George-Nicolae Simion

Este pentru prima oară în istoria acestui Parlament când nu se organizează o ședință solemnă în memoria celor care și-au dat viața pentru ca România să fie liberă.*

Nu înțelegem de ce s-a întâmplat acest lucru.

De fapt, înțelegem foarte bine, dar o să abordăm subiectul la dezbateri politice.

Aș vrea, în memoria celor care și-au dat viața pentru ca România să fie liberă și, mai ales, pentru că astăzi, la Popești-Leordeni, un grup de urmași ai celor care au luptat la Timișoara*, un grup de urmași ai celor care au rămas în urma aruncării cenușii la canal a surorilor, fraților, soților sau soțiilor lor... – pentru că asta s-a întâmplat cu morții de la Timișoara, cenușa lor a fost aruncată într-o gură de canal la PopeștiLeordeni sau, spun ei, și la Slatina. Nici până acum adevărul despre 16–22 decembrie nu se cunoaște.

Au un imn cei din Asociația Urmașilor de la Timișoara: „Pe 16–22 a tras armata noastră în noi,

Au tras, au tras și noi am mai rămas;

Pe 16–22 a tras Securitatea în noi,

Au tras, au tras și noi am mai rămas!

Martirii noștri, maltratați și-n gropi comune aruncați; Au tras, au tras și noi am mai rămas!