Nicolae Giugea

„Exporturi pe bani puțini, importuri pe bani mulți – această boală a agriculturii românești se rezolvă doar prin investiții”

În anul 2020 seceta severă a afectat puternic culturile cerealiere din țara noastră, producția fiind și cu până la 40% mai mică față de producția medie înregistrată în anii anteriori.* Cu toate acestea, România a reușit să realizeze a șasea producție de grâu din Uniunea Europeană, de peste 6,4 milioane de tone, din care aproape două treimi au luat calea exporturilor comunitare și extracomunitare. La prima vedere, să exporți câteva milioane de tone de cereale poate să pară o mare reușită, însă, dacă ne uităm în conturile fermierilor, putem observa că banii încasați sunt extrem de puțini, din cauză că cerealele au fost exportate aproape exclusiv sub formă de materii prime pentru industriile agroalimentare și sectoarele zootehnice din alte state. Din exportul de grâu, în conturile fermierilor români abia dacă au intrat 840 de milioane de euro, în vreme ce deficitul balanței comerciale apasă, de la un an la altul, tot mai greu tocmai pe comerțul cu produse agricole.*

Într-o agricultură modernă, seceta nu are cum să fie un factor de restrângere a productivității, pentru că sistemele de irigații substituie în cea mai mare parte capriciile vremii. Din păcate, știm cu toții că în perioada anilor ’90 s-au ales praful și pulberea de vechea infrastructură de irigații, iar în perioada