„Felicitări tuturor fermierilor care au redus întrebuințarea pesticidelor!*”
Lansam, acum două săptămâni, apel către toți investitorii în agricultură din țara noastră să diminueze și mai mult din cantitățile de pesticide pe care le utilizează pentru culturile lor. Este adevărat că demersul meu recent poate fi considerat și localizat în siajul recomandărilor Comisiei Europene*, însă, dincolo de reglementările de care trebuie să ținem cont cu toții, preocuparea mea față de sănătatea tuturor consumatorilor și protejarea mediului este cât se poate de reală*. Am expertiză în acest domeniu principal de activitate, căpătată încă din debutul carierei mele profesionale, deci nu mă bazez doar pe updatările constante din acest sector cu care intru în contact, aproape zilnic, în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din cadrul acestei Camere a Parlamentului.
Așadar, voi insista, ori de câte ori am prilejul, să atrag atenția că folosirea pesticidelor, de multe ori în exces, în agricultură, fie din neatenție, fie dintr-o doză prea mare de precauție, conduce la o serie de probleme ireversibile pentru mediul înconjurător, precum și pentru diverse specii și chiar și pentru sănătatea oamenilor. Prin transmiterea cu consecvență a unor astfel de mesaje vom ajunge, în timp, să schimbăm definitiv optica tuturor fermierilor. Mizez pe politica pașilor mici privind pesticidele, pentru că aceasta deja începe să-și producă efectele, spre marea mea mulțumire și bucurie.
Concret, Oficiul European pentru Statistică, Eurostat, confirmă că România a ajuns să se situeze printre țările Uniunii Europene cu cea mai puternică scădere a vânzărilor de pesticide.* Potrivit datelor furnizate de oficiu, volumul total al pesticidelor vândute în 16 state membre ale Uniunii Europene, pentru care există date disponibile, a scăzut între anii 2011 și 2021 în 11 țări. În acest sens, cel mai sever declin al utilizării lor l-a înregistrat Cehia, cu un minus de 36%, Danemarca a atins un minus de 35%, Portugalia 32%, Italia 29% și România 27%.
O astfel de știre îmi oferă ocazia să îi felicit pe toți fermierii care au redus deja întrebuințarea acestor substanțe atât de nocive și să-i invit și pe alții să le urmeze exemplul!
Este dovedit și cât se poate de clar că se pot obține culturi sustenabile și în acest fel. Iar creșterea continuă a cantităților fructelor și legumelor pentru care s-au folosit cât mai puține erbicide, insecticide, fungicide, antinematode și rodenticide se va materializa prin îmbunătățirea sănătății consumatorilor lor.
Însă pericolul rezultat din tentația de a aplica aceste substanțe tuturor culturilor nu este unul deloc depășit* nici la nivel național și nici la nivel comunitar. Datele publicate săptămâna trecută de Oficiul European pentru Statistică relevă că în 2021 s-au vândut 355.175 de tone de pesticide în UE, înregistrându-se o creștere moderată, de 2,7%, față de 2020, când s-au achiziționat 346.000 de tone. Cele mai ridicate volume de vânzări de pesticide, în 2021, au fost în Spania, respectiv 21% din totalul Uniunii, țară urmată de Franța, cu 20%, și Germania și Italia, ambele cu un procentaj de 14%. În schimb, vânzările de pesticide din 2021, comparativ cu cele din 2011, au fost semnificativ mai mari, cu 85%, în Letonia și, cu 68%, în Austria.
Cele mai ridicate volume de vânzări în 2021 s-au înregistrat la categoria fungicide și bactericide, respectiv 44% din totalul acestora, 34% la ierbicide și distrugători de buruieni și 14% la insecticide și acaricide.
Având în vedere relevanța deosebită pentru sănătatea noastră și a ecosistemelor care rezultă din aceste statistici, militez, din nou, pentru extinderea practicilor agroecologice, cum ar fi: diversificarea culturilor, rotația acestora pe perioade lungi, plantarea gardurilor vii*, cultivarea plantelor leguminoase, combinarea policulturii cu creșterea animalelor etc. În plus, consider că folosirea pentru tratamentele fitosanitare a apei curate și demineralizate, cu PH-ul corelat cu tipul pesticidului sau amestecului de pesticide, utilizarea unor tehnologii și a unor mașini de stropit care reduc pierderile de soluție în atmosferă sau pe sol, precum și uzul de elemente care țin de agricultura de precizie, cum ar fi mașinile care asigură întreruperea distribuției pe secțiuni, pentru evitarea suprapunerilor peste zona lucrată, și capabile să distribuie doze variabile de fertilizant sau de pesticide corespunzătoare necesarului din fiecare punct al parcelei, vor completa acest sistem de practici imperios necesare și
care se dovedesc mult mai echitabile și din punct de vedere social. Diminuarea cantității de chimicale va determina și creșterea eficienței tratamentelor și a productivității, prin economisirea cantității de lichid la hectar, va spori viteza de lucru și va contribui și la micșorarea costurilor cu combustibilul și îngrășămintele.
Trebuie să subliniez și faptul că rădăcinile autentice ale agroecologiei se găsesc în raționamentele care au ghidat agricultura indigenă și țărănească de-a lungul istoriei, fără a depinde de mecanizare, inputuri sintetice sau alte tehnologii agronomice moderne, deci iată încă un motiv în plus care trebuie să fie luat în considerare în cadrul tuturor deciziilor fermierilor, destinate dezvoltării culturilor lor.
Implementând astfel de soluții alternative vom reuși, etapizat, să facem o agricultură cât mai curată, să investim în sănătatea noastră și a mediului, dar și să închidem definitiv acest cerc vicios generat de mult prea multele chimicale!