Statistici
[MCP]

Caută în arhivă

/

Se încarcă discursul…

Monitorul.ai

Arhivă publică a Monitorului Oficial al României, Partea a II-a — stenogramele lucrărilor Parlamentului. Citabilă, durabilă, verificabilă.

Sursa

monitoruloficial.ro
Camera Deputaților
Senatul României

Metodologie

Cum extragem datele
Analiza discursului
Identitatea înregistrărilor
Corecții și sesizări
Sprijin operațional

Conținut public

Stenogramele Monitorului Oficial sunt documente publice, reproduse aici verbatim. Permalink-urile rămân stabile între reindexări.

Monitorul.ai · Arhivă publică · Conținut neoficial

Confidențialitate Termeni Pipeline (AGPL-3.0)Site (AGPL-3.0)

Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·7 decembrie 2021

Declarații politice · adoptat tacit

Cristina Burciu

Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Constantin Bîrcă – declarație politică având ca temă „Sectorul agroalimentar trebuie să părăsească zona de risc!”; – Florin Piper-Savu – declarație politică intitulată „Pensionarii români – pensionari europeni”; – Dan-Constantin Șlincu – declarație politică: „Odată cu intrarea PSD la guvernare toate categoriile vulnerabile de români vor fi protejate și respectate!”; – Sorin Năcuță – apel către autorități pentru reanalizarea criteriilor privind ierarhizarea regională a proiectelor cuprinse în Planul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2020–2030; – Christine Thellmann – declarație politică: „Este responsabilitatea noastră, a parlamentarilor, să le redăm, prin lege, dreptul de a vota celor aproape un milion de persoane cu dizabilități!”; – Andrei-Daniel Gheorghe – declarație politică intitulată „Oare cine s-a gândit pe la Comisia Europeană să ne fure și Crăciunul?”; – Nicolae-Miroslav Petrețchi – marcarea zilei de 10 decembrie – Ziua internațională a drepturilor omului; – Beniamin Todosiu – declarație politică referitoare la pensiile speciale ale aleșilor locali; – Alin-Costel Prunean – declarație politică intitulată „«Legea porcului» sau cum să îți bați joc de țăranul român”; – Dumitru-Viorel Focșa – declarație politică intitulată „Domnule prim-ministru, opriți abuzurile de la Constanța!”; – Alexandra Huțu – declarație politică: „Avem cu toții obligația, în județele pe care le reprezentăm, să ne implicăm în acțiuni de comunicare și informare a familiilor militarilor și veteranilor de război decedați privind dreptul la funeralii cu onoruri militare”; – Radu-Marcel Tuhuț – declarație politică cu tema „Nu putem negocia viețile românilor pentru comisioanele din Planul național de redresare și reziliență”; – Mihai Ioan Lasca – declarație politică intitulată „Uniunea Europeană este utopia europeană!”; – Laurențiu-Dan Leoreanu – declarație politică: „PNL și PSD au o sarcină foarte clară – construirea bugetului pe anul 2022 trebuie să fie responsabilă”; – Brian Cristian – declarație politică despre „Marea testare națională”; – Dan Tanasă – declarație politică intitulată „Pierderea clădirilor de patrimoniu – o cedare a suveranității”; – Cristina Camelia Rizea – declarație politică: „Trenul metropolitan Constanța”; – Anamaria Gavrilă – comentarii critice adresate actualilor guvernanți; – Marius-Andrei Miftode – declarație politică: „Ieri FSN, astăzi USL 2”; – Ringo Dămureanu – declarație politică intitulată „România condamnă extremismul antiromânesc din Republica Serbia”; – Daniel-Codruț Blaga – declarație politică ce are ca subiect „Adoptarea Directivei privind avertizorii de integritate, conform Directivei Parlamentului European și a Consiliului Europei cu privire la protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii”; – Francisc Tobă – declarație politică intitulată „Legea, ca factor de agresiune la adresa securității cetățeanului”; – Adrian Alda – declarație politică intitulată „Formele de dispariție a terenului agricol trebuie diminuate!”; – Oana-Alexandra Cambera – declarație politică: „Uniunii Europene îi pasă mai mult de sănătatea românilor decât României?”; – Iulian-Alexandru Muraru – intervenție privind rolul Regelui Mihai I în istoria României; – Alexandru Popa – declarație politică având titlul „România a încasat deja prima tranșă din PNRR, în valoare de 1,8 miliarde de euro”; – Bogdan-Alexandru Bola – intervenție intitulată „Nicolae Kalinderu – un personaj uitat al istoriei noastre”; – Bogdan-Iulian Huțucă – declarație politică având ca subiect „Eliminarea taxei de pod intră pe ultima sută de metri”; – Oana-Gianina Bulai – declarație politică: „PSD sprijină producătorii și fermierii români”; – Florică Ică Calotă – declarație politică despre „Problematica deșeurilor din plastic”; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „USR încearcă să își recupereze, printr-un «populism justițiabil» deșănțat, procentele pierdute din cauza proastei guvernări!”; – Cristina Burciu – declarație politică având ca temă „Guvernul liberal a asigurat stabilitatea țării într-o perioadă foarte dificilă”; – Romulus-Marius Damian – intervenție prilejuită de „Sărbătoarea Sfântului Nicolae”; – Diana-Anda Buzoianu – declarație politică cu referire la clasa politică; – Cristina-Elena Dinu – declarație politică intitulată „PSD se pronunță în mod ferm pentru stoparea declinului demografic”; – Ervin Molnar – declarație politică: „Constituția României trebuie să reflecte realitățile politice, economice și sociale ale prezentului!”; – Florin-Claudiu Roman – declarație politică intitulată „Autostrada Sebeș–Turda a fost dată în folosință!”; – Mirela Furtună – declarație politică având titlul „Creșteri de pensii și alocații în bugetul pe anul 2022”; – Adrian-George Axinia – declarație politică având ca subiect „Măsuri urgente pentru evitarea incendiilor din spitale”; – George Șișcu – declarație politică: „Avem nevoie de buget pe anul 2022, realist și echilibrat, cu măriri de pensii și salarii, dar și cu investiții”; – Lilian Scripnic – declarație politică intitulată „Mortalitatea COVID-19 din România este legată direct de soluțiile medicale alese de autorități. De ce doar vaccin, iar antivirale nu?”; – Lucian Feodorov – declarație politică: „Trebuie să ne preocupe păstrarea forței de muncă românești!”; – Silviu Nicu Macovei – declarație politică intitulată „Situația geostrategică din Ucraina trebuie să declanșeze dezbateri publice în țara noastră!”; – Ioan Mang – declarație politică: „Să nu uităm de românii din țările vecine!”; – Marian Crușoveanu – declarație politică având titlul „Guvernul va aloca fonduri pentru plata restanțelor la energia termică în Constanța”; – Corneliu-Mugurel Cozmanciuc – declarație politică despre „Provocările anului 2022”; – Remus Munteanu – declarație politică având ca subiect „Școala în pandemie”; – Ștefan Mușoiu – declarație politică: „Pentru noi contează creșterea nivelului de trai, nu contrele continue sau testarea răbdării partenerilor de guvernare!”; – Nicu Niță – declarație politică având ca temă „Interzicerea încălzirii cu lemne, o nouă bombă din PNRR”; – Daniela Oteșanu – declarație politică având titlul „Misiunea PSD este să readucă normalitatea în viața oamenilor, să aibă grijă de toți cetățenii, în special de cei vulnerabili, munca să fie încurajată și răsplătită, familiile cu copii sprijinite!”; – Radu Panait – declarație politică privind „Coaliția iresponsabilității”; – Sebastian-Ioan Burduja – „Apel pentru salvarea istoriei și a patrimoniului nostru cultural”; – Maria Stoian – declarație politică cu referire la „Proiectul «Poarta globală»”; – Ștefan-Bucur Stoica – declarație politică având titlul „Drumul expres Pitești–Craiova rămâne un obiectiv de infrastructură prioritar pe agenda Guvernului Nicolae Ciucă”; – Alina-Elena Tănăsescu – declarație politică intitulată „PSD ia primele măsuri pentru susținerea fermierilor și creșterea securității alimentare a României!”; – Silviu-Titus Păunescu – declarație politică: „România la sfârșit de an”; – Vasilică Toma – declarație politică având ca temă „Relansarea Programului «Tomata», gura de oxigen salvatoare pentru agricultorii români și produsele autohtone”; – Daniel Tudorache – declarație politică: „Ne luați porcul și Crăciunul, identitatea națională și crezul creștin și ne dați, în schimb, COVID cu multe tulpini și LGBT!”; – Vasile Nagy – declarație politică având titlul „1 decembrie 2021”; – Vetuța Stănescu – declarație politică: „Avem primii bani din PNRR!”; – Ioan Vulpescu – declarație politică având ca subiect „Social-democrația, înapoi în prim-plan – guvernarea necesară”; – Mihai Weber – declarație politică intitulată „Aplicarea Legii nr. 197/2021 trebuie deblocată de urgență!”; – Vetuța Stănescu – declarație politică: „Avem primii bani din PNRR!”; – Ioan Vulpescu – declarație politică având ca subiect „Social-democrația, înapoi în prim-plan – guvernarea necesară”; – Mihai Weber – declarație politică intitulată „Aplicarea Legii nr. 197/2021 trebuie deblocată de urgență!”;

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Guvernul liberal a asigurat stabilitatea țării* într-o perioadă foarte dificilă”

Este indiscutabil că dezideratul Guvernului PNL, respectiv cel de obținere a unei creșteri economice sustenabile, bazată pe investiții și mai puțin pe consum, a fost îndeplinit cu brio. Astfel, în ultimul an, România a reușit să obțină cea mai mare creștere a produsului intern brut din Uniunea Europeană, România situându-se între primele patru state din UE ca revenire economică.

Conform informațiilor oficiale ale Institutul Național de Statistică, în perioada ianuarie–septembrie 2021 PIB-ul s-a

majorat față de perioada similară din anul precedent cu 7,1%. Această creștere a asigurat acoperirea declinului din primele nouă luni ale anului 2020, precum și realizarea unui spor de 1,8% peste nivelul din 2019.

În același timp, reformele au fost prioritare pentru Executivul liberal, fapt certificat și de adoptarea Planului național de redresare și reziliență, document care garantează asigurarea unei baze solide pentru dezvoltarea și modernizarea României în următorii ani. PNRR presupune 64 de reforme și 107 investiții în toate domeniile, iar pentru realizarea acestora țara noastră va primi suma de 29,2 miliarde de euro.*

Remarcabil este că, în ultimul an de guvernare liberală, au fost promovate cele mai multe măsuri de digitalizare a administrației publice din ultimii 30 de ani. De asemenea, în pofida situației dificile a țării, generată de pandemie, nu au fost introduse taxe noi pentru populație și agenții economici, păstrarea unei economii deschise și predictibile fiind de bun augur pentru supraviețuirea și chiar dezvoltarea mediului de afaceri. Consolidarea fiscală a fost un alt angajament îndeplinit al acestei perioade, chiar dacă ne-am confruntat cu condițiile restrictive determinate de criza sanitară.

În contextul ședinței

Identitatea înregistrării

record_id:: mo://2021/II/186#agenda-1#act-82
content_fingerprint:: ef7bf71abd3e
schema_version:: 1.13.0
indexed_at:: 2026-05-10T16:26:58.214321+00:00

Cristina Burciu · 7 decembrie 2021 · monitorul.ai

405 cuvinte

Sunt extrem de multe elemente concludente care indică incontestabil că *Guvernul liberal a fost performant1 2 într-o perioadă foarte dificilă*, așa cum, cel mai probabil, nu ne-am mai confruntat după 1990. Execuția bugetară după primele zece luni din acest an a condus la un deficit al bugetului de puțin peste 4%, față de ținta de 7,13% pentru întregul an.

Îmbucurător este și faptul că, în structura creșterii economice, o pondere însemnată au avut-o investițiile, în acest an consemnându-se o contribuție importantă a investițiilor reale, ceea ce înseamnă aproape 40% din creșterea economică în primul semestru al anului.

Sunt convinsă că investițiile vor rămâne un factor-cheie al creșterii economice și pentru anii următori*, grație fondurilor europene România urmând să treacă de la modelul de până acum, bazat preponderent pe consum, la o creștere economică echilibrată, construită mult mai mult pe investiții.

Marcheri (6)

Vocea proprie Toate vocileToate codările Doar ≥ 0.7

Calitate deliberativă (DQI)

Calitate deliberativănivelul justificării· 2

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul utilizează date statistice oficiale (INS) pentru a susține performanța economică, oferind o justificare calificată.

„Conform informațiilor oficiale ale Institutul Național de Statistică, în perioada ianuarie–septembrie 2021 PIB-ul s-a majorat față de perioada similară din anul precedent cu 7,1%.”

În context ↑

Calitate deliberativăconținutul justificării· common_good

Vocevoce proprieMarkerCadru

Justificarea se concentrează pe dezvoltarea și modernizarea României, un obiectiv universalizabil de bine comun.

„PNRR presupune 64 de reforme și 107 investiții în toate domeniile, iar pentru realizarea acestora țara noastră va primi suma de 29,2 miliarde de euro.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Referința la Guvern este funcțională; nu există derogări sau laude explicite pentru grupuri.

„Guvernul liberal a asigurat stabilitatea țării”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul își susține propria poziție fără a menționa sau angaja cererile opoziției.

„Guvernul liberal a fost performant într-o perioadă foarte dificilă”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Argumentele opoziției sunt ignorate complet, discursul fiind o prezentare unilaterală a realizărilor.

„Sunt extrem de multe elemente concludente care indică incontestabil că Guvernul liberal a fost performant”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Discursul avansează o poziție de susținere a politicilor guvernamentale fără a propune alternative sau medieri.

„Sunt convinsă că investițiile vor rămâne un factor-cheie al creșterii economice și pentru anii următori”

În context ↑