Stenogramă plen

Mulțumesc frumos, domnule deputat. Are cuvântul doamna deputat Rodica Paraschiv. Vă rog.

Bună dimineața, domnule președinte de ședință! Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică se numește „Duplicitate și iresponsabilitate, cuvinte de ordine în politica guvernamentală!”.

Războiul rece pe care îl simțim cu toții între două formațiuni politice din coaliția de guvernare – de fapt, o bătălie a declarațiilor politicianiste de joasă speță – înfundă și mai mult România în criză.

Pentru colegii noștri din PNL și USR PLUS nimic nu a mai contat în ultima perioadă. Mult mai importante au fost atacurile la persoană, la baionetă, pe funcții, pe numiri, pe împărțiri de scaune. Nu s-a mai pus problema situației în care se zbate România din cauza crizei sanitare și a celei economice, peste care s-a suprapus acum și o criză guvernamentală artificial creată. Culmea, din cauza sănătății!

Să nu uităm că, organizatoric și politic, Ministerul Sănătății a avut probleme încă de la începutul pandemiei. În martie 2020, la o lună de la primul caz de infectare SARS-CoV-2 apărut în România, ministrul sănătății a demisionat. A urmat o perioadă de relativă acalmie, dar după formarea coaliției PNL–USR PLUS–UDMR am avut parte de un ministrumarionetă în fruntea Sănătății. Un ministru care și-a delegat toate atribuțiile secretarilor de stat, un ministru mai mult absent decât prezent.

Și au urmat 4 luni cumplite. Chiar tragice! Zeci de pacienți decedați în spitale sau în secții COVID din cauza

accidentelor care ar fi putut fi prevenite. Incendii în unități medicale în urma cărora nu s-a făcut niciun raport oficial. Baze de date sparte de persoane neautorizate. Un ministru care stârnește valuri doar prin postările pe Facebook. Toate acestea au stat la baza moțiunii simple inițiate de Partidul Social Democrat, o acțiune soldată cu un eșec, din păcate. Într-un final, ministrul a fost demis.

S-a atins astfel un nou punct nevralgic, un moment care a stârnit o avalanșă de acuzații reciproce între cei ce formează o mare parte a coaliției de guvernare. Un ministru care și-a schimbat atitudinea radical după ce a fost îndepărtat din funcție. Un ministru care nu a scos un cuvânt nici despre mafia din sistemul de sănătate, nici despre persoanele decedate de COVID atât timp cât s-a aflat la șefia acestui minister esențial în perioada de criză sanitară pe care încă o traversăm. Și asta în ciuda mult clamatei „transparențe”.

Schimbările subite de atitudine, în funcție de interesul personal sau de partid, demonstrează o lipsă de pregătire. Și nu doar profesională, ci și politică. De ce s-a ajuns în această situație?

Am ajuns să fim cu toții martorii unei mascarade izvorâte din incapacitatea de a găsi specialiștii care să ocupe posturile-cheie, oameni pregătiți să rezolve problemele rapid și cu profesionalism.

Pentru că un guvern care a fost încropit exclusiv în baza unor propuneri bazate pe interese politice nu poate să genereze decât haos.

Rodica Paraschiv, deputat, Circumscripția nr. 31 Prahova.

Mulțumesc frumos, doamnă deputat. Grupul parlamentar al USR PLUS – Brian Cristian. Nu.

Pollyanna-Hanellore Hangan? Nu.

Ba da.

Vă rog, doamnă deputat.

Bună ziua!

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Astăzi vreau să vă aduc în atenție un exemplu definitoriu al unei sinecuri politice, una dintre numeroasele găuri negre în care se scurg banii de la bugetul de stat, bani pe care cetățenii îi încredințează statului cu speranța că acesta îi va administra în mod responsabil.

USR PLUS a promis desființarea sau reorganizarea autorităților care, deși finanțate din bani publici, nu sunt în mod real în serviciul cetățeanului. În plus, am promis și obligativitatea ca acestea să raporteze public indicatorii de performanță, numărul de beneficiari și bugetul cheltuit.

Un astfel de caz este autoritatea teritorială pentru ordine publică, structură cu rol consultativ, care funcționează pe lângă consiliile județene și, după cum scrie în lege, ar trebui să asigure, prin activitatea ei, „reprezentarea intereselor comunității, în scopul menținerii unui climat de siguranță și securitate publică”. De aproape 20 de ani, de când acest organism a fost reglementat prin Legea nr. 218/2002, banii cetățenilor au fost consumați inutil. În fapt, acest organism este doar o sursă suplimentară de venituri pentru persoane desemnate de președinții consiliilor județene, conducători ai instituțiilor publice și consilieri județeni, ceea ce transformă autoritățile teritoriale pentru ordine publică în adevărate sinecuri. Membrii autorității teritoriale de ordine publică se întrunesc în ședințe și iau decizii care au efectul unor simple recomandări, neproducând niciun fel de efecte juridice.

Pe scurt, prin acest organism sunt recompensați cu sume consistente diverși politicieni și oameni apropiați acestora. Doar pentru participarea la o ședință lunară, un membru ATOP poate primi până la 20% din indemnizația președintelui consiliului județean. Membrii ATOP sunt atât consilieri județeni, cât și conducători ai unor instituții publice, precum poliție, poliție locală, ISU, prefectură sau jandarmerie, iar aceștia sunt deja retribuiți corespunzător pentru funcțiile și responsabilitățile lor. Deci nu există justificări pentru ca aceste persoane să fie plătite încă o dată pentru exercitarea acelorași atribuții.

Mai mult decât atât, în componența autorității teritoriale pentru ordine publică mai sunt numite în mod discreționar, de către președintele consiliului județean, încă trei persoane, care ar trebui să reprezinte societatea civilă, dar în majoritatea cazurilor acestea nu sunt persoane recunoscute ca fiind reprezentanți ai comunității, fiind, în fapt, tot apropiați ai politicienilor, alți oameni de partid sau chiar reprezentanți ai mass-mediei.

Așa cum a spus și președintele USR, Dan Barna, acesta este un model clasic de ventuză bugetară, deoarece este evident că nu are o funcționalitate reală. Cifrele ne-au arătat că banii consumați de-a lungul timpului de autoritatea teritorială pentru ordine publică nu au avut un efect care să aducă vreun beneficiu real cetățenilor, iar România are nevoie neapărat de o reformă a tuturor acestor tipuri de instituții și organisme, care nu fac altceva decât să înghită inutil bani de la buget.

Cazul autorității teritoriale pentru ordine publică nu este unul singular, există sute de astfel de structuri, iar USR PLUS și-a asumat că va face o prioritate din gestionarea responsabilă a banilor publici.

Sunt Pollyanna Hangan, deputat al USR în Circumscripția nr. 22 Hunedoara, și am depus o inițiativă în acest sens. Mulțumesc.

Mulțumim frumos, doamnă deputat. Are cuvântul domnul deputat Cristian-Daniel Ivănuță. Se pregătește doamna deputat Cristina-Elena Dinu.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Ministrul educației către profesori: «Vreți să nu mai predați online, vaccinați-vă!»”.

Asta reiese din afirmațiile făcute de ministrul educației într-o conferință desfășurată săptămâna trecută la Ploiești, cum că ar exista o presiune din ce în ce mai mare din partea părinților pentru ca reluarea școlii cu prezență fizică să fie doar cu cadrele didactice vaccinate, celelalte, care au refuzat sau nu au apucat încă să-și facă vaccinul, urmând să predea în continuare online.

În discursul ministrului, precum și al altor reprezentanți ai Guvernului, posibilitatea impunerii prin lege a obligativității vaccinării se încearcă a fi realizată și testată mai întâi prin metode de intimidare, tipice regimurilor totalitare. După ce amintește că vaccinarea este un act voluntar, responsabil și confidențial, ce decurge din datoria de cetățean, domnul Sorin Cîmpeanu se prezintă ca exemplu personal, precum odinioară tovarășii care erau dați ca model în întrecerea socialistă, susținând în acest sens că toți membrii familiei sale s-au decis să se conformeze acestui act medical. Spre disperarea ministerului, în centrele de vaccinare nu s-au prezentat un număr foarte mare de profesori, cum și-ar fi dorit guvernanții, așa că domnul Sorin Cîmpeanu recurge la această strategie.

Pentru ca acest cuvânt al său să atârne cât mai greu, domnul ministru își ia ca aliați părinții, cei care, de fapt, potrivit spuselor sale, ar fi solicitat condiționarea prezenței fizice a profesorilor la ore de vaccinarea acestora. La scurt timp au apărut reacțiile negative din partea cadrelor didactice, dar și a părinților, împotriva afirmațiilor reprezentantului Ministerului Educației. Însă a doua zi domnul Sorin Cîmpeanu a participat la o altă conferință din cadrul campaniei „Vaccinare și testare pentru învățare”, susținută de Inspectoratul Școlar București la Colegiul Național „Mihai Viteazul”, unde adevăratele intenții ale ministerului legate de vaccinare sunt devoalate, prin întrebarea pusă tranșant de către domnul ministru între a fi sau a nu fi sau mai exact așa cum a sunat prin gura acestuia: „Ne vaccinăm sau nu ne vaccinăm?”

Îi atragem atenția domnului ministru al educației să nu mai vorbească în numele părinților, punând pe seama lor afirmații de care doar ministerul este responsabil, în ceea ce privește presiunile făcute asupra profesorilor de a se vaccina. Totodată, operarea acestei dihotomii în rândul corpului profesoral, între vaccinați/predare fizică, nevaccinați/predare online, profesori _versus_ părinți, este periculoasă, de natură să sporească degringolada din sistemul de învățământ, instaurată mai cu seamă odată cu trecerea la școala online.

Îi aducem la cunoștință, de asemenea, că vaccinarea este o intervenție în domeniul sănătății, iar aplicarea forțată a acesteia, fără acordul persoanei în cauză, încalcă Convenția Europeană din 4 aprilie 1997 pentru protecția drepturilor omului și a demnității ființei umane față de aplicațiile biologiei și medicinei, publicată în Monitorul Oficial nr. 103 din data de 28 februarie 2001, unde, în art. 5, se spune: „O intervenție în domeniul sănătății nu se poate efectua decât după ce persoana vizată și-a dat consimțământul liber și în cunoștință de cauză. Această persoană primește în prealabil informații adecvate în privința scopului și naturii intervenției, precum și în privința consecințelor și riscurilor. Persoana vizată poate în orice moment să își retragă în mod liber consimțământul.”

La art. 2 din aceeași convenție se spune: „Interesul și binele ființei umane trebuie să primeze asupra interesului unic al societății sau al științei.”

În calitate de deputat și, totodată, profesor...

Concluzionați, vă rog!

## Imediat!

...respingem orice tactică discriminatorie mascată pe care ministrul educației o lansează în spațiul public.

Cristian Ivănuță, deputat AUR, Circumscripția nr. 24 Iași.

Vă mulțumim frumos. Doamna deputat Cristina-Elena Dinu.

Se pregătește doamna deputat Christine Thellmann? Este?

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele de astăzi este „De la România normală la România mafiotă”.

„România normală”, concept programatic inițiat de președintele Klaus Iohannis, a dat în clocot!

Din păcate, ce vedem acum nu este nici România normală, nici Guvernul normal, nici coaliția normală. Nici cei arși prin spitale, nici pacienții evacuați în miez de noapte, nici bolnavii morți cu zile nu înseamnă România normală.

Este halucinant cum, după demiterea ministrului sănătății, s-a trecut cu viteza luminii de la „Am încredere în Vlad Voiculescu” la „linșaj mediatic” și de la „diamant” la „mafie”!

Acești oameni, puși de președintele Iohannis să guverneze țara în plină pandemie, nu fac altceva decât să se joace de-a gestionarea executivă a țării și de-a baba-oarba cu soarta noastră.

Reprezentanții celor două formațiuni politice beligerante, dar, paradoxal, încă aliate, de conjunctură, și nu de proiecte comune, și-au spus în ultimele zile lucruri impardonabile și inacceptabil de a fi rostite într-o politică normală, democratică și europeană.

Cea mai sordidă expresie auzită de oameni în ultimele zile este punerea demiterii lui Vlad Voiculescu de la cârma Sănătății pe seama „mafiei”! Care mafie? Mafia cui? A liberalilor, a lui Iohannis? Cine-i capul mafiei care l-a decapitat pe priceputul și licențiatul Vlăduț?

Aiuritoare abordare între doi parteneri de guvernare care, prin fișa postului, trebuie să se ocupe în primul rând să scape țara de pandemie, să ofere populației sprijin, să creeze locuri de muncă pentru oameni, să le redea încredere și speranța că vom trece în viață și sănătoși peste această nenorocită de criză.

Dar ce să vezi?! Nu ni se oferă soluții, ci circ! Grav, cinic și mai ales iresponsabil!

După demiterea ministrului sănătății și răfuiala pe față dintre cele două formațiuni, România a devenit o țară neguvernată, în derivă, cu sănătatea la pământ, la propriu, nu doar la figurat! Iar, în acest timp, cei care au fost puși să guverneze se acuză reciproc că sunt mafioți.

Tragediile din spitalele românești din ultimul an nu au fost soluționate tot din cauza „mafiei oare”? Rudelor și apropiaților zecilor de morți cu zile din spitale nu le pot fi ostoite durerea și suferința cu acuzele reciproce dintre Cîțu și Voiculescu. A plătit cineva? S-a finalizat vreo anchetă? Mai există stat de drept în România?

Președintele Klaus Iohannis a dispărut într-o mare de muțenie. Ar trebui să îl anunțăm pierdut și să îl declarăm nul.

Îi este probabil greu acum să spună că „PSD este de vină”! Pentru simplul fapt că principalul vinovat de starea deplorabilă în care a ajuns România, după 4 luni de activitate a „guvernului meu”, este chiar Domnia Sa, prin ignorarea voluntară a rezultatelor alegerilor parlamentare din decembrie, câștigate de PSD. A vrut „Guvernul meu”, acum nu are decât...

Concluzionați, doamnă deputat!

...acum nu are decât să îmblânzească „mafia” care, prin voia sa, a ajuns să conducă România. În caz că-i pasă și că mai este președinte!

Deputat Cristina-Elena Dinu, Circumscripția nr. 19 Giurgiu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc frumos.

Are cuvântul doamna deputat Christine Thellmann. Se pregătește domnul deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.

## **Doamna Christine Thellmann:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

„Singura soluție viabilă de a guverna România este dată de un trio caracterizat prin seriozitate, responsabilitate și muncă!”.

Majoritatea creată în jurul PNL a fost singura posibilă într-un moment politic, social și sanitar de excepție.

Să o luăm treptat:

Contextul politic era unul delicat, deoarece niciunul dintre partidele care au participat la ultimele alegeri nu a putut constitui de unul singur un nou guvern. În oricare dintre formulele încercate, PSD și AUR nu erau partide frecventabile.

Social, ne aflam la marginea prăpastiei, după o guvernare dezastruoasă ghidată în ultimii ani de Dragnea, Iordache și Tudorel Toader. România era cu un picior în afara Uniunii Europene. Pe acest fundal al neîncrederii a crescut și un partid nou și foarte periculos, prezent și foarte vocal astăzi în Parlament.

Sanitar, eram aproape la un an de luptă cu pandemia SARS-CoV-2.

Să nu uităm că PNL a avut un guvern minoritar, că a găsit un sistem sanitar în colaps, iar orice încercare de a îndrepta lucrurile se izbea de refuzul Parlamentului de a vota legi importante pentru români. PSD încă deținea majoritatea în Parlament și bloca reformele economice, sanitare și anula de pe o zi pe alta prevederile legale necesare în lupta cu pandemia.

Astăzi, chiar dacă am asistat la un mic cutremur politic, marile proiecte merg mai departe. Economia a înregistrat cele mai bune rezultate din ultimii ani, avem un partener de încredere în Uniunea Europeană și avem șansa să cheltuim 30 de miliarde de euro pentru dezvoltarea României, lucrăm la legi care să îndrepte inechitățile dintre salariați și să nu mai auzim pe viitor de pensii speciale uriașe. Atât timp cât actuala coaliție va fi una responsabilă, serioasă și va lucra în interesul românilor, PSD și AUR nu vor putea crește în sondaje.

Fac un apel la toți aleșii locali care fac parte din arcul guvernamental să sprijine Guvernul Cîțu în cel mai important proiect din ultimii ani – campania de vaccinare. Dacă vom reuși să vaccinăm populația din fiecare localitate, șansele de a reveni la normalitate sunt foarte mari. Coaliția de guvernare nu este doar la București, ea se verifică în fiecare zi, la firul ierbii. Iar dacă fiecare dintre noi își va face treaba bine, atunci Guvernul de coaliție va guverna nu unu sau 2 ani, ci în următorii 8 ani și mai mult.

Mulțumesc frumos.

## Mulțumim frumos.

Are cuvântul domnul deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi. Se pregătește domnul deputat Bogdan-Andrei Toader. Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Tema declarației politice: „Nevoia atenției sporite asupra schimbărilor climatice”.

În fiecare an putem observa aspecte îngrijorătoare cu privire la schimbările climatice, găsind dovezi de necontestat ale acestei crize globale. În același timp, constatăm și faptul că fără măsuri concrete, adoptate într-un termen scurt, schimbările climatice ne vor afecta pe toți și mai mult, în acest sens Uniunea Europeană numărându-se printre economiile importante ale lumii care caută, în permanență, soluții privind combaterea respectivelor fenomene.

Studiile efectuate în acest domeniu ne prezintă o realitate sumbră, care poate genera mai multe schimbări negative, de natură să afecteze întreaga populație a globului.

Efecte precum creșterea temperaturilor, mărirea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă și intensificarea numărului de fenomene meteo extreme ne afectează pe toți, inclusiv pe noi, cetățenii României.

Pe plan intern, în ultimii ani ne-am confruntat cu o secetă pedologică, care, în lipsa unui sistem de irigații bine pus la punct, a afectat într-o mare măsură agricultura românească, producând daune financiare imense agricultorilor, mai apoi acestea fiind resimțite și de consumatori în prețul produselor de bază.

Un alt fenomen alarmant, care poate fi identificat și pe teritoriul țării noastre, este cel al deșertificării. Acest fenomen cuprinde încet, dar sigur, sudul României, unde, în loc de culturile agricole cu care eram obișnuiți, acum putem vedea doar nisip.

Alunecările de teren și inundațiile masive, provocate de defrișările ilegale și de fenomenele meteo extreme, reprezintă o altă dovadă a faptului că aceste schimbări climatice, generate în special de lipsa de interes pentru mediul înconjurător, produc daune cetățenilor și nouă tuturor.

Fără implementarea unei strategii clare, inclusiv la nivel local, cu acțiuni pe termen scurt, mediu și lung, vom ajunge să resimțim din plin efectele acestor schimbări climatice, astfel de fenomene continuând să se intensifice ori, mai rău, să apară unele noi.

## Stimați colegi,

Vă propun ca în aceste momente, în care ne apropiem de celebrarea Zilei Pământului, o sărbătoare internațională menită să ne reamintească importanța ocrotirii mediului înconjurător, să reflectăm asupra acestei crize globale, să încercăm să reducem și să prevenim efectele acesteia, contribuind fiecare dintre noi la o lume mai bună.

Vă mulțumesc.

Deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.

Mulțumim frumos, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Bogdan-Andrei Toader. Se pregătește domnul deputat Brian Cristian.

Bună ziua!

Doamnelor și domnilor, Domnule președinte de ședință,

Declarația mea politică pentru astăzi se intitulează „Cine răspunde pentru viețile pierdute din neglijență, incompetență și nepăsare?”.

Agitația stârnită zilele acestea de neînțelegerile din sânul coaliției de guvernare a acoperit, din păcate, problemele reale ale sistemului de sănătate din România. Un domeniu care se dovedește a fi prioritar doar pe hârtie și în postările de pe rețelele sociale.

Nu asta înseamnă transparență decizională! Nu asta înseamnă grijă pentru pacienți și respect pentru familiile acestora! Avem nevoie cu toții de răspunsuri clare pentru toate incidentele grave care au dus la decesul zecilor de bolnavi internați în secțiile COVID. Avem nevoie de măsuri concrete pentru a preîntâmpina apariția unor astfel de situații.

În calitate de parlamentar de Prahova, dar și de fost președinte al Consiliului Județean Prahova, vreau să mă refer în special la ultimul eveniment tragic, din urmă cu o săptămână, în care au murit trei paciente internate în unitatea mobilă de terapie intensivă de la Spitalul „Victor Babeș”.

Am cerut explicații în mod public și revin cu această solicitare. Trebuie să cunoaștem care era starea tehnică a instalațiilor și a echipamentelor din TIR-ul care a dus, într-un final, la decesul celor trei paciente. A fost verificat conform normelor acest TIR? A ajuns la „Victor Babeș” de la Spitalul Județean de Urgență Ploiești acest TIR? De ce repet această întrebare?

Doamnelor și domnilor,

TIR-ul în care au murit acești oameni s-a aflat, până de curând, la Spitalul Județean de Urgență Ploiești. Acolo doar intervenția corpului medical a împiedicat producerea unei tragedii similare celei de la „Victor Babeș”. Și la Ploiești această unitate mobilă de terapie intensivă a avut mari probleme. A avut probleme cu sistemul de climatizare, care nu a funcționat o perioadă îndelungată, a avut probleme cu instalațiile de oxigen și cu rampa destinată accesului pacienților.

Această unitate mobilă nu a mai fost folosită ulterior de medicii de la Ploiești. Au refuzat să o facă, pentru binele pacienților, iar TIR-ul a rămas o perioadă destul de lungă nefolosit în curtea spitalului județean de urgență. Ce s-a întâmplat cu acest TIR după ce a fost ridicat, pe data de 25 martie, de la Ploiești? Cine a efectuat reparațiile, dacă au fost efectuate aceste reparații? Cum au fost selectate firmele de mentenanță pentru echipamentele acestor unități mobile?

Sunt necesare răspunsuri clare din partea celor responsabili, cu atât mai mult cu cât se pare că aceste unități mobile au început să cedeze una după alta, dar continuă să fie utilizate.

Cu ce riscuri? De ce nu sunt luate în serios toate aceste semnale de alarmă trase de medicii din toată țara privind aceste unități mobile de terapie intensivă?

Este responsabilitatea comună a Ministerului Sănătății și a DSU de a veni cu rapoarte complete în aceste cazuri. De la instituții de genul acesta așteptăm cu toții clarificări și soluții pentru ca pacienții să nu mai moară cu zile în spitale improvizate.

Bogdan Toader, deputat al PSD, Circumscripția nr. 31 Prahova.

Mulțumesc frumos, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Brian Cristian.

Se pregătește domnul deputat Mihail Albișteanu. Este?

Mulțumesc. Vă rog.

## **Domnul Brian Cristian:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Zilele trecute mi-a fost readus în atenție un principiu al US Navy SEALs, forțele speciale ale marinei americane, foarte potrivit în contextul intervenției de azi, care sună cam așa: „Dacă vrei să schimbi lumea, începe prin a-ți face patul!”

Toți parlamentarii și-au asumat reforme importante, fie că sunt în coaliția de guvernare sau în opoziție, dar până acolo mai avem multe lucruri de rezolvat chiar aici, la noi în ogradă.

Încă din primele zile de mandat ne-au fost aduse pentru semnat foi de prezență, pe care a trebuit să le semnăm și pentru zilele în care nu erau activități în plen sau în comisie, de regulă zilele de joi. Motivul invocat a fost că aceste zile sunt destinate pentru studiu individual. Este ca și cum elevilor li s-ar pune o zi în plus de prezență pentru că își fac temele.

Evident că am refuzat să semnez prezența pentru acele zile, deoarece nu vreau să încasez diurna pentru activitatea denumită „studiu individual”, iar, din punctul meu de vedere, analiza proiectelor de lege pe care le primim e o activitate normală, de bun-simț și o putem face de acasă, de la Parlament, de pe tren sau din biroul parlamentar.

Tot o decizie asumată a fost și aceea de a nu-mi motiva „absența” – și am pus-o între ghilimele – pentru acele zile de joi, zile în care nu au fost activități în Parlament. De data aceasta pentru a atrage atenția asupra faptului că absențele se motivează mult prea ușor, printr-o simplă cerere.

Bineînțeles că pentru această nesupunere civică au existat și urmări. Neîncasarea diurnei pentru zilele în care nu au fost activități în Parlament și pentru care am refuzat să semnez prezența. Reținerea din îndemnizație pentru refuzul de a trimite cerere pentru motivarea absențelor pentru zilele în care nu au fost activități în Parlament. Iar ca bonus, eticheta de chiulangiu, deși nu am absentat niciodată de la activitățile Parlamentului.

Și acum, că v-am relatat această situație, vreau să vă anunț că, în urmă cu aproximativ o lună, Grupul USR PLUS a depus un proiect de hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților, care urmează să rezolve astfel de disfuncționalități. Asta spre deosebire de partidele care preferă gargara mediatică în locul faptelor. Proiectul prevede, printre altele, că motivarea absențelor se va face doar pe baza unor documente justificative, iar refuzul de a semna prezența pentru zilele în care nu au fost activități în Parlament nu va fi considerat absență.

Vă invit să votați acest proiect de hotărâre! Stimați colegi, haideți să ne facem patul!

## **Domnul Ringo Dămureanu**

**:**

Colegii tăi au semnat!

Vă rog frumos!

## **Domnul Brian Cristian:**

Dacă nu vom putea face lucrurile mici bine, nu vom reuși să le facem nici pe cele mari.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc frumos, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Mihail Albișteanu.

Se pregătește domnul deputat Dumitru Coarnă, după care domnul deputat Marian Crușoveanu. Este?

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi, Bună ziua!

Declarația mea politică se numește „Luați mâinile de pe copiii României!”.

Am observat în ultima vreme inițierea unor acțiuni legislative agresive care îi vizează pe copiii românilor. Interesant este că multe dintre aceste inițiative sunt promovate de către actuali sau de către foști factori de răspundere și de autoritate ai statului român care se declară de sorginte liberală.

Prima mențiune îl are în vedere pe Președintele României, Klaus Iohannis, fost președinte al Partidului Național Liberal, care a retrimis la Parlament legea care se referă la obiectul de studiu „Educația sanitară”, obiect care trebuie să se facă în școli cu acordul părinților. Domnia Sa nu este de acord cu actuala formă a legii și propune schimbarea numelui din „Educație sanitară” în „Educație sexuală”, care să se facă fără acordul părinților, adică împotriva voinței acestora, deși pentru a studia religia în școli acordul părinților este obligatoriu.

Astfel, însuși Președintele României, cel care ar trebui să garanteze, conform Constituției, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor români, se face susținătorul unor practici de sorginte totalitară, căci prin modificarea cerută de Domnia Sa statul capătă prevalență asupra părinților în ceea ce privește autoritatea asupra copiilor, situație caracteristică doar statelor totalitare. Este de neînțeles cum un președinte de orientare liberală poate propune o astfel de măsură, cu atât mai mult cu cât subiectul este sensibil pentru Domnia Sa. Însă nu este o atitudine singulară la nivelul Partidului Național Liberal. Fostul ministru al sănătății, domnul Nelu Tătaru, a exprimat recent pe postul național de televiziune opinia că părinții care refuză vaccinarea copiilor lor și care plătesc totuși amenda de 10.000 lei aferentă refuzului să fie decăzuți din drepturile părintești. Domnul Tătaru nu și-a continuat oribilul gând și astfel nu am putut afla și care va fi soarta acestor copii. Probabil vor fi dați către adopție. Dar ce se va întâmpla dacă vor fi zeci de mii de părinți care vor refuza vaccinarea copiilor lor? Vor fi acești copii dați către adopție în străinătate, eventual cuplurilor gay? Sau se gândește domnul ministru să înființeze uriașe orfelinate, astfel încât acești copii, răpiți din brațele părinților, să fie dați în grija statului, așa cum preconizau autorii Manifestului Partidului Comunist încă din 1848?

Deci copiii românilor trebuie vaccinați cu forța, scoși de sub autoritatea părinților și îndoctrinați cu doctrina LGBT, prin așa-zise „ore de educație sexuală”, asupra conținutului cărora părinții nu au dreptul să își exprime acordul.

Ca să pună bomboana pe colivă, ministrul educației, domnul Sorin Cîmpeanu, propune „abramburirea” totală a elevilor, printr-o nouă structură a anului școlar, prin fragmentarea perioadelor de studiu, separate de scurte vacanțe, astfel încât nimeni să nu mai înțeleagă nimic și elevii să nu mai știe orânduiala. Domnul ministru vrea să renunțe și la ziua de 15 septembrie ca dată de începere a anului școlar, în favoarea zilei de 1 septembrie, care nu are nicio legătură cu tradiția școlii românești. În plus, Domnia Sa vrea să renunțe la singurul lucru bun făcut în sistemul de învățământ după 1989, prin trecerea la semestre, dorind să se revină la organizarea pe trimestre, pentru a încărca elevii și profesorii cu încă un rând de teze și de încheieri de medii. Toate acestea la cererea unor fantomatice și nereprezentative asociații, zise ale părinților și elevilor. Este interesant cum cei care se prezintă drept liberali susțin cu fervoare aceste măsuri de tip totalitar, opuse față de principiile de ei clamate, măsuri care îi vizează tocmai pe copii, cei care reprezintă viitorul acestei țări.

Domnilor ziși liberali, renunțați la măsurile de tip bolșevic!

Concluzionați, domnule deputat!

## **Domnul Mihail Albișteanu:**

Luați mâinile de pe copiii României!

Și, pentru că acuzați AUR de extremism și antisemitism, vă întreb, domnule ministru liberal al internelor: când veți da publicității numele atacatorului virtual al actriței Maia Morgenstern? Sau poate nu doriți să se afle că ar putea fi, de fapt, o altă înscenare împotriva AUR, ordonată serviciilor de la cel mai înalt nivel?!

Mihail Albișteanu, deputat, Circumscripția nr. 24 Iași.

## Mulțumim frumos.

Are cuvântul domnul deputat Dumitru Coarnă, după care se pregătește domnul deputat Marian Crușoveanu.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică este despre violența domestică.

„Fenomenul violenței domestice. Proiectul de lege nr. 129/2020 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale. Autorii infracțiunilor de violență domestică sunt puși sub lupă!”

În contextul pandemiei de COVID-19, al izolării la domiciliu și al creșterii insecurității financiare, multe relații de familie au devenit tensionate. Se constată o accentuare a vulnerabilității copiilor și femeilor, precum și intensificarea riscului de a fi expuși la fenomenul violenței domestice.

În România s-a înregistrat o creștere a infracțiunilor cu violență săvârșite asupra unui membru de familie, fapt rezultat din numărul mare al plângerilor depuse în ultimul an. Poliția Română a dat publicității datele pentru primele 7 luni ale anului 2020, din care rezultă că numărul victimelor este de aproape 5.500 de persoane și au fost emise peste 4.800 de ordine de protecție provizorii, din care jumătate au primit confirmarea magistraților. Pe fondul măsurilor sanitare luate în România, conform Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, au fost înregistrate cu 2,3% mai multe sesizări din partea femeilor agresate de partenerii de viață.

Creșterea violențelor din perioada epidemiei a dus la schimbarea parțială a legislației și la adoptarea Legii nr. 183/2020, prin care agresorii care încalcă ordinele de protecție vor putea fi condamnați la închisoare între unu și 5 ani. În plus, ordinul de protecție provizoriu poate fi emis pe loc de polițist pentru o durată de 5 zile, iar de judecător pe o perioadă de 6 luni. Să știți că aceste modificări au fost la inițiativa Sindicatului Național al Polițiștilor, al cărui președinte am fost o perioadă îndelungată.

Prin adoptarea Proiectului de lege nr. 129/2020 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale, se face un pas înainte în diminuarea acestui fenomen în continuă ascensiune. Autorii infracțiunilor de violență domestică vor fi obligați să poarte brățări electronice de supraveghere, atât în timpul unor proceduri judiciare, cât și în timpul executării pedepsei stabilite de instanță, și vor fi obligați să păstreze o distanță minimă față de victime. Încălcarea acestei obligații va genera o alertă în dispecerat, care va determina o intervenție rapidă și eficientă a polițiștilor și jandarmilor. Astfel, organele de ordine devin mult mai eficiente în intervențiile lor pentru a proteja viața și integritatea corporală a victimelor.

Demersul legislativ urmărește creșterea protecției victimelor violenței domestice, precum și operaționalizarea sistemului de supraveghere electronică a agresorilor care generează violență domestică.

Îmi exprim susținerea pentru adoptarea Proiectului de lege nr. 129/2020, militez pentru respectarea drepturilor persoanelor abuzate, victime ale violenței domestice.

Este necesar să acordăm o atenție sporită acțiunilor de combatere a tuturor formelor de discriminare, violență și abuz împotriva categoriilor vulnerabile, centrate pe ideea de solidaritate umană, în scopul construirii unei societăți civilizate. Dumitru Coarnă, deputat al PSD, Circumscripția nr. 12 Călărași.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc frumos, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Marian Crușoveanu. Se pregătește domnul deputat Beniamin Todosiu.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

De mai bine de o săptămână agenda publică este blocată cu pseudosubiecte legate de o așa-zisă „criză politică”, în care autosuficiența și narcisismul unor politicieni ocolesc subiecte importante, precum combaterea pandemiei, vaccinarea sau procesul alert de investiții de care România are nevoie. De aceea, este obligatoriu să ne îndreptăm privirea spre Planul național de reziliență și relansare economică a României, subiect extrem de important nu doar pentru România de azi, ci mai ales pentru România generațiilor viitoare.

Spun acest lucru pentru că, conform Raportului Forumului Economic din 2019, România se află pe locul 19, din 141 de țări analizate, privind calitatea infrastructurii rutiere. Din altă perspectivă, pe plan european, România se situează pe ultimul loc în Europa privind numărul de kilometri de autostradă la 100.000 de locuitori. Totodată, din cei 17.091 de kilometri de rețele de transport rutier de interes național, doar 4,96% reprezintă numărul total de kilometri de autostradă. Comparativ cu celelalte state europene, raportat la suprafața țării noastre, ne aflăm pe ultimele locuri privind densitatea de autostrăzi.

Așa cum domeniile sănătate și educație au fost subfinanțate, la fel și domeniul transporturilor a fost ocolit de investiții care să îmbunătățească rețeaua rutieră, iar acest fapt plasează țara noastră pe ultimele locuri la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește calitatea drumurilor și a infrastructurii rutiere. De aici avem și o rată ridicată a mortalității rezultate din accidente rutiere. Astfel, țara noastră înregistrează un număr de 96 de fatalități/milion de locuitori, față de media Uniunii Europene, care este 49 de fatalități/milion de locuitori. În același timp, drumurile cu o singură bandă de sens sunt cunoscute drept cele mai periculoase, având un grad de patru ori mai ridicat de accidente comparativ cu autostrăzile. Mai subliniez faptul că aproximativ 90% din rețeaua națională de infrastructură rutieră este reprezentată de drumuri cu o singură bandă, fapt ce contribuie la acest număr mare de accidente și la deplasarea îngreunată.

Doamnelor și domnilor deputați,

La capitolul infrastructurii rutiere România este repetentă, la nivelul Uniunii Europene domeniul transporturilor primind o atenție aparte, prin alocările de fonduri din bugetul statului și din PNNR. Este un moment care va deschide drumurile pentru multe generații de acum înainte și îi invit pe colegii parlamentari să alocăm o atenție aparte acestui domeniu, pentru că în acest fel contribuim la dezvoltarea României. Autosuficiența și narcisismul unor politicieni au ținut blocată această țară, iar, atunci când vrei să lucrezi într-adevăr

pentru români, aceasta este o atitudine egoistă, care nu duce nicăieri. Atât timp cât ne împiedicăm de nume, personalități, drumurile României vor fi în continuare un subiect al fatalității.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc frumos.

Are cuvântul domnul deputat Beniamin Todosiu.

Se pregătește domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea, după care domnul deputat Mihai Ioan Lasca. Vă rog.

Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi aduce în atenție un subiect extrem de important: „Educația din România”.

Resursa cea mai importantă a unei țări sunt oamenii, iar viitorul este reprezentat de copiii și tinerii săi. În România, copiii reprezintă aproximativ 20% din populație, fiind, totodată, partea cea mai importantă, dar și cea mai fragilă a societății. Ei sunt categoria socială cea mai expusă la neajunsurile comunităților din care fac parte. În România, un sfert dintre copii sunt afectați de sărăcie, neavând minimul necesar pentru a crește în condiții normale, iar unu din 10 copii adoarme de foame.

România continuă să înregistreze rate foarte mari ale abandonului școlar – mai ales rata de părăsire timpurie a școlii –, în condițiile în care există o legătură clară între abandonul școlar și șomaj, excluziune socială și sărăcie. De la un vârf de 19,3% în 2010, România a înregistrat o evoluție oscilantă, până la o rată de 16,4% în 2018. Astfel, abandonul școlar rămâne o provocare pentru societatea românească, în condițiile în care înregistrăm vârfuri mult mai înalte în zonele rurale – 25% – și în rândul copiilor romi – 77%.

Dragi colegi, în același timp, conform datelor prezentate de Eurostat în 2020, România a avut cea mai mică investiție în educație din Uniunea Europeană. Sectorul educațional este în permanență subfinanțat.

Soluția, dragi colegi, este susținerea educației, atât printr-o finanțare corespunzătoare, cât și prin programe de tip „Școală după școală”.

Vă anunț astfel că, alături de mai mulți colegi parlamentari, am depus un proiect legislativ care va reglementa organizarea, desfășurarea și finanțarea programelor publice de tip „Școală după școală”. Propunem modificarea și completarea art. 58 din Legea educației naționale nr. 1/2011 astfel încât să facilităm aceste programe, ce au ca scop în primul rând reducerea abandonului școlar.

Prin acest proiect legislativ dorim să implicăm, pe lângă Guvern, și autoritățile locale în finanțarea de programe, „Școală după școală”, dar și să acordăm posibilitatea finanțării acestor programe educaționale persoanelor fizice sau juridice, prin contracte de sponsorizare încheiate direct cu școala.

Dragi colegi, această inițiativă legislativă va ajunge în curând în analiza dumneavoastră și vă rog să vă implicați în susținerea, dar și în îmbunătățirea acesteia, în situația în care considerați că are nevoie de completări. Vă rog, în calitate de coleg, dar și de tată al unui băiețel minunat, să începem să avem grijă de viitorul României. Iar viitorul este reprezentat de copii.

Vă mulțumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR PLUS, Alba.

Să vă trăiască copilul, domnule deputat! Are cuvântul domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea.

Mulțumesc.

Stimate domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „S.O.S. copiii romi! Educația, o prioritate pentru copiii romi; educația, o prioritate pentru România”.

Minoritatea romă constituie cea mai numeroasă minoritate etnică din Europa și reprezintă, de secole, o parte integrantă a societății românești.

În ciuda eforturilor depuse la nivel național, european și internațional pentru o mai bună protecție a drepturilor fundamentale ale acestei populații și pentru promovarea integrării sale sociale, numeroși romi se confruntă în continuare cu sărăcie extremă, excluziune socială profundă, obstacole în calea exercitării drepturilor fundamentale, precum rasismul și discriminarea.

Aceste probleme afectează accesul la educație, aspect care, la rândul său, are un efect advers asupra perspectivelor de angajare și de obținere a unui venit, asupra condițiilor de locuit și a stării de sănătate, limitând capacitatea generală a romilor de a-și valorifica pe deplin potențialul.

Excluderea din educație a copiilor romi îmbracă diferite forme – de la refuzul de a înscrie copii romi, sub presiunea părinților de altă etnie, până la plasarea în „școli speciale” sau în clase segregate din punct de vedere etnic. Segregarea etnică este influențată de diverși factori, de la caracteristici rezidențiale până la prejudecăți împotriva romilor. Indiferent de motiv, orice segregare etnică este inacceptabilă din perspectiva drepturilor omului.

În anul 2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a concluzionat, într-o hotărâre de referință, că plasarea copiilor romi în școli speciale, pe bază de origine etnică, încalcă obligația statului de a asigura accesul copiilor la educație fără discriminare. De altfel, această practică frecventă și în țara noastră încalcă flagrant art. 32 din Constituția României – dreptul la învățătură –, care ar trebui să le fie garantat tuturor copiilor din această țară, indiferent de apartenența lor etnică.

Problemele cu care se confruntă romii sunt complexe și, prin urmare, reclamă o abordare integrată – nivelul de educație scăzut, barierele de pe piața muncii, segregarea în ceea ce privește educația și locuințele și, nu în cele din urmă, starea de sănătate precară –, trebuie abordate simultan.

Educația joacă un rol deosebit în combaterea unor privațiuni multiple, care se suprapun și se agravează reciproc. Accesul scăzut la educație al copiilor romi este atât rezultatul perioadelor anterioare de excluziune, cât și un factor ce determină privațiuni viitoare.

De aceea, subliniez faptul că un învățământ general de calitate și deschis tuturor este esențial în egală măsură pentru dezvoltarea deplină a copilului și pentru dezvoltarea societății, în general.

Și spun acest lucru pentru că, în prezent, se pare că Ministerul Educației și Cercetării încearcă să elimine locurile distincte alocate elevilor romi în învățământul superior. Este un abuz fără precedent.

În aceeași notă caracterizată de prejudecăți, Ministerul Educației a modificat anul acesta și calendarul admiterii privind elevii claselor a VIII-a, respectiv...

Concluzionați, vă rog.

...respectiv admiterea acestor elevi în licee și în școlile profesionale.

Pe această cale, le solicit Guvernului României și Ministerului Educației Naționale să respecte și să nu elimine politicile afirmative destinate elevilor romi. Aceste măsuri au dat rezultate în anii trecuți.

În calitatea mea de deputat și de vicepreședinte al Comisiei pentru drepturile omului, fac un apel către dumneavoastră și către minister să nu le luați singura șansă a copiilor în viață, respectiv dreptul la educație.

Copiii și educația lor trebuie să reprezinte o prioritate pentru România!

Vă mulțumesc.

Cătălin Manea, deputat, minoritatea romă.

Mulțumim frumos, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Mihai Ioan Lasca.

Se pregătește domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif. Vă rog.

## **Domnul Mihai Ioan Lasca:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de azi se intitulează „În unire stă puterea”.

Dragi români,

Stimați colegi,

România se află într-un colaps economic și social așa cum nu a mai fost vreodată în istoria ei modernă. Țara a fost vândută cu bună știință de cei care au preluat puterea în 1989 și apoi și-au dat-o unul altuia timp de 30 de ani.

România nu mai deține nimic din ce avea, nu mai are economie, nu mai are industrie, aceasta ajungând, în urma privatizărilor, la fier vechi. România nu mai este un stat, ci o corporație. Capitalul străin este cel care deține puterea, deține peste 60% din activele țării, peste 50% din profit și, ceea ce este mai grav, stăpânește pârghiile strategice, de conducere a țării – industria de petrol și gaze, distribuția de energie. Toate acestea nu mai aparțin poporului român. România a pierdut peste un trilion de euro în ultimii 30 de ani, renunțând la independența sa, la resursele naturale și umane, care au luat calea străinătății.

Anul 2020, prin așa-zisa „criză pandemică”, a accentuat și mai mult starea de degradare a societății românești, în ansamblul ei, România îndatorându-se din ce în ce mai mult. Pentru prima dată datoria publică a depășit jumătate de trilion de lei, ajungând în ianuarie 2021 la 503 miliarde de lei, adică 47,8% din PIB. Când datoria depășește 50% din PIB, intrăm pe lista roșie. Din punct de vedere social, în România există sate în care oamenii au ajuns să aibă un rinichi, pentru că pe celălalt l-au vândut. În România sunt sute de copii care de ani buni trăiesc în canalele Bucureștiului pentru că acolo s-au născut, iar pe nimeni nu interesează aceste condiții oribile, inumane și degradante în care trăiesc tot mai mulți români.

Apelul meu către societatea românească și clasa politică actuală este următorul:

A venit clipa să lăsăm la o parte interesele personale și de grup, reproșurile, vendetele și să înțelegem o dată pentru totdeauna unde am greșit și ce putem face în acest ultim ceas pentru ca România și poporul român să continue să existe, ca țară și ca neam.

Țara trebuie să respire liber, să devină independentă și cu adevărat suverană, să ajungă să se dezvolte așa cum ar fi meritat de foarte multă vreme.

Dragi români, stimați colegi, unirea este singura stare politică ce poate să asigure viitorul nostru și să ne permită să dăm țării organizarea ce o așteptă de atât de mult timp.

Mulțumesc.

Deputat neafiliat Mihai Lasca.

Vă mulțumesc frumos, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif. Se pregătește domnul deputat Michael Gudu. Este?

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

„PSD a avut dreptate! PNL și USR au confirmat tot ce am spus noi!”.

Da, am avut dreptate! Am spus, în repetate rânduri, că Vlad Voiculescu, ministrul USR al sănătății, este incompetent, iar incompetența lui a ucis nevinovați. Și aici nu vorbim doar de oamenii care nu au fost tratați corespunzător de COVID, ci și de oamenii cu boli cronice, care nu au mai putut fi tratați pentru că spitalele au fost transformate în spitale COVID.

Am avut dreptate și când am spus că ministrul sănătății și echipa lui de USR-iști nu s-au asigurat că sunt luate măsuri de protecție în secțiile ATI și au murit oameni arși de vii.

PNL, prin premierul Cîțu și Președintele României, i-a dat dreptate PSD și l-a demis pe ministrul USR-ist al sănătății, Vlad Voiculescu.

Am avut dreptate și când am spus că PNL, prin oamenii puși în funcții-cheie, manipulează datele cu bolnavii și morții de COVID în funcție de interesele lor. Acum, după ce s-au certat, actorii coaliției de guvernare au început să se pârască între ei. După ce a fost demis, Vlad Voiculescu a ieșit în conferință de presă și a confirmat, cu subiect și predicat, tot ceea ce am spus noi.

Am avut dreptate și când am spus că PNL și USR au profitat de această pandemie, au închis oamenii în casă în perioada stării de urgență și în starea de alertă și au furat din banii publici în stil mafiot, fie prin achiziția la suprapreț a măștilor, fie prin cumpărarea de tehnologie pentru fabricarea măștilor, care nu a funcționat deloc și nu a fost produsă nicio mască până acum.

Au furat atunci când au investit sute de milioane de euro în spitalele modulare pentru bolnavii de COVID, care zac părăsite și în prezent, în timp ce bolnavii cronic sunt aruncați afară în plină noapte, pentru a face loc bolnavilor de COVID.

PSD a avut dreptate și când a spus că izoletele sunt cumpărate la suprapreț și nu-și au utilitatea, iar acum nici măcar nu mai sunt folosite la transportul bolnavilor de COVID.

Am avut dreptate și când am spus că au fost cheltuite sute de milioane pentru plexiglasurile din școli, care au fost eliminate la scurt timp după ce au fost montate, dovedindu-și inutilitatea.

Toate aceste furturi au fost constatate de Curtea de Conturi și sunt anchetate de instituțiile abilitate.

Deși, prin declarațiile din ultimele zile, PNL și USR i-au dat dreptate PSD, avem o satisfacție amară, pentru că, din cauza acestor incompetenți, mulți oameni i-au plătit cu viața.

Guvernarea PNL–USR este bazată pe un sistem profund corupt, patronat de găști de interese.

De aceea, acest guvern toxic pentru România trebuie înlăturat cât mai repede.

## Mulțumesc frumos.

Are cuvântul domnul deputat Michael Gudu.

Se pregătește doamna deputat Cristina Camelia Rizea? Nu e? OK.

Vă rog, domnule deputat.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația politică se intitulează „Stabilitatea politică a României reprezintă o garanție pentru stabilitatea regională”.

Încălcarea armistițiului din regiunea Donbas, mișcarea de trupe și echipament militar către granița ucraineană, precum și operațiunile din Crimeea și Marea Neagră accentuează instabilitatea regională și constituie o serioasă amenințare la adresa securității tuturor statelor riverane Mării Negre.

În condițiile în care conflictul din Ucraina poate escalada în orice moment, stabilitatea politică a României trebuie să constituie principala prioritate a tuturor forțelor politice aflate la guvernare.

România este un pol de stabilitate în regiunea Mării Negre, iar calitatea sa de membru NATO și partener strategic al SUA reprezintă o garanție solidă pentru stabilitatea întregii regiuni, cu atât mai mult în acest context geopolitic marcat de provocări majore la frontiera sa estică.

Disensiunile din cadrul coaliției, alimentate de orgolii care nu arată altceva decât imaturitate politică, nu fac decât să amplifice o criză provocată artificial, de care România nu are nevoie în acest moment.

Decizia PNL este categoric în favoarea menținerii coaliției; după cum arăta și președintele PNL, domnul Ludovic Orban, o altă soluție politică este exclusă în acest moment. Coaliția și programul de guvernare sunt mai importante decât persoana unui ministru, iar atitudinea critică a USR PLUS și atacurile la adresa PNL nu au nicio legătură cu realitatea și sunt nedrepte, în raport cu activitatea Guvernului. ## Doamnelor și domnilor deputați,

În acest context dificil, amplificat de pandemia de COVID-19, România trebuie să acționeze în continuare ca partener credibil și ca promotor al democrației. Pentru aceasta este nevoie de stabilitate și de colaborarea tuturor formațiunilor politice.

Încercările continue ale opoziției de a eroda echilibrul politic prin moțiuni de cenzură fără temei, prin incitarea la nerespectarea legii și la violențe de stradă, prin declarații iresponsabile și populiste nu fac altceva decât să afecteze credibilitatea României pe plan extern.

Consider absolut necesară înțelegerea faptului că stabilitatea politică și economică a României trebuie să primeze intereselor individuale sau conjuncturale și că soluția tensiunilor este dialogul politic. Doar în acest fel vom putea depăși criza generată de pandemie și vom putea face față provocărilor majore externe.

Vă mulțumesc.

Michael Gudu, deputat al PNL, Circumscripția nr. 38 Tulcea.

E, uite așa, v-am învățat și numele – Michael.

În engleză – Michael, în germană – Michael.

Păi, tocmai de aceea, că nu știam cum să... Și dumneavoastră... Și în românește cum?

La fel.

## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**

Am înțeles. Ne-am împăcat, înseamnă. Da. Grupul parlamentar al USR. Domnul deputat Ștefan-Iulian Lőrincz? Nu. Marius-Andrei Miftode? Nu. Alin-Gabriel Apostol? Da. E, a treia oară a fost cu noroc. A patra oară. Poftă bună, domnule Rodeanu!

Domnule președinte de ședință, Dragi colegi,

În declarația mea de astăzi este vorba despre un proiect de lege pe care l-am depus – „Legea vacanțelor”.

Ați mers în vacanță intersemestrială la munte, la o stațiune de schi sau v-ați înscris copilul într-o tabără de schi. Câte ore din viață ați pierdut blocați în trafic pe drumuri naționale, că autostrăzi încă nu avem? Efectiv, ajungem mai repede în Bulgaria decât până la o stațiune de munte în România. Câte ore pierdeți așteptând un telescaun sau teleschi? Ore de distracție sau relaxare ratate stând la coadă. Sau blocați în aglomerație.

Acestea sunt câteva din motivele pentru care am propus ca vacanța intersemestrială să se acorde, pe o perioadă de minimum o săptămână, în fiecare macroregiune în mod succesiv, pentru a evita suprapunerea.

Astfel, actul educațional nu este afectat. Durata anului școlar nu se schimbă. Materia învățată nu se comprimă. În schimb, turismul are de câștigat, dintr-odată, de la zero zile de vacanță turistică la minimum 4 săptămâni de vacanță turistică. Repet, elevii au o săptămână de vacanță, numai că aceasta este acordată în funcție de zona geografică. De exemplu, un elev din Baia Mare intră în vacanță cu o săptămână mai devreme decât un elev din București.

Ce vă propun nu este o născocire neprobată. Este un model existent deja în multe țări europene, cu rezultate pozitive. Până și Bulgaria ne-a luat-o înainte la acest capitol.

De mai mult de un an de zile, antreprenorii din HoReCa înregistrează pierderi mari. Această propunere vine în sprijinul lor, dar nu numai. Crește HoReCa. Crește turismul intern. Crește bugetul statului. Crește confortul turistului. Cu toții cred că vrem asta, nu-i așa?

Vă mulțumesc pentru atenție și vă aștept pe toți cei interesați să discutăm proiectul în comisii.

Alin Apostol, deputat al USR PLUS, București.

Mulțumesc frumos, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Adrian-George Axinia, Grupul parlamentar al AUR.

Se pregătește domnul deputat Radu-Mihai Popa.

## **Domnul Adrian-George Axinia:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește „PNL–USR PLUS–UDMR – coaliția știrilor false cu privire la COVID-19”.

Nimeni nu a reușit să slăbească mai mult încrederea românilor în capacitatea Guvernului de a gestiona pandemia decât însăși coaliția care compune actualul Guvern.

Conflictul dintre PNL și USR PLUS legat de demiterea lui Voiculescu a generat în România o cantitate de știri false legate de COVID-19, care concurează cu cea generată de puterile străine care vor să slăbească țara noastră, la un loc cu antivacciniștii, conspiraționiștii sau naivii pandemiei.

Cine dezinformează, USR PLUS sau PNL? Au existat mai mulți morți de coronavirus în România decât cei raportați? Dacă nu, Vlad Voiculescu este autorul unuia din cele mai cinice _fake news_ -uri de la instalarea pandemiei. Dacă da, însuși prim-ministrul Florin Cîțu este generatorul unor știri false impardonabile – ca răspuns la declarațiile fostului ministru al sănătății.

Cum să mai aibă românii încredere în guvernanții de astăzi, care vorbesc, în contextul pandemiei și al demiterii ministrului sănătății, despre raportări false, despre locul codaș pe care l-ar ocupa România în Europa privind campania de vaccinare, despre mafia intereselor din sănătate, care face profit din suferința oamenilor, despre politizarea spitalelor și a caselor de asigurări?

Românii au nevoie de conducători care să le prezinte informații adevărate, nu _fake news_ -uri, și fapte obiective, nu realități alternative. Au nevoie de un guvern care să se preocupe de sănătatea și prosperitatea românilor, nu de manipularea opiniei publice în scopuri politice, folosind informații false, create în mod deliberat. Neîncrederea în conducători e o boală împotriva căreia nu s-a descoperit, de-a lungul istoriei, vreun vaccin. Singurul antidot este înlocuirea conducătorilor care nu mai au încrederea poporului. De aceea, după ce i-a mințit pe români pe chestiuni sensibile, legate de sănătate, PNL–USR PLUS–UDMR, coaliția știrilor false cu privire la COVID-19, nu mai poate conduce țara.

Cer demisia Guvernului _Fake News_ !

Deputat Adrian-George Axinia, județul Prahova.

Mulțumim frumos, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Radu-Mihai Popa, după care domnul deputat Adrian-Felician Cozma.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vin în fața dumneavoastră cu o problemă de siguranță națională în dimensiunea ei economică – coaliția de centrunoapte, coaliția PNL–USR–UDMR și minoritățile rentabile, care au găsit motive să voteze bugetul contra modicei sume de 40 de milioane de euro, susține în funcții de miniștri o gașcă de incompetenți incredibili.

Vă supun atenției situația de la Complexul Energetic Oltenia. Poate pentru unii e o temă periferică, poate pentru alții e o temă prea puțin importantă. Dar vreau să vă spun că, dacă nimeni nu va lua nicio măsură în următoarele 9 zile – subliniez, 9 zile –, ne vom trezi cu o parte din România care e posibil să nu mai aibă curent electric, la propriu. CE Oltenia asigură între 21% și 27% din capacitatea energetică a României.

În urmă cu două luni, Comisia Europeană a atras atenția Guvernului de la București că ne apropiem de o situație de blocaj.

Răspunsul Comisiei Europene referitor la planul de restructurare trimis de CE Oltenia și asumat de Ministerul Energiei a fost în presă.

Am să spicuiesc câteva paragrafe.

La punctul 43 se spune așa: este puțin probabil ca ajutorul de restructurare planificat în vederea sprijinirii planului de restructurare prezentat de Guvernul României să îndeplinească criteriile de compatibilitate prevăzute în orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate.

Pe baza informațiilor prezentate de România, niciun investitor sau creditor de pe piață nu susține planul în această etapă.

Comisia are îndoieli cu privire la faptul că planul de restructurare propus are o durată corespunzătoare și ar duce la restabilirea viabilității Societății Complexul Energetic Oltenia până la sfârșitul perioadei de restructurare.

Datele sunt următoarele:

În 2020, Complexul Energetic Oltenia a produs 8,2 TWh, cu aproape 6 TWh mai puțin față de 2019.

Dacă luăm în calcul că pentru fiecare MWh produs Complexul Energetic Oltenia trebuie să achite aproape 0,94 de eurocenți/certificat, atunci rezultă că în 2020 Complexul Energetic Oltenia ar trebui să achite undeva la 7,7 milioane de certificate.

Perioada până la care trebuie achiziționate aceste certificate expiră în 9 zile, cum v-am spus.

Pe cale de consecință, până la 1 mai, Complexul Energetic Oltenia trebuie să achiziționeze toate cele 7,7 milioane de certificate.

Complexul nu are acest disponibil financiar, nimeni n-are cum să-i dea bani. Pentru că intrăm în infringement.

Concluzionați, vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Radu-Mihai Popa:**

Concluzionez, domnule președinte.

Atitudinea și abordarea ministrului Virgil Popescu nu ne dau încredere că ar înțelege gravitatea situației.

În 2019, Transelectrica și OPCOM au făcut un studiu de adecvanță, la solicitarea Ministerului Energiei. Studiul urma să identifice și să avertizeze operatorii de sistem și decidenții semnificativi cu privire la pericolul național de _blackout_ al Complexului Energetic Oltenia, dacă ar ieși din sistemul energetic național.

Trag un semnal de alarmă decidenților semnificativi din CSAT și de aici, de peste drum, să se trezească, pentru că în 9 zile vine factura.

Vă mulțumesc.

Mulțumim frumos, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Adrian-Felician Cozma.

Se pregătește doamna deputat Oana Murariu, după care domnul deputat Marius-Eugen Ostaficiuc.

Este?

Marius!

Nu e.

Domnul Romulus-Marius Damian. Alt Marius.

Bună dimineața! Domnule președinte, Stimați colegi,

Adresez această interpelare domnului ministru al dezvoltării, domnului Cseke Attila.

În aceste zile, comunitățile locale...

Domnule deputat, am o... neclaritate. E sesiune de...

...declarații...

...declarații politice, nu interpelări, da?

Declarații politice, pe care...

Am înțeles.

...trebuie să le audă toată lumea și...

Am înțeles.

...toți românii...

Am înțeles.

...inclusiv ministrul dezvoltării.

OK.

În aceste zile, comunitățile locale își votează bugetele și își stabilesc obiectivele pentru anii care vin. Avem o îndelungată experiență în alocările de fonduri pe localități. Am avut Ordonanța nr. 7, PNDI, PNDL 1 și 2 și vom avea noi programe de dezvoltare locală, care se realizează cu resurse importante de la buget.

Nu intru în detalii legate de cine are întâietate, de cuantumul sumelor alocate, de numărul de beneficiari. Sper să avem un echilibru bun la nivelul întregii țări în acest an și în anii care vin.

Aș vrea însă să atrag atenția asupra unui lucru extrem de important. Atunci când facem o proiecție de viitor, trebuie să stabilim câteva lucruri esențiale – ce proiecte sunt necesare, cât ar costa aceste proiecte, în cât timp se vor realiza și, foarte important, de urmărit ca acele lucrări care se realizează să fie de calitate.

Mă opresc la ultimul punct, fiindcă nu de puține ori am întâlnit obiective realizate cu mulți bani, dar lucrările au fost de slabă calitate, iar în felul acesta oricâți bani am aloca de la bugetul de stat nu vor fi suficienți.

Am urmărit implementarea multor investiții în ultimii ani și nu de puține ori am constatat lipsa seriozității și lipsa calității lucrărilor. Facem drumuri, toată lumea e mulțumită, dar de multe ori drumurile se strică după nici doi ani de la momentul reabilitării lor, ceea ce este inadmisibil. Facem licitații de proiectare, de execuție, avem contestații, trec un an, doi, după care se fac lucrările, iar la scurt timp constatăm că am făcut lucruri de mântuială, care nu rezolvă problema, cauza.

Chiar și în zone unde relieful nu e deloc complicat, cum e Satu Mare, întâlnesc mereu această problemă și este inadmisibil să pierdem bani, iar oamenii să privească neputincioși la probleme pe care nu ar trebui să le avem.

Cer CNAIR, Ministerului Dezvoltării și conducerilor județelor să ia măsuri urgente pentru ca toate lucrările să fie monitorizate atent pe tot parcursul derulării procesului de realizare a obiectivelor de investiții, și nu doar prin constatarea calității lucrărilor la finalizarea lor.

Și cred că ministerul pe care îl conduceți, domnule ministru Cseke, trebuie să fie mult mai activ în a monitoriza calitatea lucrărilor, fie că ele se realizează prin CNI, CNAIR sau ANL, dar și cele realizate de autoritățile județene și locale, dacă finanțarea este din bugetul ministerului pe care îl coordonați.

Concluzionați, vă rog.

Comisiile de recepție trebuie să aibă un rol mult mai important și trebuie să monitorizeze toate etapele lucrărilor, nu doar să constate culoarea asfaltului și lungimea lui.

Anii care vin sunt anii dezvoltării în infrastructura rutieră și avem obligația de a asigura că resursele financiare sunt utilizate cu chibzuință, în folosul tuturor.

Nu în mod întâmplător am făcut această declarație politică, ținând cont că în ultimii 30 de ani s-au făcut, într-adevăr, multe lucrări, poate de multe ori nepotrivite, dar lipsa calității a fost o mare...

Concluzionați...

...problemă...

...vă rog.

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

...și se vede acest lucru. Vă mulțumesc.

Deputat Adrian Cozma, Circumscripția nr. 32 Satu Mare. Mulțumesc.

Mulțumesc frumos. Doamna deputat Oana Murariu.

Sunt nevoit să readuc în atenția dumneavoastră o prevedere din regulament care spune că toate declarațiile politice se încadrează în termenul de 3 minute.

Fiind mai mulți colegi înscriși, haideți să ne respectăm și să încercăm să respectăm acest termen!

Vă rog, doamnă deputat.

## **Doamna Oana Murariu:**

## Mulțumesc.

Una din cinci femei a suferit forme de agresiune fizică și/sau sexuală venite din partea partenerului de viață. Doar aproximativ 15% raportează incidentele. Aceste date sunt culese la nivelul statelor membre UE și sunt doar cele sesizate oficial. De fapt, cifrele sunt mult mai mari, iar faptul că nu cunoaștem care sunt cifrele reale este un rezultat al societății, care de foarte multe ori blamează victima.

Femeile nu vorbesc și pentru că legislația nu le protejează pe cele care o fac sau, din păcate, de multe ori autoritățile nu acționează cu fermitate în astfel de situații. Mă adresez în primul rând doamnelor – deși spunem că nouă nu ni se poate întâmpla, absolut oricare dintre noi ar putea, la un moment dat în viață, să fie victimă a violenței. Pe lângă agresiunile fizice, există și agresiunile psihice și verbale la care sunt supuse multe femei, mai ales cele aflate în procesul unui divorț.

Toată lumea are un rol de jucat în acest sens – organizațiile societății civile, parteneri-cheie pentru a depista vulnerabilitățile sistemice, instituțiile statului responsabile de aplicarea fermă și rapidă a legilor și societatea care trebuie să sancționeze astfel de comportamente abuzive la adresa femeilor.

Astăzi trebuie să transmitem un mesaj clar oamenilor care ne-au ales să legiferăm – să votăm proiectul de lege pentru monitorizarea electronică, un pas în combaterea violenței domestice.

Personal, i-am adresat o interpelare ministrului afacerilor interne pentru a întreba care sunt pașii avuți în vedere pentru îmbunătățirea procedurilor în vederea combaterii violenței domestice, respectiv modul de reacție al autorităților la semnalarea unor astfel de incidente.

Chiar ține absolut de fiecare dintre noi să facem tot ceea ce putem pentru a diminua acest fenomen – fie că alertăm autoritățile când observăm un astfel de caz, fie că lucrăm, efectiv, la politici de combatere a acestui fenomen, fie că votăm astăzi Proiectul de lege privind brățările electronice. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc frumos.

Are cuvântul domnul deputat Romulus-Marius Damian.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarație politică: „Domnule prim-ministru, prelungiți programul magazinelor și supermarketurilor!”.

I-am trimis, la începutul lunii, domnului prim-ministru Cîțu o interpelare cu privire la supraaglomerația din supermarketuri. Având în vedere că încă nu am primit niciun răspuns din partea sa, mă adresez din nou, prin această declarație politică, solicitând în mod direct prelungirea programului de funcționare al magazinelor și supermarketurilor!

Programul scurt deja s-a dovedit a fi un eșec, prin supraaglomerația care se creează. Este de neînțeles de ce prim-ministrul se încăpățânează să mențină acest interval orar scurt de funcționare. Situația se poate deteriora substanțial, având în vedere că se apropie Sfintele Paști, iar românii vor începe cumpărăturile specifice acestei mari sărbători.

Măsurile întreprinse de domnul Cîțu, în calitate de prim-ministru, au avut un impact negativ asupra dezvoltării economice a țării, conducând la proteste masive în toate marile orașe ale țării. Mii de oameni, în peste 70 de localități din țară, s-au exprimat împotriva măsurilor restrictive, inclusiv a măsurii scurtării programului de funcționare al magazinelor și supermarketurilor.

Poate că domnul Cîțu s-a inspirat din programul magazinelor din Austria, însă aș dori să-i reamintesc că acolo intervalul orar 8.00–20.00 în timpul săptămânii și 8.00–18.00 în weekend este cel obișnuit pentru cetățenii austrieci, adaptat vieții sociale, culturale și profesionale a acestora. Situația este alta în România, dacă avem în vedere că aici programul de lucru rareori permite pauză de masă, iar milioane de români lucrează până seara, deci nu mai au timp să își facă cumpărăturile la finalul zilei de lucru.

Lipsa de logică a măsurii este evidentă! Oamenii se îngrămădesc la casele de marcat, apoi se îngrămădesc la benzinării, pe drumul spre casă! Ați supraaglomerat

magazinele, supermarketurile, benzinăriile, dar nu le permiteți accesul oamenilor la slujbele religioase de Sfintele Paști decât între orele 22.00 și 5.00, afară și distanțați! Românii sunt un popor de oameni credincioși și au nevoie să participe liber la această sărbătoare, pentru liniștea lor sufletească, după tot haosul și durerea produse de această pandemie și de proasta gestionare a acesteia de Guvernul coaliției PNL–USR PLUS și UDMR!

În condițiile în care se poate observa că măsura închiderii magazinelor la ora 20.00 și, respectiv, 18.00 în weekend mai mult a încurcat decât a ajutat, creându-se aglomerație în supermarketuri înainte de ora închiderii, iar cei care lucrează până târziu nici nu ajung măcar să-și cumpere cele necesare, în dorința de a evita ca supraaglomerația ce a avut loc în săptămâna Paștelui Catolic să nu se repete în săptămâna Paștelui Ortodox, îi solicit domnului prim-ministru Florin-Vasile Cîțu să prelungească urgent programul magazinelor și supermarketurilor înainte de Sfintele Paști!

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD, Romulus-Marius Damian, județul CarașSeverin.

Vă mulțumesc frumos.

Are cuvântul domnul deputat Ringo Dămureanu. Se pregătește doamna deputat...

Mulțumesc, domnule președinte.

...Georgeta-Carmen Holban.

Declarația politică se numește „Guvernul Cîțu, un nou Guvern Boc pentru lucrătorii bugetari?”.

Domnule președinte,

Dragi salariați bugetari,

Dragi colegi,

La propunerea ministrului muncii, Guvernul Cîțu a aprobat joi un memorandum prin care a stabilit așa-anumite „principii”, complet antisociale, pentru reanalizarea și modificarea cadrului legal de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, un document ce va schimba principiile de salarizare a bugetarilor, care va descuraja performanța, stabilitatea și eforturile de a păstra în țară angajații tineri din sănătate și asistență socială.

În baza acestui memorandum, în 30 de zile ministerele vor transmite propuneri privind politica de salarizare în sistemul public, conform acestei solicitări a ministrului muncii.

Confederațiile sindicale au fost invitate în mod formal pentru discutarea acestui memorandum, însă chiar în ziua ședinței de guvern, la ora când acestea protestau în fața Guvernului.

Prevederile din memorandum indică o plafonare a sporurilor la 20% din salariul angajatului, și nu la 30% din fondul de salarii al angajatorului, așa cum apare în actuala Lege a salarizării, ceea ce poate reduce veniturile angajaților din spitale cu sume între 20% și 35%. Atragem atenția că în veniturile specialiștilor din anestezie terapie intensivă, unitățile de primiri urgențe, secțiile de boli infecțioase, pneumoftiziologie, morfopatologie, medicină legală etc. sporurile dețin o componentă importantă; astfel, pierderile lucrătorilor din aceste departamente pot fi substanțiale.

Plata orelor de gardă în zilele de sâmbătă, duminică și în sărbătorile legale se face acum cu un spor de 75-100%, conform legislației. Aplicarea prevederilor din memorandum poate duce însă la scăderea importantă a acestor tarife orare.

În același fel pot fi afectate veniturile tuturor lucrătorilor care asigură continuitatea în spitalele publice.

Acordarea de sporuri „pentru performanță”, cum se prevede în memorandum, nu este fezabilă în sănătate și asistență socială, deoarece sporurile constituie sume plătite pentru locurile de muncă în condițiile de muncă, și nu „prime”, în timp ce în instituțiile publice va stimula doar clientela, nu și performanța.

Este inacceptabilă modificarea Legii salarizării fără un motiv întemeiat și fără discuții prealabile cu partenerii sociali.

Doamna ministru Raluca Turcan este deputat de 17 ani, iar în perioada neagră a anilor 2009–2011 i-a susținut, ca deputat PDL, pe fostul președinte Traian Băsescu și Guvernul Boc, cu toate proiectele lor antisociale, prin care au tăiat sporurile, salariile cu 25% și a fost concediat masiv personalul din sectorul bugetar.

De aceea, respingem intențiile doamnei ministru Raluca Turcan și ale actualei coaliții guvernamentale susținute de Domnia Sa și îi cerem public să renunțe la toate inițiativele...

Concluzionați, vă rog.

...de reducere a salariilor personalului bugetar din administrație, sănătate și asistență socială și să revină la aplicarea Legii salarizării.

Vă mulțumesc.

Alături de toți lucrătorii bugetari din România, Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, președintele Comisiei pentru constituționalitate.

Mulțumesc frumos, domnule deputat.

Are cuvântul doamna deputat Georgeta-Carmen Holban. Se pregătește domnul deputat Andrei-Iulian Drancă? Nu este.

Doamna deputat Simina-Geanina-Daniela Tulbure.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se numește „Până și premierul Cîțu a înțeles că pandemia guvernează în locul dânsului”.

România nu are nevoie de eroi, ci de fapte! Românii nu au nevoie de crize politice, ci de sprijin! Salariații vor recunoașterea muncii, printr-o retribuție europeană, vârstnicii merită respect, prin pensii mai mari, copiilor noștri le trebuie alocații mai mari, mai ales în această perioadă dificilă pentru părinți.

Toate acestea nu se regăsesc însă în realitate, deoarece Guvernul impus de președintele Iohannis, în disprețul și ignorarea celor care au desemnat prin vot Partidul Social Democrat ca fiind câștigătorul ultimului scrutin parlamentar, are cu totul alte preocupări decât soarta și binele oamenilor.

Cabinetul de dreapta este ocupat a crea eroi de mucava, zămisliți din nimic, care, precum în benzile desenate, se luptă între ei și își dispută supremația – față de cine-i mai puternic și cine-i mai tare!

Este trist ce se întâmplă în aceste zile în „Guvernul meu”, mai rău de-așa nu se poate! Cu atât mai mult cu cât, în toată criza politică din ultima săptămână, părțile implicate au dat impresia că Guvernul nu are nicio direcție comună, iar unitatea de fațadă dintre partidele componente și-a dovedit acum superficialitatea.

Nimic însă despre oameni în acest bâlci sinistru cu eroi inventați! Unde sunt românii în ecuația acestor jalnici actori? Unde sunt planurile, programele, strategiile, prognozele, măsurile care să diminueze pandemia și să scape populația și agenții economici de un faliment iminent? Unde sunt paturile suplimentare din secțiile de ATI? Unde sunt decedații de COVID care nu au fost numărați corect?

Ar fi o dovadă de respect să ne răspundă ministrul interimar al sănătății, care a scăpat și porumbelul când a spus pe șleau că „Guvernul trebuie să guverneze pandemia”.

Nu, domnule Cîțu, Guvernul trebuie să guverneze țara și să elimine pandemia! Acesta este rolul tuturor guvernelor din lume în această perioadă! Numai la noi însă totul trebuie înțeles invers, iar logica realistă este aceea că pandemia guvernează în locul Guvernului.

Vă mulțumesc.

Deputat Georgeta-Carmen Holban.

Mulțumesc frumos, doamnă deputat.

Are cuvântul doamna deputat Simina-Geanina-Daniela Tulbure.

Se pregătește doamna deputat Oana-Gianina Bulai, după care domnul deputat Nicolae Roman.

România – țara de origine a victimelor de trafic de persoane. Aproape jumătate dintre victimele traficanților sunt minori. Raportul privind traficul de persoane în 2020 al Departamentului de Stat al SUA ne arată că în 2019 autoritățile au anchetat, pus sub acuzare și condamnat un număr mai mic de traficanți decât în 2018. Protecția statului scade, în timp ce numărul victimelor crește.

Nepăsarea și superficialitatea au dus România la un nivel intolerabil de trafic de ființe umane, devenind un paradis pentru rețelele de crimă organizată. Corupția, inegalitatea socială, cultura noastră de a învinovăți victimele și de a proteja infractorii – toate aceste elemente au permis ca acest fenomen de sclavie modernă să prindă rădăcini în țara noastră. Exploatarea acestor persoane este, în general, fizică, însă impactul este unul devastator asupra întregii ființe. Făptașii îngrădesc libertatea victimelor lor, atentează la integritatea lor emoțională, le sfarmă demnitatea, le distrug planurile de viitor și le fură crezul într-o lume morală, în care se poate trăi cu optimism și onoare. Oare cât vom mai permite exploatarea concetățenilor noștri? Oare cât vom mai permite să fim priviți ca un stat medieval de către restul țărilor?

Este momentul ca statul român să eficientizeze mecanismul de prevenire, combatere și pedepsire a acestei crime, în corelare cu standardele europene.

Este momentul să acționăm.

Este momentul să le oferim acestor victime sprijinul de care au nevoie.

Este momentul să ne amintim că aceste persoane au drepturi – dreptul la recuperare fizică, psihologică și socială, dreptul la asistență juridică, dreptul la consiliere psihologică, dreptul la educație și dreptul la protecție.

Fiecare zi care trece fără ca legislația adecvată pentru a pedepsi traficanții de ființe umane să fie adoptată înseamnă creșterea numărului de victime.

În calitate de membru al Parlamentului României, în calitate de deputat pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, vă asigur că voi face tot ce îmi stă în putință pentru ca traficanții de ființe umane să nu mai scape nepedepsiți și pentru ca vocea victimelor să fie auzită. Mulțumesc.

Mulțumesc frumos, doamnă deputat. Are cuvântul doamna deputat Oana-Gianina Bulai. Se pregătește domnul deputat Nicolae Roman.

Stimate colege, Stimați colegi,

În ultimele zile am discutat cu mulți romașcani, iar aceștia, la unison, și-au exprimat dezamăgirea față de ceea ce se întâmplă în țară azi. Sunt dezamăgiți pentru că așteaptă ca cei care ne guvernează să vină cu soluții la actuala criză, dar, mai presus de orice, să dea dovadă de responsabilitate și preocupare pentru binele românilor.

Dragi colegi, de săptămâni bune am atras atenția cu privire la situația măștilor neconforme. Nu am primit vreun răspuns, dar mai grav este că numărul acestor măști care pun viețile oamenilor în pericol continuă să crească, fără să-i pese cuiva. Avem zeci de producători români de măști conforme, dar statul român îi ignoră. La fel cu situația firmelor românești. Am atras atenția Guvernului că mii de firme au trebuit să-și închidă porțile din cauza pandemiei. Cu toate acestea, miniștrii responsabili nu au făcut nimic pentru ele.

De săptămâna trecută ne aflăm într-o nouă criză, de data aceasta una politică, ce ne pune într-o situație ingrată în Europa. Suntem singura țară fără ministru al sănătății, cel care trebuie să gestioneze întreaga situație legată de pandemie. Doar că la noi cei care au puterea de decizie se bat între ei pe posturi.

Stimați colegi liberali și de la USR PLUS, știți că în intervalul 15–18 aprilie, timp în care România nu a avut ministru la Sănătate, au murit peste 600 de români? Numărul lor continuă să crească pentru că responsabilii cu sănătatea, în timp de pandemie, sunt mai preocupați de propriile lor orgolii decât să vină cu soluții.

Am cerut, stimați colegi liberali și de la USR PLUS, să luați măsuri pentru a combate pandemia. V-am solicitat să creșteți numărul de teste, să introduceți testarea în școli, să scutiți firmele de o parte din taxe în această perioadă dificilă. Nu ați făcut nimic!

Domnul Voiculescu am văzut că a devenit foarte activ după ce nu a mai fost ministru. De ce, stimați colegi, nu a rezolvat problema raportărilor fictive, așa cum le consideră domnul Vlad Voiculescu, în timp ce era ministru? De ce vine acum și ne spune ce nu a mers în minister, dar cât a fost ministru a încurajat dezastrul din sănătate?

În aceste momente de criză politică, domnul Iohannis trebuie să iasă din carapacea în care se ascunde și să înceapă să le bage mințile în cap. El este principalul vinovat pentru tot haosul din țară. A vrut „Guvernul meu”, îl are!

În vreme ce PNL și USR PLUS se încaieră în Guvern, românii nu mai au loc în spitale, oamenii mor din cauza incompetenței celor care guvernează. Câți oameni trebuie să mai moară pentru ca PNL și USR PLUS să priceapă că trebuie să guverneze?

Stimați guvernanți, românii merită toată grija și atenția din partea celor care au puterea de decizie. Aveți obligația să faceți tot ce e posibil pentru ei, dar să o faceți cu dragoste, cu responsabilitate...

Concluzionați, vă rog.

...și cu respect! Vă mulțumesc. Deputat al PSD de Neamț, Oana Bulai. Mulțumesc.

## Mulțumesc frumos.

Are cuvântul domnul deputat Nicolae Roman, vă rog, Grupul parlamentar al AUR.

Domnule președinte, Doamnelor colege,

Domnilor colegi,

Declarația politică de astăzi are în vedere că „Poporul român trebuie să știe!”.

România are granițe cu trei state care nu sunt membre ale organizațiilor în care este inclusă și țara noastră. Este vorba despre Ucraina, Republica Moldova și Serbia.

În Ucraina, vecinul cu care avem cea mai mare lungime de frontieră, situația este instabilă, pe teritoriul său, la granița cu Rusia, existând localități în care populația majoritară rusă a fost bombardată și supusă tirurilor armelor de foc. Trebuie avută în vedere și politica de deznaționalizare a acestui stat față de minoritățile etnice.

Unii înalți demnitari din diferite țări, care au interese economice majore, chiar și personale, în zonă, au promis sprijin Ucrainei, ceea ce a creat deja tensiuni și dileme în relațiile internaționale.

Vocal, China se întreabă: de când a devenit Ucraina membru NATO?

Rusia, permanent provocată de către forțe ucrainene, manifestă prudență și temperare în abordarea problemei, ceea ce generează o atmosferă ușor încordată, evidențiată însă de acțiuni graduale.

Deși se știe că între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei există un acord privind cooperarea tehnico-militară, oficialitățile românești nu anunță o poziție fermă față de această situație. Acordul dintre Guvernul României și Consiliul de Miniștri al Ucrainei în domeniul tehnico-militar a fost semnat, după cum bine știți, la 5 septembrie 2020.

Nici președinția, nici Ministerul Afacerilor Externe sau Ministerul Apărării Naționale de la București nu au o atitudine fermă, care să lămurească poziția românească față de această situație.

Consecvenți în dezvoltarea principiilor euroatlantice, considerăm că România trebuie să acționeze în așa fel încât să se poată dezvolta economic și cultural în funcție de valorile istorice, economice și culturale din această parte de lume.

Trebuie să facem tot ce ne este în putere pentru a le demonstra vecinilor și partenerilor noștri că România nu este un simplu pion pe tabla de șah a intereselor geostrategice.

Deputat AUR, Circumscripția nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Mulțumesc.

## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**

Mulțumesc frumos, domnule deputat.

Cu mențiunea că mai sunt colegi de la grupurile parlamentare – PSD, PNL și AUR – care au depus declarații în scris, declar închisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Vă mulțumesc frumos.

Și îi mulțumesc frumos și staffului tehnic, pentru sprijin.

„Tabloul practicilor culturale în România este unul trist” Indicatorii care privesc lectura cărților și locul acestora în peisajul social ne relevă un aspect important privind volumul consumului cultural și ne ajută să estimăm nivelul de participare a cetățenilor la viața culturală. La acești indicatori, România se află pe ultimul loc în regiune. O privire atentă asupra graficului de mai jos ne arată la ce distanță ne situăm față de țările din regiune.

Românii citesc mai puțin de 5 minute pe zi, iar 35% dintre români declară că nu au citit niciodată o carte, deși toate studiile de specialitate indică beneficii clare ale lecturii pentru dezvoltarea armonioasă și reducerea stresului, la nivel individual, respectiv pentru progresul economic și social, la nivel colectiv:

– 68,5% dintre români nu au citit nicio carte în ultimul an;

– doar 20% citesc o dată pe lună și 8% zilnic;

– 37,5% dintre persoanele de 15 ani nu înțeleg ceea ce citesc; România se află pe penultima poziție dintre statele membre ale UE la indicatorul „citire”;

– 40% este rata analfabetismului funcțional în România (elevul știe să citească, dar nu reușește să înțeleagă textul);

– România se clasează printre ultimele țări la testele PISA. Rezultatele testelor din 2018 indică o rată a analfabetismului funcțional care ajunge la 41% la evaluarea de citire. Acest procent reprezintă elevii care nu pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime medie, nu pot găsi informații pe baza unor criterii explicite și nu pot reflecta asupra scopului unui text. Toate acestea sunt abilități care se pot dezvolta prin lectură;

– 6 minute de lectură pe zi pot reduce nivelul stresului cu până la 68%, arată un studiu al Universității Sussex, alături de creșterea nivelului de empatie, dezvoltarea vocabularului și creativității.

Împreună cu mai mulți colegi deputați, am inițiat un proiect de lege pentru instituirea Zilei naționale a lecturii în România în 15 februarie.

În cursul anului 2016, specialiștii Ministerului Culturii și Identității Naționale, denumirea de la acea perioadă, au redactat propunerea de Strategie pentru cultură și patrimoniu național 2016–2022.

În cadrul acestui document, una dintre coordonatele principale este axa prioritară 3 „Acces la cultură și diversitatea expresiilor culturale”, având drept prim obiectiv general „1. Dezvoltarea publicului pentru lectură”.

Mai mult, în cadrul acestei strategii, Ministerul Culturii a propus lansarea unui program național de susținere a educației culturale și a pedagogiilor creative, sub forma unei colaborări între Ministerul Culturii, Ministerul Educației și alți parteneri.

„Campania se va desfășura inclusiv cu implicarea activă la nivel local a bibliotecilor și altor instituții publice. Partenerul campaniei se va decide prin concurs public de soluții, pe baza unor obiective propuse de Ministerul Culturii”, se precizează în document.

Vă invit pe această cale, stimați colegi, să susțineți Proiectul de lege pentru instituirea Zilei naționale a lecturii în România în ziua de 15 februarie și, împreună, să susținem toate măsurile Ministerului Culturii și Ministerului Educației în vederea impulsionării lecturii în rândul cetățenilor, mai ales al elevilor, și susținerii industriei de carte.

Trăim zile amare și pline de paradoxuri revelatoare. Primul este acela că progresul nu vine de la progresiști. A amuțit chiar și galeria zgomotoasă a susținătorilor haștag în fața acestei avalanșe de revelații care ne arată că „oamenii noi” ai politicii nu doar că nu au școală, ci nu au nici maturitatea de a conduce țara și nu au principii. Valorile pe care reprezentanții PLUS le-au clamat în stradă s-au năruit în 4 luni de guvernare împiedicată. Truismele cu care liderii coaliției de dreapta-stânga și-au împănat retorica seacă s-au prăbușit în mizeria atitudinii lor de puști îmbufnați care își compară potența prin dimensiunea pumnului ridicat amenințător către ceilalți.

Ne aflăm în cea mai severă și mai tragică criză sanitară pe care a parcurs-o omenirea în epoca modernă, parcurgem vremuri de război sofisticat la care se adaugă, iată, și amenințarea concretă a unui război clasic, cu tancuri, soldați și nave de luptă aproape de granițele noastre. Nu se putea întâmpla nimic mai nefericit decât o criză politică, iscată în domeniul cel mai șubred al României, cel medical!

În zile în care oamenii au nevoie de asigurări privind protecția vieții lor, în care au nevoie de încredere în lideri, în soluțiile acestora, în vaccin, ca unică șansă de a depăși pandemia, în aceste zile liderii țării, PNL-iști și PLUS, deopotrivă, sunt ocupați să își flexeze mușchii propriilor orgolii și să-și arunce unii altora acuzații care se înscriu vârtos în sfera acțiunilor penale. Discursul public a coborât la un nivel la care nu s-a aflat niciodată, faptele pe care și le reproșează membrii coaliției care conduce țara, unii altora, iresponsabile, sunt de o gravitate penală fără precedent. Dacă ministrul sănătății a luat act în exercițiul funcțiunii de fapte care au generat suspiciuni, avea obligația de a-i semnala de îndată parchetului aceste fapte, altfel, a comis o infracțiune. Transparența în numele căreia a încălcat legi îl transformă în mod transparent în degrabă inculpat.

Concursul de dezvăluiri zilnice, televizate, faza pe documente – „fiecare cu hârtiile lui” –, îi transformă pe guvernanți în actori penibili ai unui episod grotesc. Aflăm în mod oficial de la autoritățile pe care suntem zilnic îndemnați să le credem că s-au falsificat cifre legate de pandemie, s-au înregistrat mai mulți infectați și mai puțini decedați decât au fost în realitate. Aflăm că s-au accesat în mod ilegal date, că s-au luat decizii de către cei fără autoritatea de a le lua și mai aflăm că într-adevăr alegerile locale s-au fraudat – știm acum oficial despre sectorul 1, dar știam, de fapt, de atunci și despre rezultatele alegerilor la Primăria Capitalei. Statura morală a celor care au pretins ani în șir că ei sunt imaculați s-a fărâmițat sub povara propriilor fapte penale. Principiile în numele cărora au revendicat puterea îi aruncă în groapa cu deșeuri umane nereciclabile. Valorile în numele cărora au pretins că sunt superiori îi arată meschini, contrafăcuți, derizorii. Guvernanții coaliției de dreapta-stânga sunt acum buimaci, confuzi și descumpăniți. Nu știu cum să iasă din criza pe care au provocat-o neputințele lor împletite cu aroganță și fapte care au încălcat deja, repetat, legea.

Pe noi, la PSD, nu ne consolează și nici nu ne bucură revelațiile publicului. Noi am știut că sunt iresponsabili, că încalcă sfidător legile pe care ni le indică nouă ca limită a faptelor, am spus mereu că vor duce țara pe un drum greșit, am demonstrat că doar noi generăm bunăstare și doar nouă ne pasă de oameni. Păcat că a fost nevoie de demonstrația lor pentru cât sunt ei de nepotriviți, de eronați și de „penali”. Drama noastră însă, a tuturor, este aceea că vremurile pe care le parcurgem revendică priceperi și integritate la conducerea țării. Fără oameni destoinici la guvernare, populația nu va ieși din agonia în care se zbate. Preocupările cele mai de seamă ale planetei sunt și grijile românilor.

Cine are acum putința de a insufla încredere și a stimula procesul de vaccinare, ca unică șansă de a depăși criza profundă în care ne aflăm? Cine are priceperea de a readuce țara pe direcția progresului economic? În cine să creadă populația, astfel încât să nu devenim victime ale războiului psihologic și poate chiar al celui clasic ce amenință regiunea? Care mai sunt valorile pe care le pot clama politicienii și care nu au fost călcate brutal în picioare de către impostori care s-au pretins imaculați ani de zile? Sunt întrebări ale căror răspunsuri nu pot aștepta 4 ani, până la viitoare alegeri. Căci s-au trezit chiar și cei amăgiți de șarada morală pe care le-au servit-o „oamenii noi” din politică!

„Românii au nevoie de pâine, nu de circ!”

Titlul prezentei declarații reflectă îngrijorările populației, care nu poate accepta tristul „circ” prelungit până la absurd dintre partidele aflate în prezent la guvernare. Viața reală, problemele grave cu care se confruntă agricultura nu fac obiectul agendei mai-marilor zilei!

Se impun, așadar, semnale puternice care să determine revenirea „cu picioarele pe pământ” și tratarea agriculturii ca element de bază al securității naționale.

Schimbările climatice au devenit o realitate. Fenomenele de secetă și, implicit, deșertificarea se amplifică, întrucât anul trecut am avut câteva luni cu cele mai ridicate temperaturi de când se fac măsurători meteorologice, am avut cea mai călduroasă iarnă, urmată în 2020 de alte câteva luni record în ultimii circa 150 de ani. Este de așteptat ca seceta pedologică să continue să afecteze puternic agricultura României. Altfel, an de an, în loc să investim în sistemul de irigații, vom plăti miliarde la despăgubiri de secetă.

Un obiectiv prioritar îl constituie Canalul de irigații Siret–Bărăgan, care a fost proiectat să aducă apă pentru mai mult de jumătate de milion de hectare din Câmpia Română.

Acesta nu are un studiu de fezabilitate concret nici după zeci de ani de când a fost elaborată ideea magistralei de 198 de kilometri și după mai multe legi, ordonanțe și hotărâri de guvern.

Din cei 198 de kilometri prognozați, doar 5,7 kilometri sunt operabili, iar pentru restul există doar o „notă conceptuală” privind „reabilitarea” a 14,57 kilometri, care spune că doar acest segment ar costa 259 de milioane de lei, cu TVA.

Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare estimează că, începând din august 2020, sunt necesare următoarele investiții în irigații:

– 1,250 de miliarde de euro în infrastructura principală; – 2,600 de miliarde de euro în infrastructura secundară. În ce constau pagubele produse de incompetență?

Ping-pongul administrativ: pe 18 februarie 2019 în Monitorul Oficial a fost publicată Ordonanța Guvernului nr. 4/2019, prin care Canalul Siret–Bărăgan trecea din administrarea Ministerului Apelor în administrarea Ministerului Agriculturii. De atunci și până în prezent nu a fost realizată nicio investiție la canal!

Incompetența financiară: suma virată fermierilor ca despăgubiri pentru culturile afectate de secetă severă reprezintă aproape de cinci ori bugetul anual alocat pentru dezvoltarea sistemului de irigații, 232 de milioane de lei, și este mai mare decât toate investițiile făcute în infrastructura principală.

Surse din coaliția de guvernare afirmă că 3 miliarde de euro din suma pe care România vrea să o ceară prin PNRR ar putea merge pentru proiecte de irigații. Aceleași surse susțin însă că prim-ministrul Florin Cîțu nu ar fi de acord ca printre aceste proiecte să fie inclus și Canalul Siret–Bărăgan, de teamă că acesta nu ar putea fi finalizat până în 2026, ceea ce ar duce la pierderea finanțării.

Aceasta este situația care impune adoptarea de măsuri urgente, profesioniste și de bună-credință și renunțarea la politicianismul ieftin.

„PNL repune economia României pe drumul cel bun. Standard&Poor’s confirmă că guvernăm responsabil în plină criză economică și sanitară”

Faptul că agenția internațională de rating Standard&Poor’s a modificat pozitiv perspectiva economiei României de la calificativul „negativ” la „stabil” a trecut aproape neobservat, într-o perioadă în care ne preocupă mai mult scandalul și cancanul. Din noiembrie 2013 acest lucru nu s-a mai întâmplat pentru România, iar meritul este al actualului Guvern, care a atins acest obiectiv fără să introducă taxe noi sau să le mărească pe cele existente. Măsurile luate, de reducere a deficitului bugetar și de creștere a colectărilor la bugetul de stat, au fost cu atât mai eficiente cu cât s-au luat în mijlocul celei mai mari crize economice și sanitare din ultima sută de ani.

Fără discuție, așa cum spunea și prim-ministrul Florin Cîțu, eroii din economia românească sunt antreprenorii, micii și marii întreprinzători locali. Și, cu toate că unii încearcă să inducă o stare de panică generalizată, cifrele oficiale, naționale și europene, indică altceva.

Astfel, potrivit Eurostat, România a ajuns să fie printre statele membre cu cea mai mare creștere a volumului comerțului cu amănuntul în UE în luna februarie, la egalitate cu Suedia. Creșterea cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, cu 1,3% mai mult decât în perioada similară a anului trecut, reprezintă principalul barometru pentru consumul privat și ne demonstrează că populația începe să prindă tot mai multă încredere în măsurile luate de Guvern.

Toate organismele europene abilitate arată, prin declarații și statistici, că sprijină politicile de dreapta ale Guvernului. De exemplu, Fondul Monetar Internațional indică o creștere economică de 6% pentru România în 2021, o prognoză îmbunătățită chiar și față de estimarea analiștilor de la București. De asemenea, Banca Mondială a îmbunătățit estimările privind evoluția economiei României în 2021, economia urmând să înregistreze în acest an un avans de 4,3%. În același timp, rata anuală a inflației a coborât la 3,1% în luna martie a acestui an, iar Banca Națională a României estimează o inflație de doar 2,5% la finalul anului.

Pe lângă toate aceste semnale pozitive din economie, trebuie menționat că firmele private și-au expus public intenția de a crește investițiile în 2021. Iată doar câteva exemple:

– Kaufland, cel mai mare retailer din România, anunță că pentru 2021 are un buget de investiții de peste 375 de milioane de euro, cel mai mare din istoria retailerului de 16 ani pe piața românească;

– eMag, cel mai mare retailer online, anunță un plan de investiții de 3,2 miliarde de lei (600 de milioane de euro) pentru următorii 3 ani;

– retailerul de materiale de construcții Hornbach a anunțat că în 2021 va face aproximativ 100 de noi angajări și va investi aproape 30 de milioane de euro.

Toate acestea sunt semne că economia României se va redresa, iar modelul economic adoptat de Guvernul condus de PNL, bazat pe investiții, pe absorbție de fonduri europene și pe o dezvoltare sustenabilă, este eficient.

Anul trecut am trecut peste valul 2 fără lockdown național – printre puținele țări din Europa – și am obținut rezultate economice foarte bune: cea mai mare creștere trimestrială din UE în trimestrul 4. Acum vom depăși valul 3 al pandemiei fără carantină națională, iar rezultatele se vor vedea concret în economie. Așa cum spuneam, deja veniturile la buget sunt mai mari decât cele de anul trecut, mai mari decât cele estimate și este posibil să avem un deficit economic mai mic de 7%. Simultan, trebuie să luăm în considerare că în februarie 2021 câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5,1% comparativ cu luna februarie a anului precedent.

Românii trebuie să știe că vom trece cu bine și peste provocările de tot felul ale acestui an! În plină criză sanitară pe tot mapamondul, nu carantinarea totală, ci campania de vaccinare este cheia și soluția acestei relații de interdependență dintre economie și sănătate.

Tocmai de aceea ne propunem să asigurăm un bun echilibru între eficacitatea epidemiologică a unor măsuri de siguranță și impactul pe care acestea îl au asupra societății, comunităților și persoanelor.

„Eficiența guvernării liberale, confirmată internațional” După ce, în urmă cu aproximativ două săptămâni, Banca Mondială anunța că economia românească urmează să înregistreze în acest an un avans mult mai bun decât s-a estimat inițial, și anume de 4,3%, după o contracție estimată la 3,9% în anul 2020, urmând ca în anul 2022 creșterea economică să se situeze la 4,1%, agenția de rating Standard&Poor’s a reconfirmat vineri la „BBB minus/A-3” ratingul României pentru datoria pe termen lung și scurt în valută și în monedă locală și a îmbunătățit perspectiva de la „negativ” la „stabil”, aceasta fiind prima modificare în sens pozitiv a perspectivei ratingului României operată de această agenție din noiembrie 2013.

Îmbunătățirea evaluării României s-a datorat, în primul rând, politicilor economice și fiscale predictibile și stabile operate anul trecut și anul acesta. Guvernul numit în funcție după alegerile parlamentare din decembrie a amânat majorarea pensiilor adoptată de precedentul Legislativ.

De asemenea, a demarat un parcurs de consolidare și credem că va asigura faptul că deficitul guvernamental și datoria externă vor rămâne moderate până în 2024. Mai mult decât atât, potrivit Standard&Poor’s, economia României ar putea înregistra chiar o creștere de 5% în acest an și ar putea rămâne la un nivel solid în anii 2022–2023, pe baza revenirii consumului privat și a majorării investițiilor, în special în sectorul public. Acesta din urmă va fi susținut de Programul multianual de investiții în infrastructură al Guvernului Cîțu, conform căruia cheltuielile publice urmează să crească cu 15% în 2021. Aceasta va duce ponderea investițiilor în PIB la un maxim istoric de 5% – estimează Standard&Poor’s.

Agenția respectivă mai precizează și că marele merit pentru această perspectivă optimistă și îmbucurătoare asupra economiei românești se datorează stopării și renunțării la măsurile haotice și analfabete economic ale fostei administrații PSD-iste. Evaluarea aceasta reprezintă o dovadă a recunoașterii internaționale a eforturilor României și a Guvernului liberal pentru a asigura consolidarea fiscalbugetară și confirmă că măsurile adoptate au fost cele corecte, necesare pentru țara noastră și așteptate de către partenerii noștri externi.

Am toată convingerea că Ministerul Finanțelor va continua atât demersurile pentru implementarea măsurilor destinate înlăturării efectelor negative ale pandemiei de COVID-19 și relansării economiei, cât și politica fiscal-bugetară prudentă care să asigure înscrierea României în țintele asumate. Reformele planificate de actualul Guvern ar asigura crearea unui cadru fiscal mai robust, limitând riscurile de inversare a politicilor de consolidare fiscală, ceea ce va conduce la acțiuni de îmbunătățire a ratingului suveran al României.

Pentru Partidul Național Liberal, guvernarea este una a echilibrului și responsabilității. Față de înaintașii noștri de tristă amintire, Partidul Național Liberal va avea mereu în față interesul cetățenilor României, nu interesul unui partid sau grup economic de presiune, așa cum s-a operat în guvernarea PSD-istă. Alături de partenerii noștri de coaliție, dorim să ne rupem de metehnele nocive și dezastruoase pe care le-a diseminat PSD în cei aproape 4 ani de zile. Responsabilitatea și eficiența sunt cuvintele de ordine după care actuala coaliție se ghidează. Nu putem să mai lăsăm destinele țării pe mâinile unor iresponsabili și incompetenți, așa cum au dovedit PSD-iștii că sunt, după toate evaluările naționale și internaționale. România are nevoie să fie condusă după principii liberale, principii corecte și democratice, asumate de Partidul Național Liberal!

„Premierul finanțist Cîțu falimentează România!”

Dragi colegi, dragi români, din cauza contextului pandemic care ne chinuiește zi de zi, lumea a trecut ușor peste analiza cifrelor economice care ar trebui să producă îngrijorare – și aici mă refer la cotațiile euro–leu și la valoarea datoriei publice a României.

Pe 4 decembrie 2020, presa românească anunța o nouă cotație record a monedei europene în relație cu moneda autohtonă, euro fiind cotat la valoarea de 4,7569 lei, în creștere cu 0,19% fața de ședința anterioară.

În intervalul 24 decembrie 2018 – 20 decembrie 2020 leul s-a apreciat constant, dar ușor, valoarea creșterii fiind în jur de 2,5%.

Însă în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2021 creșterea a devenit abruptă, cotația ajungând la 4,92 de lei, marja de creștere fiind de 1,14% în doar 3 luni, deși pe tot anul 2020 valoarea de creștere a leului fusese de 1,88%.

Astfel, putem observa că, în medie, dacă pentru intervalul 2018–2020 tendința anuală de creștere a euro față de moneda națională a fost de 1,25%, pentru anul 2020 creșterea a urcat la valoarea de 1,88%, urmând ca, pentru anul 2021, dacă valoarea de creștere de pe primele 3 luni va fi menținută, să se ajungă la neverosimila creștere anuală de 4,56%, ceea ce ar fi un dezastru, dacă vom ține cont și de creșterea ulterioară a prețurilor.

Din păcate, la finalul lunii ianuarie 2021 valoarea datoriei publice depășise pentru prima data jumătate de trilion de lei, ajungând la valoarea de 503,6 miliarde de lei, reprezentând 47,8% din PIB. Trebuie menționat că după depășirea valorii de 50% din PIB România va intra pe lista roșie. Dacă se menține actuala creștere în anul 2022, datoria publică a României va reprezenta, în cel mai optimist scenariu, 55% din PIB-ul României.

Dacă în anul 2015 datoria publică era aproape la jumătate, și anume 269,1 miliarde de lei, până în 2019 aceasta a crescut constant, dar, raportat la PIB, a și scăzut accelerat, acesta fiind barometrul unei economii sănătoase, după cum urmează:

– în 2016 – o valoare de 37,4% din PIB;

– în 2017 – o valoare de 35,1% din PIB;

– în 2018 – o valoare de 34,7% din PIB.

Pentru anul 2019 valoarea datoriei a crescut ușor la 373,6 miliarde de lei, reprezentând 35,3% din PIB, urmând ca în 2020 să urmeze dezastrul, creșterea datoriei publice situându-se la 498,3 miliarde de lei, reprezentând 47,3%.

Unde se regăsesc acești bani nu știm! Poate ne spun domnul Cîțu și camarila Domniei Sale, însă ceea ce este sigur este faptul că românii vor ajunge să fie, practic, sufocați financiar din cauza incompetenței acestei guvernări.

Ne apropiem cu pași repezi de faliment de țară. Poate că scenariul alegerilor anticipate ar deveni, din nou, de actualitate.

„Situația de la Ministerul Sănătății este departe de a asigura depășirea unei crize sociale și sanitare. România rămâne victima coronavirusului în timpul acestei coaliții de guvernare”

Sănătatea este cea mai de preț comoară pe care o avem, iar acest fapt îl conștientizăm acum, în timp de pandemie, mai mult ca oricând. Din păcate, asumarea unor politici publice care să le asigure românilor acest drept la sănătate și să le protejeze viața este departe de a fi aplicată în aceste vremuri în România. În ultima vreme, coordonarea sănătății din România de către ministerul cu atribuții directe în acest sens a fost un adevărat haos, care a pus în pericol cetățenii României.

Pe lângă catastrofele din spitalele din România care au afectat viețile unor oameni, am văzut o mare lipsă de responsabilitate în jocul politic din coaliția aflată la guvernare. Pe lângă coordonarea catastrofală a Ministerului Sănătății de către fostul ministru demis în urmă cu câteva zile, se pare că această coaliție întreține agonia din sistemul medical, epuizat în lupta împotriva pandemiei. În loc să se ocupe de identificarea și aplicarea rapidă a unor soluții clare, Ministerul Sănătății a fost mereu întârziat sau chiar absent din ceea ce își asumase să facă și ceea ce românii așteptau, și anume să contribuie cu soluții clare la salvarea celor bolnavi și la depășirea pandemiei.

Dacă ne uităm la cum au acționat miniștrii sănătății din alte state europene, vedem o mare diferență de abordare și implicare în elaborarea de acțiuni concrete și la timp pentru a depăși această luptă crâncenă împotriva coronavirusului. Dacă la noi ministrul sănătății și o parte a coaliției, Alianța USR PLUS, care îl susținea, se lamentează de o săptămână pentru că a fost demis, un ministru omolog – și aici îl amintim pe Rudolf Anschober, ministrul austriac al sănătății – a demisionat în urmă cu câteva zile din cauza epuizării fizice. Ce lipsă de atitudine și de poziționare în ceea ce privește funcționarea sistemului! Dacă ministrul austriac sau alți miniștri din statele europene s-au dedicat misiunii pe care funcția de ministru al sănătății o implică în timpul unei pandemii, la Ministerul Sănătății din România această funcție era coordonată mai mult prin delegarea de atribuții și comunicarea pe Facebook. Nu mai vorbim despre atitudinea și modalitatea de acțiune a Ministerului Sănătății în ceea ce s-a întâmplat la Spitalul „Foișor” din București, care ne situează mult departe de o gândire europeană cu accent pe drepturile omului, și în special pe dreptul fiecăruia la sănătate.

Pe lângă haosul din Ministerul Sănătății, Guvernul este, de asemenea, absent din ceea ce trebuia să facă și ceea ce alte țări reușesc cu succes: elaborarea de măsuri în sprijinirea concretă a luptei împotriva coronavirusului, nu prin restricții, ci prin realizări. Faptul că paturile de la ATI sunt pline de bolnavi cu COVID este, pe de o parte, o dovadă că guvernarea este depășită și fără capacitatea de a câștiga această luptă, iar, pe de altă parte, este și un efect al guvernării de anul trecut, când, pe lângă impunerea de restricții, nu s-a făcut nimic concret pentru capacitarea și eficientizarea sistemului medical, respectiv îmbunătățirea de către stat a infrastructurii medicale ATI. În documentul de presă din mai 2020, _Coronavirus – EU Industry Joins Forces to Help European Citizens_ , se vede clar cum majoritatea țărilor europene care astăzi manageriază cu brio fenomenul COVID s-au implicat activ în sprijinirea infrastructurii, prin participarea industriei la producerea de echipamente suport și tehnică medicală, pentru a contracara efectele pandemiei asupra sistemului sanitar. În această statistică vedem cum în majoritatea statelor companii cu forță industrială și-au transformat producția și au produs echipamente de protecție și de tehnică medicală. România este la coada clasamentului, fiind menționată doar cu două companii din industria auto care au încercat să își transforme linia de producție pentru a testa producerea de ventilatoare. Chiar și Bulgaria a fost mai eficientă în acest sens decât țara noastră.

Ineficiența și haosul sunt cuvintele-cheie care caracterizează activitatea guvernanților din ultimul an și jumătate. Dacă la începutul mandatului această coaliție de guvernare își propunea atragerea de fonduri europene pentru sănătate cum nu s-au mai văzut, Guvernul României nu a avut niciun plan legat de cum să folosească aceste oportunități pentru economie și pentru îmbunătățirea infrastructurii medicale, astfel încât rata de absorbție a fondurilor europene de la sfârșitul anului 2020 până în prezent este de 50%. Probabil că nici prin PNRR nu se va concretiza îmbunătățirea sistemului medical, întrucât mințile strategice și devotate intereselor țării lipsesc total din acest guvern. Chiar dacă în elaborarea PNRR Guvernul menționează reforme ale sistemului public de îngrijire medicală spitalicească, cu scopul creșterii siguranței și calității actului medical, între care investiții în infrastructura de siguranță la incendiu, cel mai probabil acestea vor fi teoretice, întrucât precedente au tot fost în ultima vreme, iar Ministerul Sănătății a dat bir cu fugiții și s-a justificat în toate felurile atunci când s-au întâmplat tragediile de la „Balș”, dar și din alte spitale din țară.

„Învingem pandemia prin vaccinare!”

Remarc, cu bucurie, răspunsul pozitiv al românilor și implicarea lor în campania de imunizare prin vaccin, singura metodă eficientă și concretă de a învinge pandemia și a trece cu bine peste această perioadă de coșmar pentru noi toți.

Este lăudabil faptul că, în ultimele zile, un procent însemnat al populației s-a vaccinat, iar trendul ascendent din acest punct de vedere este vizibil și în zona rurală, unde scepticismul este mai pronunțat. M-am bucurat să văd că foarte mulți oameni în vârstă s-au imunizat fără teamă și au dat astfel încredere și consătenilor pentru a se vaccina în condiții de maximă siguranță.

Obiectivul Guvernului Cîțu este ca în septembrie să avem peste 10 milioane de români vaccinați. Eforturile s-au intensificat în vederea reușitei acestui demers, prin deschiderea de noi centre, cabinete, unități mobile, prin implicarea medicilor de familie, precum și aducerea dozelor suficiente, astfel încât toți românii care își doresc să fie imunizați cât mai repede cu putință.

Este evident că, după ce vom ajunge la un procent de 30% de persoane vaccinate, efectele vor fi benefice la scară largă, prin scăderea numărului de infectări, precum și a internărilor în secțiile ATI.

Experiența țărilor în care un procent semnificativ din populație s-a vaccinat, precum Israel, SUA și Marea Britanie, este edificatoare în acest sens, diminuându-se internările persoanelor în vârstă, precum și numărul cazurilor grave de la terapie intensivă.

Deși traversăm valul al treilea al îmbolnăvirilor, avem și noi destule motive de mulțumire, mai ales prin prisma impactului vaccinării în rândul persoanelor din sistemul medical și social, unde se constată o scădere substanțială a ratei de incidență. Mai ales în cazul persoanelor din centrele medico-sociale de îngrijire a persoanelor vârstnice a fost atenuat considerabil riscul apariției a noi focare de îmbolnăviri cu COVID în urma procesului de vaccinare.

Subliniez din nou că vaccinarea nu este obligatorie, ci este voluntară, nu este o competiție între români, nu este un pariu al nimănui. S-a dovedit însă, mai ales în țările cu o rată mare a procesului, că imunizarea prin vaccinarea împotriva COVID-19 este cea mai sigură metodă pentru a ne feri de boală sau de formele grave ale acesteia, precum și de a se eradica în final pandemia.

Inclusiv pentru celebrele festivaluri clujene de vară, Untold și Electric Castle, avem vești bune, organizatorii sperând la desfășurarea lor, iar doritorilor le va fi asigurată participarea în cazul în care sunt vaccinați.

În concluzie, sunt optimistă în ceea ce privește reușita campaniei de vaccinare din România și sunt încrezătoare că vom trece cu bine și cât mai repede peste aceste timpuri vitrege.

„Răspunderea în sistemul sanitar”

La începutul pandemiei s-au achiziționat spitale modulare, s-au transformat spitale în unități COVID, au fost făcute investiții în tot felul de aparatură, dispozitive, medicamente și consumabile, în vederea unei bune gestionări a situației ivite.

După un an de la declanșarea pandemiei, observăm doar derapaje în ceea ce privește gestionarea acesteia, din ce în ce mai dese incendii la spitale, din ce în ce mai mulți morți în spitale, și în special în secțiile ATI. Au fost evacuate spitale pentru câteva paturi în plus la ATI.

În județul Constanța a fost transformat în unitate COVID singurul spital de pneumoftiziologie din zonă, ai cărui pacienți cu forme grave de TBC au fost relocați sau trimiși acasă.

Istoria s-a repetat cu Spitalul „Foișor”, unul dintre puținele spitale din țară cu dotări normale pentru anul 2021 și în care se tratează TBC-ul osteoarticular.

În aceste condiții, întreb actualul guvern și vechiul guvern de până în decembrie 2020:

Unde sunt spitalele modulare construite în viteză pe bani mulți anul trecut?

Domnule Arafat, domnule Orban și domnule Iohannis, unde sunt ventilatoarele pentru care s-au plătit coreenilor 4 milioane de dolari avans și încă 1,9 milioane de euro elvețienilor?!

Ce se întâmplă cu sistemul sanitar românesc și cine răspunde pentru viețile pierdute ale românilor?

Cine răspunde pentru modul jalnic și de neconceput în care am fost nevoiți să ne înmormântăm rudele și prietenii?

Cine sunt hoții, incompetenții, trufașii care ar fi trebuit de ani și decenii să răspundă pentru reaua gestiune a sănătății și să furnizeze din timp secții de terapie intensivă? Și, nu în ultimul rând, domnule Arafat, nicio nefăcută, cinism, minciună și nerușine care vi s-au imputat pe drept ori ba nu au putut veni de hac nemăsuratei dumneavoastră pofte de putere: nici moartea evitabilă a Aurei Ion, nici episodul înecului de la Siutghiol, nici catastrofa de la Colectiv și groaznica gestiune a tragediei arșilor de către departamentul dumneavoastră, condus inept, nu v-au convins să nu vă mai țineți cu dinții și ghearele de scaunul dumneavoastră de demnitar.

Nu considerați că este timpul să vă asumați răspunderea și să vă dați demisia?

„Propunerea legislativă 361/2019”

Vă aduc în atenție că Propunerea legislativă nr. 361/2019, care are scopul să reglementeze completarea art. 11 din Legea nr. 46/2008 cu alineate noi, a fost respinsă definitiv la votul din ședința Camerei Deputaților de azi, 20 aprilie 2021. Pentru acest proiect legislativ, inițiatorul său a cerut retrimiterea la comisii, sperând probabil într-o tergiversare fără noimă a unui demers greșit și prejudicios.

Plenul a respins însă proiectul, un deznodământ firesc pentru un demers controversat, confuz, cu multiple prejudicii aduse statului român și fondului forestier al țării noastre.

Proiectul legislativ intenționa să instituie norme care stabilesc că fondul forestier proprietate publică a statului se compune din terenurile forestiere ce au aparținut proprietății publice a statului român anterior anului 1948. Mai mult decât atât, inițiativa prevedea că terenurile forestiere care până în anul 1948 erau proprietatea unor persoane fizice sau juridice și care în prezent sunt în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva aparțin domeniului privat al statului și vor face obiectul retrocedării către persoanele îndreptățite.

De altfel, inițiativa legislativă în cauză a primit încă de la început avize negative atât în comisiile de specialitate, cât și de la Consiliul Economic și Social. Avizul nefavorabil dat de către CES a fost motivat prin faptul că „propunerea legislativă nu este suficient fundamentată, raportarea la un an atât de îndepărtat fiind dificil de aplicat”, iar „cadrul legislativ actual este suficient și acoperitor, cuprinzând pârghii legale suficiente care reglementează posibilitatea reconstruirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor forestiere, neimpunându-se, prin urmare, modificarea Legii nr. 46/2008 privind Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.

Retrocedările ilegale de păduri au diminuat dramatic fondul forestier al țării noastre. Multe hectare de teren forestier au făcut obiectul unor retrocedări ilicite, abuzive, revendicate fără drept de către moștenitori fictivi, în baza unor documente false.

Aceste practici au dus la prejudicii uriașe, de peste 10 miliarde de euro, dacă raportăm la valoarea minimă de piață, și anume 70 euro/metru cub de lemn de foc. Dar dauna și defavoarea făcute statului român nu privesc doar aspectele financiare, ci și pe cele legate de mediu, de biodiversitate, de turism.

Proiectul legislativ ar fi permis fragmentarea pădurilor statului fără o administrare coerentă, cu un impact negativ asupra naturii și a comunității locale. Mai mult decât atât, ar fi adâncit haosul din retrocedări, întrucât lipsesc informațiile despre suprafețe necesare pentru a fi retrocedate sau locațiile unde vor avea loc.

Niciodată până acum țara noastră nu a deținut mai puține păduri, iar prezenta lege ar fi urmat să scadă proprietatea de stat către 20%.

Faptul că s-au făcut erori imense în retrocedări, că întregul proces a scăpat de sub control, că mulți proprietari nu au primit ce li se cuvenea, iar alții au primit fără a fi îndreptățiți, nu înseamnă că acest haos trebuie să continue. Ba dimpotrivă, statul român trebuie să găsească toate pârghiile prin care să corecteze greșelile făcute și să se asigure că toate inițiativele legislative ce privesc această problemă sunt eficiente și rentabile, nu distructive și păgubitoare.

Este important ca persoanele care au fost prejudiciate de naționalizare să fie compensate just, transparent și adecvat. Dar este tot atât de important să protejăm fondul forestier existent, să îl dezvoltăm, să îl conservăm și să îl valorificăm cum se cuvine.

„Vaccinarea, imposibilitate pentru unii, privilegiu pentru alții”

Problemele sistemului de vaccinare din România nu sunt necunoscute. Dincolo de cifrele optimiste care ne plasează pe locuri fruntașe în Uniunea Europeană în ceea ce privește vaccinarea, problemele există, iar asta nu înseamnă că trebuie ignorate! Și, tocmai de aceea, românii fug de vaccinare pentru că nu au încredere într-un sistem care i-a dezamăgit.

Cum au reușit să se vaccineze într-o etapă în care nu le era permis peste 4.000 de români nu știm și probabil că nu vom afla, atâta vreme cât „ai lor” se vor certa pe tema asta, ocolind adevărul și ascunzându-l românilor. În aceeași vreme, sute, poate mii de români încearcă de săptămâni întregi să se programeze pentru a primi serul anti-COVID-19, însă nu reușesc. De ce s-a ajuns aici?

Suntem aici să reprezentăm vocea tuturor românilor și am impresia că aceștia au fost din nou dezbinați de acest scandal. În loc să apropie românii între ei, actuala guvernare nu face decât să îi despartă, să creeze certuri și scandaluri, într-o perioadă și așa tensionată pentru toți cetățenii țării. De ce nu primim răspunsuri?

În plus, sistemul actual de programare pentru vaccinarea anti-COVID lasă de dorit. Se pare că specialiștii din subordinea ministerelor nu sunt capabili să realizeze un portal care să fie accesibil tuturor, care să nu eșueze atunci când este supraîncărcat. O mulțime de români ar fi trebuit să se programeze până acum, însă unii dintre noi – și cunoaștem fiecare cazuri – au renunțat după ce au văzut că sistemul nu le permite, fiind supraaglomerat.

Vaccinarea este un drept al tuturor cetățenilor României, unul extrem de important de onorat în aceste vremuri, astfel încât un număr cât mai mare al populației să beneficieze de el. Cine va răspunde pentru eventualele eșecuri? Cine va răspunde mai ales pentru manipularea grosieră din domeniul sanitar în ceea ce privește vaccinarea?

Sunt întrebări la care, probabil, nu vom primi răspunsuri, însă aceasta nu înseamnă că nu trebuie să ne exprimăm liber aceste nelămuriri. Rămâne de văzut cum va decurge acest proces și dacă guvernanții se vor trezi, în al 13-lea ceas, să se concentreze pe ceea ce este realmente important: cetățenii acestei țări.

„Investitorii străini, alături de diaspora noastră, au toate premisele să vină în România!”

România a fost timp de 7 ani prizoniera unor interese ghidate de un grup de tip infracțional. Prioritățile guvernării de stânga au fost legate de modificările aduse legilor justiției, pomenile electorale promise clientelei de partid și cheltuirea banilor publici fără nicio responsabilitate. Astfel, milioane de români au fost nevoiți să plece din țară, în timp ce investițiile străine în țara noastră au ajuns la cel mai jos nivel din ultimii ani.

Astăzi, România a primit rating „stabil”, în loc de „negativ”, din partea unei importante agenții internaționale. Aceasta este dovada clară că după un an și jumătate de guvernare de dreapta am luat cele mai bune măsuri economice. Este prima modificare pozitivă a perspectivei după 7 ani.

Datorită succesului de care se bucură campania de vaccinare, suntem pregătiți pentru redeschiderea tuturor sectoarelor din economie.

Toate prognozele pozitive venite din partea instituțiilor internaționale sunt semne că economia își revine. Acum este momentul ca investitorii străini să vină în România, pentru că Executivul va stimula orice investiție și va încuraja crearea de noi locuri de muncă.

Fac apel la toți românii din diasporă să se întoarcă acasă, să se vaccineze și să sprijine efortul autorităților de a reveni la normalitate. Ei pot pune umărul la relansarea economiei românești și la reclădirea țării!

„Planeta Pământ are nevoie de noi! Este timpul să-i arătăm că o putem proteja!”

În fiecare an la data de 22 aprilie sărbătorim Ziua planetei Pământ, ziua când a fost activată mișcarea pentru protejarea mediului înconjurător.

Marcarea Zilei Pământului a fost inițiată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, cu scopul de atrage interesul clasei politice asupra problemelor de mediu. A fost celebrată în primul an de circa 20 de milioane de americani preocupați de protejarea planetei.

În anul 2009 Organizația Națiunilor Unite a declarat ziua de 22 aprilie sărbătoarea oficială a planetei Pământ. A devenit o expresie comună a dorinței tuturor de a construi o societate durabilă, stabilă și verde.

În anul 2019 Parlamentul European a declarat situație de urgență în ceea ce privește clima. Adoptarea stării de urgență climatică reprezintă o serie de măsuri adoptate de către Parlamentul European, parlamente naționale, primării sau universități din întreaga lume. Este una dintre măsurile propuse de mișcările ecologiste ca răspuns la schimbările climatice. Această inițiativă presupune adoptarea de măsuri pentru reducerea emisiilor de carbon la zero.

Până în prezent, în mai multe țări a fost adoptată urgența climatică. Printre acestea se numără Irlanda, Canada și Argentina. În 2019 Parlamentul Regatului Unit a adoptat o moțiune care declara urgența climatică. În Statele Unite, 18 orașe, printre care New York sau San Francisco, s-au alăturat inițiativei. 17 orașe din Australia, printre care se numără și Sidney, au declarat starea de urgență climatică. De asemenea, 49 de orașe din Germania s-au alăturat

eforturilor de a atrage atenția asupra stării în care se află planeta. Exemplele pot continua cu alte orașe din întreaga lume.

„Liderii politici de pe întreg mapamondul ar trebui să declare stare de urgență climatică în țările lor, pentru a evita ca încălzirea globală să ajungă la un nivel catastrofal”, declara în 2020 secretarul general al ONU, António Guterres.

Din nefericire, apariția virusului SARS-CoV-2 ne-a făcut pe toți, lideri politici din întreaga lume, să dăm câțiva pași înapoi în lupta pentru declararea stării de urgență climatică. Am convingerea că, atunci când coronavirusul o să fie doar o amintire neplăcută, vom acorda atenția cuvenită mediului. Este o luptă pe care o dăm cu toții, indiferent de poziționarea geografică a țărilor noastre.

Într-o postare realizată pe Twitter, președintele Joe Biden își asumă lupta împotriva catastrofelor climatice. „Vom conduce lumea în lupta împotriva schimbărilor climatice”, a scris președintele american. Sunt încântat să văd că SUA este gata să conducă eforturile tuturor de a face din planeta noastră un loc sigur pentru următoarele generații. America rămâne partenerul nostru de nădejde, alături de care putem să construim o societate durabilă.

Consider că Parlamentul României trebuie să se alăture eforturilor care se fac la nivel internațional pentru declararea stării de urgență climatică.

După ce vom câștiga lupta cu pandemia de coronavirus, avem datoria să ne asumăm obiectivul curajos de a contribui la protejarea mediului. Depinde de fiecare dintre noi să lăsăm viitoarelor generații un loc mai sigur.

Planeta Pământ are nevoie de noi! Este timpul să-i arătăm că o putem proteja!

„Retragerea NATO din Afganistan și datoria cinstirii veșnice a eroilor români”

În timp ce majoritatea dintre noi am fost și suntem preocupați de inflexiunile care apar intempestiv în viața politică românească, în lume au loc schimbări majore. Săptămâna trecută, ministrul afacerilor externe, domnul Bogdan Aurescu, a participat miercuri, 14 aprilie 2021, alături de ministrul apărării naționale, domnul Nicolae-Ionel Ciucă, la reuniunea extraordinară comună a miniștrilor afacerilor externe și miniștrilor apărării din statele membre NATO, organizată în format videoconferință.

Reuniunea a avut loc în contextul încheierii analizei noii administrații americane cu privire la viitorul prezenței militare a SUA și aliate în Afganistan și conturării unor decizii referitoare la acest subiect, precum și al evoluțiilor îngrijorătoare de securitate din vecinătatea estică.

Astfel, s-a stabilit debutul retragerii prezenței NATO din Afganistan, urmând ca peste 600 de militari români să se reîntoarcă la patria-mamă în următoarele luni de zile.

România a demonstrat că este un partener de încredere în gestionarea dosarului afgan, mai ales prin obolul de sânge pe care l-a oferit pe altarul menținerii păcii și combaterii terorismului. Au trecut aproape 20 de ani de la atentatele teroriste din 11 septembrie, care au șocat o lume întreagă și au marcat o schimbare totală de paradigmă în ceea ce privește securitatea națională a unui stat. România a fost implicată, încă dinainte de aderarea la NATO, în combaterea terorismului transfrontalier. Sânge românesc a curs pe pământul arid al Afganistanului. Pentru noi toți, cei care s-au sacrificat în numele democrației, libertății, statului de drept și, cel mai important, al siguranței concetățenilor lor trebuie să fie considerați mereu niște eroi, iar memoria lor trebuie cinstită. Chiar dacă statul român nu a putut și nu va putea alina niciodată durerea familiilor care și-au pierdut copii, frați, soți și tați, cel mai simplu și umil lucru pe care îl putem face este să le păstrăm amintirea vie.

Astfel, consider că merită menționate numele curajoșilor români: sublocotenentul (pm) Ciprian-Ștefan Polschi; sublocotenentul (pm) Mădălin Stoica; sublocotenentul (pm) Adrian Vizireanu; sublocotenentul (pm) Iulian Dumitrescu; sublocotenentul (pm) Claudiu-Constantin Ștefan Vulpoiu; sublocotenentul (pm) Adrian Postelnicu; sublocotenentul (pm) Vasile Claudiu Popa; sublocotenentul (pm) Ion-Lucian Leuștean; sublocotenentul (pm) Cătălin Ionel Marinescu; sublocotenentul (pm) Constantin-Laurențiu Lixandru; sublocotenentul (pm) Cristian-Petru Filip; sublocotenentul (pm) Marius Florin Sfecheș; sublocotenentul (pm) Dan Ciobotaru; sublocotenentul (pm) Caracudă Paul; sublocotenentul (pm) Valerică Leu; sublocotenentul (pm) Florin Bădiceanu; maiorul (pm) Iuliu-Vasile Unguraș; maiorul (pm) Tiberius-Marcel Petre; sublocotenentul (pm) Claudiu Chira; sublocotenentul (pm) Dragoș Traian Alexandrescu; sublocotenentul (pm) Claudiu Marius Covrig; sublocotenentul (pm) Ionuț Cosmin Sandu; sublocotenentul (pm) Ioan Grosaru; sublocotenentul (pm) Aurel Marcu.

Toți cei menționați au fost patrioți care, prin curajul și sacrificiul lor, și-au pus țara pe harta statelor dedicate să apere valorile care, tot prin vărsare de sânge, au fost câștigate în 1989. Eu, personal, nu voi putea decât să îmi exprim recunoștința veșnică față de toți cei care își riscă viața zi de zi pentru ca noi să putem trăi în libertate și siguranță. Ei sunt exemple de vitejie, iubire de țară și spirit de sacrificiu.

Dacă astăzi avem o țară, o avem datorită bravurii ostașului român, care, luptând fie contra cotropitorului otoman, fie pentru independența sau întregirea țării, a pus pe primul loc securitatea și interesul poporului și națiunii sale, în dauna propriei persoane.

Fie ca memoria lor să dăinuiască veșnic!

„PNL și USR au redescoperit pasiunea guvernării în miez de noapte!”

Care principii? Care Constituție? În coaliția de conjunctură totul este negociabil. PNL–USR PLUS nu lasă osul chiar atât de repede, au prins gustul puterii și, de dragul funcțiilor, vor îngropa orice adevăr. Azi le place de Cîțu, mâine nu le mai place, ca poimâine să le placă iarăși. Cine să îi mai înțeleagă? De asta au nevoie românii?

Fac apel la oamenii cinstiți din ministere, care știu ce s-a întâmplat în problema gestionării pandemiei, să nu tacă! Dacă există o problemă cu raportările deceselor de COVID-19, să spună! Dacă s-au falsificat registrele, să nu tacă! Dacă a fost un abuz de putere, să denunțe! Altfel, vor fi complici!

PNL–USR PLUS nu va face lumină în acest caz, pentru că nu o interesează. Pentru ei, scandalul primează și jocul de imagine. Își arată mușchii unii altora. Își vor pune alți oameni pe scaunele de miniștri și se va coborî cortina. În schimb, bolnavii vor rămâne tot fără pic de ajutor, spitalele vor continua să aibă probleme ba cu oxigenul, ba cu prizele ori cu lipsa materialelor sanitare.

Această coaliție trebuie să plece de la guvernare. Tandemul PNL–USR PLUS și-a demonstrat incompetența! De o săptămână, românii n-au mai auzit nimic despre PNRR, despre autostrăzi, spitale noi. Coaliția marilor proiecte din capul lor a coborât discuția la nivel de persoane, apărându-și oamenii de partid, nu interesele naționale.

„Județul Botoșani va avea prima platformă de aterizare dedicată salvărilor aeriene SMURD”

Guvernarea PSD a inclus în proiectul privind extinderea și modernizarea infrastructurii de operare a serviciilor de urgență pentru salvare aeriană și comunicații construirea unei platforme de aterizare a elicopterelor în municipiul Botoșani.

Din păcate, parlamentarii PNL de Botoșani, pentru că nu au niciun proiect sau obiectiv concret de investiții pentru care s-au luptat, vin și se laudă în fața botoșănenilor cu munca și realizările colegilor mei de la PSD.

Săptămâna trecută, Inspectoratul General de Aviație a început primele proceduri, respectiv etapele de proiectare și asistență tehnică pentru construcția primului heliport din Botoșani.

Realizarea acestei piste de aterizare și decolare a elicopterelor în orice moment al zilei este foarte importantă în cazul unei urgențe pe timp de noapte. Salvarea aeriană nu poate ateriza în municipiul nostru, întrucât lipsește un loc bine definit disponibil, cu sistem de iluminare.

De aceea, în guvernarea PSD acest obiectiv de interes medical a fost inclus în Programul operațional comun România–Moldova 2014–2020, pentru amenajarea unui spațiu adecvat de aterizare a salvării aeriene SMURD. În acest fel, pe timp de zi și în special pe timp de noapte, toate urgențele medicale de pe raza județului Botoșani vor putea fi preluate pentru a fi transportate în cel mai scurt timp către unități sanitare, pentru a li se acorda asistență medicală.

Platforma din municipiul Botoșani care va deservi aterizarea și decolarea elicopterelor SMURD va fi realizată cu fonduri europene, printr-un proiect de colaborare transfrontalieră România–Republica Moldova ce prevede mai multe investiții în zona de nord-est a țării noastre, printre care construirea unui poligon de pregătire pentru pompieri în județul Iași și construirea a șapte platforme de aterizare pentru elicoptere, dintre care trei în România.

Acest obiectiv este foarte important în primul rând pentru pacienții nedeplasabili, precum și pentru victimele accidentelor grave care au nevoie de intervenții medicale complexe. În acest fel, aceștia vor putea fi transportați într-un timp foarte scurt în unități medicale superioare celor locale, pentru a fi investigați și tratați. În aceste cazuri, câteva minute pot face diferența dintre viață și moarte.

Le solicit liberalilor botoșăneni să nu se mai bată cu pumnii în piept că s-au zbătut pentru a face realizabil acest proiect, pentru că toți botoșănenii știu că proiectul, cu toată munca pentru elaborarea acestuia, inclusiv toate documentațiile și aprobările, a fost realizat în guvernarea PSD.

În schimb, liberalii și colegii lor de la USR PLUS din Botoșani nu scot o vorbă despre cei 1,3 miliarde de lei care au fost tăiați de la investițiile pentru proiectele comunităților locale din județul nostru și din toată țara. Dar toți botoșănenii și toți românii au văzut cum, prin anexa nr. 7.03, banii de investiții pentru 2021 s-au dat strict după algoritmul politic al partidelor care compun coaliția austerității. Este o dovadă de necontestat a criteriului politic după care a fost împărțită mita electorală între partidele guvernării. Modul în care se repartizează la cele trei partide feliile din tortul fondurilor publice se suprapune aproape perfect cu algoritmul politic din coaliție.

„Miniștrii sănătății. România pusă pe pauză”

România funcționează din inerție. Autoritățile nu au o direcție clară pentru ieșirea din criză, neglijența fiind caracteristica de bază a actualului executiv. Toți miniștrii dreptei ne vorbesc de un an încoace despre un singur lucru, despre cum „pandemia oprește România”.

Cu alte cuvinte, zero investiții, inacțiune în toate domeniile de activitate, promisiuni nesusținute, datorii și declarații care duc poporul în derizoriu. Acestea sunt rezultatele Guvernului lui Iohannis, executivul care a știut să se laude și să fie lăudat înainte de vreme. S-a promis lapte și miere, iar românii au primit în schimb doar suferință și sărăcie.

Mai nou, aflăm că România este subiectul unui nou infringement de mediu din partea Comisiei Europene, că nu și-a făcut temele nici până în ziua de astăzi privind Planul național de redresare și reziliență, iar în ultima lună a bătut pasul pe loc în ceea ce privește investițiile europene. În ultima raportare a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene apare negru pe alb: în ultimele 30 de zile România a atras 0,8% din fondurile europene de coeziune, cel mai mic procent din acest an. Miliarde de euro aruncate pe geam, în timp ce Guvernul Cîțu împrumută miliarde de la băncile internaționale. Cum se poate așa ceva?

Să înțelegem că toți miniștrii sunt, mai nou, miniștri ai sănătății. Toți se preocupă cu pandemia și atât. Se pare că, în acest moment, pe masa de lucru a celor 18 ministere se află sarcinile pe care Voiculescu nu a știut să le îndeplinească din fruntea Ministerului Sănătății. Toți colegii de guvernare ai domnului Cîțu ne vorbesc despre problemele din sănătate și se scuză pentru miile de bolnavi netratați corespunzător. Nu aceasta este treaba Domniilor Voastre!

Când, oare, ministrul economiei ne va prezenta planul de răspuns pentru criza economică, ministrul mediului va veni cu răspuns pentru poluare și fiecare partid al coaliției își va face treaba?

Oare în ce moment al guvernării vor decide să își asume portofoliul specific și să lucreze pentru țară?

Au promis eficiență, dar au livrat numai scandal, statistici și recorduri negative.

Da, nimeni nu a mai condus atât de execrabil România și niciun guvern nu a arătat mai multă nepăsare față de neputința unui popor întreg, care se zbate de mai bine de un an pentru supraviețuire!

Haosul din ministere nu mai este o variabilă, ci un lucru cert cât timp la butoane se află Cabinetul Cîțu. Calea de ieșire din această criză este cunoscută deja de cetățeni și începe să fie astfel și de înscăunații de la Palatul Victoria, care își spală rufele la televizor, în detrimentul revenirii din criza economică și sanitară a României.

„Educația este cheia dezvoltării României”

O vorbă veche și înțeleaptă spune așa: „Arată-mi cum funcționează sistemul de educație astăzi, ca să-ți spun ce viitor va avea țara ta!”

Deși guvernele anterioare au cunoscut acest aspect, au neglijat complet problemele din învățământul românesc, lăsând unele lucruri să se agraveze de la un an la altul. Zeci de miniștri au clamat reforma, au promis investiții și au amăgit populația cu angajamente iluzorii. Din păcate, lipsa atenției guvernamentale în educație se măsoară prin indicatori obiectivi.

Spre exemplu, în anul 2019 țara noastră ocupa un rușinos loc în rândul statelor europene cu privire la accesul la educație, la rata de abandon școlar, la starea infrastructurii și atenția acordată cadrelor didactice. Speranța a renăscut la finalul anului 2019, atunci când singurul partid care și-a asumat să preia guvernarea țării și să reformeze România a fost Partidul Național Liberal.

Când muncești onest și cu dorința de a schimba lucrurile în bine, vine și răsplata pe măsură. Nu pot să ascund că am aflat cu deosebită bucurie faptul că județul Suceava a obținut rezultate peste media națională la simulările care pregătesc evaluare națională din această vară. Este o veste minunată, la care au contribuit deopotrivă elevii, cadrele didactice, profesorii și autoritățile administrației publice locale. Îi felicit pe toți!

Cu toate acestea, dacă ne uităm în profunzime, suntem încă foarte departe de ceea ce ne dorim să se întâmple cu educația din România și cu performanțele elevilor. Nu avem cum să nu constatăm că reformele începute anul trecut, în perioada Guvernului PNL, care au însemnat alocări financiare fără precedent pentru modernizarea infrastructurii școlare, dotarea cu echipamente electronice, conectarea la internet și calificarea a sute de dascăli prin masteratul didactic, încep să producă efectele pozitive pe care le așteptăm de ani de zile.

Așadar, în anul 2020 PNL a demonstrat că prin concursul tuturor factorilor implicați putem să schimbăm soarta educației din României, dar și a altor sectoare prioritare.

Vă spun sincer că sunt bucuros să aflu că viziunea asupra educației adusă de proiectul prezidențial „România educată” și pusă în practică de acțiunea unor ministere s-a schimbat în mod semnificativ, astfel încât să vorbim mai puțin despre reformă și să o simțim mai puternic prin rezultatele măsurilor luate.

Dacă vorbim despre problema dureroasă a abandonului școlar, caracteristic copiilor care provin din familii cu situații financiare delicate, atunci nu pot să nu constat că măsurile pe care Ministerul Muncii și Protecției Sociale le aplică sau intenționează să le aplice chiar de anul acesta, ca pachete integrate de asistență socială, vor conduce la creșterea gradului de acces la educație al copiilor cu posibilități materiale reduse.

Dacă vorbim despre problema deficitului de cadre didactice bine pregătite dispuse să profeseze și în mediile mai puțin favorizate, atunci salarizarea atractivă pe care o va propune Ministerul Educației, concomitent cu dezvoltarea masteratelor didactice și creșterea promovabilității la concursul de titularizare, va conduce la o și mai bună resursă umană în educație. Dacă ne gândim încă la pereți scorojiți, la toalete rudimentare sau la lipsurile acute de materiale didactice, atunci fondurile alocate prin PNRR, prin fonduri structurale sau prin credite contractate de Guvern ne vor conduce la situația în care să nu mai avem discuții în spațiul public despre școli cu toalete în curte sau fără conexiuni minimale la comunicații electronice.

Nu cred că succesul reformării educației românești trebuie să nască pretenții de paternitate. Dimpotrivă, cred că problema educației românești a fost tocmai orgoliul politic al decidenților, căci, odată cu schimbarea Guvernului sau a Parlamentului, totul se lua de la zero. Personal, cred că modernizarea și dezvoltarea învățământului românesc trebuie să se fundamenteze pe baze consensuale între toate partidele politice. Numai așa va dura! De asemenea, nu cred că doar dascălii sau părinții pot să realizeze obiectivele acestei reforme. Povara nu trebuie să pice doar pe umerii lor! Am convingerea că succesul va veni numai prin efortul nostru, al tuturor: elevi, dascăli, părinți, primari, consilieri locali, parlamentari, miniștri, societate civilă și mediul de afaceri.

„Jocul unor imaturi politic pe seama sănătății românilor și tăcerea unui președinte”

Stimați colegi parlamentari, mă adresez dumneavoastră fiindcă situația din țara noastră este gravă spre foarte gravă, din cauza iresponsabilității cu care coaliția guvernamentală tratează situația din domeniul sănătății, mai ales acum, în plină pandemie. Poate că înțeleg încordarea de mușchi dintre USR și PNL, pornind de la scandalul de la Ministerul Sănătății; poate îmi pot explica pozițiile ambilor incompetenți, Vlad Voiculescu și Florin Cîțu, fiindcă ambii au dreptate când se acuză unul pe celălalt de incapacitatea de a conduce responsabil frâiele țării.

Însă este inacceptabil ca, pe seama unor orgolii personale de preamărire, sănătatea românilor să fie pusă în pericol. Ministerul Sănătății nu are șef; Cîțu, care s-a autonumit interimar, a delegat toată responsabilitatea unui playboy, unui fotomodel. În acest timp, nu avem rezultatele anchetei incendiului de la „Matei Balș”, nu avem responsabili și nici răspunsuri la moartea prin asfixiere în tirul ATI al SMURD. Testările sunt din ce în ce mai puține, iar Guvernul pare să fi abandonat complet orice testare, ca să nu mai vorbim de anchetele epidemiologice. Doar edilii mai fraieri se apucă să raporteze corect cifrele, riscând să aibă localitățile închise în scenariul roșu; cei mai deștepți, pur și simplu, nu testează.

Dacă vă aduceți aminte, noi, PSD, am cerut de luni de zile să se facă testări, iar scenariul unei localități să fie considerat în funcție de rata de incidență. Ce a făcut guvernul actual? Fix pe dos! Mai puține testări, criterii subiective de închidere a unor localități, de multe ori lăsând aparența unor închideri politice!

De parcă ar vorbi despre cincinal și producție la hectar, Cîțu declară senin că epidemia este sub control în România! Se ridică restricții pe baza unor cifre măsluite și în funcție de nevoia politică a unuia sau a altuia de a candida la un congres intern.

Domnilor guvernanți, tot nu vreți să vă treziți! Vă uitați pe cifrele care contează cu adevărat? Aproape 1.500 de români în ATI. Aceasta înseamnă că se află în stare gravă, iar statisticile publice arată că gradul de ocupare a paturilor COVID la ATI este în ușoară creștere!

Mai trist și mai grav este că numărul deceselor din cauza COVID-19 a crescut cu 74% față de 20 martie anul curent! Pe deasupra, mai aflăm de la un fost ministru al sănătății că toți au mințit și că, de fapt, numărul românilor care mor în pandemie este, de fapt, mult mai mare!

În tot acest timp, președintele Iohannis tace. Iohannis are o tăcere asurzitoare, iar în tot vacarmul guvernamental și într-o țară neguvernată președintele tace în continuare. Nu știm dacă se gândește la ceva în timp ce tace sau dacă, de fapt, nici nu îi pasă. Poate a obosit și nu vrea să fie deranjat în timp ce... Adevărul este că nu știm cu ce se ocupă președintele Iohannis. Nu le mai spune nimic românilor, nici despre politica externă – a se vedea situația gravă din Ucraina –, nici despre cea internă. Președintele Iohannis tace, în timp ce „Guvernul meu” se autocanibalizează, iar românii mor arși sau sufocați de incompetență și orgolii mărunte.

Nu vreți voi toți să dormiți la voi acasă și să lăsați țara să fie condusă de oameni competenți și cărora chiar le pasă?

„Guvernul PNL–USR, la masă cu mafia, la masă cu incompetenții”

Ceea ce, din nefericire, era de așteptat s-a întâmplat: principalele partide de guvernământ, PNL și USR, reiau circul din perioada 1996–2000, pe care mulți români nu l-au uitat, nu pot și nu trebuie să îl uite! Este un circ pe care dreapta politică – ajunsă la guvernare și atunci, și acum pe bază de manipulare, minciuni la cancelarii străine și așteptări nerealiste – îl impune în loc de bună guvernare, în loc de responsabilitate, în loc de luptă cu pandemia și cu dificultățile economice majore!

Este greu de acceptat că un partid votat de sub 5% dintre românii cu drept de vot, USR PLUS, ține în șah nu doar PNL-ul – e treaba lor –, ci o țară întreagă, o țară sătulă de restricții, sătulă de măști obligatorii, dar neconforme, sătulă de achiziții imorale și nelegale, sătulă de împrumuturi de zeci de miliarde de euro care nu se văd nicăieri și despre care nimeni nu spune ce destinație au luat, sătulă să vadă România sub 50 de state din lumea a treia – din care 15 dictaturi, stimați colegi – la nivelul sprijinului real oferit populației și mediului de afaceri, angajatorilor.

Colac peste pupăză, avem un prim-ministru și un viceprim-ministru mitomani notorii. Unul ne spune că suntem pe locul 4 în UE la vaccinare, altul, brusc, când se supără ca văcarul pe sat – acesta este nivelul! –, că suntem pe locul 25. E destul!

Acest guvern trebuie să înceteze cu circul și să se apuce de guvernare! Sau să plece acasă!

Rusia e cu nave și armată în apropierea noastră, iar lumea e în pragul unei noi crize economice globale. Românii sunt, pe drept, la limita răbdării, iar voi le dați povești și minciuni. Opriți-vă!

Vlad Voiculescu, cel mai prost ministru al sănătății din toată istoria respectivului minister, nu poate fi motivul pentru care România și românii să sufere! Orgoliul vostru de pigmei politici nu poate fi motivul pentru care nimeni nu mai e responsabil de nimic în guvernarea voastră. Opriți-vă!

USR i-a făcut pe cei de la PNL mafioți și zombi politici și tăinuitori ai cifrelor reale ale pandemiei. Cei de la PNL îi fac pe miniștrii USR-iști sabotori și incompetenți. Cum veți mai lucra unii cu alții pentru români? Veți fi – voi o spuneți – o adunătură de mafioți și de incompetenți? Ce să mai creadă oamenii?

Timpul vostru s-a scurs, din nefericire pentru români, fără folos! Dacă nu știți sau nu vreți să guvernați, este vremea să plecați! Nu mai reprezentați pe nimeni, doar găștile și clanurile și „famigliile” voastre de pungași.

Plecați! Este timpul să ne întoarcem la popor. Da, acel popor de care de 4 luni nu vă pasă. Voi erați prea ocupați cu împărțeala pe funcții și cu delegările de responsabilități.

Plecați și ascultați ce au românii să vă spună. Lăsați-i să vorbească la urne, la alegerile anticipate!

„Lansarea platformei «Rural European Innovation Area» – REInA”

Lansarea recentă a inițiativei Rural European Innovation Area (REInA), sub coordonarea doamnei comisar pentru cercetare și inovare Mariya Gabriel și a președintelui EIT (Institutul European pentru Inovare și Tehnologie), Gioia Ghezzi, este o oportunitate ce trebuie valorificată și de zonele rurale din România.

REInA este o platformă paneuropeană accesibilă care are ca scop colectarea inițiativelor inovatoare ce pot aduce îmbunătățiri sectorului rural din spațiul european. Astfel, REInA dorește să reprezinte vocea celor ce activează în zonele rurale europene, sprijinind progresul, creșterea și activitățile economice din acest mediu. Mai mult decât atât, pentru a se alinia cu noile strategii verzi ale Uniunii Europene, această inițiativă își propune să atingă toate rezultatele menționate mai sus într-un mod cât mai ecologic, echitabil și durabil.

Un aspect important al acestei platforme este faptul că aceasta nu va acționa doar ca un simplu instrument de colectare și centralizare a inițiativelor ce privesc mediul rural, ci va reprezenta un mediu de informare veridic și de încredere. Astfel, platforma va facilita accesul la informații ce privesc organizarea de concursuri, apeluri și alte acțiuni, dar va putea fi utilizată și pentru a promova provocări relevante, toate legate de axele rurale și teritoriale.

În asentiment cu domnul președinte al Comisiei ITRE din Parlamentul European, Cristian Bușoi, consider că este de datoria noastră, ca politicieni, să susținem proiectele de această natură, prin identificarea de instrumente financiare care să finanțeze și să accelereze dezvoltarea noilor tehnologii și a practicilor inovatoare aplicabile în zonele rurale, desigur, punând accent și pe beneficiile ce îi revin României.

În acest sens, România s-ar putea bucura de avantaje multiple, deoarece o inițiativă de această anvergură poate aduce un impact pozitiv pentru toate activitățile comerciale desfășurate în zonele rurale, indiferent dacă sunt legate de sectorul primar – agricultură, creșterea animalelor, silvicultură, acvacultură, pescuit –, sectorul industrial sau de servicii.

Pe lângă ajutorul financiar, REInA ar putea sprijini și procesul de instruire a românilor ce locuiesc și activează în mediul rural în ceea ce privește utilizarea noilor tehnologii, astfel încât să le poată încorpora în afacerile lor sau să fie pregătiți să înființeze noi afaceri care dispun de la început de aceste sisteme inovatoare.

Prin urmare, revenind la aspectele ce țin de implicarea la nivel de conducere, este necesar ca la nivelul sistemului de educație, încă din ciclurile de învățământ elementare și secundare, să se pună accent pe cursuri ce cresc aptitudinile digitale și inovative, pentru a pregăti viitoarea forță de muncă din acest sector.

Ca un prim pas în această direcție, dar mai ales ținând cont de contextul pandemic actual, REInA intenționează să organizeze cursuri de formare online, așa-numitele „massive open online courses”, ce vor fi disponibile în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene, materiale ce ar putea fi ulterior preluate și traduse și la nivel național, pentru a permite unui public cât mai larg să aibă acces la informație.

Referitor la această inițiativă, consider că obiectivul de a oferi modele de mentorat prin promovarea informațiilor legate de tehnici alternative este extrem de important și ar putea accelera o eventuală schimbare de percepție și mentalitate privind modalitatea de gestionare a activităților agricole.

Astfel, pentru că potențialul agricol românesc este bine cunoscut, sunt sigur că prin Rural European Innovation Area avem șansa de a aduce automatizarea sarcinilor repetitive la un alt nivel, ajutând micii fermieri să își extindă activitatea și să devină mai eficienți, mai profitabili, în special în contextul în care efectele pandemice au fost puternic resimțite și în activitatea acestui sector. Deoarece REInA este un instrument ce ajută procesul de tranziție ecologică și digitală, îmi doresc ca România să se mobilizeze corespunzător pentru a reuși să acceseze acest sprijin.

„Planul național de redresare și reziliență, în dezbatere la Bruxelles”

Comisii de specialitate, consultări interministeriale, consultări cu reprezentanții societății civile din România și, nu în ultimul rând, dezbateri publice cu reprezentanții mediului de afaceri – prin aceste etape a trecut până la acest moment Planul național de redresare și reziliență, inițiativă ce are ca scop primordial relansarea și reformarea economiei din țara noastră. Mulți spun că este vorba despre un proiect prea ambițios, utopic chiar, însă eforturile care au fost depuse pentru structurarea inteligentă în vederea atragerii de fonduri europene susțin, de fapt, o viziune pragmatică, centrată pe nevoile principale ale României.

Cei șase piloni pe care este structurat PNRR pot atrage granturi în valoare de până la 312,5 miliarde euro și pot facilita împrumuturi de până la 360 miliarde euro, conform datelor publicate de către Executivul european. Din cele 750 miliarde de euro destinate „Next Generation EU”, Comisia Europeană a alocat 672,5 miliarde de euro instrumentului temporar MRR, Mecanismul de relansare și reziliență, în vederea finanțării planurilor naționale pe care le elaborează statele membre ale UE.

Demonstrarea eficienței și a unei perspective în acord cu valorile europene sunt condiții-cheie pentru aprobarea PNRR de către Comisie, dar și pentru susținerea și promovarea acestor valori la fiecare nivel al societății românești. Rezolvarea problemelor actuale și consolidarea unor măsuri inovative care să asigure țărilor membre posibilitatea depășirii crizei în care ne aflăm reprezintă scopul actual al Uniunii, dar și scopul cu care PNL a venit la guvernare, alături de: susținerea tranziției verzi și transformarea digitală, creșterea economică, reziliența socială și economică, crearea de locuri de muncă. Până la sfârșitul acestei luni, PNRR se va afla pe masa Comisiei Europene, așadar, acum, pe ultima sută de metri, presiunea pentru a finaliza acest proiect crește considerabil, dar și concomitent cu nerăbdarea de a ajunge cât mai repede la obiectivele propuse.

Campania de vaccinare este un avantaj deținut în momentul actual întrucât România se află încă în topul țărilor vaccinate, oferind un model de responsabilitate și eficiență. Odată ce PNRR va putea fi aplicat, România va ajunge să ofere și un model de revenire economică, de societate reformată și echitabilă. Ne dorim ca aceste scopuri să fie materializate și să reușim să ne adaptăm din ce în ce mai bine la provocările care pot surveni în viitor. Ne dorim mult, într-adevăr, dar fără perspectivă sunt imposibil de realizat schimbări substanțiale, iar noi trebuie să rămânem fideli acestui scop!

„Fragilitatea guvernamentală, evidentă, dar mimată și mai accentuat, desființează România”

Disensiunile dintre PNL și USR PLUS, în urma demiterii lui Vlad Voiculescu de la Sănătate, nu mai miră pe nimeni. Deși cei de la USR PLUS se clamează victime ale PNL și cer capul premierului Cîțu, după ce strategia renunțării la putere n-a convins pe nimeni, nici măcar propriul lor activ de partid, liberalii îi combat, amintindu-le că ei înșiși l-au susținut pe Florin Cîțu pentru șefia Executivului.

Dincolo de declarațiile agresive și de acuzațiile grave cu atingere directă la siguranța sanitară a poporului român, toți guvernanții noștri au un sigur scop. Se complac în această instabilitate politică și economică doar ca să își plătească niște polițe pentru cele nici 4 luni de conviețuire forțată la Palatul Victoria. Numai că această furtună artificială, creată într-un pahar cu apă, îi provoacă României grave și iremediabile prejudicii la nivel de imagine atât în plan extern, cât și în plan intern.

Nota de plată a luptei de orgolii dintre cei de la PNL și cei de la USR PLUS o decontează toți românii. Cu toții plătim în plus pentru orice achiziție sau serviciu prestat de care beneficiem, din cauza creșterii cursului leu–euro, provocată de certurile din Cabinetul Cîțu; cu toții vom plăti un tribut mare și pe termen lung prin alungarea a și așa puținilor noi investitori interesați să își deruleze afacerile în țara noastră. Tot pe termen mediu și lung vom fi obligați să suportăm și să susținem financiar, direct din propriile buzunare, creșterea ratei șomajului, declanșată de pandemie și amplificată de falimentul mult prea multor firme mai mici sau mai mari.

Recesiunea economică ne-a intrat deja pe ușă, iar guvernanții noștri de dreapta se fac că nu văd, fiind prea preocupați să-și pună poalele în cap în public și să-și spele mult prea multele rufe murdare tot la vedere. Nici conflictul militar mocnit de la granița de est a țării nu-i distrage de la jocurile de culise atât de individualiste. Și atunci cum am putea să ne imaginăm că le-ar păsa liberalilor și colegilor lor de la putere de la USR PLUS cu adevărat de soarta românilor când ei sunt cei care au decredibilizat procesul de vaccinare și întreaga pandemie, prin gesturile lor de încălcare în mod repetat a regulilor de protecție? Iar jocul declarativ privind trucarea numărului de morți de COVID denotă cât de insensibili ne sunt guvernanții în fața pierderilor celor dragi fiecăruia dintre noi, nu doar prin hazardul sorții, ci

și cu concursul direct al ocupanților vremelnici de la Palatul Victoria, care nu știu, nu pot și nici nu vor să gestioneze corect pandemia.

Dragi colegi de la guvernare, împărțitul pumnilor cu atâta dărnicie între dumneavoastră, cu prilejul demiterii lui Vlad Voiculescu, cel de neînlocuit, ne arată câte picioare în părțile moi ale corpului încasează tot din partea dumneavoastră, zi de zi, toți ceilalți români. Frecvența și cruzimea cu care vă hăcuiți, pur și simplu, între dumneavoastră la nivel declarativ dezvăluie lipsa de respect pe care o manifestați unii față de alții. Iar, dacă între dumneavoastră, la cel mai înalt nivel, vă permiteți gesturi din acestea tipice de maidan, ce respect pot să vă mai pretindă cei care v-au ales și și-au pus speranța în dumneavoastră? Răspunsul trebuie să vi-l găsiți dumneavoastră singuri și nu să vă limitați doar la atâta lucru. Trebuie să redresați România, să readuceți bunăstarea tuturor românilor!

După acest nou episod de bâlci politic pe care l-ați iscat, veți continua să guvernați prost tot împreună sau și mai prost ca până acum! Dar, cu siguranță, nu veți mai avea forța suficientă să mai îndreptați ceea ce ați stricat în doar 4 luni de coaliție de dreapta!

Marile reforme despre care vorbea președintele Klaus Iohannis înainte de alegerile parlamentare de la finalul anului trecut și pentru care ați confiscat guvernarea au murit înainte de a se naște! Le-ați omorât chiar în laboratorul în care au fost gândite. Și poate că acest gest este înspre binele românilor!

Dar binele absolut al românilor, în acest context pandemic grav, asezonat cu criza economică și cu contextul geopolitic impredictibil, ar fi să părăsiți cu toții guvernarea! Cu certitudine, nu o veți face! Nu vă permit așa ceva nici orgoliile și nici interesele uriașe! Spre nenorocirea României, într-un final, veți rămâne la guvernare și divorțul politic nu va mai avea loc. Mai mult ca sigur până după Paște nu se va întâmpla nimic între dumneavoastră. Însă cu prima ocazie un nou scandalul va izbucni, pentru că USR PLUS va pândi momentul revanșei. Altfel spus, veți alimenta la nesfârșit instabilitatea guvernării, accentuând spre maximum efectele nocive pe care vi le-am menționat anterior, în această pledoarie angajată strict în slujba tuturor românilor!

„Căile Ferate Române – transportul de marfă”

Traficul feroviar de marfă a suferit un declin major în ultimii 30 de ani atât în ceea ce privește volumul de transport, cât și în ceea ce privește volumul de prestații.

Sistemul național de transport reprezintă o componentă importantă a economiei naționale, destinată satisfacerii integrale și în condiții de eficiență economică maximă a necesităților privind mobilitatea populației și a necesităților de transport al mărfurilor.

Eficiența economică a sistemului național de transport poate constitui un suport important al dezvoltării economiei naționale sau, dimpotrivă, poate constitui un factor relevant de limitare a creșterii economice la nivel național și a interconectării economice cu Uniunea Europeană.

Creșterea eficienței economice a sistemului național de transport înseamnă, în principiu, promovarea modurilor de transport ieftine, astfel încât să se asigure minimizarea la nivelul economiei naționale a costurilor aferente transportului. Una dintre principalele cauze ale acestui declin o constituie existența unor distorsiuni economice pe piața transporturilor terestre de marfă, care limitează în mod artificial competitivitatea transporturilor feroviare.

Consecința principală a acestor distorsiuni o reprezintă pierderea aproape integrală de către calea ferată a clienților interesați de transportul expedițiilor de dimensiuni mici.

Toți acești clienți au migrat către transportul rutier, în primul rând datorită prețurilor mai atractive oferite de acest mod de transport.

Una dintre urmările acestei migrații a clientelei către transportul rutier o reprezintă extincția aproape completă a transportului intermodal și a transportului în vagoane izolate, ceea ce a condus inclusiv la degradarea facilităților sistemului feroviar destinate susținerii acestor tipuri de servicii: terminale intermodale, parc de containere, stații de triaj și facilități de triere în stațiile tehnice.

Viteza comercială redusă a trenurilor de marfă, care reprezintă o consecință a stării neadecvate a infrastructurii feroviare, a avut o contribuție la scăderea atractivității serviciilor de transport intermodal și a serviciilor de transport în vagoane izolate.

Una dintre principalele direcții de acțiune pentru stoparea declinului transportului feroviar de marfă constă în reconsiderarea modului de abordare a mentenanței, dezvoltării și exploatării infrastructurii feroviare, astfel încât să poată fi asigurat suportul logistic necesar creșterii vitezei de deplasare a trenurilor de marfă.

Deși rețeaua feroviară română are o capacitate de transport importantă și se situează aproape de media europeană în ceea ce privește densitatea, intensitatea utilizării rețelei situează România pe unul dintre ultimele locuri la nivelul UE.

Transportul feroviar este mai eficient din punctul de vedere al consumului energetic, este mult mai sigur, este mult mai puțin poluant și are o contribuție mult mai mică la emisia gazelor cu efect de seră.

Sistemul feroviar național trebuie să dezvolte logistica necesară și să identifice modelele de business cele mai eficiente pentru operarea transporturilor în containere.

Un procent de 30% din transportul rutier de mărfuri pe distanțe de peste 300 de kilometri ar trebui să fie transferat până în 2030 către transportul pe calea ferată, acest procent trebuind să depășească 50% până în 2050.

Având în vedere prognozele de creștere economică, aceasta înseamnă cel puțin triplarea până în 2030 a volumului actual de prestații privind transportul feroviar al mărfurilor, urmată de o nouă creștere majoră până în 2050.

Nicio schimbare majoră în domeniul transporturilor nu va fi posibilă fără sprijinul unei rețele adecvate și al unei utilizări mai inteligente a acesteia.

Investițiile în infrastructura transporturilor impulsionează creșterea economică, creează bunăstare și locuri de muncă și favorizează accesibilitatea geografică, comerțul și mobilitatea persoanelor. Ea trebuie să fie planificată astfel încât să se maximizeze impactul pozitiv asupra creșterii economice, minimizându-se impactul negativ asupra mediului.

Sistemul feroviar român are nevoie de o rețea primară de magistrale feroviare destinate transportării unor volume mari

și consolidate de mărfuri și de pasageri, cu randament ridicat și emisii reduse, datorită utilizării pe scară largă a unor soluții de transport mai eficiente în combinații multimodale, precum și datorită aplicării pe scară largă a unor tehnologii avansate.

În cadrul acestei rețele primare, ar trebui implementate pe scară largă instrumente bazate pe tehnologia informației pentru optimizarea orarelor și a fluxurilor de trafic, simplificarea procedurilor administrative, permiterea localizării și urmăririi mărfurilor.

Piața transportului feroviar de mărfuri are un caracter puternic concurențial.

Din nefericire, având în vedere că această piață se confundă, practic, cu piața expedițiilor de mari dimensiuni, care este o piață închisă, concurența din interiorul sistemului feroviar nu este de natură să conducă la atragerea de noi clienți către calea ferată. Această concurență a condus însă la cristalizarea unor modele de business eficiente, care trebuie valorificate inclusiv din perspectiva dezvoltării viitoare a transportului intermodal și a celui în vagoane izolate.

În timp ce toată Europa mizează tot mai puternic pe transportul feroviar, în România încă se promit cioturi de autostradă, bucăți care mai mult înrăutățesc traficul, deoarece cresc viteza pe tronsoane scurte, ceea ce duce la aglomerări în punctele următoare.

Spre exemplu, potrivit celor mai recente date, s-au reparat capital sub 500 de kilometri de cale ferată în perioada anilor 1990–2020, în condițiile în care doar în 1989 au fost reparați capital circa 600 de kilometri.

De la an la an, numărul trenurilor s-a redus, la fel și cel al călătorilor și al tonelor de marfă transportate pe drumul de fier.

Firmele de transport auto s-au înmulțit însă, asemenea ciupercilor după ploaie, la fel și numărul autovehiculelor.

În cazul transporturilor de marfă, transportul auto a câștigat mai ales din cauza schimbării structurii economiei.

Compania CFR Marfă a ajuns în pragul falimentului din cauza unor directori care au făcut jocurile operatorilor privați, deși erau angajații operatorului de stat, iar falimentul a început să bată la ușă după ce Comisia Europeană a decis recent că statul român trebuie să recupereze cel puțin 570 de milioane de euro de la CFR Marfă.

În paralel, în ultimul bilanț anual, societatea a înregistrat pierderi de peste 50 de milioane de euro și o cifră de afaceri de 150 de milioane de euro. Suma reprezintă, de fapt, toate taxele pe care CFR Marfă nu le-a plătit la bugetul de stat ca orice altă firmă din acest sector.

CFR Marfă este o societate aflată în dificultate cel puțin din 2009. Comisia Europeană a evaluat diferitele măsuri în temeiul orientărilor sale privind salvarea și restructurarea. Trebuie precizat că, recent, Comisia Europeană a hotărât că ajutorul de stat acordat în anul 2013 operatorului de transport feroviar este ilegal.

Multe linii sunt într-o stare de degradare din cauza lipsei cronice de întreținere și investiții. Majoritatea activelor legate de cale se află pe ultimele lor etape, potrivit unui studiu al Parlamentului European.

România are aproximativ 11.000 de kilometri de cale ferată și mai mult de 1.000 de stații, dar au fost puține investiții în calea ferată de la încheierea comunismului. Limita de viteză este de 35 km/h-50 km/h pe aproape o treime din rețea și la 80 km/h cu încă 40%, se arată în studiu. Faptul că în anul 2021 nu mai poate fi evitat subiectul CFR Marfă și al datoriilor acumulate la bugetele publice se confirmă și de către liderii partidelor de la guvernare.

Reprezentanți ai Ministerului Transporturilor ne-au precizat că suma este de doar 400 de milioane de euro și că 170 de milioane de euro s-ar fi plătit deja sub diferite forme. Mai mult, conducerea CFR Marfă susține că societatea ar avea de încasat datorii de peste 500 de milioane de lei.

Operatorii privați au susținut că CFR Marfă ar fi beneficiat de ajutoare de stat cu încălcarea normelor UE în materie, după cum au precizat reprezentanții Comisiei Europene.

Conform ultimului bilanț contabil depus de CFR Marfă la Ministerul Finanțelor Publice, date referitoare la anul 2019, societatea a înregistrat o cifră de afaceri de 674 milioane de lei, iar despre profit nici nu poate fi vorba – a înregistrat pierderi de 237 de milioane de lei. Așa că societatea care are o cifră de afaceri de aproape 150 de milioane de euro nu are cum să plătească până în august, doar din activitatea sa economică, o sumă de 570 de milioane de euro.

Deși Comisia Europeană a impus un termen de 6 luni pentru plata celor 570 de milioane de euro, CFR Marfă se află într-un regim special de reorganizare, denumit concordat preventiv, care i-ar putea permite să amâne plata celor 570 de milioane de lei până în martie 2022.

Soluția nu doar pentru CFR Marfă, ci pentru întreg sistemul feroviar românesc, dincolo de decuplarea lipitorilor private de la sistemul de stat, este constituirea CFR Holding, care să reunească sub o singură umbrelă CFR Călători, CFR Marfă, CFR Infrastructură și celelalte companii și divizii conexe. Este singurul model funcțional în absolut toate țările continentale de la vest de România, începând de la Ungaria. MAV Cargo (Ungaria) și PKP Cargo (Polonia) sunt operatori feroviari puternici, ultimul fiind un concurent serios în Europa pentru gigantul DB Cargo (Germania).

Utopia spargerii CFR, aplicată în 1997, este clar că duce la un singur rezultat, vizibil azi în teren: distrugerea sistemului feroviar și falimentarea operatorilor de stat, aceasta în condițiile în care operatorii de stat occidentali sunt puternici, în plină expansiune și inovare tehnologică, dar mai ales profitabili.

CFR Marfă are peste 5.500 de angajați, în timp ce principalul competitor, Grupul Feroviar Român, are 2.200 și o cifră de afaceri mai mare cu 100 de milioane de lei decât a societății de stat.

Închiderea companiei și valorificarea bunurilor CFR Marfă este varianta care sperie cel mai mult sindicatele din domeniu.

Astfel, datoriile totale ale companiei, luând în calcul chiar și decizia Comisiei Europene, sunt mult sub activul companiei, evaluat la 5,1 miliarde de lei, așa cum arată evidențele contabile și evaluările avute în vedere la depunerea planului concordatar.

Organizația Patronală a Societăților Feroviare Private din România, OPSFR, care este alcătuită din 15 operatori de transport feroviar, ce reprezintă în total 70% din cota de piață la nivelul de transport feroviar de marfă din România, dorește ca CFR – SA să recupereze integral debitul de un miliard de lei de la CFR Marfă și să folosească suma respectivă pentru lucrări de reparații ale infrastructurii feroviare.

CFR Marfă a scos la licitație în iunie 2013 un pachet cu 51% din acțiunile sale. Grupul Feroviar Român, GFR, a rămas singurul concurent în cursa pentru privatizarea CFR Marfă și a câștigat inițial licitația, cu o ofertă de 202 milioane de euro. Licitația a fost apoi anulată.

Comisia de privatizare a comunicat către GFR că privatizarea nu poate avea loc deoarece unele bănci creditoare ale CFR Marfă nu și-au dat acordul pentru schimbarea acționariatului. De asemenea, potrivit GFR, Consiliul Concurenței nu a avut timpul necesar pentru a se pronunța asupra tranzacției.

Tentativa de privatizare din 2013 a fost un simulacru. Nimeni din autorități ori dintre așa-zișii „ofertanți”, GFR și TFG, nu a avut în intenție să achiziționeze CFR Marfă. Valoarea cumulată a companiilor ofertante era de câteva ori mai mică decât datoria totală a CFR Marfă, pe care ar fi preluat-o odată cu privatizarea.

În fapt, la acea dată valorile companiilor respective, GFR și TFG, erau mai mici decât doar două active ale CFR Marfă, respectiv cele două vase RO-RO uitate în Portul Constanța.

Scopul acelui simulacru a fost doar adormirea vigilenței autorităților europene, pentru ca devalizarea CFR Marfă să poată continua în liniște pentru încă 5-10 ani, până când nu mai e nimic de devalizat.

În timp ce GFR și alte companii private obțin tot mai multe contracte cu companii private, CFR Marfă rămâne doar cu contracte cu societăți și regii de stat. Unele dintre ele, cum ar fi complexele energetice, se află și ele într-o situație financiară grea și nu își plătesc facturile către societatea feroviară.

CFR Marfă a fost constituită ca societate pe acțiuni la 1 octombrie 1998, ca urmare a reorganizării operatorului feroviar istoric român Societatea Națională a Căilor Ferate Române, SN CFR.

CFR Marfă furnizează servicii de transport feroviar de mărfuri, cum ar fi, printre altele, cărbune din producția internă, ciment, produse chimice, cereale și oleaginoase, lemn, sare și metale.

Potrivit unui proiect de hotărâre de guvern pentru aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2021, publicat de Ministerul Transporturilor, 1.400 de salariați ar urma să fie disponibilizați de la CFR Marfă în acest an.

Compania are plăți restante de aproape 4 miliarde lei și așteaptă aprobarea mecanismului de dare în plată pentru stingerea datoriei de 570 milioane euro, ajutor incompatibil.

Compania înregistrează plăți restante de 3,9 miliarde lei și așteaptă avizul Comisiei Europene pentru un mecanism de dare în plată prin care să fie stinsă datoria de 570 milioane euro – aceasta reprezintă ajutorul de stat acordat ilegal în 2013 și dobânzile aferente.

Astfel, potrivit proiectului de buget pe care l-a publicat Ministerul Transporturilor, „numărul prognozat de salariați la finele anului 2021 va scădea față de cel realizat la 31.12.2020 cu 1.400 de salariați”.

În decembrie 2017 Comisia Europeană a inițiat o investigație aprofundată pentru a stabili dacă mai multe măsuri luate de România în sprijinul societății CFR Marfă respectau normele UE privind ajutoarele de stat, în special conversia creanțelor în acțiuni în valoare de aproximativ 363 de milioane de euro (1,669 miliarde lei) în 2013, și a constatat că „statul a acționat mai degrabă în calitate de autoritate publică decât ca acționar al societății.

Prin urmare, Comisia a concluzionat că sprijinul din bani publici acordat de România a conferit societății CFR Marfă un avantaj economic neloial față de concurenții săi. Prin urmare, aceste măsuri constituie ajutor de stat în sensul normelor UE”, a explicat în 2020 Reprezentanța Comisiei Europene în România.

„Exporturi pe bani puțini, importuri pe bani mulți – această boală a agriculturii românești se rezolvă doar prin investiții”

În anul 2020 seceta severă a afectat puternic culturile cerealiere din țara noastră, producția fiind și cu până la 40% mai mică față de producția medie înregistrată în anii anteriori. Cu toate acestea, România a reușit să realizeze a șasea producție de grâu din Uniunea Europeană, de peste 6,4 milioane de tone, din care aproape două treimi au luat calea exporturilor comunitare și extracomunitare. La prima vedere, să exporți câteva milioane de tone de cereale poate să pară o mare reușită, însă, dacă ne uităm în conturile fermierilor, putem observa că banii încasați sunt extrem de puțini, din cauză că cerealele au fost exportate aproape exclusiv sub formă de materii prime pentru industriile agroalimentare și sectoarele zootehnice din alte state. Din exportul de grâu, în conturile fermierilor români abia dacă au intrat 840 de milioane de euro, în vreme ce deficitul balanței comerciale apasă, de la un an la altul, tot mai greu tocmai pe comerțul cu produse agricole.

Într-o agricultură modernă, seceta nu are cum să fie un factor de restrângere a productivității, pentru că sistemele de irigații substituie în cea mai mare parte capriciile vremii. Din păcate, știm cu toții că în perioada anilor ’90 s-au ales praful și pulberea de vechea infrastructură de irigații, iar în perioada guvernelor socialiste s-a promis mult și nu s-a făcut nimic. Promisiunile guvernelor PSD privind investițiile în aducțiuni de apă nu au fost decât minciuni propagandistice, ale căror picioare scurte s-au văzut exact atunci când fermierii români aveau cea mai mare nevoie de aceste investiții. Dimpotrivă, sub argumentul că modernizează infrastructura de irigații, PSD dădea tunuri financiare din bugetul de stat. Când ne uităm în urmă, constatăm că banii s-au cheltuit și nu știm pe ce, iar când inventariem infrastructura de irigații nu regăsim decât munți de rugină, echipamente nefuncționale și proiecte rămase pe hârtie.

Nu cred că trebuie să vă mai spun câte intervenții am avut în Parlament pe această temă, pentru că de ani de zile susțin că agricultura românească are nevoie de o schimbare sistemică. Cu mici spoieli și improvizații nu vom construi o agricultură performantă și competitivă. Niciun român care muncește în agricultura noastră nu va prospera atâta vreme cât acesta își vinde producția imediat după recoltare, la capătul tarlalei, fără niciun fel de valoare adăugată și la momentul în care prețul este cel mai mic. M-a bucurat că, în iulie 2020, Președintele României și prim-ministrul Orban și-au asumat un plan național de investiții care să elimine principalele deficiențe ale agriculturii românești – investiții în irigații și sisteme de depozitare, stimularea întreprinderilor mici și mijlocii de prelucrare a produselor agricole, sprijinirea și stimularea tinerilor pentru a lucra în agricultură și pentru a concepe acest domeniu la fel ca orice alt business modern.

Așadar, procesul de reformă a fost demarat încă de anul trecut, iar anul acesta s-au deschis multiple oportunități să îl susținem cu bani de la Uniunea Europeană, fie prin Mecanismul de redresare și reziliență, fie prin cadrul financiar multianual. Este motivul pentru care, personal, cred că miniștrii responsabili din actualul Guvern trebuie să se concentreze pe realizarea proiectelor de reformă pe care oamenii le așteaptă.

De asemenea, opoziția din PSD, căreia i se datorează în cea mai mare parte situația gravă din agricultură, ar trebui să demonstreze, chiar și în al 12-lea ceas, responsabilitate și să pună umărul la modificările structurale de care are nevoie agricultura pentru a performa.

„Planul urbanistic general al Iașiului trebuie reglementat!” Haos urbanistic la Iași. Fantoma PUG-ului bântuie de peste 20 de ani prin dulcele târg, oraș în care, în absența unui plan urbanistic general, fiecare construiește după cum îl duc capul și conștiința.

De mai bine de două decenii, documentul ce poate reglementa toate problemele de urbanism din municipiul Iași bate pasul pe loc. Planul urbanistic general a devenit o piatră de moară pentru autoritățile locale. Avem nevoie de acest PUG pentru a reglementa o dată și pentru totdeauna situația construcțiilor din municipiul Iași, situație care mereu a stârnit controverse.

Deși pare greu de crezut, reglementările după care se ghidează administrația locală sunt cele din 1998, cu detalii care nu mai corespund standardelor actuale.

După ce Primăria Iași a lungit nepermis actualizarea PUG-ului municipiului, ieșenii se confruntă cu o altă situație. Documentația s-a blocat la Ministerul Culturii, for care a anunțat că, pentru ca planul să fie realizat, este nevoie de un nou set de studii arheologice și un nou set de studii istorice. Practic, ne-am întors de unde am plecat, ceea ce arată că problema urbanistică din municipiul Iași va mai dura cel puțin 3-4 ani.

De ce trebuie ieșenii să suporte toate problemele generate de haosul din urbanism? Întârzierea realizării PUG-ului arată o lipsă clară de implicare a autorităților locale și centrale și o pasare premeditată a răspunderii. Dacă cei de la Primăria Iași nu au fost în stare în atâția ani să facă documentațiile necesare, acum ne lovim de o nouă problemă.

Nimeni nu contestă faptul că este nevoie ca aceste studii arheologice și istorice să fie realizate, sunt chestiuni absolut firești în realizarea unei documentații de asemenea anvergură. Însă nu este normal ca aceste lucruri să treneze atâta vreme, iar sutele de mii de locuitori ai orașului să sufere, în timp ce profilul fizic al Iașiului se modifică de la an la an prin PUZ-uri acordate de multe ori la limita și dincolo de limita legalității și a bunului-simț.

Toate aceste deficiențe, aceste situații care au dus la derapaje grave în urbanism, au afectat imaginea municipiului Iași.

Iașiul a ajuns să se dezvolte într-un ritm amețitor, însă toate aceste etape de dezvoltare trebuie reglementate extrem de clar. În ultimii 20 de ani s-au încercat tot felul de variante și actualizări, însă nu s-a întâmplat absolut nimic. PUG-ul trebuie reglementat clar, fiecare zonă a orașului trebuie să fie bine conturată și delimitată. Toate instituțiile implicate, fie că vorbim despre Primăria Iași sau de ministerele de resort, ar trebui să-și dea mâna și să rezolve problema, nu să o amâne la nesfârșit. Iașiul are nevoie urgent de un PUG valabil, nu de noi studii, pentru a ne întoarce de unde se pare că nu am plecat niciodată. Municipiul Iași se află în pragul unui adevărat haos urbanistic! Aceasta este realitatea! Iar birocrația și așa-numiții „specialiști” nu fac altceva decât să lungească acest amalgam de probleme din orașul celor șapte coline.

Ca deputat de Iași, voi face tot ce îmi stă în putință pentru ca, în perioada imediat următoare, blocajul acesta întreținut artificial de unii să fie depășit. Nu poți pretinde modernitate într-un oraș grevat de practici fanariote!

„Politrucii dreptei aruncă România în haos, prin sabotarea activității în domeniul medical, din cauza luptelor pentru funcțiile guvernamentale”

PSD a avut dreptate! Datele din pandemie au fost măsluite! Coaliția austerității naționale a falsificat numărul morților și al persoanelor infectate, în funcție de interesul politic. Guvernanții dreptei au restricționat drepturile românilor și au manipulat rezultatul alegerilor, în timp ce au jefuit România.

Românii trebuie să afle adevărul, iar USR PLUS este dator să voteze în Parlament pentru înființarea comisiei de anchetă, solicitată de PSD, privind falsificarea datelor pandemiei. Cu alte cuvinte, pentru aflarea adevărului, USR PLUS are obligația să treacă de la vorbe și acuzații la fapte.

PSD a solicitat săptămâna trecută, din nou, convocarea Birourilor permanente reunite pentru a se vota înființarea Comisiei parlamentare de anchetă privind falsificarea datelor pandemiei, pe care actuala putere o tergiversează de două săptămâni.

A fost nevoie să se certe bandiții și să-și arunce cu lăturile guvernării în cap ca să avem reconfirmarea unor adevăruri crâncene: manipularea numărului morților de COVID în funcție de interesele politice, măsluirea datelor despre vaccinarea din centrele speciale și jafurile fără precedent din banii publici.

Domnul Voiculescu, fostul ministru al sănătății, ne spunea că „Unifarm reprezintă unul dintre cele mai mari jafuri ale pandemiei”. Dânsul știa toate acestea și când era ministru, dar a preferat să tacă și să-și păstreze funcția călduță, asigurată prin susținerea PNL. Caracter, nu glumă!

USR PLUS, care tot clamează transparența, nu mai are nicio scuză dacă nu va vota în Parlament comisia de anchetă propusă de PSD, pentru ca românii să afle întreg adevărul despre nenorocirile făcute de guvernele lui Iohannis în spatele pandemiei.

PSD vrea ca vinovații să răspundă. Coaliția dreptei trebuie să dea socoteală pentru bolnavii cronic care au murit pentru că nu au avut acces la serviciile medicale, pentru bătrânii răpuși de COVID pentru că nu au fost programați la vaccinare, în timp ce erau vaccinați specialii și esențialii, pentru copiii care au pierdut un an de educație pentru că nu au avut acces la învățământul online, pentru bolnavii aruncați afară din spitale, pentru morții din tirurile transformate în secții de COVID, pentru falimentul economiei și al firmelor cu

capital românesc și pentru zecile de mii de români rămași fără un loc de muncă. 400 de oameni au murit în spitalele COVID de la izbucnirea crizei politice în care PNL și USR își aruncă cu lăturile guvernării în cap. Sute de bolnavi au ajuns să zacă pe holurile spitalelor și în camerele de gardă pentru că nu sunt locuri la ATI. Mii de bolnavi cronic așteaptă zadarnic să aibă acces la serviciile de sănătate.

România se scufundă în nenorocire din cauza acestei sinistre coaliții de guvernare cuprinse de scandal, iar președintele Iohannis, cel care a girat acapararea puterii de PNL–USR PLUS și UDMR și l-a impus premier pe Cîțu, tace complice.

Crimele și hoțiile nu trebuie acoperite! Românii trebuie să știe adevărul, pentru ca astfel de lucruri să nu mai fie posibile niciodată în această țară!

USR PLUS nu trebuie să aștepte ca premierul Cîțu să acopere faptele penale ale colegilor săi, ci trebuie să sesizeze organele penale ale statului, pentru că din declarațiile domnului Vlad Voiculescu reiese că au date certe privind aceste infracțiuni. Dacă nu o fac, sunt doar complicii făptuitorilor!

„Teste, nu școli închise!”

Stimați colegi, cred că sunteți la fel de conștienți ca mine de riscurile cu care se confruntă actualmente învățământul românesc, în condițiile în care riscurile de ordin educațional sunt dublate de riscurile de ordin epidemiologic.

După ce structura anului școlar a fost măcelărită de barda unor decidenți care nu ne-au făcut să înțelegem de ce a trebuit să aibă loc acest joc de-a online/offline/vacanța pentru unii/cursuri pentru alții, sistemul de învățământ românesc continuă să fie un teren al pasării responsabilității de la Educație la Sănătate, de la Sănătate la administrația locală.

În curând se termină și vacanța forțată, întreruperea școlii timp de o lună fiind nu numai ilogică, ci și în defavoarea copiilor. Sunt sute de mii de copii în sate, în orașe mici unde nu sunt probleme legate de pericolul pandemiei și totuși ei au intrat forțat într-o vacanță nejustificată. Recuperarea pierderilor masive de învățare produse anul acesta, precum și anul trecut nu este favorizată astfel; singurele favorizate de această decizie au fost, eventual, autoritățile, pentru a se deresponsabiliza de sarcinile și deciziile pe care în mod normal ar fi trebuit să le ia.

Realitatea ne arată că procesul de învățare trebuie să se desfășoare față în față, pentru o mai mare eficiență a actului educațional. Profesorii își asumă riscuri imense când intră într-o clasă în care elevii netestați reprezintă potențial de infectare în plus. Este nevoie stringentă de testare a elevilor, zilnic, dacă nu măcar săptămânal, la intrarea în școli, pentru a împiedica dezvoltarea unor focare fie în mediul școlar, fie în mediul familial.

Conform datelor statistice și declarațiilor Ministerului Sănătății, s-a înregistrat un număr alarmant de cazuri de COVID în rândul copiilor, dintre care mulți au ajuns la ATI, lucru care ar fi putut fi împiedicat prin testare masivă, prin izolarea cazurilor confirmate și prin intervenția medicală încă de la debutul bolii.

În ciuda acestor realități, cele două ministere nu reușesc să adopte o soluție comună și care să aibă ca prioritate siguranța elevilor și a profesorilor și își aruncă responsabilitatea unul în curtea celuilalt. Responsabilitatea asumată de prim-ministrul României de a conduce, chiar și interimar, Ministerul Sănătății, după demiterea lui Vlad Voiculescu, ne îndreptățește să cerem redeschiderea școlilor în condiții de siguranță atât pentru elevi, cât și pentru dascăli.

Este în stare Guvernul Cîțu să vaccineze și să asigure testarea rapidă a dascălilor și a copiilor, astfel încât să existe o minimă siguranță în școli?

Ministrul educației ne spune că nivelul vaccinării în sistem „stagnează și creșterile sunt mici” și că „suntem la 43% din angajați din preuniversitar și universitar vaccinați, 50% din perspectiva cadrelor didactice vaccinate, 43% – cei care intră în contact direct cu elevii și studenții”.

Tot ministrul educației ne vorbește despre teste noninvazive, care nu necesită personal medical pentru administrare. Domnia Sa spune că acestea pot fi chiar autoadministrate, accentuând, în același timp, că nu e în competența Ministerului Educației să avizeze și să achiziționeze testele în cauză. Pe de altă parte, un alt oficial al ministerului, secretarul de stat Sorin Ion, ne avertizează că lipsa personalului medical este una generală, nu doar în sistemul de educație, „ceea ce face aproape imposibilă activitatea de testare a elevilor. În acest moment, în țară sunt distribuite peste 1 milion de teste rapide, utilizate în proporție de 2%-3%, una dintre cauze fiind lipsa personalului medical. Aceasta înseamnă că în viitorul apropiat statul român ar trebui să ia măsuri în acest sens și fiecare unitate școlară să știe cărui medic și asistent medical i se poate adresa”.

De acord, domnilor miniștri, fiți responsabili și capabili să luați toate măsurile necesare pentru școli sigure. Deocamdată, elevii acestei țări și părinții acestora nu primesc de la dumneavoastră decât declarații și o campanie, „Vaccinare și testare pentru învățare”, regăsită în teren doar la nivel de broșură, deși examenele naționale se apropie, iar viitorul copiilor noștri depinde de o coaliție preocupată azi mai mult de luptele interne pentru supraviețuire politică decât de viitorul țării.

„Lecția de șantaj orchestrată de ministrul «Bam-bam-bam»” Zilele acestea a fost scos la iveală un nou scandal cu iz penal în curtea Ministerului Mediului.

PNL-istul de frunte al Iașiului, ex-ministrul Costel Alexe, pe numele său de cod „Bam-bam-bam”, a fost orchestratorul șantajului aplicat la jumătate dintre directorii din sistemul silvic, pentru că partidul avea nevoie să răsplătească fidelitatea membrilor de partid și a lipitorilor de afișe.

Astfel, persoane care au ocupat aceste funcții de conducere în urma unor cursuri au fost date afară, pentru a face loc acolo oamenilor politici.

Executantul, omul care a pus în practică această operațiune, a fost secretarul de stat Gelu Puiu, care s-a lăudat în fața apropiaților că a schimbat peste 20 de directori din sistemul silvic prin metoda amenințării cu controale care sigur vor descoperi o neregulă.

Gelu Puiu îi raporta apoi ministrului Costel Alexe, care se interesa dacă funcțiile din țară au fost eliberate.

Aceasta nu este o întâmplare izolată, PNL având oamenii săi în toate pozițiile-cheie, Costel Alexe fiind implicat indirect și în scandalurile de la „Apele Române”, cu chelnerița devenită peste noapte inginer la Administrația Bazinală de Apă Prut–Bârlad.

De ce și-a permis directorul Administrației Bazinale de Apă Prut–Bârlad, Petru Avram, o astfel de aroganță? Pentru că e vicepreședintele PNL Iași. Pentru că poate! Și pentru că așa funcționează lucrurile în ograda PNL – o mână spală pe alta și amândouă... servesc partidul!

Cârdășia a fost recent confirmată de DNA Iași, pe rolul căreia este înregistrat un dosar referitor la folosirea de echipamente ale Administrației Bazinale de Apă Prut–Bârlad pentru lucrări pe un teren deținut de familia liberalului Costel Alexe.

Lucrările ar fi fost efectuate în 2020, în mandatul de ministru al mediului al domnului Alexe, care în acea calitate, prin intermediul Administrației Naționale „Apele Române”, avea în subordine Ape Prut–Bârlad, instituție condusă de cumătrul său, același Petru Avram.

Fostul ministru liberal al mediului, domnul Costel Alexe, mai este urmărit penal și pentru luare de mită și instigare la delapidare în dosarul din care reiese că ar fi primit mită 22 de tone de produse din tablă pentru alocarea cu titlu gratuit către combinatul de la Galați a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Ce au toate aceste ilegalități în comun?

În particular, personajul-cheie, ex-ministrul „Bam-bam-bam”, care le-a orchestrat și a făcut din domeniul public al statului moșia proprie, iar, în general, dovada că politizarea instituțiilor publice continuă și este girată de la cel mai înalt nivel, că meritocrația promisă de PNL-iști este doar praf în ochii celor ce au crezut în ei, iar sloganul „Fără penali în funcții publice” este electoral, nu se aplică, nu e valabil în cazul actualei puteri.

„România are nevoie de lideri, astăzi, mai mult ca oricând!”

Politica nu este despre cei care o facem, ci despre cei pentru care o facem. Nu este despre politicieni, ci este despre cetățeni. Iar România are astăzi nevoie, mai mult ca oricând, de lideri, nu de politicieni. Diferența dintre ei este simplă: politicienii se gândesc la următoarele alegeri, liderii se gândesc la următoarele generații.

O singură persoană putea, dintr-o frază, să rezolve criza politică: domnul Vlad Voiculescu.

„Regret decizia premierului, nu sunt de acord cu ea, dar, pentru binele țării, am hotărât să fac un pas în spate. Fac apel public la colegii mei de partid să rămână la guvernare în aceste momente grele pentru români, iar tuturor susținătorilor mei le spun: mergem mai departe!”

În schimb, a ales calea mai ușoară a unor mesaje politice care, e cert, generează emoție, dar nu rezolvă nimic. Și nici nu se bazează pe argumente clare, logice. „Mafia”, „lupta cu mafia”, „sistemul”, „avem indicii că numărul de morți raportat este diferit de cel real”, „am început o investigație, dar nu am fost lăsați să o terminăm”, „sistemul nu vrea transparență”, „am deranjat”. Această retorică doar inflamează situația și amână rezolvarea crizei. Ar fi fost mult mai util un bilanț la rece, cu cifre și argumente clare, al mandatului de ministru, împreună cu apelul către succesor, oricare ar fi el sau ea, de a continua proiectele începute.

Lucrurile nu s-au oprit doar la celebra conferință de presă, ci continuă de atunci, cu noi „dezvăluiri” în fiecare zi, într-un tur de forță al televiziunilor. Sub privirile întregii țări, deja istovită de peste un an de pandemie, o țară care așteaptă soluții de la cei pe care românii i-au votat, nu probleme, nu haos, nu bătălii închipuite, ci soluții rapide și corecte.

România are nevoie de o guvernare responsabilă. Suntem în fața celei mai mari oportunități la care puteam spera vreodată: 84 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană. Avem motive să fim convinși că măsurile luate până acum au dat șansa economiei să își revină.

Ultimele date ale INS confirmă că în luna februarie 2021 producția industrială a crescut față de luna precedentă cu 3,7% ca serie brută. În plus, România este printre statele membre ale UE cu cea mai mare creștere a volumului comerțului cu amănuntul în UE în februarie, arată Eurostat. Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, principalul barometru pentru consumul privat, a marcat în luna februarie o creștere cu 1,3% față de perioada similară a anului trecut.

O altă veste foarte bună este că agenția de rating Standard&Poor’s a păstrat ratingul de țară și a modificat perspectiva economiei României de la „negativ” la „stabil”. Aceasta este prima modificare în sens pozitiv a perspectivei din ultimii 7 ani, din noiembrie 2013.

Decizia Standard&Poor’s reprezintă o dovadă a recunoașterii internaționale a eforturilor României pentru a asigura consolidarea fiscal-bugetară și confirmă că măsurile adoptate au fost cele corecte, necesare pentru țara noastră și așteptate de către partenerii noștri externi. Agenția de rating estimează și o creștere economică de 5% pentru România în acest an, pe baza investițiilor finanțate de UE și a revenirii cererii interne.

Guvernul liberal va merge mai departe atât cu implementarea măsurilor destinate înlăturării efectelor negative ale pandemiei de COVID-19 și relansării economiei, cât și cu politica fiscal-bugetară prudentă, care să asigure înscrierea României în țintele asumate.

Dar pentru ca toate aceste lucruri să se întâmple avem nevoie de stabilitate. O țară nu se guvernează cu declarații la cald, ci cu viziune, cu mintea limpede și cu gândul la viitoarele generații, cu mai mulți lideri și mai puțini politicieni.

„În plină pandemie, ministrul muncii instituie «Memorandumul sărăciei», prin care propune înjumătățirea veniturilor medicilor din ATI”

Solicit de urgență demiterea ministrului muncii, doamna Raluca Turcan. Este strigător la cer, o decizie catastrofală, ca la apogeul pandemiei, când secțiile ATI sunt sufocate și personalul medical epuizat, Guvernul să taie consistent din veniturile salariale ale medicilor, și în special ale celor din ATI, prin reducerea sporurilor. Indiferent ce reduceri de venituri a cerut premierul Cîțu să se realizeze la nivelul ministerelor, nu se poate lua o astfel de măsură acum, când există deja un deficit major de personal medical pentru secțiile de terapie intensivă.

PSD a fost singurul partid care a înțeles că pentru a salva sistemul medical românesc e nevoie de condiții de salarizare apropiate de cele din Europa Occidentală pentru personalul sanitar și de dotarea unităților sanitare. Iar acum, la un an și jumătate, vine coaliția austerității naționale și distruge tot.

Plafonarea sporurilor la cel mult 20% din salariul de bază, principiu pe care Guvernul Cîțu vrea să-l aplice în noua Lege a salarizării, înseamnă o tăiere efectivă de 46% din veniturile personalului medical.

În această situație, eroii în halate albe, salvatorii din prima linie, se văd batjocoriți la modul cel mai josnic de acest guvern al austerității și minciunii. În loc de recunoaștere și sprijin, li se taie veniturile, fapt care, inevitabil, îi va demobiliza, cu consecințe dramatice pentru sănătatea publică.

Din păcate, doamna Raluca Turcan se dovedește pentru salariații și pensionarii țării la fel de sinistră și incapabilă precum a fost domnul Voiculescu pentru sănătatea publică și gestionarea pandemiei.

Este inadmisibil modul în care prim-ministrul Cîțu, cu mâna ministrului muncii, vrea să forțeze modificarea Legii salarizării, cu consecința înjumătățirii veniturilor personalului medical.

Este o dovadă de iresponsabilitate a actualilor guvernanți. În 4 luni de guvernare, în loc să pună sănătatea pe primul loc în pandemie, au tăiat bugetul Sănătății, nu au dat banii medicilor de la centrele de vaccinare, iar în Planul național de redresare și reziliență nu au prevăzut niciun proiect pentru medicina de urgență. Din prostie sau din răutate, au lovit direct în sănătate. Medicii se simt abandonați, demobilizați, iar de suferit au toți românii.

Doamna Turcan nici măcar nu se mai ferește. Spune public că vrea să renunțe total la principiul de echitate din Legea salarizării și promite compensații pentru personalul medical care va fi afectat de o asemenea decizie. Acestea sunt doar promisiuni fără acoperire, menite să prevină reacțiile de revoltă.

Memorandumul pus în dezbaterea Guvernului taie dramatic salariile medicilor în plină pandemie.

Ce spun acum Turcan și Cîțu ca să potolească revolta angajaților din sistemul medical, că în urma memorandumului adoptat de Guvern nu vor scădea veniturile bugetarilor, este egal cu zero.

Nu ne putem baza decât pe documentele oficiale, iar în documentele oficiale scrie clar că salariile medicilor, ale profesorilor, ale militarilor, ale polițiștilor și ale altor categorii de bugetari vor scădea.

Nu scrie nici în memorandum și nici în ordonanța de urgență, prezentată în Guvern în primă lectură, că sporurile vor fi incluse în salariul de bază. Nimeni nu știe cum se va rearanja grila de salarizare. Doamna Turcan ne spune doar o poveste de adormit copiii, la fel ca în 2020, atunci când a spus că vor respecta legile în vigoare în privința salariilor și a pensiilor și când a mințit fără să clipească, susținând că Guvernul PNL va dubla alocațiile copiilor, conform legii. Realitatea o poate vedea toată lumea: alocații majorate nu, pensii crescute nu, salarii mai mari pentru profesori nu, vouchere de vacanță nu mai există. În schimb, avem prețuri mai mari la alimente, la utilități, la servicii, în general, cursul leu–euro a explodat.

Adevărul este unul singur: economia este în colaps, pentru că supraviețuiește doar pe datorie, iar veniturile românilor nu cresc, ci scad în raport cu explozia prețurilor.

Românii simt în mod direct și dureros eșecul guvernării coaliției austerității. Au pierdut peste 400 de lei la salariu în luna februarie 2021, lună în care salariul mediu brut a scăzut la 5.497 de lei, față de 5.906 lei în decembrie 2020. Este o scădere matematică de 6,9%, care se adaugă la scăderea puterii de cumpărare a populației, în contextul în care prețurile au crescut cu procente medii de peste 15%.

„Viața politică din România, ipocrizia doctrinară a partidelor din coaliția de guvernare”

Dragă USR,

Vă aduc aminte că nevoile acestei țări sunt mai presus de ambițiile și orgoliile personale ale membrilor de partid. Ați declarat o doctrină de centru-dreapta antisistem; acum, intrând la guvernare, ați devenit parte a sistemului, cu un comportament generic „anti”.

Dacă veți continua să protejați cu orice preț „diamantele” de partid, dacă veți persevera în orgolii și fuga de responsabilitate, atunci inevitabil veți deveni boala autoimună a acestei guvernări. Vă aduc aminte că plata pentru orgoliile personale ale membrilor voștri este sănătatea acestui popor!

Mă întreb cât de probabil ar fi scenariul în care fostul ministru al sănătății publice, domnul Voiculescu Vlad, să iasă să declare public: „Știți? Am greșit acolo... și acolo... Iar lecțiile învățate din greșelile mele sunt următoarele...”

Dar un asemenea gest ar presupune o doză prea mare de curaj, prea multă asumare si autocritică, în consecință, (nu) se va întâmpla – niciodată!

Singura preocupare a autoproclamaților meritocrați în clipa de față este imaginea, demnitatea personală a ministrului, și nicidecum sănătatea poporului.

Dragi colegi USR-iști, nu mai blocați guvernarea! Asumați-vă puterea și guvernați, nu încercați să vă ascundeți după deget, pretinzând că Vlad Voiculescu este ministrul ideal al sănătății, fără de greșeală și păcat!

„Un ministru-businessman al sănătății din «Guvernul meu»”

În plină pandemie, un întreg popor adus la disperare și teroare trebuie să asiste neputincios la lupte politice, aranjamente de culise și certuri pe funcții.

Totul mai poate aștepta. Nimic nu este prea urgent sau prea important pentru un guvern pentru care voința și interesele naționale nu au nicio valoare în fața intereselor personale și de grup.

Într-o țară în care spitalele ard la propriu, în care oameni bolnavi nu mai au încredere în sistemul medical și refuză să mai ceară ajutor de specialitate, pentru un om și ambițiile sale, totul stă în loc.

Pentru un singur om care crede că i se cuvine orice, o țară întreagă este nesocotită și batjocorită... Un om care nu s-a remarcat prin nimic altceva decât printr-o campanie susținută de imagine, de o ipocrizie colosală, în care ani la rândul a pozat în specialist și apărător al sănătății din România. Un om care, exclusiv pentru ambiția sa și interesele celor pe care îi reprezenta și îi reprezintă de fapt, a făcut tot ce era posibil și necesar să parvină, în vreme ce se autodeclara militantul numărul 1 al sănătății românești. Iar, în momentul în care a ajuns la funcția mult visată, din care să își susțină propriul interes și pe al celor din spatele său, s-a văzut că acest militant și specialist nu știe nimic despre ce

înseamnă un sistem de sănătate și sanitar al unui stat. A știut și continuă să știe doar două lucruri – ușa de intrare de la Ministerul Sănătății și urmărirea listei „to do” care nu are nicio legătură cu nevoile și interesele cetățenilor români. Un ministru demis care refuză să-și accepte situația și care declară nonșalant că în bula sa sunt numai oameni deosebiți. Adevărat, domnule Vlad Voiculescu, etern aspirant la funcții și privilegii în timp ce pozați în victimă inocentă! În bula dumneavoastră chiar sunt numai oameni deosebiți. Adevărat! Noi, restul, românii, chiar suntem deosebiți de dumneavoastră! Total deosebiți! Singura problemă este aceea că, din bula dumneavoastră de oameni deosebiți, aveți pretenția de a vă numi ministrul sănătății românilor și al statului român.

Neajunsul nostru este că ați ținut și continuați să țineți cu tot dinadinsul ca prețioasa dumneavoastră bulă să acapareze și să ne acapareze pe toți, pentru că oamenii deosebiți din ea își cer tainul anilor în care v-au antrenat pentru a veni acum pe post de ministru și a trata un întreg minister și un întreg popor din perspectiva unor afaceri pe care le numiți activism, militantism, grijă față de oameni, când, repet, singura dumneavoastră legătură cu sănătatea este interesul. În rest, s-a văzut și se vede foarte bine ce expertiză vastă aveți în acest domeniu. Nici măcar nu v-ați străduit în toți anii aceștia în care ați pozat să vă însușiți minimumul de cunoștințe, în așa fel încât să nu ajungeți să gafați zilnic.

Știți, stimate domn, problema cu sănătatea și ministerul este următoarea: gafele dumneavoastră atât de... inocente se plătesc. Iar ele se plătesc de către oamenii care suferă, care mor, de un întreg sistem care colapsează, de cadrele medicale, care au ajuns la limită!

Nu credeți că ați făcut destule dumneavoastră și ai dumneavoastră? Nu credeți că jocul acesta absurd trebuie să înceteze? Nu credeți că prea mulți români v-au plătit acest joc cu ce au ei mai de preț? Chiar nu mai contează nimic? Chiar nu vă pasă ce efecte aveți?

Domnilor din PNL și USR PLUS, înțeleg, vreți totul! Înțeleg că niciun argument nu vă mai convinge și veți continua să vă luptați intestin până vă veți vedea calculele așezate. Înțeleg că singura prioritate este cea stabilită de dumneavoastră pentru dumneavoastră!

Însă îmi permit să vă spun că ceea ce faceți acum poartă un nume și tot ce faceți acum vă transformă în responsabilii și vinovații direcți pentru tot ceea ce un român este nevoit să suporte și să sufere zilnic, pentru tot ce trăiesc acum românii și vor continua să trăiască copiii și nepoții lor, iar aceasta doar pentru că dumneavoastră, pur și simplu, așa vreți!

Coaliția guvernamentală de dreapta, pe lângă faptul că a uitat să mai și guverneze, aruncând în aer economia românească, lăsând în plină pandemie de COVID-19 țara fără ministru al sănătății, a găsit cale de înțelegere în vederea schimbării șefilor Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune.

Desigur, problemele reale ale societății românești nu reprezintă priorități pentru vremelnicii guvernanți ai „dreptei unite”. Singura lor prioritate este politizarea instituțiilor statului, instalarea oamenilor de partid în funcții-cheie și bătaia pe ciolan. Țara are nevoie de un guvern puternic, de măsuri economice și sanitare ferme, care să fie apte de depășirea pandemiei și a crizei economice. Instabilitatea și abrambureala politică a coaliției nu fac decât să amplifice criza sanitară și economică în care ne adâncim în fiecare zi tot mai mult.

Stimați guvernanți, vă solicit, în numele și pe seama cetățenilor români, să luați în serios problemele tării, atribuțiile și responsabilitățile care vă revin potrivit funcțiilor pe care le ocupați, să le tratați cu profesionalism și responsabilitate!

„Investiții în Hunedoara, prin Programul operațional regional”

Investițiile reprezintă mijlocele prin care o economie crește sănătos și garantat. Bugetul României de anul acesta cuprinde alocări record pentru sectorul investițiilor, singura șansă ca țara noastră să aibă parte, în sfârșit, de o dezvoltare vizibilă și durabilă. Pe lângă investițiile care țintesc obținerea de valoare adăugată într-un termen relativ scurt și mediu, un alt tip de investiție, poate cea mai importantă pentru prosperitatea și securitatea unei țări, este cea în educație, care, față de alte categorii de investiții, este una pe termen lung.

Prin urmare, sunt foarte bucuroasă să aflu că domnul Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, a semnat 24 de contracte de finanțare, în valoare totală de 106.476.282,95 lei, prin Programul operațional regional 2014–2020, pentru instituții de învățământ, îmbunătățirea calității vieții și creșterea competitivității unor firme. Dintre acestea, 12 proiecte vizează îmbunătățirea infrastructurii educaționale și recreative, precum și regenerarea urbană.

O parte dintre aceste fonduri vor fi îndreptate și către județul Hunedoara. Orașul Hațeg va beneficia de 7.771.522,70 lei pentru construcția unui corp nou de clădire pentru învățământul liceal – filiera tehnologică la Colegiul Național „I.C. Brătianu”. Cu o tradiție de peste un secol, Colegiul Național „I.C. Brătianu” s-a afirmat constant drept cea mai importantă instituție educativă și culturală a Țării Hațegului. Eforturile constante ale cadrelor didactice și ale elevilor au poziționat liceul între primele unități școlare din județ.

Așa cum am mai afirmat și cu alte ocazii, voi continua să lupt cu toate puterile pentru ca județul Hunedoara, județul nostru, mai ales în ceea ce privește investițiile, să fie o prioritate pentru actuala coaliție de guvernare, PNL–USR PLUS–UDMR. Acest deziderat a fost, până acum, susținut de fapte concrete, iar investițiile cu fonduri europene și guvernamentale în județul Hunedoara nu se vor opri aici. Ne-am asumat un drum pe care vrem să ducem România. Acel drum este unul al dezvoltării și al prosperității. Apartenența la Uniunea Europeană și NATO, precum și Parteneriatul strategic cu Statele Unite reprezintă parametrii instituționali și familia valorilor în cadrul cărora dorim să ne dezvoltăm. Garantarea și extinderea libertății, apărarea democrației și a statului de drept sunt pilonii pe care această coaliție se fundamentează. Însă, mai mult decât salvgardarea acestor valori sacre, o guvernare liberală se legitimează prin măsurile economice pe care le adoptă.

Deși pandemia de COVID-19 a obligat statele să recurgă la politici economice și fiscale care să ajute afacerile afectate, investițiile au rămas în România o prioritate. Când vorbim despre educație, nu vom vorbi niciodată despre cheltuieli, ci numai despre investiții. Orice copil pe care reușim să îl aducem și să-l ținem pe băncile școlii reprezintă o investiție pentru viitorul României, pentru că numai prin cetățeni educați o țară are garanția supraviețuirii și dezvoltării sale.

Mai mult, ca liberal, garantarea egalității de șanse reprezintă pentru mine un principiu de netăgăduit. Nu contează în ce familie te naști sau ce condiție socială și financiară ai. Credem că numai prin educație un copil își poate atinge potențialul maxim, iar ulterior, prin dedicare, efort și transpirație, să ajungă să-și îndeplinească visele și, concomitent, să contribuie la prosperitatea țării lui. Cu cât fiecare dintre noi muncește mai mult și încearcă să se autodepășească, cu atât toți ceilalți au de câștigat. România nu mai poate să se abată de la calea liberală, singura în măsură să îi asigure prosperitatea și stabilitatea!

„Guvernarea USR–PNL–UDMR a distrus încrederea românilor!”

Suntem singura țară din lume în care guvernarea, astăzi USR–PNL–UDMR, caută vinovații pentru propriile eșecuri în rândul cetățenilor.

În opinia voastră, a celor din PNL și USR, vinovați sunt oamenii că pandemia nu este corespunzător gestionată, vinovați sunt oamenii că ritmul campaniei de vaccinare merge cu încetinitorul, vinovați sunt oamenii pentru zecile de mii de morți din ultimul an.

Nu vă asumați niciun fel de responsabilitate. Nu! Vinovați nu sunt oamenii! Vinovați sunteți voi, care, prin tot ceea ce ați făcut și faceți, distrugeți încrederea românilor, tocmai când este mai mare nevoie de ea.

Nu mai spuneți despre românii care ies în stradă că o fac doar pentru că nu vor să se protejeze, că nu se gândesc la ceilalți, că sunt iresponsabili. Poate mulți dintre cei din stradă se tem de virus, dar mai tare se tem de ziua de mâine, pentru că, pe lângă restricții, nu ați făcut nimic pentru cei care și-au pierdut sau riscă să își piardă locurile de muncă, pentru cei care și-au închis sau sunt pe cale să își închidă afacerile, pentru copiii din zonele sărace care au pierdut un an de școală.

Nu mai spuneți că sunteți corecți, pentru că nu sunteți! Vă acuzați unii pe alții că mințiți cu privire la cifrele pandemiei! Vă dați seama unde ați ajuns? Când singuri vă aduceți asemenea acuzații, oamenii ce să mai creadă?

Nu mai spuneți că faceți tot ce puteți, pentru că nu faceți! Iar situația de la ATI este unul dintre exemplele cele mai tragice de lipsă de competență și rea-credință. Vă aud vorbind despre cum creșteți voi numărul de locuri la terapie intensivă, dar aruncați oamenii afară din spitale pentru că, de fapt, nu faceți nimic. Mai și mințiți. Anul trecut, în toamnă, spuneați că avem în total peste 3.000 de paturi la ATI. Peste 3.000!

Aici nu mai este, domnilor și doamnelor guvernanți, lipsă de comunicare, ci sunt incompetență, minciună și rea-credință și toate acestea au distrus încrederea oamenilor și o vor distruge pe mai departe. Iar pentru asta sunteți vinovați!

## **Domnul Mihai Weber:**

„Pe lângă criza economică și cea sanitară, coaliția aflată la guvernare a decis să ducă țara într-o criză politică, care va adânci, fără îndoială, problemele cu care se confruntă societatea românească”

Revocarea ministrului Vlad Voiculescu, acel ministru împotriva căruia PSD a depus două moțiuni, vine mult prea târziu pentru toți acei români care au fost evacuați noaptea din spitale cu jandarmii, care și-au șubrezit sănătatea sau, și mai dramatic, au murit în spitalele puse la pământ, unul după altul, parcă în mod intenționat distruse, astfel încât cetățenii să fie obligați să se îndrepte către privat.

Nu în ultimul rând, ca să fie revocat acest ministru a fost nevoie să moară oameni, să ardă spitale, să fim nevoiți să auzim cum sunt batjocoriți morții și cum le sunt umilite rudele. În tot acest timp, stimați colegi, noi, cei de la PSD, mass-media, întreaga societate vă spuneam exact aceleași lucruri, însă dumneavoastră stăteați fix în aceleași scaune și zâmbeați superior.

Parlamentarii coaliției de la putere, Guvernul și prim-ministrul, ca beneficiari ai girului parlamentar, Președintele României, ei bine, toți acești oameni care aveau pârghiile necesare pentru a face ceva n-au făcut nimic! Cu toții ați asistat tăcuți, ați ales să nu dați curs atenționărilor opoziției, devenind astfel complici la măsurile luate de acest ministru, care nu a dorit nici măcar o clipă să-și asume responsabilitatea acestei funcții, delegându-și toate atribuțiile.

După toate incidentele pe care le-ați generat deja în societate și economie, acum veniți și suprapuneți peste celelalte probleme o criză politică, pe care arătați că nu o puteți gestiona. Asistăm stupefiați, din nou, la același scenariu ieftin de șantaj în cadrul unei coaliții constituite în jurul unui partid care a pierdut alegerile parlamentare, doar fiindcă așa a dorit președintele Iohannis.

Din punctul de vedere al PSD, lucrurile sunt însă clare și simple, stimați colegi! Ori rezolvați rapid această criză și guvernați pentru țară, ori vă retrageți și îi lăsați pe alții, care știu să guverneze bine, ori ne întoarcem la națiune, prin alegeri anticipate!

## DUPĂ PAUZĂ

## Bună dimineața!

## Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul de 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 171.

Ordinea de zi pentru astăzi a fost distribuită.

Vă reamintesc și programul de lucru pentru astăzi: între orele 10.00 și 11.30 avem dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; între 11.30 și 12.00 – pauză; de la 12.00 avem sesiunea de vot final; iar la încheierea ședinței vor avea loc ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților și apoi ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Dacă sunt observații cu privire la ordinea de zi? Vă rog, domnule deputat Szabó Ödön.

Stimată doamnă președinte, Stimați colegi,

Vă propun suplimentarea ordinii de zi, pentru punctul 12[1] , cu PL-x 14/2021 _(Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative care reglementează activitatea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, în contextul crizei provocate de COVID-19)._

Există acordul liderilor prezenți. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Atunci, suplimentăm ordinea de zi cu proiectul de lege pe care ni l-ați indicat.

Și intrăm în ordinea de zi.

Continuăm cu punctul 10, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și adoptarea unor măsuri necesare pentru înființarea punctului național de acces, conform regulamentelor delegate de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru interfețele cu alte moduri de transport; PL-x 106/2021; lege ordinară.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Îi dau cuvântul inițiatorului, Guvernul României. Vă rog, aveți cuvântul.

Și o să vă rog să vă și prezentați.

## **Domnul Ionel Scrioșteanu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

## Bună dimineața!

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt Scrioșteanu Ionel, secretar de stat, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Prezentul proiect de act normativ creează cadrul pentru punerea în aplicare a patru regulamente ale Uniunii Europene.

Toate aceste regulamente delegate impun înființarea unor puncte naționale de acces – interfață digitală în care datele corespunzătoare celor patru regulamente sunt puse la dispoziția utilizatorilor, cu scopul de a fi reutilizate – și care privesc teritoriul național. Punctele naționale de acces existente, înființate în conformitate cu cerințele care decurg din aceste acte delegate, pot fi regrupate într-un punct unic, care să permită accesul la toate tipurile de date disponibile relevante care se încadrează în domeniul de aplicare al specificațiilor regulamentelor.

Prin prezentul proiect de act normativ se propun următoarele:

– înființarea punctului național de acces de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;

– desemnarea administratorului punctului național de acces pentru punerea în aplicare a regulamentelor delegate ale Uniunii Europene de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului, menționate anterior;

– desemnarea organismului național competent – ARR;

– desemnarea autorității competente de evaluare – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru transporturi și infrastructură, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, aveți cuvântul.

## PL-x 106/2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest act normativ, iar Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Actul normativ are ca obiect de reglementare înființarea punctului național de acces, numit în continuare PNA, de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. PNA constituie o interfață digitală unică prin intermediul căreia se colectează, prelucrează și diseminează date sau informații care vor oferi posibilitatea de a furniza servicii de informații referitoare la locuri de parcare sigure și securizate pentru camioane și vehicule comerciale, informații minime universale în materie de trafic legate de siguranța rutieră, servicii de informare în timp real cu privire la trafic și servicii de informare cu privire la călătoriile multimodale.

Comisia pentru transporturi și infrastructură a examinat proiectul de lege în ședința din data de 9 martie 2021 și a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea actului normativ, în forma prezentată de Senat.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Domnule Benedek Zacharie, de la UDMR, vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Aici discutăm de patru regulamente, din care două din 2013, unu din 2015 și unu din 2017.

Deci noi am ajuns în 2021 să legiferăm aceste regulamente. Și legiferăm ca nu cumva să intrăm în infringement. Sau deja a început o clauză de infringement, din 14 mai 2020.

Și legiferăm din cauza temei ca nu cumva să fim amendați cu minimum 1.730.000 de euro/dosar.

Deci ar fi cazul să începem să legiferăm în interesul oamenilor, în interesul..., în acest caz, în interesul transportatorilor, în interesul siguranței circulației și în interesul respectării condițiilor de mediu.

Deci UDMR va vota această propunere legislativă, dar avem câteva întrebări.

De exemplu, există infrastructură pentru a crea punctul național de acces? Sau legiferăm și vom vedea când vom proroga acest termen?

Vă mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc și eu.

Continuăm dezbaterile generale cu domnul Toma Vasilică, care este conectat online.

Vă rog, aveți cuvântul, două minute.

## **Domnul Vasilică Toma**

**:**

## Bună ziua!

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Într-adevăr, discutăm de transpunerea în legislația națională a unor regulamente delegate.

Este bine că luăm aceste măsuri, vom aproba această ordonanță de urgență.

Problema este că, dacă ne uităm pe ceea ce a transpus în practică Ministerul Transporturilor, în baza ordonanței de urgență care transpune aceste regulamente, vedem că e o diferență mare între teorie și practică.

Dacă, peste tot, în toate ieșirile publice, cel puțin, ministrul transporturilor clamează că sprijină coeziunea Regiunii de Nord-Est, regiunea Moldova, vedem că în practică nu se întâmplă așa.

Și, studiind harta cu rutele de tranzit de pe site-ul cestrin.ro, în baza acestei ordonanțe de urgență, vedem că nu există nicio rută de tranzit între Moldova și vest, între Moldova și Ardeal și așa mai departe, spre vestul Europei. Nu există niciun loc de parcare, nu există nicio benzinărie.

Ca atare, nu există nicio informație disponibilă, nici pentru civili, nici pentru cei care fac activități comerciale, privind tranzitul între Moldova și vestul României sau vestul Europei.

Cred că a venit vremea ca și vorbele ministrului transporturilor să fie transpuse în practică.

Trebuie ca toate rutele de tranzit care sunt prevăzute între Moldova și Ardeal să fie prevăzute pe această hartă. Fiindcă avem și foarte multe sesizări de la cei care prestează activități comerciale, de la transportatorii români, cărora le este foarte greu să acceseze informații privind tranzitul din Moldova înspre Transilvania și, ca atare, și activitățile comerciale sunt extrem de afectate.

Nu mai spunem și de cetățeni, civilii, care pot accesa această hartă de pe site-ul cestrin.ro, dar nu-i ajută cu nimic.

De aceea, dacă tot este prezent la ședință și secretarul de stat de la Ministerul Transporturilor, îl rog să-i transmită ministrului transporturilor să actualizeze de urgență această hartă. Astfel încât, dacă tot aprobăm această ordonanță de urgență, prin lege, astăzi, să capete și conținut.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă rog să...

**Domnul Vasilică Toma**

**:**

Mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

...concluzionați.

**Domnul Vasilică Toma**

**:**

Am concluzionat.

Vă mulțumesc. Vă mulțumesc frumos.

Nemaifiind intervenții, potrivit art. 105 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Continuăm cu punctul 11 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 203/2020 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan; PL-x 39/2021.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Îi dau cuvântul reprezentantului inițiatorului, Guvernul României.

Vă rog, aveți cuvântul, cu rugămintea să vă și prezentați.

## **Domnul Gheorghe Ștefan** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Mă numesc Gheorghe Ștefan, sunt secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect de reglementare stabilirea condițiilor de înstrăinare a terenurilor agricole situate în extravilan pentru care au fost depuse și înregistrate, până la data de 13 octombrie 2020 inclusiv, cererile de afișare a ofertei de vânzare la autoritățile publice locale în raza unității administrativ-teritoriale unde se află respectivele terenuri.

Având în vedere cele mai sus menționate, vă rog, doamnelor și domnilor deputați, să acordați un vot pozitiv Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 203/2020 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru agricultură și Comisia juridică.

Vă rog, domnule deputat Badea, pentru prezentarea raportului comun.

PL-x 39/2021.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 203/2020 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan.

Senatul a adoptat proiectul de lege. Camera Deputaților este Camera decizională.

La întocmirea raportului preliminar comisia a avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea condițiilor de înstrăinare a terenurilor agricole situate în extravilan pentru care au fost depuse și înregistrate, până la data de 13 octombrie 2020 inclusiv, cererile de afișare a ofertei de vânzare la autoritățile publice locale din raza unității administrativ-teritoriale unde se află respectivele terenuri.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea grupurilor parlamentare avem o intervenție, doamna deputat Dumitrița Gliga, vă rog.

Doamnă președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

S-a votat în Parlamentul României anul trecut și a fost promulgată în luna august 2020 o lege inițiată de PSD privind vânzarea terenurilor agricole românești către români.

Timp de 5 luni de zile, această lege nu a putut fi aplicată, din cauza unor blocaje, intenționate, cu siguranță, din partea Guvernului, care nu a elaborat la timp normele metodologice de aplicare a acestei legi.

Astfel, timp de o lună, în perioada octombrie–noiembrie 2020, nu s-a putut încheia nicio tranzacție cu terenuri agricole din extravilan. Apoi, în noiembrie 2020, Guvernul vine cu această ordonanță de urgență, care duce la al doilea blocaj privind vânzarea terenurilor agricole. Se prorogă, de fapt, astfel termenul de intrare în vigoare a unei legi obligatorii, promulgate în luna august 2020, până în luna februarie 2021. O mare piedică și în privința comasării terenurilor din țara noastră, pentru ca fermierii români să poată lucra cât mai eficient și mai productiv.

Mai mult, nu considerăm o coincidență depunerea odată cu apariția normelor de aplicare a legii PSD a unei inițiative legislative a unui grup de parlamentari ai USR care prevede vânzarea terenurilor agricole din extravilan, cu efecte catastrofale pentru agricultura românească și siguranța alimentară.

De aceea, vreau să le spun colegilor de la guvernare că știu că ideea de patriotism s-a perimat în România, dar să știți că toate statele Uniunii Europene ajută și susțin sectorul agricol și producătorii agricoli autohtoni, condiționând sau limitând posibilitatea persoanelor fizice și juridice străine de a achiziționa terenuri agricole.

Pentru motivele menționate, PSD va vota împotriva acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale. Proiectul de lege nu are amendamente, așa că rămâne la votul final.

Continuăm cu punctul 12 de pe ordinea de zi, Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților; PHCD 36/2021.

Îi dau cuvântul inițiatorului, domnul deputat Ladányi László-Zsolt.

Vă rog.

## Stimați colegi,

Această propunere vizează punerea în acord a articolelor care reglementează termenele procedurale de validare a mandatelor de deputați, respectiv art. 9 cu art. 6 și art. 7 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Este o modificare minoră, dar importantă, zic eu, și vă solicit ca, prin votul dumneavoastră, să fiți de acord cu această modificare.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiei sesizate în fond, îi dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Șimon, președintele Comisiei pentru regulament, pentru citirea raportului.

Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Raport asupra Proiectului de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților

În 30 martie 2021, membrii Comisiei pentru regulament au examinat și dezbătut Proiectul de hotărâre nr. 36/2021 privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților, inițiat de domnul deputat László Ladányi, de la Grupul parlamentar al UDMR, proiect cu care comisia a fost sesizată prin adresa nr. 301, de către Biroul permanent, din 10 martie 2021.

Proiectul de hotărâre modifică prevederi legate de validarea mandatelor de parlamentar, propunând ca timpul de dezbatere a raportului Comisiei de validare în plenul Camerei Deputaților să se facă în cel mult 5 zile de la constituirea comisiei.

Validarea mandatului de deputat prezintă o însemnătate esențială, actul electoral devenind, practic, lipsit de eficacitate și chiar inutil privind validarea.

Potrivit regulamentului, Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituirea sa, întocmește un raport în care sunt nominalizați deputații pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amânare. Urmând ca, potrivit Proiectului de hotărâre nr. 36/2021 privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților, în cel mult 5 zile raportul să fie dezbătut în plenul Camerei Deputaților, dorindu-se astfel o eficientizare a activității parlamentare prin mobilitatea timpului privind dezbaterea în plen a raportului.

Raportul a fost aprobat cu 5 voturi pentru și o abținere, iar, în urma dezbaterilor, Comisia pentru regulament propune plenului Camerei adoptarea raportului asupra Proiectului de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei, cu amendamentele de tehnică legislativă redactate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Intrăm în dezbateri generale. Îi dau cuvântul domnului deputat Alfred Simonis. Vă rog.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Am constatat, în ultima perioadă, că se fac foarte multe modificări la regulament și poate că multe dintre ele sunt necesare, însă înțelegerea dintre noi, liderii grupurilor parlamentare, era ca atunci când modificăm regulamentul să discutăm înainte.

Cu mine nu s-a consultat nimeni pe această modificare. Și, deși parte neimportantă, cred că putem să o retrimitem la comisie, pentru a dezbate mai mult. Și vă spun de ce.

Regulamentul actual prevede ca în a 5-a zi.., deci nu în 5 zile, ci obligatoriu în a 5-a zi. Camera se întrunește în a 5-a zi de la constituirea Comisiei de validare. În a 5-a zi!

După cum bine știți, între perioada aceea, de încheiere a mandatelor legislaturii precedente, și până la depunerea jurământului noului parlament, conducătorii Camerei și Senatului sunt decanii de vârstă.

Acest termen, care e unul foarte fix, nu creează posibilitatea decanului de vârstă să convoace când dorește dânsul Parlamentul. Pentru că, dacă modificăm și stabilim că în 5 zile..., pot fi și una, și două, și 3, și 4, și 5. Nu e foarte strict și corect, zic eu, să fie a 5-a zi, pentru ca toți colegii parlamentari să se pregătească pentru a ajunge la București, a depune mandatele necesare la Comisia de validare și a depune jurământul.

De aceea, cred că acest termen fix – din a 5-a zi se întrunește Parlamentul, se întrunește Camera – e unul de preferat în detrimentul celui pe care îl propune acum Comisia pentru regulament, și anume președintele, decanul de vârstă, poate convoca când dorește dânsul această comisie – în prima, în a doua, a 3-a, a 4-a sau a 5-a zi...

Ba da, dânsul convoacă! Așa e Regulamentul Camerei – decanul de vârstă face convocarea. Eu vă rog să retrimitem la comisie acest proiect de modificare a regulamentului, potrivit acelei cutume, să dezbatem și, dacă ne convingem cu toții că aceasta e soluția corectă, evident, putem să venim cu modificarea la plen.

Dar, așa, pe repede înainte, eu v-aș propune să fiți de acord să-l retrimitem la comisie.

Mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Atunci, o să

## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

Două săptămâni.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Două săptămâni, în regulă. Atunci,

Bun, aveți dreptate.

Și, în fine, îmi cer scuze că am rugat-o pe doamna președinte să-mi acorde cuvântul înainte de a supune votului solicitarea dumneavoastră, dar doresc să aduc argumente contra celor susținute de domnul Simonis. În sensul în care este evident că președintele decan de vârstă nu poate convoca constituirea Camerei Deputaților fără raportul Comisiei de validare.

Termenul actual, imperativ, de 5 zile, este desuet, domnule Simonis.

Este evident că în legislaturile anterioare, ca să nu pun în discuție legislatura actuală, lucrurile nu s-au întâmplat așa cum prevede regulamentul. De ce? Pentru că tehnica a evoluat, modul în care Comisia de validare își desfășoară activitatea și validează mandatele colegilor deputați se realizează mult mai repede decât în trecut.

Și cred că și regulamentul trebuie adaptat situației actuale.

De aceea, un termen flexibil, de 5 zile... „În cel mult 5 zile” – așa cum a propus colegul nostru, Ladányi, prin proiectul de hotărâre – este formularea corectă a regulamentului.

Nu înțeleg argumentele dumneavoastră.

Și bineînțeles că aveți dreptul la opinie, solicitarea dumneavoastră este regulamentară, însă noi nu o vom susține.

Mulțumesc mult.

Mulțumesc și eu.

Domnule deputat Badiu, vă rog.

Da.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Imperfecțiunile regulamentului sunt evidente și sunt foarte, foarte multe. Acest regulament trebuie luat la mână și adus un pic la normal. Pentru că sunt extrem de multe capitole care au lacune mari și trebuie remediate.

La 21 decembrie am fost în Comisia de validare. S-a mers pe repede înainte și în două ore deja începusem să trecem la depunerea jurământului. Cu toate că, la momentul respectiv, regulamentul – și chiar și acum, în momentul acesta –, regulamentul prevede că jurământul se depune în a 5-a zi.

Prea multe chestiuni de cutumă în Parlamentul României. Regulamentul a rămas, așa, un pic lăsat mai deoparte și se merge foarte mult pe cutumă, ceea ce nu este normal. În condițiile în care putem să prevedem niște chestiuni exacte, ne legăm prea mult de cutumă.

Să știți că pe 21 decembrie, când am depus jurământul, nu s-a respectat niciun regulament. Și abia acum s-a văzut, când noi am venit – noi, de la AUR –, am venit și am atras atenția în nenumărate rânduri că vom face sesizări la Curtea Constituțională, și cineva s-a gândit să încerce să remedieze această lacună.

Mai sunt multe, multe lacune, pe care o să încercăm să le corectăm.

Dar, pentru că orice propunere care ar veni de la AUR cu certitudine nu va trece, nu va fi votată de actuala coaliție, iată că rezultatele se văd.

Noi atragem atenția coaliției de la guvernare, le ridicăm mingea la fileu și ei să facă bine și să dea mingea dincolo de fileu.

Este normal ca regulamentul să fie corectat. Este normal ca multe dintre lacunele existente să fie remediate.

Poate că este bine să fie termenul acesta – până în 5 zile. Poate. Nu știu.

Ar trebui rediscutat la comisii. Pe noi nu ne-a întrebat nimeni.

Și e posibil să fie o idee bună, ca să se meargă pe repede înainte și jurământul să se depună, cum a fost la 21 decembrie, foarte, foarte rapid, sau poate că este bine să se rămână la situația... la prevederile care sunt acum...

## Da.

Vă mulțumesc.

...cu depunerea jurământului...

Vă rog să concluzionați.

...exact în a 5-a zi.

Reiterez și eu necesitatea de a se mai rediscuta un pic în Biroul permanent această.... în Comisia pentru regulament această prevedere.

Mulțumesc.

Da. Se discută la comisii regulamentul.

Îi dau, în continuare, cuvântul domnului Alfred Simonis.

Vreau doar să-i răspund domnului Andronache, care ne spunea că membrii Comisiei de validare au metode tehnice și instrumente pentru a valida, eventual, în sistem online, mandatele. ## Stimați colegi,

Noi nu vorbim de validare în cadrul Comisiei de validare, ci vorbim de ședința de plen în care se depune jurământul.

Și, din păcate, nu avem varianta de depunere a jurământului online.

Și avem colegi în sală care n-au putut să se prezinte la depunerea jurământului și au întârziat depunerea jurământului o lună-două, perioadă în care n-au fost parlamentari.

De aceea, cred că un termen care oferă predictibilitate – și acesta nu e foarte larg, și anume 5 zile, în a 5-a zi se constituie Camera – trebuie să rămână. Altfel, vom depune jurământul pe perioada câtorva zile, de când depune jurământul primul coleg până la ultimul.

De aceea, cred și reiterez această opțiune a mea, de a retrimite, și vă cer acordul liderilor grupurilor parlamentare pentru a mai discuta în Comisia pentru regulament.

Potrivit cutumei stabilite de noi, atunci când modificăm regulamentul, ne punem cu toții de acord.

Și nu fac decât să vă rog să revenim la acea cutumă și să-l retrimitem la comisie.

Și, evident, având majoritate, dacă nu veți fi de acord cu argumentele noastre, să puteți după aceea să impuneți această voință a dumneavoastră.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Da.

Vă mulțumesc.

O ultimă intervenție, din partea domnului Szabó Ödön, de la Grupul UDMR.

Și apoi

Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că lucrurile trebuie puse în acord – cutuma, așa cum a spus colegul meu – cu realitatea din regulament.

Și în mandatul pe care l-am început în decembrie anul trecut, și acum 4 ani, deși regulamentul prevedea a 5-a zi, practic constituirea Camerei Deputaților s-a realizat mai repede, pentru că cu toții am căzut de acord că este o necesitate ca parlamentul care are legitimitate din vot să intre în funcțiune cât mai repede posibil. Cu toții am fost de acord.

În acest context, practic, se realizează, reglăm regulamentul cu privire la ceea ce am făcut și acum, și în momentul în care majoritatea era în altă parte.

Deci eu vă rog, nu trebuie să politizăm în plus o chestiune tehnică, organizatorică, care dă posibilitatea ca votul electoral al populației să fie reflectat cât mai curând posibil în posibilitatea de a avea un legislativ care intră în deplină funcțiune, cu toate prerogativele. Pentru că în această perioadă există un legislativ care nu are toate prerogativele, depline.

Vă mulțumesc mult și vă rog să votăm această inițiativă legislativă.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc și eu.

Nefiind acord al liderilor de grup, o să

Continuăm dezbaterile pe acest proiect de lege. Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre. Începem cu titlul. Dacă sunt observații? Nu sunt.

La amendamente admise, de la 1 la 3, dacă sunt observații?

Nu sunt.

Astfel, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Continuăm cu punctul 12[1] , Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative care reglementează activitatea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, în contextul crizei provocate de COVID-19; PL-x 14/2021.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Domnule Huțucă, vă rog, pentru prezentarea raportului suplimentar.

Raport suplimentar asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative care reglementează activitatea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, în contextul crizei provocate de COVID-19

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2020, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2020, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2020, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2020, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2020, acte normative ce reglementează activitatea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile.

În urma examinării proiectului de lege, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport suplimentar de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise.

Amendamentele vizează termenul de aducere la cunoștința publicului a datei de reprogramare a evenimentelor culturale și reglementări legate de nefolosirea voucherelor la acest termen, precum și de rambursarea sumelor aferente.

Amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Vă rog să propuneți și un timp...

3 minute.

...alocat dezbaterilor.

Propun 3 minute.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

3 minute.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Domnule deputat Kolcsár, vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Kolcsár Anquetil-Károly**

**:**

Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,

Prin adoptarea acestui proiect de lege și a amendamentului propus, le dăm posibilitatea organizatorilor de evenimente să treacă peste această perioadă grea, cauzată de pandemie, și să nu intre în faliment.

Astfel, pot continua demersurile pentru organizarea unor evenimente de mare anvergură așteptate atât de mult de public.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Nu sunt alte intervenții.

Atunci, trecem la dezbaterea pe articole. Începem cu titlul legii. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

La amendamente admise, de la 1 la 4, dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Dacă dorește cineva să susțină amendamentele respinse?

Nu.

Atunci, proiectul de lege rămâne la votul final. Continuăm cu punctul 14, Propunerea legislativă pentru completarea art. 12 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale; Pl-x 79/2021.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Domnul Sighiartău.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Doamnă președinte de ședință,

Stimați colegi,

Este o inițiativă legislativă care vizează rezolvarea unei probleme majore din viața reală de zi cu zi a sute de mii de familii cu copii din România.

Este vorba de o problemă a transportului de acasă la școală și retur pentru copiii din clasele primare 0–IV în interiorul localităților, o chestiune care în acest moment nu este reglementată.

Pentru foarte mulți părinți, pentru foarte multe familii, aceasta este o problemă majoră de care se lovesc zilnic, din cauza traficului din ce în ce mai aglomerat. Traficul sufocant este un fenomen care nu afectează doar marile orașe, ci se extinde și în localități de mărime medie. Sunt destule statistici relevante și vedem cu toții zilnic în localitățile pe care le reprezentăm aici, în Parlamentul României.

În afara unor inițiative locale de succes – și aici mă refer, evident, în primul rând, la măsura autobuzelor școlare, aplicată cu eficiență de către un primar gospodar, primarul Emil Boc, la Cluj-Napoca și foarte apreciată de clujeni –, nu avem în momentul de față o aplicare generalizată la nivelul întregii țări a măsurii curselor școlare în interiorul localităților, mai ales acolo unde traficul o impune.

Cu toții ne dorim să avem un mediu mai curat, cu toții ne dorim să reducem poluarea, cu toții ne dorim să creștem siguranța în trafic, mai ales a copilașilor noștri, și cred că se impune să avem acest transport specializat pentru copilașii noștri, așa cum se întâmplă și în celelalte țări occidentale și așa cum se întâmplă, până la urmă, în țările civilizate.

Este o inițiativă legislativă care are menirea să îmbunătățească calitatea vieții familiilor din România și a copiilor noștri.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Trecem la prezentarea raportului.

O invit pe doamna deputat Natalia Intotero, președintele Comisiei pentru învățământ, să ia cuvântul. Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimate colege,

Stimați colegi,

Comisia pentru învățământ a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru completarea art. 12 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 12 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul instituirii gratuității transportului local al elevilor către unitățile de învățământ, fie de către regiile sau societățile de transport local din subordinea primăriilor, fie prin organizarea de curse de transport școlar, în cazul municipiilor sau orașelor cu un număr de peste 50.000 de locuitori.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în ședințele din data de 30 martie și 13 aprilie 2021, comisia a votat în unanimitate pentru adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise și, bineînțeles, și cele respinse.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Intrăm în dezbateri generale.

Îi dau cuvântul domnului Piper-Savu Florin, de la Grupul PSD. Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Referitor la propunerea legislativă care are ca obiect de reglementare completarea art. 12 din Legea educației naționale nr. 1/2011, în sensul instituirii gratuității transportului local al elevilor către unitățile de învățământ, consider că această propunere legislativă ar trebui să treacă de plenul Camerei Deputaților cu amendamentele depuse și votate de Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților, prin care să se elimine criteriile de discriminare și, de asemenea, de acoperire a cheltuielilor pentru transportul specializat din bugetul de stat, prin transfer către unitățile administrativ-teritoriale. Când mă refeream la criteriile de discriminare, de fapt, vorbeam despre acel prag de 50.000 de locuitori pentru orașele și municipiile din România.

Grupul PSD va vota pentru această propunere legislativă și am convingerea că Guvernul României va susține acest proiect legislativ benefic pentru copiii acestei țări.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Continuăm dezbaterile cu domnul Zisopol, de la Grupul minorităților.

Vă rog.

Vă mulțumesc, stimată doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

Am să rezolv și semnul de întrebare al colegului nostru prin intervenția mea.

Potrivit prevederilor art. 84 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare – citez –, „elevii din învățământul preuniversitar acreditat sau autorizat beneficiază de gratuitate la serviciile publice de transport local și județean, rutier, naval, cu metroul, precum și feroviar, la toate categoriile de trenuri clasa a II-a, pe tot parcursul anului calendaristic”. Am încheiat citatul. Deci acest citat este din Legea nr. 1/2011.

Doamnelor și domnilor deputați, stimați invitați, pentru evitarea unui paralelism în reglementare, membrii Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, ca de altfel și membrii Consiliului Legislativ, au sugerat inițiatorilor reanalizarea normei, inclusiv sub aspectul ca intervențiile legislative preconizate să se refere la modificarea art. 84, și nu a art. 12, unde este sediul materiei de fapt și de drept.

În consecință, toate aceste modificări s-au făcut.

Membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale vor vota în consecință, deci vor da un vot pozitiv, cu atât mai mult cu cât propunerea legislativă aduce valoare adăugată învățământului românesc.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Nu mai sunt intervenții la dezbateri generale, așa că trecem la dezbaterea propunerii legislative.

Începem cu titlul. Dacă sunt observații? Nu sunt.

La amendamente admise, de la 1 la 5, dacă sunt observații?

Nu sunt.

Avem și un amendament respins. Dacă se susține? Nu.

Atunci propunerea legislativă rămâne la votul final.

15. Continuăm cu Proiectul de lege privind acceptarea Convenției globale pentru recunoașterea calificărilor din învățământul superior, adoptată la Paris la 25 noiembrie 2019; PL-x 127/2021.

Din partea inițiatorului, îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului României.

Vă rog, aveți cuvântul, cu rugămintea să vă și prezentați. Mulțumesc.

**Doamna Maria Ștefania Manea** _– secretar de stat în Ministerul Educației_ **:**

## Bună ziua!

Maria Manea, secretar de stat, Ministerul Educației. PL-x 127/2021, Proiectul de lege privind acceptarea Convenției globale pentru recunoașterea calificărilor din învățământul superior, adoptată la Paris la 25 noiembrie 2019.

Proiectul are ca obiect de reglementare acceptarea Convenției globale pentru recunoașterea calificărilor din învățământul superior, adoptată la Paris la 25 noiembrie 2019.

Convenția reprezintă o înțelegere juridică internațională care, prin obiectul de reglementare, intră sub incidența prevederilor Legii nr. 590/2003 privind tratatele.

Convenția urmărește stabilirea unor principii generale de recunoaștere pentru accesul la continuarea de studii, la care se adaugă referiri generale la recunoașterea în scopul accesului la piața forței de muncă, include principii cu privire la drepturile și obligațiile solicitanților pentru recunoașterea studiilor și autorităților competente în recunoașterea studiilor, precum și obligația dezvoltării unor proceduri transparente, corecte și nediscriminatorii.

Sunt prevăzute, printre altele, dispoziții privind definirea termenilor specifici, obiective, principii de bază, recunoașterea calificărilor care dau acces la învățământul superior, recunoașterea studiilor parțiale și a învățării anterioare, informații privind evaluarea studiilor și recunoașterea rolului centrelor naționale de recunoaștere.

Vă solicităm adoptarea proiectului de lege, consecința fiind facilitarea mobilității academice și profesionale. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru muncă și protecție socială. Vă rog. Aveți cuvântul pentru prezentarea raportului.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind acceptarea Convenției globale pentru recunoașterea calificărilor din învățământul superior, adoptată la Paris la 25 noiembrie 2019

În baza prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa PL-x 127/2021 din 17 martie 2021, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru muncă și protecție socială au primit spre dezbatere în fond proiectul de lege menționat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acceptarea Convenției globale pentru recunoașterea calificărilor din învățământul superior, adoptată la Paris la 25 noiembrie 2019.

Scopul convenției este de a facilita mobilitatea la nivel global, cooperarea internațională, promovarea calității învățământului și utilizarea optimă a resurselor educaționale și umane. Convenția urmărește stabilirea unor principii generale de recunoaștere pentru accesul la continuarea de studii, la care se adaugă referiri generale la recunoașterea în scopul accesului la piața forței de muncă.

De asemenea, proiectul de act normativ include principii cu privire la drepturile și obligațiile solicitanților pentru recunoașterea studiilor și a autorităților competente în recunoașterea studiilor, precum și obligația dezvoltării unor proceduri transparente, corecte și nediscriminatorii. Sunt prevăzute, printre altele, dispoziții privind definirea termenilor specifici, obiective, principii de bază, recunoașterea clarificărilor care dau acces la învățământul superior, recunoașterea studiilor parțiale și a învățării anterioare, informații privind evaluarea studiilor și recunoașterea, rolul centrelor naționale de recunoaștere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, comisiile sesizate în fond au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Guvern.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Intrăm în dezbateri generale și îi dau cuvântul doamnei deputat Barcari Rodica-Luminița, din partea Grupului PNL. Vă rog.

## Doamnă președinte, Stimați colegi,

Proiectul de lege prevede acceptarea Convenției globale pentru recunoașterea calificărilor din învățământul superior, adoptată la Paris la 25 noiembrie 2019.

În prezent, recunoașterea academică a studiilor se realizează conform legislațiilor naționale, care respectă convențiile și bunele practici internaționale în materie.

Există mai multe convenții internaționale regionale, iar recunoașterea profesională este reglementată de

Directiva 2005/36 a Consiliului European privind recunoașterea calificărilor profesionale, revizuită, transpusă în legislațiile statelor membre ale Uniunii Europene, în ceea ce privește calificările europene care dau acces la o profesie reglementată într-un stat membru.

În ceea ce privește recunoașterea calificărilor din statele terțe, se aplică recunoașterea în baza directivei, în funcție de statutul cetățeanului terț care dorește să acceseze piața internă.

Având în vedere aceste aspecte, UNESCO a lansat un proiect de text privind o convenție globală de recunoaștere a diplomelor, care are o structură și un conținut similare convențiilor regionale de recunoaștere.

Se urmăresc mobilitatea la nivelul global, cooperarea internațională, promovarea calității învățământului și utilizarea optimă a resurselor educaționale și umane, precum și stabilirea unor principii generale de recunoaștere pentru accesul la continuarea de studii.

Proiectul de act normativ va fi pus în aplicare de către Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor din cadrul Ministerului Educației și de alte autorități și instituții de învățământ cu atribuții în recunoașterea studiilor.

Grupul PNL susține acest proiect de lege și va vota pentru acceptarea Convenției globale pentru recunoașterea calificărilor din învățământul superior, adoptată la Paris la 25 noiembrie 2019.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Continuăm cu intervenția doamnei deputat Ana-Loredana Predescu.

Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Statisticile UNESCO arată astăzi că peste 5,3 milioane de studenți își urmează studiile superioare în străinătate, ceea ce înseamnă doi studenți din 100.

Convenția globală are rolul de a facilita mobilitatea academică internațională și promovează drepturile indivizilor de a avea calificările de învățământ superior, evaluate prin maniere corecte.

Adoptarea acestui text va permite crearea unui cadru normativ internațional, la nivel mondial, care va facilita mobilitatea academică și profesională și va sta la baza dezvoltării legislației naționale.

În plan european, recunoașterea competențelor și calificărilor este esențială pentru sprijinirea mobilității și a învățării, precum și a oportunităților de carieră pentru cetățenii români și pentru toți cetățenii Uniunii Europene. Vorbim, pe de o parte, despre recunoașterea pentru continuarea educației și formării și, pe de altă parte, despre recunoașterea pentru integrarea pe piața muncii, inclusiv pentru acces la profesiile reglementate.

Reamintesc în acest sens recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 26 noiembrie 2018, care promovează recunoașterea reciprocă automată a calificărilor din învățământul superior și a rezultatelor perioadelor de învățare în străinătate. Recomandarea invită statele membre ca până în 2025 să instituie un cadru care să favorizeze recunoașterea reciprocă automată a calificărilor din învățământul superior în statele membre.

În încheiere, susțin adoptarea Proiectului de lege privind acceptarea Convenției globale pentru recunoașterea calificărilor din învățământul superior, deoarece va contribui la consolidarea cooperării internaționale în învățământul superior, la creșterea calității sale la nivel mondial, la creșterea integrării pe piața muncii, la practici de recunoaștere a calificărilor juste, transparente și nediscriminatorii.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Continuăm dezbaterile cu domnul Dragoș-Gabriel Zisopol, de la Grupul minorităților naționale.

Vă rog.

Vă mulțumesc, stimată doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

Până în acest moment, până în prezent, au fost adoptate următoarele convenții internaționale regionale: Convenția de la Lisabona, regiunea Europa și America de Nord, Convenția de la Tokyo, regiunea Asia-Pacific, Convenția de la Addis Abeba, regiunea Africa, și Convenția America Latină – Caraibe.

În acest cadru al existenței convențiilor regionale pe care vi le-am adus la cunoștință, UNESCO a lansat un proiect de text privind Convenția globală de recunoaștere a diplomelor, care are o structură și un conținut similare convențiilor anterior amintite.

Ceea ce vreau, în schimb, să vă aduc la cunoștință constă în faptul că, potrivit uzanțelor internaționale, convenția nu a fost semnată de partea română, ca modalitate pentru exprimarea consimțământului de a deveni parte a convenției, fapt pentru care se va utiliza acceptarea în conformitate cu art. 1 lit. i) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele și dispozițiile finale ale convenției, care permit acceptarea.

Ratificarea nu este posibilă în cadrul tratatelor care nu au fost semnate, iar aderarea nu este adecvată, întrucât e rezervată statelor care nu sunt membre UNESCO, dar sunt invitate să devină părți.

În acest context, stimați invitați, doamnelor și domnilor, deputații membri ai Grupului parlamentar al minorităților naționale vor vota în favoarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale. Nu avem nici amendamente.

Așadar, proiectul de lege rămâne la votul final.

16. Continuăm cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2019 pentru modificarea și completarea art. 29 din Ordonanța de urgență

a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române; PL-x 425/2019.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Îi dau cuvântul inițiatorului, Guvernul României.

Vă rog. Cu rugămintea să vă și prezentați.

Scrioșteanu Ionel, secretar de stat, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect modificarea și completarea art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vederea stabilirii unor măsuri ce trebuie luate în cazul căderilor de arbori aflați în zona de siguranță a infrastructurii feroviare publice.

Prin modificările propuse se stabilește cadrul legal care permite administratorului infrastructurii realizarea promptă a intervențiilor necesare în situația potențial periculoasă pentru siguranța circulației trenurilor și/sau pentru perturbarea masivă a traficului feroviar.

Astfel, sunt introduse termene operative de 30 de zile pentru emiterea acordurilor și marcarea arborilor destinați tăierii, în vederea permiterii intervențiilor administratorului infrastructurii, pentru toaletarea, doborârea și îndepărtarea arborilor aflați în limita zonei de siguranță a infrastructurii feroviare.

Sunt definite situațiile excepționale în care administratorul infrastructurii feroviare poate realiza intervenții în zona de siguranță a infrastructurii feroviare fără acordul prealabil al autorităților silvice.

Sunt stabilite proceduri privind estimarea și valorificarea volumului de masă lemnoasă rezultată în urma intervenției administratorului infrastructurii feroviare, în limita zonei de siguranță a infrastructurii feroviare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru agricultură și Comisia pentru transporturi, pentru prezentarea raportului comun suplimentar.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte. PL-x 425/2019.

În conformitate cu prevederile art. 94 și ale art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru agricultură și Comisia pentru transporturi au fost sesizate în fond asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2019 pentru modificarea și completarea art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române.

Camera Deputaților este Camera decizională. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998, în vederea stabilirii unor măsuri ce trebuie luate în cazul căderilor de arbori aflați în zona de siguranță a infrastructurii feroviare publice.

În ședința din data de 17 februarie 2021, plenul Camerei Deputaților a hotărât retrimiterea proiectului de lege sus-menționat celor două comisii sesizate în fond, în vederea reexaminării și depunerii unui raport comun suplimentar.

În urma dezbaterilor, cele două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele care se regăsesc în anexa care face parte din prezentul raport comun suplimentar.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Intrăm în dezbateri generale. Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. Domnul Benedek. Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Aici încercăm să reglementăm o situație care este destul de urâtă, având în vedere că, din cauza arborilor care cad pe calea ferată, sunt foarte multe întârzieri, în special în perioada de iarnă.

Dar nu trebuie să uităm că cei de la CFR Infrastructură până acum n-au reușit să toaleteze nici măcar copacii, arborii care sunt în zona trecerilor la nivel cu calea ferată și acolo s-au întâmplat foarte multe accidente soldate cu decese.

Deci ar trebui ca cei de la CFR Infrastructură să ia în serios această treabă și, cum există această lege, să se apuce să verifice ce se întâmplă în zona de siguranță a căii ferate. Și nu numai din cauza arborilor sunt întârzieri, ci și din cauza problemelor care există la infrastructura căii ferate și ar fi cazul ca și acolo să se investească și să încercăm să eliminăm punctele negre de pe calea ferată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Nu mai sunt alte intervenții, așa că trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu sunt.

Dacă la amendamentele admise sunt observații? De la 1 la 5?

Nu sunt.

Atunci, nefiind observații, proiectul de lege rămâne la votul final.

17. Continuăm cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 223/2020 privind aprobarea preluării de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a drepturilor și obligațiilor, inclusiv a obligațiilor de plată a cotizației anuale de membru al Organizației de Colaborare a Căilor Ferate (OCCF); PL-x 105/2021.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Îi dau cuvântul reprezentantului inițiatorului, Guvernul României.

Vă rog.

Proiectul de ordonanță de urgență are în vedere următoarele: aprobarea preluării de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a drepturilor și obligațiilor, inclusiv a obligațiilor de plată a cotizației anuale de membru al Organizației de Colaborare a Căilor Ferate – OCCF –, acestea fiind în sarcina Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” – SA, Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă” – SA și Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători „CFR Călători” – SA.

În ceea ce privește achitarea contribuțiilor anuale ce derivă din calitatea de membru a României la OCCF, prin Ministerul Transporturilor, ce a fost delegată cu drepturi și obligații celor trei companii, acumularea datoriilor restante la 31 decembrie 2019 s-a făcut pe seama lipsei de lichidități a acestora, achitarea obligațiilor de plată restante reprezentând cotizațiile restante la 31 decembrie 2019, cotizație aferentă anului 2020 și penalități calculate până la 31 decembrie 2019, în valoare totală de 565.239,27 franci elvețieni, din bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul, în continuare, reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru transporturi și Comisia pentru buget.

Domnule Burduja, vă rog. Pentru prezentarea raportului comun.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 223/2020 privind aprobarea preluării de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a drepturilor și obligațiilor, inclusiv a obligațiilor de plată a cotizației anuale de membru al Organizației de Colaborare a Căilor Ferate (OCCF)

În conformitate cu prevederile art. 94 și 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru transporturi și infrastructură au fost sesizate, prin adresa PL-x 105/2021 din 18 februarie 2021, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 223/2020.

Proiectul de lege supus dezbaterii vizează aprobarea preluării de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a drepturilor și obligațiilor din sarcina sistemului feroviar național, în vederea asigurării continuității de participare cu drepturi depline la Organizația de Colaborare a Căilor Ferate, precum și a plății cotizației de membru al acestei organizații.

De asemenea, proiectul prevede plata sumelor restante, inclusiv a penalităților de întârziere datorate, în cuantum de 563.239,27 franci elvețieni, ce se vor achita în contul OCCF din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. În urma examinării proiectului de lege, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 223/2020.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Intrăm în dezbateri generale.

Îi dau cuvântul domnului Roman Nicolae, din partea Grupului AUR.

## **Domnul Nicolae Roman:**

## Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi și colege,

Voi începe, ca să nu producem panică în inimile celor care vremelnic guvernează: AUR va vota „da”. Va vota „da” pentru faptul că nu vrem ca România să se facă de râs.

În cuprinsul acestei legi este prevăzută și o sumă de aproape o jumătate de milion de franci elvețieni, mai precis 563.239,27 franci elvețieni, această sumă restantă, inclusiv penalitățile de întârziere datorate.

Având în vedere că reprezentanții Guvernului sunt aici, de ce nu s-a prezentat Parlamentului modalitatea prin care s-au recuperat banii și am ajuns în această situație?

Dacă noi vom vota în continuare astfel de sume, stau și mă întreb: cum de coaliția de la guvernare nu a fost de acord cu niciun amendament pe care noi am încercat să-l propunem pentru a ridica poporul acesta din situația în care se găsește?

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale, nu sunt nici amendamente la acest proiect de lege, astfel că rămâne la votul final.

18. Continuăm cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2019 pentru modificarea art. 137 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice; PL-x 544/2019.

Îi dau cuvântul reprezentantului inițiatorului, Guvernul României.

Vă rog. Dacă puteți să vă și prezentați? Mulțumesc.

## **Domnul Eduard Lucian Lovin** _– vicepreședinte_

_al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații_ **:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați! Sunt Eduard Lovin, vicepreședinte al ANCOM.

Modificarea acestui articol, art. 137 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011, de fapt legea-cadru a comunicațiilor românești, are scopul de a stabili autoritatea de reglementare drept instituție competentă să controleze

respectarea de către furnizorii de comunicații electronice a obligațiilor impuse acestora prin regulamentele europene în domeniu, în absența unor situații excepționale, care ar impune desemnarea unor alte autorități responsabile.

Ca urmare a modificării, se va aduce un plus de certitudine pe piața de comunicații, inclusiv pentru utilizatorii finali, care vor ști cărei autorități să se adreseze în cazul în care drepturile lor ar fi afectate.

Un exemplu concret în acest sens îl constituie tarifele maximale pentru apeluri și SMS-uri în interiorul Uniunii Europene, al Spațiului Economic European, stabilite prin regulamentele europene.

În cazul în care dreptul utilizatorilor finali de a beneficia de aceste tarife nu va fi respectat, în temeiul acestei ordonanțe, nr. 23/2019, ANCOM va putea aplica sancțiuni corespunzătoare furnizorilor de comunicații electronice și le va putea impune acestora luarea unor măsuri prin care utilizatorii finali să își poată recupera prejudiciile suferite.

În conformitate cu cele prezentate, ANCOM susține proiectul de lege supus dezbaterii plenului Camerei și vă rugăm să acordați un vot de aprobare.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia juridică, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, îi dau cuvântul domnului Mihai Badea, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog.

## PL-x 544/2019.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2019 pentru modificarea art. 137 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice.

Senatul a adoptat inițiativa legislativă.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Obiectul de reglementare este stabilirea ANCOM ca instituție responsabilă cu exercitarea controlului asupra respectării, de către furnizorii de rețele sau de servicii de comunicații electronice, a obligațiilor impuse prin regulamentele Uniunii Europene în domeniul comunicațiilor electronice, în cazul în care competența de monitorizare și verificare a respectării acestor obligații nu a fost acordată altei autorități.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Intrăm în dezbateri generale. Îi dau cuvântul domnului Muncaciu Sorin-Titus, de la Grupul parlamentar al AUR.

Vă rog.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Aici avem de-a face cu o organizație care este îndrituită să cenzureze comunicațiile electronice.

Anul trecut, în primăvară, un website al nostru a fost suspendat de către ANCOM.

Îmi pare rău că domnul Grindeanu nu ne onorează cu prezența, să ne explice care este motivul pentru care ANCOM a îndrăznit să facă cenzură politică. Pentru că, de fapt, asta s-a întâmplat.

Nu este permis ca o organizație sub controlul Parlamentului, fără înștiințarea Parlamentului, să aplice cenzura.

De aceea, vreau să vă atrag atenția că aici avem o problemă. Dreptul la _free speech_ este un drept consfințit, este un drept dat de Dumnezeu, nu poate fi luat de ANCOM. Atât am avut de spus.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului Ivan BogdanGruia, de la Grupul PSD.

Vă rog.

Două minute.

## **Domnul Bogdan-Gruia Ivan:**

Sărut mâinile, doamnă președinte de ședință! Mulțumesc.

Cu tot respectul pentru colegul de la AUR, n-am înțeles foarte bine ce voia să spună.

PL-x 544/2019 are un scop foarte clar, și anume transpunerea directivei europene prin care tarifele pentru SMS-uri și telefonie mobilă pentru utilizatorii din Uniunea Europeană trebuie să fie stabilite la un anumit standard.

În acest sens, singura autoritate care poate să verifice, să controleze operatorii de telefonie mobilă din România este ANCOM. În speța respectivă trebuia operat încă de acum un an și jumătate.

E târziu, dar în această situație în care ne aflăm noi acum am ajuns, poate, din lentoare, din liniștea fostului Guvern Orban și a actualului Guvern Cîțu, care au tergiversat foarte mult acest proces, prin care drepturile utilizatorilor de telefonie mobilă riscă să nu fie respectate, din cauza faptului că în legislația românească nu avem, până în momentul de față, reglementat ANCOM ca autoritate de supraveghere și control pentru operatorii de telefonie mobilă.

În sensul acesta, Grupul PSD susține inițiativa legislativă și va vota pentru.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc și eu.

Nu mai sunt alte intervenții.

Astfel, încheiem aici dezbaterile generale. Nu avem nici amendamente la acest proiect de lege, care rămâne la votul final.

19. Continuăm cu Proiectul de lege privind modificarea art. 16 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat; PL-x 241/2018.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog. Domnul Fălcoi.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Ideea acestui proiect de lege a plecat de la constatarea faptului că exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu exercitarea concomitentă a unei funcții didactice în învățământul superior, cu excepția celui juridic.

Prin urmare, deși avocații exercită o profesie liberală, au un regim mai restrictiv în comparație cu notarii publici, cu executorii judecătorești, consilierii juridici și chiar cu magistrații.

E drept că acest proiect de lege a suferit și câteva amendamente în Comisia juridică, dar aceste amendamente nu schimbă scopul acestui proiect de lege, și anume îndreptarea unor reglementări restrictive nejustificate, în opinia mea, și lărgirea cadrului de activități compatibile cu exercitarea profesiei de avocat.

Prin urmare,

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, îi dau cuvântul domnului deputat Mihai-Alexandru Badea, președintele Comisiei juridice, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

## PL-x 241/2018.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind modificarea art. 16 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Senatul a adoptat proiectul de lege, iar Camera Deputaților este Camera decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri, inițiativa legislativă.

Guvernul României a transmis două puncte de vedere, în anii 2018 și 2020, prin care precizează că Parlamentul va decide asupra oportunității adoptării acestei inițiative legislative.

Obiectul de reglementare este modificarea art. 16 din Legea avocaturii, intervențiile vizând lărgirea cadrului de activități compatibile cu exercitarea profesiei de avocat cu activități și funcții didactice în învățământul superior, activitatea de cercetare juridică ori de creație intelectuală, pentru un tratament egal al avocaților cu executorii judecătorești, notarii publici, precum și cu magistrații în această privință.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise din anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul raport. În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Am să propun ca timp de dezbatere 3 minute.

Vă mulțumesc.

Proiectul nu este în procedură de urgență, așa că trecem la dezbaterile generale.

Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru, din partea minorităților naționale. Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Am fost atent la prezentarea raportului. Sunt niște amendamente respinse, este un amendament pe care l-am formulat și aș vrea să-l susțin.

O să vă dau cuvântul în momentul în care trecem la dezbaterea pe articole.

Da.

Mulțumesc foarte mult. Stimați colegi,

Proiectul de lege supus dezbaterii prezintă munca susținută, practic, a unei echipe de deputați avocați, deputați juriști și a reprezentanților Uniunii Naționale a Barourilor din România.

Suntem în fața unui proiect ce îmbunătățește substanțial activitatea avocaților, în sensul în care avocații vor putea să exercite în paralel cu activitatea de avocatură și alte activități, precum cea didactică, la diferite nivele de învățământ, activități în domeniul fondurilor europene, GDPR și, nu în ultimul rând, activități de creație intelectuală. Sigur că aceste activități vor fi compatibile și cu exercitarea unor profesii liberale deja existente în Legea avocaturii.

În legea existentă la ora actuală este prevăzută activitatea de administrare judiciară și lichidare, ceea ce reprezintă, practic, niște efecte ale desfășurării activităților de practician în insolvență, sens în care, la momentul în care am lucrat cu colegul meu, domnul Badea, am introdus compatibilitatea exercitării activității de avocatură cu cea de practician în insolvență, pentru că așa este menționată în lege.

Vin în completarea faptului că, ulterior adoptării ultimei variante a Legii avocaturii, nu era menționată și activitatea de mandat ad-hoc și concordat preventiv, pe care tot practicienii în insolvență o desfășoară, sens în care am făcut aceste modificări, cum spuneam, împreună cu colegul meu Badea, la această lege și am introdus această profesie.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc și eu.

Continuăm cu domnul deputat Daniel Florea, din partea Grupului PSD.

Vă rog, aveți cuvântul pentru două minute.

Mulțumesc, doamnă președinte.

O idee foarte bună, aceasta a modificării Legii avocaturii. Vă spun, pentru că am fost și judecător, sunt avocat, am fost consilier juridic, am deținut funcții de conducere în

administrația publică centrală și locală, vă spun că este neapărată nevoie de oameni cu spirit liber și care să se poată exprima liber, așa cum sunt avocații.

Este un mare pas înainte. Am făcut două amendamente, unul a fost respins, unul a fost admis. Aș vrea să vorbesc despre ele atunci când mi se va da cuvântul. Dar vă spun că este un mare pas înainte, este concretizat și prin faptul că avocații parlamentari au un grup informal, în care discută despre proiectele de lege, este inițiat de un fost coleg de-al meu de grupă de la Facultatea de Drept a Universității București, actual senator liberal. Sunt convins că, dacă toate profesiile ar avea un asemenea grup informal de lucru, colaborarea noastră în comisii ar fi mult mai bună.

Vă mulțumesc și sunt convins că votul nostru pozitiv la acest proiect de lege va conduce la o practică mai bună și la o mai bună valorificare a potențialului avocaților în viața publică.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Continuăm dezbaterile cu doamna deputat Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă.

Vă rog.

## **Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Meseria de avocat a ajuns să fie mult și pe nedrept hulită în ultimii ani și tocmai de aceea mă bucur că astăzi putem să facem dreptate și acestei bresle.

În cei 21 de ani de avocatură am cunoscut foarte mulți colegi de valoare, care ar fi putut practica sau pot face performanță și în alte domenii.

Prin urmare, consider că este just ca și avocații, așa cum sunt și notarii publici, consilierii juridici sau executorii judecătorești, să-și poată oferi expertiza în mai multe domenii.

Un regim al incompatibilităților restrictiv față de avocați, așa cum este acum, împiedică mulți profesioniști de valoare să-și demonstreze calitățile și în alte zone decât în instanță sau la catedra facultăților de drept.

Sunt bucuroasă, totodată, că acest proiect este rezultatul unui efort comun. Faptul că printre inițiatori stau parlamentari de la toate partidele arată că în Parlament se poate și colabora.

Cu toate acestea, nu pot să nu remarc faptul că, având o majoritate în guvernare, nu se poate colabora cu USR-ul, care nu acceptă nimic din partea opoziției. Am văzut la buget ce înseamnă această colaborare și o vedem des în comisii, unde inițiativele PSD sunt respinse pe bandă rulantă, din considerente pur politice și fără legătură cu fondul acestor proiecte.

Îmi doresc doar ca autosuficiența și aroganța domnilor de la USR PLUS să nu facă rău acestei țări.

Mulțumesc.

Bravo!

Continuăm cu domnul Badiu Georgel, de la Grupul AUR. Vă rog.

## **Domnul Georgel Badiu:**

## Doamnă președinte, mulțumesc.

Grupul AUR va vota împotriva acestei legi. De ce? Pentru că este o lege care implică drepturi acordate unei caste, pentru că avocații... Da, este o profesie liberală! Și atunci de ce vreți la buget?! Ce căutați la buget?! Ce căutați în învățământ?! Aveți posibilitatea să predați la facultăți de drept, unde specificul este juridic. Ce căutați în învățământul preuniversitar?! Nu este normal, nu este _fair_ ! Limitați-vă la ceea ce aveți, pentru că, slavă Domnului, aveți ce face în țara asta, puteți să contribuiți la înfăptuirea justiției, la bunăstarea românilor, și nu căutați să căpușați învățământul, și așa surghiunit și chinuit de atâția miniștri ai educației care au fost nedemni de această funcție.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Mulțumesc.

Domnule Grosaru, o să vă dau cuvântul când susțineți amendamentul. Sau mai aveți o intervenție?

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru**

**:**

Acum. Da.

Vă rog.

În mod normal nu aș fi vrut să iau cuvântul, dar, având în vedere ceea ce colegul meu antevorbitor a afirmat, nu pot să nu am o poziție.

În primul rând, tocmai asta încercăm să facem, să dăm posibilitatea avocaților să contribuie în mod substanțial la dezvoltarea României.

Tocmai ăsta este articolul care dă posibilitatea acestei profesii, frumoase profesii liberale, care este regina profesiilor liberale, nicidecum o castă, să-și aducă contribuția la ceea ce înseamnă dezvoltarea societății românești pe toate planurile.

Avocații sunt indispensabili făuririi justiției.

Avocații au dezvoltat și dezvoltă România în mod continuu, cu riscurile de rigoare.

Sunt și cazuri în care avocații au avut de suferit.

Sunt cazuri în care avocații au fost tratați pe nedrept, în anumite situații.

Nu pot să accept ca cineva, de la această tribună, să spună că avocații sunt privilegiați. În niciun caz nu este așa! Și noi tocmai asta vrem să facem și le dăm avocaților această posibilitate, ca în aceste domenii pe care noi le-am reglementat și le reglementăm să poată să desfășoare și o activitate onorabilă și, bineînțeles, care își aduce o contribuție substanțială, cum spuneam mai devreme, la dezvoltarea societății românești.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Și ultima intervenție, domnul Badea Mihai-Alexandru. Vă rog.

Vreau să-mi exprim doar nedumerirea față de spusele unei antevorbitoare referitoare la USR PLUS, în condițiile în care, repet, noi suntem inițiatorii acestui proiect de lege.

Încheiem aici dezbaterile generale.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Începem cu titlul legii. Dacă sunt observații? Nu.

La amendamente admise, de la 1 la 8, dacă sunt observații?

Nu sunt.

Dacă la amendamente respinse sunt observații? Vă rog.

Doriți să susțineți un amendament respins. Domnul Grosaru și apoi domnul Florea. Da.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Intervenția mea se referă la amendamentul de la art. 16 lit. c).

În primul rând, vă rog frumos să aveți în vedere că tot ceea ce înseamnă activitate de creație intelectuală, exercitarea acestei activități, respectiv procesul intelectual, implică o imaginație și selecție și vă rog să aveți în vedere că această creație intelectuală îmbracă toate formele, chit că vorbim despre rezultatul din cercetări științifice, o invenție, o operă, descoperirea unei formule, a unui procedeu și altele asemenea.

Amendamentul pe care l-am formulat tocmai aceste lucruri le acoperă și vă rog să îl votați. Vă mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc și eu.

Procedură, domnule Cupșa? Vă rog.

Dacă-mi permiteți, ar fi bine ca cei care-și mai susțin amendamentele să citească și amendamentele care au fost admise și care se găsesc în corpul raportului.

Activitatea de creație intelectuală se regăsește deja ca o activitate reglementată la lit. c). Dar, atenție, tot la această lit. c) mai era și activitatea în domeniul cercetării științifice, o activitate care este exact definită în legislația românească. Drept urmare, adoptând acest amendament, ați exclus activitatea în domeniul cercetării științifice dintre acele activități pe care le poate desfășura un avocat.

Gândiți-vă la acei colegi avocați care sunt cadre universitare, care desfășoară și activitate de cercetare științifică și care, ca urmare a faptului că ați votat acest amendament, pare-se că nu pot să mai desfășoare activitate de cercetare științifică.

Restul sunt, iertați-mă... Mă abțin!

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Procedură, domnule Grosaru, sau doriți...?

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru**

**:**

Voiam să spun ceva referitor la ceea cea spus domnul Cupșa.

Atunci, dacă nu e procedură, amendamentul a trecut. Îi dau cuvântul domnului Daniel Florea, de la Grupul PSD. Vă rog.

Doriți să susțineți un alt amendament? Vă rog să indicați și numărul curent.

La amendamente respinse – 4.

Să spuneți de la tribună.

La amendamente respinse, punctul 4.

Amendamentul meu se referea la faptul că avocații pot fi experți în legislația muncii.

M-am gândit la acest lucru pentru că există posibilitatea ca un avocat să intre în instanță, în dosare de legislația muncii, și să aibă oponent un expert în legislația muncii.

În Codul muncii se spune că este mult mai ușor să devii expert în legislația muncii dacă ai studii juridice de lungă durată.

În aceste condiții, dacă un avocat ar vrea, de exemplu, să facă acest curs de expert în legislația muncii, legea, în forma actuală, nu i-ar permite.

Motiv pentru care, dacă ar vrea să încheie cariera de avocat și să se angajeze la HR, la Resurse umane, într-o societate, n-ar putea s-o facă decât după ce va face cursul de expert în legislația muncii. Deși, ca avocat, poate să intre în litigii de dreptul muncii; după aceea, dacă n-ar mai fi avocat, ar trebui să se specializeze.

Acesta este motivul pentru care am făcut acest amendament, să adăugăm posibilitatea avocaților de a fi și experți în legislația muncii, și vă rog să-l votați.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc.

O să supun mai întâi votului și după aceea vă dau cuvântul, domnule Grosaru.

Vă rog, domnule Grosaru, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Intervenția mea survine ca urmare a ceea ce s-a afirmat de la acest microfon mai devreme de către un coleg.

Stimați colegi,

Activitatea de cercetare științifică tocmai asta implică: un procedeu care survine ca urmare a unei creații, a unei creații intelectuale. În urma unei cercetări științifice, stimați colegi, se nasc formule, se nasc procedee, se nasc opere, tot felul de opere.

Este absurd să spui că cercetarea științifică nu este o creație intelectuală!

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc și eu.

Avem o problemă de tehnică legislativă, pentru că avem două amendamente similare care au fost admise.

Și, atunci, o să cer o consultare a liderilor de grup, dar înainte domnul Andronache are o intervenție pe procedură.

Mulțumesc.

Pe procedură, doamnă președinte.

Articolul 70 din Regulamentul Camerei Deputaților: „Proiectul se retrimite spre reexaminare comisiei sesizate în fond dacă în urma dezbaterilor în plen se solicită acest lucru sau” – și suntem în această situație – „intervin modificări importante pentru conținutul său”.

Atâta timp cât există un amendament admis cu cvasiprevederea reflectată în amendamentul care a venit de la comisie respins și a fost admis în plen, avem de-a face cu o dublă reglementare în conținutul aceluiași proiect de lege.

Este evident că nu putem admite o dublă reglementare într-o lege pe care să o trimitem la promulgare.

Din perspectiva aceasta, suntem în situația descrisă de art. 70, în sensul în care amendamentul admis produce un impact semnificativ asupra conținutului actului normativ.

Din perspectiva aceasta, suntem în cazul în care proiectul trebuie retrimis comisiei sesizate în fond. Mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc și eu.

Este o cerere de retrimitere la comisie. Da, domnule Andronache?

## Da.

E în regulă! Atunci, liderii de grup, dacă puteți să veniți la consultări, așa cum am spus, și după aceea lămurim și retrimiterea la comisie.

Reluăm ședința.

În urma consultării cu liderii de grup, am convenit că cele două amendamente sunt similare și ar fi necesară o discuție suplimentară la comisie, în baza art. 70 din regulament, cel invocat și de domnul lider de grup Andronache. Ca atare, există consens pentru retrimiterea acestui proiect de lege la comisie.

Acestea fiind spuse, încheiem aici timpul alocat dezbaterilor proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi.

Avem pauză până la ora 12.00, dacă stafful tehnic poate să pregătească până atunci lista de vot final.

Deci ne revedem la ora 12.00 în sala de plen. Vă mulțumesc tuturor.

Cu 302 voturi pentru, în unanimitate, și acest proiect de hotărâre a fost adoptat.

Și ultimul proiect de hotărâre.

6. Proiectul de hotărâre privind modificarea art. 9 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților; BP 301/2021; PHCD 36/2021.

Comisia pentru regulament propune adoptarea proiectului de hotărâre.

Vot, vă rog.

Aș vrea să rog liderii de grup să își invite colegii în sală, pentru a putea începe sesiunea de vot final.

Stimate colege și stimați colegi,

Vă rog să luați loc în bănci pentru a începe sesiunea de vot final.

Înainte, o să rog stafful tehnic să facem un vot de control.

Avem o prezență de 243 de deputați prezenți în sală și online. Așa că putem să începem sesiunea de vot final de astăzi.

Începem cu I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.

Punctul 1, Proiectul de hotărâre pentru numirea a trei membri ai Adunării reprezentanților Casei Naționale de Asigurări de Sănătate; PHCD 51/2021.

Vot, vă rog.

Cu 292 de voturi pentru, în unanimitate, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Punctul 2 de pe ordinea de zi, Proiectul de hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților; PHCD 42/2021.

Comisia pentru regulament propune adoptarea proiectului de hotărâre.

Vot, vă rog.

Cu 299 de voturi pentru, în unanimitate, și acest proiect de hotărâre a fost adoptat.

Punctul 3, Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Un nou SEC pentru cercetare și inovare – COM(2020) 628; PHCD 48/2021.

Vot, vă rog.

Cu 307 voturi pentru, și acest proiect de hotărâre a fost adoptat.

Punctul 4 de pe ordinea de zi, Proiectul de hotărâre privind contul de execuție a bugetului Camerei Deputaților pe anul 2020; PHCD 49/2021.

Vot, vă rog.

Cu 306 voturi pentru, și acest proiect de hotărâre a fost adoptat.

Punctul 5, Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 47/2021.

Vot, vă rog.

Cu 193 de voturi pentru, 113 voturi împotrivă, 4 abțineri și un coleg sau o colegă care nu votează, și acest proiect de hotărâre a fost adoptat.

Trecem la punctul II. Legi ordinare. A. Adoptări.

Punctul 7 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aderarea Secretariatului General al Guvernului la Rețeaua Europeană a Consiliilor Europene de Mediu și Dezvoltare Durabilă (EEAC) și aprobarea plății cotizației anuale de participare a Secretariatului General al Guvernului, precum și completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 107/2021; lege ordinară.

Comisia pentru administrație publică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 307 voturi pentru, în unanimitate, și acest proiect de lege a fost adoptat.

Punctul 8 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 179/2020 privind instituirea unor măsuri pentru asigurarea resurselor umane necesare instituțiilor din cadrul sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională, Ministerului Sănătății și unităților subordonate, unităților sanitare și serviciilor de asistență socială în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2; PL-x 19/2021; lege ordinară aflată în procedură de urgență.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 307 voturi pentru și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Continuăm cu punctul 9, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei; PL-x 94/2021; lege ordinară, în procedură de urgență.

Comisia pentru sănătate și Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 310 voturi pentru, în unanimitate, și acest proiect de lege a fost adoptat.

Punctul 10, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 222/2020 privind prorogarea termenului prevăzut de art. III din Legea nr. 352/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier; PL-x 104/2021; lege ordinară, în procedură de urgență. Comisia pentru transporturi propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 311 voturi pentru și un vot împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 11, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și adoptarea unor măsuri necesare pentru înființarea punctului național de acces, conform regulamentelor delegate de completare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru interfețele cu alte moduri de transport; PL-x 106/2021; lege ordinară, în procedură de urgență.

Comisia pentru transporturi propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 313 voturi pentru și o abținere, proiectul de lege a fost aprobat.

Punctul 12, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 203/2020 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan; PL-x 39/2021; lege ordinară, în procedură de urgență.

Comisia pentru agricultură și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 282 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, două abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 13, Proiectul de lege privind acceptarea Convenției globale pentru recunoașterea calificărilor din învățământul superior, adoptată la Paris la 25 noiembrie 2019; PL-x 127/2021; lege ordinară.

Comisia pentru învățământ și Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 311 voturi pentru și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 14, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2019 pentru modificarea și completarea art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române; PL-x 425/2019; lege ordinară aflată în procedură de urgență.

Comisia pentru agricultură și Comisia pentru transporturi propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 311 voturi pentru și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 15, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 223/2020 privind aprobarea preluării de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a drepturilor și obligațiilor, inclusiv a obligațiilor de plată a cotizației anuale de membru al Organizației de Colaborare a Căilor Ferate (OCCF); PL-x 105/2021; lege ordinară, în procedură de urgență.

Comisia pentru buget și Comisia pentru transporturi propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog. Cu 310 voturi pentru, în unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 16, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2019 pentru modificarea art. 137 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice; PL-x 544/2019; lege ordinară.

Comisia pentru tehnologia informației și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 309 voturi pentru, proiectul de lege a fost adoptat. Trecem la punctul III. Legi organice. Adoptări.

Punctul 17 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale; PL-x 129/2020; lege organică, în procedură de urgență.

Comisia pentru apărare și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 310 voturi pentru, în unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.

Explicarea votului.

Avem două înscrieri.

Domnule Lőrincz Ștefan-Iulian, de la Grupul USR PLUS, vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor,

Astăzi Grupul parlamentar al USR PLUS a votat legea – PL-x 129/2020 – care prevede monitorizarea electronică a agresorilor, o promisiune veche a politicienilor, nerespectată, reluată de fiecare dată când o femeie este ucisă, ordinul de protecție fiind deseori încălcat.

Prea multe victime, majoritatea femei, au avut de suferit până acum. Multe au plătit cu viața indiferența legiuitorilor. Astăzi, în sfârșit, monitorizarea electronică a agresorilor devine lege.

Deși proiectul de lege trecuse de Senat în urmă cu un an, zăcea uitat prin sertare. O măsură care ar fi putut deja salva vieți.

Anul trecut, 51 de femei au fost ucise în familie. Datele existente nu indică însă dacă au fost ucise de parteneri și dacă existau sau nu ordine de protecție.

36% din ordinele de protecție emise în anul 2019 au fost încălcate, iar procentajul mare, între 40% și 50%, a fost constant în ultimii 5 ani.

Legea vine în sprijinul victimelor, lăsate până acum singure în fața agresorului. Va ajuta victimele violenței domestice care trec prin cea mai periculoasă perioadă a vieții – cea care urmează momentului în care denunță agresorul.

Dacă agresorul încalcă ordinul de protecție, vor fi alertate în timp util atât poliția, cât și victima.

Ne așteptăm ca, astfel, numărul celor care încalcă ordinele de protecție să scadă.

Este un prim pas pentru a proteja în mod real victimele violenței domestice – un fenomen grav, de amploare, ignorat de prea mult timp de clasa politică.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnule Andronache, vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Acest proiect de lege a fost inițiat de parlamentari liberali.

Reprezintă...

Reprezintă exemplul perfect de colaborare între autoritatea legislativă, autoritatea executivă și societatea civilă.

Au avut loc numeroase consultări pentru a ajunge la această formă.

Apreciem sprijinul pe care l-am primit din partea Guvernului și, în acest sens, am adoptat amendamentele propuse de autoritatea executivă.

De asemenea, am preluat și am introdus în lege propuneri ale societății civile.

De aceea, țin, pe această cale, să le mulțumesc acelor asociații care s-au implicat, prin recomandări, prin sprijin și prin sugestii, în procedura legislativă.

Și le voi citi numele.

Vorbim aici despre comunitatea „Declic”, despre FILIA, despre TRANSCENA, despre Asociația „Viața fără Violență”, despre Asociația „Atena Delphi”, despre Asociația „Anais”, despre Asociația „Inovatorium” și Asociația SPICC.

Vă mulțumim.

Și de, asemenea, vă mulțumim vouă, dragi colegi, pentru sprijinul acordat în adoptarea acestui proiect.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc și eu. Îi dau cuvântul, în continuare, domnului Dan Tanasă, pentru explicarea votului.

Vă rog.

## **Domnul Dan Tanasă:**

## Da.

Mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Da, domnule Andronache, nu v-a luat decât 31 de ani să adoptați un astfel de...

proiect legislativ.

Și să știți că e foarte frumos că vă împăunați așa să vă asumați merite.

Meritele sunt ale tuturor politicienilor. Meritele sunt ale tuturor partidelor politice, ale tuturor deputaților, pentru că au susținut acest proiect legislativ, inclusiv... inclusiv ale AUR și...

Mai ales ale AUR!

## **Domnul Dan Tanasă:**

Nu, nu, nu! Nu „mai ales”, nu! ( _Râsete. Vociferări.)_ Doamne ferește, nu!

Dar... vreau să subliniez încă o dată că AUR va vota în mod responsabil de fiecare dată când există un proiect legislativ benefic pentru toată lumea.

Și dovedim încă o dată că nu suntem nici pe departe așa cum încercați să ne lipiți nouă etichete.

Am dovedit și de această dată că AUR este un partid responsabil și se va comporta responsabil.

Proiectul de lege vine în sprijinul victimelor violenței domestice.

Iar responsabilitatea dumneavoastră, domnule Andronache, abia acum începe. Pentru că proiectul legislativ are nevoie de implementare.

Și vă asigur că AUR va monitoriza în mod foarte atent și de aproape să implementați acest proiect legislativ!

Pentru că acum o să începeți să vă certați pe bani, pe licitații, pe brățări, pe...

Dar noi o să fim, o să vă supraveghem, o să facem opoziție și o să ne asigurăm că proiectul legislativ nu rămâne o simplă lege.

Vă mulțumim.

Și felicitări!

Este un moment istoric la care sunteți cu toții parte. Doamne-ajută!

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

## Da.

Mulțumesc.

Continuăm cu... domnul Dumitru Coarnă.

Vă rog, aveți cuvântul.

Încet, nu e nicio grabă.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Era nevoie de un asemenea proiect. Era nevoie de o asemenea lege.

Dar noi mai avem, să știți, în Codul de procedură penală niște instituții reglementate cu privire la aceste brățări electronice – controlul judiciar, arestul la domiciliu.

Problema de fond vine, așa cum spunea domnul Tanasă, în aplicarea legii.

Această lege va trebui implementată, va trebui aplicată, ceea ce înseamnă finanțare.

Degeaba o reglementăm. Pentru că avem foarte multe legi care prevăd niște lucruri, iar în aplicare nu sunt finanțate. Și, atunci, ea este golită de conținut.

Ca să implementăm acest proiect – este benefic, este foarte bun, am votat și noi „pentru” și suntem pentru susținerea lui –, va trebui să finanțați zona respectivă.

Și vă dau un singur exemplu, dacă vreți. Nu doar din punct de vedere tehnic, aparatură și așa mai departe, unde sigur vor fi discuții pe bani, că așa e în România, la capătul facturii trebuie să fure cineva. Dar noi avem o problemă la polițiști, cu deficitul extrem de mare de personal. Și aici vor trebui... vor trebui, dacă vreți, finanțate zone pentru ca polițiștii să aibă personal necesar și tot ceea ce înseamnă tehnică, ca să intervină rapid când primim un semnal din acea zonă.

Vă mulțumesc.

Proiectul este benefic.

Este, dacă vreți, foarte bun, pentru că victimele, practic, de multe ori, erau lăsate fără nicio șansă în fața agresorului. Vă mulțumesc _. (Aplauze.)_

Vă mulțumesc și eu.

Și ultima intervenție pentru explicarea votului, doamna deputat Éva-Andrea Csép, de la UDMR, vă rog.

## **Doamna Csép Éva-Andrea:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Și o femeie să ia cuvântul la acest subiect de la acest microfon.

Le mulțumesc tuturor bărbaților care...

au luat cuvântul.

Și cred că acesta va fi un bun început să vedem că în combaterea violenței domestice și bărbații sunt alături de noi și putem să aducem legi prin care să le oferim protecție victimelor violenței domestice.

Nu este îndeajuns să vorbim despre acest fenomen, pentru că trebuie să facem o schimbare de mentalitate în comunitate. Pentru că schimbarea de mentalitate începe de la vârsta cea mai fragedă a copiilor care cresc alături de noi, continuă cu schimbarea educației, care, după aceea, este un proces foarte important, și, după aceea, a societății și locului de muncă. După aceea, a legislației care apără drepturile acestor persoane.

Un copil duce mai departe modelul de familie pe care îl primește.

Este important ca acești copii să crească în familii liniștite, într-un mediu sănătos. Și aceste brățări poate o să salveze mai multe vieți.

Pentru că în România o treime din ordinele de protecție date nu sunt respectate.

O mare parte din aceste încălcări ale acestor ordine de protecție duc la moartea victimei... Da, la moartea victimei!

Înseamnă că prin reglementare putem să oferim o protecție victimei și familiei.

Pe de altă parte, trebuie să avem și posibilitatea de reabilitare a acestor agresori și de protecție a victimelor.

Pe acest domeniu avem foarte mult de lucrat, dar am demonstrat și în celălalt mandat că transpartinic putem să avem rezultate foarte bune.

Așa că în această direcție vom continua și de acum încolo.

Și vă mulțumim pentru sprijin.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc și eu.

Nemaifiind intervenții, continuăm lista de vot final.

Punctul 18, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative care reglementează activitatea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, în contextul crizei provocate de COVID-19; PL-x 14/2021; lege organică, în procedură de urgență.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 302 voturi pentru, în unanimitate, acest proiect de lege a fost adoptat.

Și ultimul punct de pe ordinea de zi, punctul 19, Propunerea legislativă pentru completarea art. 84 din Legea educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 79/2021; lege organică.

Comisia pentru învățământ propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 277 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 17 abțineri și 3 colege sau colegi care nu votează, și acest proiect de lege a fost adoptat.

Vă mulțumesc tuturor pentru ședința de astăzi. Vă urez o zi bună în continuare!

Iar membrii Biroului permanent continuă activitatea la ședința de Birou permanent și ședința liderilor de grup. Vă mulțumesc.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Începând cu data de 15.05.2021 adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72, e-mail: pierderiacte@ramo.ro, concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro

&JUYEJT|337089]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 64/4.V.2021 conține 60 de pagini.**

Prețul: 150,00 lei