Ioan Vulpescu

Evenimentele din România, în climatul determinat de crizele care trebuie gestionate, politic, în primul rând, pentru că suntem o democrație, au scos la iveală o profundă necunoaștere a ceea ce înseamnă stat, funcțiunile lui, instituțiile sale, raporturile care se stabilesc între ele. Pe acest teren înflorește un populism agresiv, care reduce totul la „legile pieței libere” și transformă statul într-o uriașă corporație, centru de profit, dar care nu mai dă beneficii cetățenilor, celor care au investit și investesc, prin taxe și impozite, în stat, pentru că statul nu poate exista fără ei și fără contribuția lor. Cum democrația nu poate exista în afara statului, oricât ar crede unii contrariul. A văzut cineva democrație în statele eșuate?

Se promovează o „autonomie locală” anarhică*, anumite autorități locale își asumă, cu binecuvântarea politicului, sarcini și misiuni care excedează legea*, funcționarea lor este tot mai opacă și, în cele din urmă, împotriva binelui public. Așa am ajuns să aflăm că se finanțează, cu banii cetățenilor, companii aeriene de tot râsul, că monumente de arhitectură, parte a patrimoniului, sunt lăsate la voia „forțelor pieței” – a se citi „rechini imobiliari” –, pentru că statul și autoritățile locale nu-și exercită dreptul de preemțiune, și tot așa.