Îl invit pe reprezentantul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre.
Vă rog, doamna președintă.
Bună dimineața! Doamna președintă, Doamnelor și domnilor senatori,
În calitate de președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, vă supun dezbaterii și votului raportul asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție de formulare a cererii de efectuare a urmăririi penale față de domnul senator Florin-Dorel Bodog* în Dosarul penal nr. 280/P/2019.
Procurorul general a transmis Senatului României solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DNA, prin adresa nr. 623 din data de 8 aprilie 2021, anexând referatul din 7 aprilie 2021 întocmit de procurorul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a corupției, în Dosarul penal nr. 280/2019, împreună cu copii conforme cu originalul materialului probator din acest dosar, respectiv două volume, în vederea formulării cererii de începere a urmăririi penale față de domnul senator Bodog Florian-Dorel, fost ministru al sănătății, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu în formă continuată, prevăzute de art. 13[2] din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal, 12 acte materiale, a infracțiunii de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 321 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal, 12 acte materiale, și de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 Cod penal, trei infracțiuni, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) Cod penal.
Temeiurile solicitării: art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, și art. 12 din Legea nr. 115 din 1999 privind responsabilitatea ministerială
, cu modificările ulterioare, republicată, care prevăd: „Numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor.”
Următorul temei, art. 23 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor, republicată, cu modificările ulterioare, potrivit căruia: „Deputații și senatorii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziționați, reținuți ori arestați preventiv sau la domiciliu fără încuviințarea Camerei din care fac parte și fără a se proceda la ascultarea lor.”
De asemenea, ca temei, art. 162 din Regulamentul Senatului în vigoare, potrivit căruia Senatul are dreptul să ceară doar urmărirea penală a senatorilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului.
După aprobarea estimării, evaluării inițiale și a calendarului procedurii propuse de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Biroul permanent al Senatului a stabilit ca raportul să fie depus de către comisie până în 20 aprilie 2021.
Facem precizarea că, anterior prezentei sesizări a Parchetului de pe lângă Înalta Curte, Senatul României s-a pronunțat asupra unui alte sesizări privindu-l pe domnul senator Bodog Florian-Dorel, prin Hotărârea nr. 41/2019, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 774/2019, prin care Senatul a hotărât să nu ceară începerea urmăririi penale în cazul domnului senator Bodog Dorel-Florian pentru fapte săvârșite în timpul mandatului de ministru al sănătății și sesizate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte.
Prin noua sesizare transmisă Senatului României prin adresa din 2021, 8 aprilie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte susține săvârșirea de către senatorul Bodog Florian-Dorel, fost ministru al sănătății, și a altor infracțiuni, respectiv trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzute de art. 322 Cod penal, precum și a altui act material care intră în conținutul constitutiv al infracțiunii de abuz în serviciu.
În cadrul dezbaterilor derulate în ședința Comisiei juridice a Senatului a fost invitat și a fost audiat, pentru a-și exprima punctul de vedere, domnul senator Bodog Florian-Dorel, care a formulat apărări atât în scris, cât și în fața membrilor comisiei, detaliind argumentele împotriva aprobării cererii procurorului general.
În concluzie, Domnia Sa apreciază că – citez: „Prin instrumentarea prezentului dosar penal, care este o reînregistrare a Dosarului din 2019 cu nr. 344, *se încearcă doar discreditarea subsemnatului12, rezultată și din modalitatea în care s-a desfășurat ancheta. Practic, în 2019, după prima hotărâre a Senatului, procurorul de caz a solicitat să nu fie distribuit dosarul meu la un alt procuror, apoi în 2 noiembrie s-a întocmit un proces-verbal de sesizare din oficiu și i s-a solicitat, cu termen în 3 noiembrie, Ministerului Sănătății probele suplimentare, constând în statul de plată pentru luna ianuarie 2018, înscris care nu are nicio legătură cu noile acuzații și care, de altfel, a existat și în dosarul inițial, fiind utilizat la stabilirea drepturilor salariale încasate de consiliera mea.”
Domnul senator Florian Bodog solicită să i se aplice procedura de față ca măsură de protecție a mandatului de ministru împotriva unor măsuri abuzive, determinate uneori de motive politice. Afirmă Domnia Sa: „Numai Senatul are dreptul să ceară urmărirea penală, iar cerând-o sau, dimpotrivă, refuzând să dea curs unei sesizări în acest sens își asumă răspunderea politică pentru temeinicia deciziei sale.”
În cadrul dezbaterilor din ședința Comisiei juridice, membrii comisiei au completat, după caz, argumentele împotriva aprobării cererii* de începere a urmăririi penale, după caz, argumente în favoarea aprobării cererii transmise de procurorul general.
Între argumentele în favoarea aprobării cererii, dincolo de mențiunile cuprinse în referatul transmis și în adresa transmisă de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte, au fost avute în vedere de membrii comisiei, în opinie majoritară, și următoarele considerente menționate în cuprinsul raportului.
Astfel, Comisia juridică și Senatul nu au competența a se pronunța cu privire la fondul cauzei, probele din dosar și nici cu privire la vinovăția sau nevinovăția domnului senator. Sunt chestiuni, sub aspect procedural, pentru care Comisia juridică nu are competență jurisdicțională.
Neridicarea unei imunități ar prejudicia dreptul senatorului în cauză de a-și dovedi nevinovăția în fața unui judecător.
A fost avută în vedere jurisprudența Curții Constituționale, care a reținut că în privința mandatului de membru al Guvernului Constituția nu a instituit o imunitate guvernamentală, ci doar o măsură de protecție a mandatului exercitat de membrii Guvernului, având caracterul obiectiv al unei garanții constituționale de ordin procedural, menită să ocrotească interesul public, și anume realizarea actului de guvernare prin exercițiul mandatului*.
Membrii comisiei, în opinie majoritară, au apreciat că, în cazul de față, faptele penale sesizate de parchet în sarcina senatorului Bodog Florian-Dorel nu au legătură cu actele guvernamentale îndeplinite de acesta pe durata mandatului de ministru al sănătății, ci cu raporturile juridice de muncă dintre acesta, ca angajator, și un consilier personal.
Prin urmare, nu s-ar justifica menținerea măsurii de protecție a mandatului fostului ministru al sănătății, întrucât nu se ocrotește un interes public subscris actelor guvernamentale îndeplinite de ministrul sănătății în exercițiul mandatului.
Au fost avute în vedere, de asemenea, recomandările și observațiile cuprinse în rapoartele realizate de Comisia Europeană privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV), respectiv ultimul raport dat publicității la 22 octombrie 2019, precum și primul raport privind statul de drept, adoptat în anul 2020. Toate aceste rapoarte fac precizarea că Parlamentul României, față de practica sa anterioară din ultimii ani, nu mai poate continua ca, prin decizii politice, să afecteze eficacitatea derulării urmăririlor penale, adoptând decizii selective și arbitrare în cazul solicitărilor parchetului de începere a urmăririi penale împotriva unor foști sau actuali miniștri.
Raportul MCV menționează că va menține în continuare Recomandarea nr. 10 în ceea ce privește obligația Parlamentului de a adopta criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor, pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție.
În vederea exercitării votului asupra sesizării parchetului cu privire la senatorul Bodog Florian-Dorel, senatorii au avut în vedere și criteriile și liniile directoare stabilite cu valoare de standarde europene comune pentru ridicarea imunității parlamentare prin Raportul Comisiei de la Veneția privind scopul și ridicarea imunității parlamentare, adoptat în 2014.
După studierea referatului, a dosarului, a notelor scrise depuse de senatorul Bodog Florian-Dorel, după audierea acestuia în ședința comisiei din 19 aprilie 2021 și după prezentarea de către membrii Comisiei juridice a punctelor de vedere proprii față de sesizarea transmisă de procurorul general, s-a supus votului secret al membrilor comisiei solicitarea pentru exercitarea dreptului Senatului de a cere urmărirea penală împotriva senatorului Bodog Florian-Dorel.
După exercitarea votului și numărarea voturilor, membrii comisiei au constatat că nu s-a întrunit numărul de voturi necesar pentru a propune plenului Senatului să ceară sau să nu ceară urmărirea penală a domnului senator Bodog Florian-Dorel, în baza solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, pentru săvârșirea faptelor menționate în referatul procurorului.
În acest sens, a fost întocmit prezentul raport, împreună cu proiectul de hotărâre, în conformitate cu prevederile art. 163 alin. (7) din regulament, supunând votului plenului o hotărâre prin care Senatul va cere urmărirea penală sau va hotărî să nu ceară urmărirea penală a domnului senator Bodog Florian-Dorel în Dosarul penal nr. 280/2019.
Hotărârea este anexată raportului întocmit de Comisia juridică.
Vă mulțumesc.
Voce
voce proprie
Marker
Cadru
Justificarea se bazează pe protejarea interesului public și a actului de guvernare, nu pe interese de grup.
„menită să ocrotească interesul public, și anume realizarea actului de guvernare prin exercițiul mandatului”