Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·3 iunie 2020
Informare · adoptat tacit
Dănuț Bica
Analiza discursului
- Populism
- 1 · moderat
- Anti-pluralism
- 0 · fără
- DQI
- nivel 2 · justificare calificată mixtă · poziţional
- Voce
- voce proprie
Discurs
„Gara Regală din Curtea de Argeș, perla Căilor Ferate Române, își va recăpăta splendoarea de altădată”
Luni, 18 mai, la numai o săptămână de la încheierea contractului pentru proiectarea și execuția secțiunii 5, Curtea de Argeș–Pitești, din autostrada Sibiu–Pitești, Lucian Nicolae Bode, ministrul liberal al transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, și-a pus semnătura pe un alt contract extrem de important pentru infrastructura de transport din județul Argeș, cel de finanțare pentru elaborarea expertizei tehnice în vederea realizării lucrărilor de reabilitare a Gării Regale din Curtea de Argeș.
Gara din Curtea de Argeș a fost inaugurată pe 27 noiembrie 1898, dată la care a avut loc și punerea în circulație a căii ferate Pitești–Curtea de Argeș. A fost construită în mai puțin de unsprezece luni, la cererea Regelui Carol I, după planurile cunoscutului arhitect francez André Lecomte du Noüy. Coordonatorul întregului ansamblu de lucrări feroviare din zonă – linia Pitești–Curtea de Argeș, superbele gări din Bascov, Merișani, Băiculești și Curtea de Argeș și alte elemente de construcție specifice – a fost eminentul inginer Elie Radu, un adevărat artizan al Căilor Ferate Române.
Clădirea Gării din Curtea de Argeș a fost declarată monument de arhitectură, având un design care o face să fie unică în România. Este o construcție extrem de frumoasă, realizată după un model original francez, combinat cu elemente în stil neoromânesc, dar împodobită și cu decorațiuni care duc cu gândul la palatele din Andaluzia.
Gara a fost înființată și cu scopul de a înlesni deplasarea membrilor familiei regale la Mănăstirea Curtea de Argeș, după alegerea acesteia de către Regele Carol I drept necropolă regală. A primit supranumele de „gară regală” pentru că toți suveranii României înmormântați la Curtea de Argeș, cu excepția lui Carol al II-lea și a Reginei Elena, au fost aduși în oraș cu trenul.
În prezent, deși este o bijuterie arhitecturală și este amplasată la confluența unor drumuri importante, această clădire, care are o simbolistică specială atât pentru municipiul Curtea de Argeș, cât și pentru istoria țării noastre, din cauza neglijenței autorităților, se găsește într-o avansată stare de degradare. Tencuiala de pe pereți este în multe locuri căzută, plouă prin acoperiș, ceasul Paul Garnier amplasat pe fațada dinspre peroane, asemănător celui din Gara Centrală din Paris, nu mai funcționează, iar maiestuosul candelabru de cristal care lumina sala de așteptare, încăpere în care se țineau odinioară cele mai frumoase baluri ale acelor vremuri, a fost transferat la Regionala CFR Craiova, Gara din Curtea de Argeș pierzând astfel un element decorativ excepțional. Pentru a nu se vedea starea deplorabilă a clădirii, în luna decembrie 2017, cu ocazia funeraliilor Regelui Mihai I, pereții exteriori ai acesteia au fost acoperiți cu niște pânze, care între timp au început să se desprindă.