„Falsurile folosite în agricultură ne omoară. Guvernul doarme!”
Mai multe instituții europene au atras atenția, săptămâna trecută, asupra unor aspecte privind falsificarea de substanțe folosite în agricultură, dar și despre așa-zisele „produse ecologice”, care au legătură doar cu înșelarea consumatorilor și ducerea acestora într-o gravă eroare.
Așadar, în timp ce instituțiile europene se concentrează foarte mult pe controlul și reglementarea fiecărui aspect care vizează direct sau tangențial agricultura, pentru că acest domeniu ne determină nu doar calitatea vieții, ci și speranța de viață, pe plan intern, miniștrii Guvernului Cîțu sunt preocupați doar să își ascundă propriul gunoi sub preș12 sau să-și plaseze de la unii la alții, fie de la PNL la USR, fie de la Ministerul Agriculturii la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, responsabilitatea excluderii agriculturii de la finanțare din Planul național de redresare și reziliență.
Indiferent de noianul de vorbe, scuze sau acuzații și indiferent de cine este direct responsabil pentru acest eșec*
agricultura românească va avea de suferit în următorii ani; și nu doar investitorii agrari, ci fiecare dintre noi.*
Mai întâi, vom plăti mai mult pentru toate bucatele, pentru că niciodată culturile nu sunt sigure, depinzând de impredictibilitatea vremii, apoi, nimeni nu va avea o garanție rezonabilă că respectivele produse sunt cu adevărat conforme cu standardele de calitate. În ciuda controalelor privind pesticidele la nivelul Uniunii, există o breșă în piață care a dezvoltat o permeabilitate crescută pentru falsuri.
În urma unei anchete, Oficiul European de Luptă împotriva Fraudei trage un semnal de alarmă cu privire la pesticidele contrafăcute, a căror pondere este de „până la 13,8% dintre insecticidele utilizate în UE”* și care reprezintă un pericol la adresa sănătății, o sursă de poluare a aerului, pământului și apei și o amenințare mai ales la adresa albinelor. UE a spus, UE a auzit, pentru că în țară doar massmedia a preluat și a transmis aceste informații.
O altă informație la fel de percutantă a reprezentat-o cea legată de falsificarea în masă și a altor produse de consum, de la cele alimentare la medicamente, parfumuri, vin, jucării, haine sau aparatură electronică. Produsele contrafăcute reprezintă 6,8% din importurile UE, respectiv 121 de miliarde de euro, potrivit unui studiu comun realizat de EUIPO și OCDE.
Conform unei alte cercetări, respectiv „Cetățenii europeni și proprietatea intelectuală (PI)”, realizată de Oficiul Uniunii
Europene pentru Proprietate Intelectuală, consumatorilor le este încă dificil să facă distincția între mărfurile autentice și cele falsificate. Aproape unu din 10 europeni (9%) au declarat că au fost induși în eroare în sensul achiziționării de produse contrafăcute, cu diferențe semnificative între statele membre ale UE. România (16%) a înregistrat a doua cea mai mare proporție de consumatori înșelați, în urma Bulgariei (19%) și înaintea Ungariei (15%). În schimb, Suedia (2%) și Danemarca (3%) prezintă cele mai mici cifre din UE.
Într-un context global, în care comerțul electronic este în plină expansiune, peste 70% dintre europeni au făcut cumpărături online în 2020, potrivit Eurostat, iar incertitudinile cu privire la produsele contrafăcute rămân o preocupare în rândul cetățenilor UE. Cu atât mai grav este faptul că o treime dintre europeni, 33%, s-au întrebat dacă un produs pe care l-au cumpărat este original. Iar, în privința siguranței alimentare, valențele acestui cuvânt, „original”, ar trebui să definească strict conformul între conținutul real al produselor și ceea ce este inscripționat pe ambalaj.
La rândul său, Comisia Europeană a atenționat întreaga comunitate UE că specificația „ecologic” prezentă în mediul online pentru vânzarea diverselor produse este de cele mai multe ori falsă. Anul acesta, pentru prima dată, verificarea s-a axat pe dezinformarea ecologică, denumită și „greenwashing”, practică prin care întreprinderile susțin că fac mai mult pentru mediu decât fac în realitate. Dincolo de afirmațiile exagerate, false sau înșelătoare, acestea putând fi calificate ca practici comerciale neloiale în temeiul normelor UE privind toate produsele comercializate, amploarea dezinformării ecologice a crescut pe fondul tendinței consumatorilor de a alege produse eco.
Totodată, ca parte a strategiei sale „De la fermă la consumator”, Comisia a precizat că va propune un model obligatoriu armonizat de etichetare nutrițională pe partea frontală a ambalajelor produselor alimentare, astfel încât consumatorii să aleagă în cunoștință de cauză alimente sănătoase și durabile.
Doar că, deși îmi doresc de mulți ani ca amploarea dezinformării consumatorului român să fie redusă printr-o etichetare corectă și exhaustivă, iar guvernarea PSD a făcut mulți pași concreți în această direcție, pentru Cabinetul de dreapta de acum nici acest aspect esențial nu constituie vreo prioritate. Nici stoparea practicilor comerciale neloiale în temeiul normelor UE nu reprezintă un scop în sine pentru miniștrii Guvernului Cîțu!* Și oare de ce ar fi necesar să reprezinte, mă întreb, dacă Domniile Lor, în goana furibundă după creșterea capitalului personal de imagine, nu reușesc să îl și obțină din acest domeniu prea puțin evident sau evident doar pentru persoanele cu afecțiuni provocate de alimentația neconformă?!
Este clar că, dincolo de avertismentele numeroase lansate de la Bruxelles, avem nevoie de implementarea unor măsuri cât mai ferme pentru reducerea acestor inconveniente majore pentru sănătatea și bunăstarea noastră! Măcar în al 12-lea ceas autoritățile îndrituite ale statului ar trebui să lase somnul de frumusețe la o parte și să facă ceva concret12 și pentru consumatorul român, astfel încât să desființeze certitudinea că în nici doi ani de guvernare au transformat țara „din grânarul Europei” în „groapa de gunoi a Europei”*!
Voce
voce proprie
Marker
Cadru
Justificarea combină interesul unui grup specific (investitorii agrari) cu binele comun (sănătatea publică).
„agricultura românească va avea de suferit în următorii ani; și nu doar investitorii agrari, ci fiecare dintre noi.”