concurs – a spus-o, mă rog, cum a spus-o Cristi Seidler –, acest concurs de a veni încontinuu, mulțumesc doamnei primar, mulțumesc domnului... nu este normal pentru tot ce înseamnă politică de încurajare a muncii și de respect față de măsurile luate în domeniul pensiilor. Nu este normal, opriți-vă, vă rog!

Nu așa se face treabă în România.

Ori avem o decizie fundamentată pe argumente clare, care să vină și de la Ministerul Sănătății, și de la Ministerul Energiei, Economiei, toate..., toate entitățile acestea care au date și pot să ne pună pe masă niște lucruri concrete, ori, repet, facem o pauză, mergem fiecare și venim cu câte o localitate, că om avea, la rândul nostru, cerințe, când văd oamenii că pe bandă rulantă, în diferite județe și localități din țară, se întâmplă asemenea decizii.

Nu este aceasta abordarea normală și știți acest lucru, așa cum știu și eu.

Niciun om serios de dreapta nu ar susține acest mod de a amenda această lege încontinuu.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule Solomon, vă rog.

## **Domnul Adrian Solomon:**

Așa este, niciun om serios de dreapta n-ar fi susținut această modificare dacă Legea nr. 263 era abrogată odată cu aplicarea Legii nr. 127, pe care dumneavoastră, doamnă ministru, ați amânat-o și apoi succesoarea dumneavoastră a

continuat să amâne...

și cât timp va fi 263 în vigoare vor apărea astfel de amendamente, pe care nu le putem opri, pentru că au justificări. Și, dacă vă uitați, majoritatea sunt făcute de foștii dumneavoastră colegi, n-avem ce să facem noi, puteți să ne reproșați ce vreți.

Dar, dacă vă uitați, eu sunt reprezentant al cetățenilor din județul Vaslui, nicio localitate din acel județ nu se află pe acea listă. O fi cel mai curat județ din țară, probabil, Vasluiul și de aceea nu există poluare, nu are cine să beneficieze de prevederile acelui articol.

Dar de la trei localități în 2010, care erau Copșa Mică, Baia Mare și încă o localitate...

, pe care le recunoaștem cu toții că erau poluate serios, am ajuns la acest... roman foileton aproape, în care sunt mai bine de o sută și ceva de localități.

Ori țara noastră este foarte poluată și, atunci, va trebui să luăm măsuri, ori se exagerează cu... știu eu?, efectele acestor exploatații miniere sau întreprinderi chimice.

Dincolo de orice, nu sunt foarte mulți beneficiari, pentru că trebuie să dovedească că au locuit 30 de ani neîntrerupt în zona de 8 kilometri în jurul sitului poluat și așa mai departe. Nu mai există riscul să crească foarte mult numărul acestor beneficiari.

Dar soluția, doamnă ministru și stimați colegi, este să aplicăm de la 1 septembrie Legea nr. 127, articolul acesta dispare și, inclusiv, _casus belli_ al dezbaterii noastre.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Domnul Muncaciu, Grupul AUR.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

A mai fost cineva de la AUR.

Nu e procedură de urgență.

Aș vrea să fac o precizare.

Aici este vorba de penalități. Atunci când ieși mai devreme la pensie ești penalizat.

Ceea ce propune legea aceasta este să se renunțe la această penalizare.

Nu înțeleg de ce e atât de complicat.

Mulțumesc.

Dacă la titlul legii există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 3 există obiecții sau comentarii? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

36. Reexaminarea Legii pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 56 din 16 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 13 aprilie 2022; PL-x 232/2021/2022; procedură de urgență.

Comisia pentru constituționalitate sau Comisia juridică, vă rog, raportul.

Domnule Dămureanu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. PL-x 232/2021/2022

Raport comun asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

În conformitate cu prevederile art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru constituționalitate și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate cu Legea pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 56 din 16 februarie 2022, transmisă cu adresa PL-x 232/2021/2022.

Această lege a fost transmisă spre promulgare Președintelui României la data de 22 decembrie 2021.

La data de 29 decembrie 2021 a fost formulată sesizare de neconstituționalitate de către Guvern, iar în data de 7 ianuarie 2022 a fost formulată sesizare de neconstituționalitate și de către Președintele României.

Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 56 din 2022, prin care admite obiecția de neconstituționalitate formulată și constată că dispozițiile art. II și ale art. III din această lege sunt neconstituționale.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată cu reexaminarea legii, a adoptat legea în ședința din 15 iunie 2022.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Comisia pentru constituționalitate și Comisia juridică, de disciplină și imunități au examinat împreună inițiativa legislativă în ședința comună din data de 28 iunie 2022.

Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaților adoptarea Legii pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, în forma adoptată și reexaminată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, actul normativ face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Doamna Murariu Oana, Grupul USR, vă rog.

## **Doamna Oana Murariu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Foarte scurt.

Mulțumesc tuturor colegilor că am făcut tot posibilul astfel încât să votăm acest proiect de lege acum. Oferă un instrument în plus justițiabililor să nu se tergiverseze procesele.

Așa că mi se pare important că îl avem acum și nu din septembrie. Și câteva luni contează.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Nu mai există intervenții.

Nefiind nici amendamente, legea rămâne la votul final.

38. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2022 privind ajustarea prețurilor și a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile; PL-x 349/2022; procedură de urgență.

Comisia pentru administrație, vă rog.

Și vă rog să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2022.

Camera Deputaților este decizională.

Senatul este prima Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport comun s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările celor patru comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2022 privind ajustarea prețurilor și a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă propun două minute pentru dezbaterea amendamentelor.

Vot, vă rog, două minute timp de dezbateri. Vot!

169 de voturi pentru, 23 contra, o abținere. Timpii de dezbateri au fost aprobați. La dezbateri generale, domnul Floroiu? Vă rog.

Aș vrea să felicit toți colegii de la cele patru comisii, pentru că pe final de sesiune votăm o lege atât de importantă, o lege la care Comisia pentru administrație a venit cu un amendament foarte important, ceea ce va determina ca pe sezonul estival și de acum încolo ca ordonatorii de credite să își permită să actualizeze devizele de lucrări, să ajusteze prețurile, astfel că, credem noi, va fi impulsionată zona de investiții.

Vă încurajez pe toți să votați această lege foarte importantă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Mai există înscrieri la cuvânt?

Nu.

Dacă la titlul legii există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 61 există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la anexa nr. 1 la anexa nr. 5 există obiecții sau comentarii?

Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

Ați văzut că și două minute de dezbateri erau multe, domnule Moșteanu! 29. Proiectul de lege privind registrul comerțului și pentru modificarea și completarea altor acte normative cu incidență asupra înregistrării în registrul comerțului; PL-x 133/2022. Rog Comisia pentru muncă sau Comisia juridică, raportul. Domnul Solomon sau doamna Mara Calista, Comisia pentru muncă, PL-x 133/2022, raportul.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru codificarea dispozițiilor referitoare la operațiunile de înregistrare în registrul comerțului și în alte registre ținute de Oficiul Național al Registrului Comerțului, pe baza controlului registratorului sau, după caz, pe baza hotărârii instanței judecătorești. De asemenea, se reglementează statutul registratorului de registrul comerțului, modul de organizare și funcționare ale ONRC și oficiilor registrului comerțului de pe lângă tribunale.

Scopul principal al reglementărilor este digitalizarea procesului de înregistrare, accesibilitatea online a tuturor formalităților, precum și simplificarea procedurilor de înregistrare, în acord cu directivele UE în acest domeniu, respectiv transpunerea Directivei (UE) 2017/1132 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 iunie 2017.

Raportul comun propune aprobarea proiectului de lege, cu amendamente.

Face parte din categoria legilor organice.

A fost adoptat de Senat.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Comisiile propun adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise și respinse, redate în anexele care fac parte integrantă din raportul comun.

Mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul Dămureanu? Vă rog.

## **Domnul Ringo Dămureanu:**

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Partidul AUR susține debirocratizarea și, în mod special, simplificarea procedurilor administrative.

Evident, vorbim de sprijinirea mediului de afaceri.

Măsura, pe fond, este una foarte bună, însă rezervele pe care le manifestăm sunt legate de stocarea și prelucrarea datelor cu caracter personal, pentru că vom vorbi aici de date de mare interes comercial și, așa cum s-a întâmplat în mai multe situații anterioare, aceste date ajung pe mâna nu știm foarte bine cui și ne putem trezi cu alt fel de surprize, pe care nu ni le dorim.

De aceea, față de acest proiect de lege AUR își va manifesta un vot de abținere.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 100 aveți comentarii? Nu.

Adoptate.

De la 101 la 200? Nu. Adoptate. De la 201 la 270? Nu. Adoptate. Rămâne la votul final.

46. Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2020/1.503 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 octombrie 2020 privind furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă pentru afaceri și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1.129 și a Directivei (UE) 2019/1.937; PL-x 406/2022; procedură de urgență.

Comisia pentru buget, vă rog, raportul.

Raport asupra Proiectului de lege privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2020/1.503 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 octombrie 2020 privind furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă pentru afaceri și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1.129 și a Directivei (UE) 2019/1.937

În conformitate cu prevederile art. 95 și 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2020/1.503 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 octombrie 2020 privind furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă pentru afaceri și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1.129 și a Directivei (UE) 2019/1.937.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea de măsuri pentru punerea în aplicare a acestui regulament european.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, în ședința din data de 28 iunie 2022, cu unanimitatea voturilor exprimate, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2020/1.503 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 octombrie 2020 privind furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă pentru afaceri și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1.129 și a Directivei (UE) 2019/1.937, în forma adoptată de Senat.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Nu mai sunt înscrieri la cuvânt, nu sunt amendamente, rămâne la votul final.

47. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2022 privind stabilirea cadrului instituțional și a măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 536/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind studiile clinice intervenționale cu medicamente de uz uman și de abrogare a Directivei 2001/20/CE, precum și pentru modificarea unor acte normative în domeniul sănătății; PL-x 218/2022; procedură de urgență.

Domnul Tătaru.

De când vă așteptam!

Mulțumesc.

În temeiul prevederilor art. 71 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2022 privind stabilirea cadrului instituțional și a măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 536/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind studiile clinice intervenționale cu medicamente de uz uman și de abrogare a Directivei 2001/20/CE, precum și pentru modificarea unor acte normative în domeniul sănătății a fost retrimis Comisiei pentru sănătate și familie cu adresa PL-x 218/2022 din 21 iunie 2022.

Menționăm că prezentul raport înlocuiește raportul comisiei depus cu nr. 197 din data de 25 mai 2022.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 19 aprilie 2022.

Conform art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este Camera decizională.

La întocmirea prezentului raport de înlocuire, Comisia pentru sănătate și familie a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic și Social; avizul favorabil al Comisiei juridice; avizul favorabil al Comisiei pentru tehnologia informației; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului; avizul favorabil al Comisiei pentru știință și tehnologie.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate și familie au hotărât, cu unanimitate de voturi, transmiterea către plenul Camerei Deputaților a prezentului raport de înlocuire, prin care se propune adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2022, cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport. Mulțumesc tare mult.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Timpii de dezbatere, vă rog.

Cât?

**Domnul Nelu Tătaru**

**:**

3 minute.

3 minute, vă rog. Vot, 3 minute – timp de dezbateri.

Cu... 184 de voturi pentru, 3 contra, 3 abțineri – 3 minute – timp de dezbateri.

Domnul Muncaciu, Grupul AUR.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să vă atrag atenția asupra acestui proiect de lege, motivul fiind că nu consider că sunt suficient de bine protejate drepturile celor care acceptă să intre într-un studiu din acesta experimental.

Motivul pentru care am devenit foarte suspicios este faptul că, dacă dumneavoastră vă aduceți aminte, noi am adoptat în acest Parlament și au fost domnii liberali care au propus ca să fie certificatul verde practică în această țară.

Eu vă atrag atenția asupra următorului fapt: în jurisprudența secolului XX a existat ce s-au numit „Codurile de la Nürnberg”. Aceste coduri prevăd foarte clar condițiile în

care cineva poate să accepte să i se aplice o procedură experimentală.

Eu nu cred că ați citit aceste coduri, ca să vă spun drept, pentru că altminteri nu s-ar fi putut trece la propunerea de a avea acest certificat verde.

Nu este... acel certificat a fost o metodă de persuasiune, o metodă compulsivă de a determina cetățenii să se vaccineze. Acest lucru în secolul XXI nu este admis.

De aceea vă spun, nu cred că această lege are suficient de multe... safeguard pentru cei care aleg să aibă proceduri experimentale.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă la titlul legii există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 28 există obiecții sau comentarii? Nu.

Propunerea rămâne la votul final.

35. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul investițiilor publice; PL-x 224/2022; procedură de urgență.

Comisia pentru transporturi sau Comisia juridică, sau Comisia pentru industrii, vă rog, raportul.

Domnul Bende a fugit?

## PL-x 224/2022

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Consiliul Economic și Social avizează favorabil proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră, adoptă proiectul de lege.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a avizat favorabil.

Comisia pentru mediu și Comisia pentru apărare au avizat favorabil.

Comisia pentru politică economică a avizat favorabil proiectul de lege.

În conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaților, membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au dezbătut proiectul de lege în ședință.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au dezbătut proiectul în ședință.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au dezbătut proiectul în ședință.

În urma dezbaterilor și a opiniilor liber exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2022.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Camera decizională.

Mulțumesc. Mulțumesc.

Nu mai există înscrieri la cuvânt.

Nu mai sunt nici amendamente. Rămâne la votul...

Ba sunt amendamente.

Vă rog să vă întoarceți, să-mi faceți propuneri pentru timpii de dezbatere.

Două minute, domnule președinte.

să obțină subvenții pe pășunile unde erau ținuți caii, din cauza unor neconcordanțe existente.

Mulțumim pentru susținere din partea colegilor.

Vot, vă rog, două minute – timp de dezbateri. 158 de voturi pentru, 21 contra, două abțineri. Aprobat.

Dacă la titlul proiectului există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 49 există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

51. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; PL-x 356/2022.

Comisia pentru mediu și/sau Comisia pentru agricultură, vă rog, raportul.

Vă rog, domnule Alda.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 8 iunie 2022.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013, în vederea utilizării pajiștilor aflate în domeniul public al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor și de către crescătorii de animale, persoane fizice sau juridice, care au animalele înscrise în Sistemul de Identificare și Înregistrare a Ecvideelor.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

La dezbateri generale, domnule Magyar Loránd-Bálint, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este o inițiativă legislativă pe care a propus-o grupul nostru, Grupul UDMR.

Considerăm că prin această lege putem să clarificăm o situație ce există la crescătorii de ecvidee, care nu au reușit

Mulțumesc. Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 7 există obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

49. Propunerea legislativă pentru protejarea românilor și întreprinderilor românești de creșterile de prețuri la energie electrică și gaze naturale; Pl-x 606/2021.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru politică economică sau Comisia pentru buget...

Comisia pentru buget, ne oprim. Vă rog, doamna Sandu.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru protejarea românilor și întreprinderilor românești de creșterile de prețuri la energie electrică și gaze naturale

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru antreprenoriat și turism și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru protejarea românilor și întreprinderilor românești de creșterile de prețuri la energie electrică și gaze naturale, transmisă cu adresa Pl-x 606/2021 din 15 februarie 2021.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri cu caracter temporar, în vederea protejării consumatorilor, ca urmare a creșterii prețurilor la energie electrică și gaze naturale.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor patru comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative pentru protejarea românilor și întreprinderilor românești de creșterile de prețuri la energie electrică și gaze naturale, cu amendamente respinse prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun, deoarece:

– prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 118/2021, aprobată prin Legea nr. 259/2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 29 octombrie 2021, s-a stabilit o schemă de sprijin pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale pentru mai multe categorii de clienți finali, pentru perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022;

– prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 29 martie 2022, s-a stabilit o schemă de sprijin pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale pentru mai multe categorii de clienți finali, pentru perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## Mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

52. Proiectul de lege privind instituirea Zilei naționale a sportului cu balonul oval; PL-x 333/2022.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Comisia pentru tineret și sport. Vă rog.

Raport asupra Proiectului de lege privind instituirea Zilei naționale a sportului cu balonul oval

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, cu modificări și completări, Comisia pentru tineret și sport a fost sesizată prin adresa Biroului permanent din 7 iunie, în vederea examinării și întocmirii unui raport, cu Proiectul de lege privind instituirea Zilei naționale a sportului cu balonul oval – PL-x 333/2022.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 30 mai, iar Camera Deputaților este decizională.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere – avizul favorabil, cu observații și propuneri, al Consiliului Legislativ; avizul nefavorabil al Consiliului Economic și Social; avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale; avizul negativ al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 4 mai – Ziua națională a sportului cu balonul oval. Ziua națională a sportului cu balonul oval va fi marcată de Federația Română de Rugby, de cluburi sportive sau asociații și membri afiliați prin participarea la evenimente și programe cu caracter sportiv sau social, cu scopul de a informa și de a promova importanța practicării rugbyului pentru sănătatea oamenilor.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru tineret și sport a hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților raportul de adoptare a PL-x 333/2022, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## Mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul Dan Tanasă.

## **Domnul Dan Tanasă:**

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Acest proiect este un alt proiect dintr-o serie foarte lungă de proiecte menite doar să justifice activitatea unor parlamentari. O să avem Ziua badmintonului, Ziua tenisului, Ziua balonului oval, Ziua balonului pătrat, Ziua cornerului, Ziua...

Este o bătaie de joc și pentru că denumirea este „Ziua națională”.

Există în continuare colegi parlamentari care nu înțeleg ce înseamnă simboluri naționale, ce înseamnă respectul cuvenit pentru simboluri naționale, pentru zilele naționale, și o ducem în derizoriu, amestecând noțiunea de național cu tot felul de proiecte din acestea legislative.

Repet, tot ce înseamnă sport poate fi stabilit foarte clar printr-o strategie a Guvernului. Nu e nevoie de o lege pentru a stabili o zi. Avem Guvern, poate să instituie fără probleme strategii de dezvoltare sau de acțiune în diferite zone, inclusiv pe partea de sport, nu trebuie să trecem o lege prin Parlament pentru așa ceva.

Grupul AUR va vota împotrivă, nu pentru că e împotriva sportului cu balonul oval, ci pentru că este împotriva acestor proiecte de lege, repet, absolut inutile, care reprezintă, în mod evident, o bătaie de joc și care sunt o manifestare evidentă a lipsei de respect a inițiatorilor față de noțiunea de simbol național, de zi națională.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Domnul Brian Cristian, vă rog, Grupul USR.

## Stimați colegi,

Avem aproximativ 80 de astfel de zile naționale, din care o parte dintre ele se referă la sport.

Și bineînțeles că aceste probleme ale sportului românesc nu vor fi rezolvate dând legi naționale, legi comemorative sau așa. Adică, practic, nu putem să facem Ziua bazelor sportive, în contextul în care vrem să rezolvăm problema bazelor sportive.

Pe lângă treaba asta, aș mai dori să subliniez faptul că în contextul actual există multe echipe din prima ligă de rugby care se confruntă cu probleme financiare, iar o astfel de lege nu ar duce la rezolvarea acestor probleme.

În plus, aș mai vrea să menționez cumva un aspect ironic. Prin 2018, 2019, când era ministru de finanțe, domnul Teodorovici a tăiat acele... acei 1% care mergeau... din accize la țigarete și alcool, care mergeau către Ministerul Tineretului și Sportului, și i-a dus către bugetul de stat. Și, acum, în contextul în care tai bani de la sport și după aceea zici că faci lucruri pentru sport, mi se pare cel puțin ironic, mai ales în contextul în care domnul Teodorovici, fost ministru PSD, a fost la un moment dat chiar trezorierul Federației Române de Rugby.

Avem nevoie de alte..., de alte inițiative pentru a salva sportul din România.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Nu mai există intervenții, nu sunt nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

55. Proiectul de lege pentru anularea unor obligații fiscale; PL-x 199/2022.

Inițiatorii? Nu.

Comisia pentru buget sau Comisia pentru muncă. Comisia pentru muncă.

Haideți, domnule Solomon, PL-x 199/2022!

Obiectul de reglementare al proiectului de lege este crearea cadrului legal pentru anularea unor obligații fiscale stabilite de organul fiscal, ca urmare a reîncadrării din categoria veniturilor din alte surse în categoria veniturilor din salarii și asimilate salariilor a veniturilor din tichetele-cadou obținute de persoanele fizice de la alte persoane decât angajatorii acestora, pentru perioadele fiscale de până la 31 decembrie 2020, inclusiv, și neachitate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Raportul comun propune adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Raportul comun de adoptare a proiectului de lege este propunerea celor două comisii.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule Szabó Ödön, vă rog.

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Este vorba de a repara o greșeală a statului, în sensul în care această inițiativă legislativă are la bază faptul că o serie de societăți comerciale, având inclusiv acordul Ministerului Finanțelor, deoarece au depus mai multe solicitări de a vedea dacă forma prin care încearcă să implementeze legea este una corectă, au investit în tichete-cadou.

Ulterior, tot statul român, printr-o altă instituție, tot în subordinea Ministerului Finanțelor, prin ANAF, a spus că aceste lucruri nu sunt corecte, ceea ce a spus Ministerul Finanțelor, și le-a dat niște obligații.

Acum noi reparăm în Parlament această nedreptate, e corect.

Dar eu cred că ar trebui să mergem și mai departe și vom susține acest lucru, inclusiv această inițiativă legislativă. Ar trebui să introducem, și avem o inițiativă în Parlament, acel principiu până la capăt, nu doar formal, _indubio contra fiscum_ . Când angajatorul sau societatea comercială, la un moment dat, este în contradicție de interpretare cu fiscul, atunci întotdeauna să se decidă pentru societățile comerciale. De ce? Pentru că în așa fel am ajuta ca reglementările să fie mult mai corecte, coerente și să nu existe dubii în interpretarea acestor legi.

Vă mulțumesc.

Vom vota această inițiativă legislativă.

Domnule Solomon, vă rog.

## **Domnul Adrian Solomon:**

Szabó Ödön a prezentat un aspect al problemei, dar mai este un aspect al problemei. Sindicatele au dat membrilor lor – evident, nu sunt angajații sindicatelor – tichete-cadou, de Crăciun, de Paște, știu eu la ce sărbători mai aveau ei de folosit astfel de metode.

Țin minte, când eram copil, primeam de la sindicatul din care făceau parte părinții mei o sacoșă cu portocale, un suc, eventual, expirat, câteva ciocolate chinezești, și acelea...

## **Domnul Ilie-Dan Barna**

**:**

Și napolitane!

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Multe!

...napolitane și așa mai departe.

Ei, lumea s-a gândit să se modernizeze și să renunțe la sacoșele pline cu astfel de dulciuri și cadouri, în zilele noastre, și să pună într-un plic, unu, două, trei tichete-cadou, pe care fiecare să le poată folosi acolo unde dorește și cum dorește.

Fiscul, care este un organ foarte interesant al corpului statului nostru, a gândit că astfel de lucruri sunt venituri și trebuiau impozitate.

Stau și mă gândesc, dacă mergeau în continuare cu sacoșa, impozitau și portocala, îi cereau coaja înapoi? Sau dopul de la suc?

Este o dovadă în plus că niște cetățeni care primesc bani grei de la statul român să facă controale în interesul statului câteodată exagerează cu interpretările, în dauna cetățenilor, creând astfel de debite, care trebuie să fie scutite, amnistiate de noi, aici, unde ne întâlnim mai multe puncte de vedere, și nu doar al unui funcționar, și acela, de multe ori, rău intenționat.

Vom susține.