Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·21 aprilie 2021
Senatul · MO 67/2021 · 2021-04-21
Solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, adresată Senatului României, de formulare a cererii de urmărire penală față de domnul senator Florian-Dorel Bodog, fost ministru al sănătății, în Dosarul nr. 280/P/2019 al Direcției Naționale Anticorupție
Rapoartele asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții: – în trimestrul al II-lea și trimestrul al III-lea 2020; – în trimestrul al IV-lea
Dezbaterea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării” (L710/2018; reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale; votul final se va da într-o ședință viitoare)
· other · adoptat
· other
· other · vot amânat
· other · vot amânat
Dezbaterea Legii pentru modificarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților (L582/2018; reexaminare la solicitarea Președintelui României; votul final se va da într-o ședință viitoare)
· Informare
· other
· Declarații politice
61 de discursuri
## **Doamna Anca Dana Dragu:**
Bună dimineața! Doamnelor și domnilor senatori,
Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 21 aprilie 2021.
Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 82 de senatori.
Ședința este condusă de subsemnata, Anca Dragu, președintă a Senatului, asistată de domnul senator Sorin Lavric și domnul senator Dan Ivan, secretari ai Senatului.
Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi și programul de lucru, stabilite de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului.
La primul punct al ordinii de zi avem solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, adresată Senatului României, de formulare a cererii de urmărire penală față de domnul senator Florian-Dorel Bodog, fost ministru al sănătății, în Dosarul nr. 280/P/2019 al Direcției Naționale Anticorupție.
Stimați colegi,
Vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art. 163 alin. (6) din Regulamentul Senatului, republicat, la dezbaterea asupra cererii de începere a urmăririi penale vor lua cuvântul președintele comisiei care a întocmit raportul, senatorul la care se referă cererea respectivă și, după caz, câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, după care se trece la vot.
În legătură cu solicitarea parchetului, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a hotărât să propună repartizarea timpului alocat pentru dezbateri după cum urmează: domnului senator Florian-Dorel Bodog i se rezervă 15 minute, pe care le utilizează la începutul și la sfârșitul dezbaterilor, grupurilor parlamentare li se alocă 30 de minute, repartizate astfel:
- 10 minute pentru Grupul parlamentar al PSD;
- 9 minute pentru Grupul parlamentar al PNL;
- 5 minute pentru Grupul parlamentar al USR PLUS;
- 3 minute pentru Grupul parlamentar al AUR;
- 2 minute pentru Grupul parlamentar al UDMR;
- un minut, neafiliați.
Timp total: 30 de minute.
Dacă sunt intervenții cu privire la această propunere de repartizare a timpilor de intervenții?
Vot · approved
Solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, adresată Senatului României, de formulare a cererii de urmărire penală față de domnul senator Florian-Dorel Bodog, fost ministru al sănătății, în Dosarul nr. 280/P/2019 al Direcției Naționale Anticorupție
Îl invit pe reprezentantul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre.
Vă rog, doamna președintă.
Bună dimineața! Doamna președintă, Doamnelor și domnilor senatori,
În calitate de președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, vă supun dezbaterii și votului raportul asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție de formulare a cererii de efectuare a urmăririi penale față de domnul senator Florin-Dorel Bodog în Dosarul penal nr. 280/P/2019.
Procurorul general a transmis Senatului României solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DNA, prin adresa nr. 623 din data de 8 aprilie 2021, anexând referatul din 7 aprilie 2021 întocmit de procurorul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a corupției, în Dosarul penal nr. 280/2019, împreună cu copii conforme cu originalul materialului probator din acest dosar, respectiv două volume, în vederea formulării cererii de începere a urmăririi penale față de domnul senator Bodog Florian-Dorel, fost ministru al sănătății, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu în formă continuată, prevăzute de art. 13[2] din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal, 12 acte materiale, a infracțiunii de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 321 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal, 12 acte materiale, și de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 Cod penal, trei infracțiuni, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) Cod penal.
Temeiurile solicitării: art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, și art. 12 din Legea nr. 115 din 1999 privind responsabilitatea ministerială, cu modificările ulterioare, republicată, care prevăd: „Numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor.”
Următorul temei, art. 23 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor, republicată, cu modificările ulterioare, potrivit căruia: „Deputații și senatorii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziționați, reținuți ori arestați preventiv sau la domiciliu fără încuviințarea Camerei din care fac parte și fără a se proceda la ascultarea lor.”
Vă mulțumesc, doamna senatoare.
În continuare îl invit pe domnul senator Florian-Dorel Bodog să-și expună punctul de vedere cu privire la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție adresată Senatului României.
Vă rog, domnule senator.
## **Domnul Florian-Dorel Bodog:**
Mulțumesc, doamna președintă. Doamnelor și domnilor colegi,
Sunt astăzi în fața dumneavoastră pentru a-mi prezenta punctul de vedere cu privire la ceea ce se întâmplă.
Din start vă spun că nu vă voi cere să votați împotriva solicitării de cercetare a mea, pentru că nu am nimic de ascuns, întotdeauna am răspuns invitațiilor și nu este prima dată când am fost invitat la DNA sau la parchet. Vă voi da un exemplu: după ce mi s-a finalizat mandatul de ministru, am fost invitat la Parchetul General, fiind reclamat de actualul director de la Unifarm că am vrut să-l schimb politic. Nu stă în pixul ministrului acest lucru, însă, da, aș fi dorit să-l schimb, pentru că erau două rapoarte ale corpului de control, la doi miniștri, de la doi prim-miniștri, care spuneau acest lucru, că trebuie schimbat, însă nu stă în pixul ministrului, ci este decizia consiliului de administrație. Deci nu-mi este frică de justiție și am încredere în justiția din România.
Voi face totuși câteva considerații, pentru că, în opinia mea, ceea ce se întâmplă acum este definiție de caz pentru motivul pentru care în Constituția României este prevăzută această imunitate a demnitarilor. Și vă spun și de ce.
Știți că... Înainte de a intra totuși în această dezbatere, am să vă rog, pentru că sunt mulți colegi noi, am să vă rog doar să introduceți, dacă doriți, într-un motor de căutare Google Baciu Olivia, consilier Sălaj. Și puteți să faceți comparativ acest lucru cu oricare consilier de ministru din guvernul actual sau din alte guverne.
Vă spun acest lucru doar să vedeți de ce a fost decizia Senatului, data trecută, împotriva cercetării mele penale. Dar astea sunt doar discuții, știu că decizia este una politică, însă cred că Senatul și românii au dreptul să știe. Fiecare dintre noi răspundem în fața lui Dumnezeu, răspundem în fața justiției și răspundem în fața oamenilor care ne-au trimis în Parlament. Ăsta este punctul meu de vedere.
Continuăm cu intervenții ale reprezentanților grupurilor parlamentare.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, are cuvântul domnul senator Lucian Romașcanu. Vă rog.
## **Domnul Lucian Romașcanu:**
Mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,
Nu e un moment pe care ni-l dorim și sunt convins că e un lucru împărtășit de toți membrii Senatului României.
Suntem azi în fața unei decizii care privește, sigur, un coleg și un prieten al nostru – dar asta este o chestiune privată, până la urmă –, dar privește și modul în care ne raportăm, o dată, la ceea ce trebuie să facă Senatul și, a doua oară, la justiție, în general.
Ceea ce trebuie să facă Senatul... – și aici este o chestiune pe care, poate, o s-o luăm în discuție la un moment dat. În asemenea caz Senatul cere..., deci cere, nu „acceptă”, nu „încuviințează”, nimic altceva, cere Senatul urmărirea penală. Deci Senatul devine titularul acțiunii pe care ar trebui să o gestioneze totuși o instituție de parchet. În contextul în care noi trebuie să cerem, ne bazăm în exclusivitate în decizia noastră pe raportul Comisiei juridice.
Raportul Comisiei juridice ar fi trebuit să fie unul foarte tehnic și care să se închidă sau să se încheie cu rezultatul votului unor colegi juriști care au studiat cu atenție, au audiat cu atenție și au avut toată competența să se pronunțe.
Rezultatul votului, stimată colegă din conducerea Comisiei juridice, a fost împotriva cererii, nu a fost „să ceară” sau să „nu ceară”.
Cu 6 voturi pentru, 6 voturi contra și o abținere, într-o comisie în care Partidul Social Democrat are doar 5 membri, lucrurile par destul de clare.
6 abțineri, scuze. 6 voturi pentru, 6 abțineri și un vot contra.
În aceste condiții, în orice vot, la orice vot rezultatul se consideră negativ. Și m-aș fi așteptat, distinsă colegă, să menționați acest lucru, nu comisia nu a hotărât dacă „să ceară” sau „să nu ceară”. E evident: este împotriva cererii, prin vot.
În altă ordine de idei, raportul este unul eminamente politic. Acolo au fost niște probe, au fost niște audieri și trebuia să se pronunțe foarte ferm și tehnic pe această chestiune. MCV-ul, important pentru România, Comisia de la Veneția, extraordinar de importantă, n-aveau nimic de a face cu justificarea unei decizii a unei comisii juridice din Senat. Dar asta este despre ceea ce s-a întâmplat tehnic.
Legat de colegul Florian Bodog, a fost un ministrul bun al sănătății. A spus și el și mai spun și eu: și-a asumat, firește, luându-și în serios funcția, semnarea a zeci sau sute de documente, care au adus milioane, sute de milioane de euro în sistemul sanitar românesc, semnate fără niciun fel de emoție. Ce vedem astăzi în Ministerul Sănătății sau ce am văzut până acum două zile? Un ministru care și-a delegat semnătura pe unde a putut, inclusiv portarului, probabil, care a avut 24 de consilieri onorifici și care, cel puțin, din dovezile din presă, a făcut minimum trei-patru infracțiuni, la prima vedere. Așteptăm, sigur, ca justiția să se pronunțe și acolo, nu judecăm pe nimeni _a priori_ , dar falsul în acte publice l-am văzut dovedit la televizor: două documente cu același număr de înregistrare în registrul de ieșiri de la Ministerul Sănătății, document trimis domnului prim-ministru – pe care-l salutăm –, scris de mână, cu semnături aparent falsificate, cum a declarat chiar dumnealui. Nu s-a întâmplat în mandatul de ministru al domnului Bodog așa ceva.
Mulțumesc, domnule senator.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, are cuvântul domnul senator Virgil Guran.
Vă rog, domnule senator.
## **Domnul Virgil Guran:**
Stimați colegi,
Mi-aș fi dorit să nu fie nevoie să iau astăzi cuvântul. Nu este plăcut când ajungem în această situație, chiar dacă acel coleg este din opoziție, și, ce să zic, speram să nu iau cuvântul. Printre altele, vă spun, cu toată deschiderea, uneori e bine să taci, dar vă spun, cu toată deschiderea, sunt unul dintre politicienii care au avut curajul să spună întotdeauna și o spun în continuare că există și abuzuri în justiție. Sunt unul dintre politicienii care spun că avem nevoie de o lege a răspunderii magistraților...
, dar, din păcate, n-avem suficient curaj să facem acest lucru.
Referitor la colegul nostru, domnul Bodog, este clară situația, noi nu ne putem erija în justiție, să stabilim dacă trebuie începută o urmărire penală sau nu, dar, în același timp, cu toate că este în opoziție și știți că sunt un luptător împotriva colegilor din PSD, văd totuși că, după un mandat de ministru, nu este o problemă foarte grea acolo. Să spun ceva: am trecut prin lucruri din acestea de-a lungul carierei politice și am văzut colegi care erau acuzați de fraudă de milioane, de știu eu ce licitații trucate. În momentul de față totuși, înseamnă că este bine dacă un ministru este acuzat doar că nu știu ce s-a întâmplat cu o consilieră.
Spun aceste lucruri pentru că eu cred că trebuie să existe o corectitudine și o dreptate și, cu tot respectul, vă spun că avem un rol în acest sens și că, dacă suntem trimiși aici de popor, va trebui, la un moment dat, să ne asumăm acest rol, indiferent de ce gândește unul sau altul. Atunci, într-adevăr, suntem parlamentari, atunci, într-adevăr, merităm respectul poporului, când avem curajul și când este în favoarea noastră, și când este în defavoarea noastră să judecăm corect și să nu executăm doar niște ordine.
Totuși vă spun că Partidul Național Liberal va vota pentru începerea urmăririi penale, în speranța și în ideea în care colegul nostru trebuie să aibă dreptul să se apere și, în același timp, vă spun, personal, în speranța că justiția va fi corectă și va judeca corect, nu în funcție de cine a fost Bodog sau cine este Bodog.
Cred eu că în momentul în care vom ajunge la o justiție în care să avem încredere totală vom fi un stat de drept care își merită locul în Europa. Dar pentru asta trebuie să luptăm împreună.
Mulțumesc, domnule senator.
Din partea Grupului parlamentar al USR PLUS, are cuvântul doamna senatoare Simona Spătaru. Vă rog, doamnă.
## **Doamna Elena-Simona Spătaru:**
Vă mulțumesc, doamna președintă. Bună ziua, dragi colegi!
Să facem astăzi exact ce spune Constituția și mai ales să ne asigurăm că restabilim încrederea în Parlamentul României, în ochii cetățenilor români, și, poate, clar, nu numai. Parlamentul României și-a pierdut, de-a lungul anilor, încrederea. Este o instituție vădit pe ultimele locuri din acest punct de vedere, atunci când se fac sondaje, și, din acest punct de vedere, aș vrea să vă spun câteva lucruri simple, de procedură.
Conform Constituției României, art. 72 alin. (2): „Deputații și senatorii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile și cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea și trimiterea în judecată penală se fac numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție.”
După cum a spus și colega mea Iulia Scântei, urmărirea..., în Comisia juridică a Senatului, voturile exprimate cu privire la această procedură ce face obiectul ședinței de astăzi au fost: 6 voturi pentru, 6 abțineri și un vot împotrivă – un vot neconcludent, într-adevăr.
Senatorii USR PLUS însă au votat pentru ridicarea imunității, întrucât, în opinia noastră, ridicarea imunității domnului Bodog Florian nu înseamnă că acesta a fost găsit vinovat. Ridicarea imunității doar permite autorităților judiciare naționale să desfășoare o anchetă sau un proces, având, astfel, și domnul Bodog șansa să-și dovedească nevinovăția, pentru ca nicio suspiciune să nu planeze acuzator pe toată perioada mandatului său, în detrimentul tuturor, în detrimentul Parlamentului României.
## Mulțumesc, doamna senatoare.
Îi dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS, domnului senator Radu Mihail. Vă rog.
## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**
## Mulțumesc, doamna președintă.
Așa cum am făcut-o, consecvent, până acum, inclusiv în cazul domnului Bodog, acum doi ani de zile, noi, senatorii USR PLUS, vom vota pentru ridicarea imunității. Și o vom face de fiecare dată când ni se va cere, indiferent de nume, indiferent de partid. Trebuie să fie clar pentru toată lumea: toți cetățenii României sunt egali în fața legii, iar vinovăția sau nevinovăția se stabilește de către o instanță de judecată.
Votul de astăzi este strict procedural, nu înseamnă că cineva este vinovat sau nevinovat, ci doar că activitatea justiției poate merge mai departe. E timpul ca imunitatea să înceteze să mai funcționeze ca un paravan în fața justiției.
Vosganian, Șova, Tăriceanu, Bodog – nume pe care istoria le va consemna doar ca persoane care au crezut că Parlamentul este locul în care legile românilor se suspendă
și că justiția se face doar pentru cei dincolo de gardul Parlamentului.
Nu doresc să fac un apel pentru a vota într-un fel sau în altul, în condițiile în care această procedură nu ar trebui să mai existe și imunitatea parlamentară ar trebui să se refere strict la declarațiile politice, dar am încredere că Senatul de astăzi nu este cel de acum doi ani și intrăm, în sfârșit, în normalitate. Este cazul ca acest Parlament să înceapă să merite încrederea românilor, să arătăm fără echivoc că noi, senatorii, nu ne considerăm în niciun fel deasupra legii. Mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Din partea Grupului parlamentar al AUR, are cuvântul domnul senator Claudiu Târziu.
Vă rog, domnule senator.
## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**
## Mulțumesc, doamna președinte.
## Bună ziua, dragi colegi!
Permiteți-mi să fac o remarcă înainte de a spune câteva cuvinte pe marginea acestui caz. Radicalismul nu totdeauna justificat, dar manifestat cu vehemență de la orice tribună, riscă să determine o reacție contrară celei vizate. Îmi pare rău să constat că nici măcar în această Cameră superioară a Parlamentului nu putem să vorbim calm despre problemele grave cu care ne confruntăm.
Astăzi, într-adevăr, avem de luat o decizie importantă, pentru că este vorba despre un coleg parlamentar și pentru că Parlamentul, prin prisma acestui caz, este pus într-o situație delicată. Nu e deloc comod să știi că unul dintre colegii tăi este suspicionat că ar fi încălcat legea și cu atât mai puțin comod când trebuie să-ți dai acceptul, pentru ca el să-și probeze nevinovăția. E o chestiune de incomoditate, dar nu suntem aici niște mimoze și trebuie să ne pronunțăm cu bărbăție.
Dintr-un început vă spun că Grupul parlamentar al AUR va vota pentru ridicarea imunității domnului senator Bodog, nu pentru că aici stabilim vinovății, ci pentru a-i da șansa de a-și spăla onoarea, pentru a da șansa justiției să-și urmeze cursul și să nu poată pretinde că a fost oprită din a-și face datoria și pentru că românii au nevoie să vadă că parlamentarii nu se protejează unii pe alții în cazul în care sunt acuzați de anumite fapte penale.
Este nevoie să restabilim într-adevăr încrederea în Legislativul țării, care este cea mai joasă din cursul istoriei noastre și este printre cele mai joase, dacă nu chiar cea mai joasă, în topul instituțiilor din România.
## Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al UDMR, are cuvântul domnul senator Lóránd Turos.
Vă rog, domnule senator.
Doamna președinte, Stimați colegi,
Având speranța că justiția își va urma cursul în mod normal și corect, UDMR va vota pentru solicitarea parchetului.
Vă mulțumesc.
## **Doamna Anca Dana Dragu:**
## Mulțumesc, domnule senator.
Stimați colegi, vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările ulterioare, cererea de urmărire penală se adoptă cu respectarea prevederilor art. 67 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată, iar votul este secret și se exprimă prin bile.
Totodată, la art. 163 alin. (7) din Regulamentul Senatului se prevede că hotărârea privind cererea de urmărire penală se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.
Potrivit dispozițiilor regulamentare, constatarea rezultatului votului și întocmirea procesului-verbal se fac de către o comisie constituită din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar.
Urmează să alegem o comisie de numărare a voturilor și pentru întocmirea procesului-verbal, formată din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar.
Rog grupurile parlamentare să prezinte propunerile nominale pentru comisia de numărare a voturilor.
Îi dau cuvântul, pentru a doua intervenție, domnului senator Florian Bodog.
Vă rog, domnule senator.
## **Domnul Florian-Dorel Bodog:**
## Mulțumesc, doamna președintă.
Conform procedurii, am dreptul să vorbesc la început și la sfârșit. La fel ca în Comisia juridică, nu voi face nicio altă afirmație, voi spune doar că le mulțumesc tuturor colegilor, indiferent de zona politică, care și-au spus punctul de vedere în fața Senatului aducând argumente, prezentând situația, eu cred că onest, și vă doresc ca Sărbătoarea Floriilor și a Paștilor să vă aducă multă liniște în suflet!
Sănătate!
## Mulțumim.
Revenim la comisia de numărare a voturilor pentru întocmirea procesului-verbal.
Rog grupurile parlamentare să prezinte propunerile nominale pentru comisia de numărare a voturilor. Are cuvântul liderul Grupului parlamentar al PSD.
Domnule senator Romașcanu, vă invităm să ne comunicați propunerea.
Propunerea PSD pentru comisia de numărare este senatorul Liviu Mazilu. Mulțumesc.
## Mulțumim.
Are cuvântul liderul Grupului parlamentar al PNL. Vă rog.
Domnul senator Liviu Voiculescu.
Mulțumesc.
Are cuvântul liderul Grupului parlamentar al USR PLUS.
Domnul senator Costel Vicol. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Are cuvântul liderul Grupului parlamentar al AUR.
Domnul senator Sorin Mateescu.
Mulțumesc.
Are cuvântul liderul Grupului parlamentar al UDMR.
Domnul senator Császár Károly. Vă mulțumesc.
## **Doamna Anca Dana Dragu:**
Vot · approved
Solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, adresată Senatului României, de formulare a cererii de urmărire penală față de domnul senator Florian-Dorel Bodog, fost ministru al sănătății, în Dosarul nr. 280/P/2019 al Direcției Naționale Anticorupție
Stimați colegi, urmează să exercităm votul. În acest sens, vă amintesc procedura de vot secret cu bile, prevăzută la art. 139 alin. (6) din Regulamentul Senatului, republicat, respectiv bila albă introdusă urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru cererea de urmărire penală față de domnul senator Florian-Dorel Bodog în Dosarul nr. 280/2019 al Direcției Naționale Anticorupție. Bila albă introdusă în urna neagră și bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot contra. De asemenea, ambele bile introduse în urna neagră înseamnă „abținere”.
Începem procedura de vot.
Rog chestorii să vină pentru înmânarea bilelor pentru exercitarea voturilor.
Bună ziua, dragi colegi! Începem apelul nominal.
Domnul Ciucă Nicolae-Ionel Domnul Ciucă? Domnul Cîmpeanu Sorin Mihai Domnul Cîțu Florin-Vasile Domnul Cseke Attila-Zoltan Domnul Oros Nechita-Adrian Domnul Tánczos Barna Domnul Achiței Vasile-Cristian Doamna Aelenei Evdochia – prezentă
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 67/13.V.2021
Doamna Anastase Roberta-Alma – prezentă Doamna Anisie Monica-Cristina – prezentă Domnul Antal István-Loránt – prezent Domnul Azamfirei Leonard – prezent Domnul Badea Viorel-Riceard – prezent Doamna Banu Claudia-Mihaela – prezentă Domnul Berea Cristinel-Gabriel – prezent Domnul Bica – prezent Domnul Bîca Iulian – prezent Doamna Boancă Rodica – prezentă Domnul Bodea Marius – prezent Domnul Bodog Florian-Dorel – prezent Domnul Bordei Cristian – prezent Domnul Bourceanu Septimiu-Sebastian – nu este Doamna Breahnă-Pravăț Ionela – prezentă
Din sală
#39780Este Bourceanu.
## **Domnul Dan Ivan:**
Este? La al doilea apel.
Da. Domnul Bourceanu – prezent Domnul Bumb Sorin-Ioan – prezent Domnul Busuioc Andrei – prezent Domnul Cadariu Constantin-Daniel – prezent Domnul Carp Gheorghe Domnul Carp? Prezent. Domnul Cazanciuc Robert-Marius – prezent Domnul Cătană Gheorghe-Adrian – prezent Domnul Cernic Sebastian – prezent Domnul Chirteș Ioan-Cristian – prezent Domnul Cionoiu Nicușor – prezent Domnul Cioromelea Valentin-Rică – prezent Domnul Ciucă, dacă a venit, dacă este în sală? Încă nu. Rămâne la al doilea apel. Domnul Titus Corlățean – nu este Domnul Cosma Dorinel – prezent Domnul Costea Adrian – prezent Doamna Crețu Gabriela – prezentă Domnul Cristescu Ionel-Dănuț – prezent Domnul Cristina Ioan – prezent Domnul Császár Károly Zsolt – prezent Domnul Cuc Alexandru-Răzvan Domnul Cuc este? Rămâne la al doilea apel. Domnul Darău Ambrozie-Irineu – prezent Domnul Dăneasă Mircea Domnul Dăneasă? Prezent. Domnul Deneș Ioan Domnul Deneș? Nu este. Doamna Dinică Silvia-Monica – prezentă Domnul Dîncu Vasile – nu este Domnul Dogariu Eugen – nu este Doamna președintă Dragu Anca – prezentă Domnul Dunca Marius-Alexandru – prezent Domnul Fejér László-Ödön – prezent Domnul Fenechiu Cătălin-Daniel – nu este Doamna Gabriela Firea – este, prezentă Doamna Firu Stela – prezentă Domnul Florean Ovidiu-Iosif – prezent
Doamna Fulgeanu-Moagher Laura-Mihaela Doamna Fulgeanu? Prezentă...
Nu este. Doamna Fulgeanu – absentă Genoiu Mihail – prezent Domnul Nazare Alexandru – prezent Doamna Georgescu Laura – prezentă Domnul Ghica Cristian – prezent Doamna Gorghiu Alina-Ștefania – prezentă Domnul Guran Virgil – prezent Domnul Hangan Andrei – prezent Domnul Hatos Adrian – prezent Domnul Humelnicu Marius – prezent Doamna Ioan Raluca-Gabriela – prezentă Domnul Iordache Ion – prezent Doamna Iovanovici-Șoșoacă – absentă Doamna Kovács Irina Elisabeta – prezentă Domnul Lavric Sorin – prezent Domnul László Attila – prezent Domnul Mateescu Sorin-Cristian – prezent Domnul Matei Constantin-Bogdan – prezent Domnul Matieș Călin-Gheorghe – prezent Domnul Mazilu Liviu-Lucian – prezent Domnul Mihai Alfred-Laurențiu-Antonio – prezent Domnul Mihail Radu-Mihai – prezent Domnul Mircescu Ioan-Narcis – prezent Doamna Mirea Siminica – prezentă Domnul Mîndruță Gheorghiță – prezent Domnul Mocioalcă Ion – prezent Doamna Muntean Lucica Dina – prezentă Domnul Mureșan Claudiu-Marinel – prezent Domnul Mutu Gabriel Domnul Mutu Gabriel? Nu este. Domnul Neagu Ionuț – prezent Domnul Neagu Nicolae – prezent Domnul Negoi Eugen-Remus – prezent Domnul Niculescu-Țâgârlaș Cristian – absent Domnul Novák Csaba-Zoltán – prezent Domnul Oprea Ștefan-Radu – prezent Domnul Oprinoiu Aurel – prezent Domnul Pandea Ciprian – prezent Domnul Pauliuc..., doamna Pauliuc Nicoleta, cer scuze – prezentă Domnul Pălărie Ștefan – prezent Domnul Petcu Toma-Florin Domnul Petcu? Domnul Petcu rămâne la al doilea apel. Domnul Pistru Eusebiu-Manea – prezent Domnul Pîrvulescu Eugen – prezent Domnul Popa Maricel Domnul Popa Maricel? Rămâne la al doilea apel. Domnul Popescu Ion-Dragoș – prezent Domnul Postică Andrei – prezent Domnul Potecă Vasilică – prezent Domnul Poteraș Cosmin-Marian – prezent Domnul Prioteasa Ion Domnul Prioteasa? Rămâne la al doilea apel. Domnul Pufu Vlad-Mircea – prezent Domnul Puiu Ovidiu – prezent Doamna Purcărin Bianca – prezentă Domnul Răducanu Sebastian – prezent Domnul Resmeriță Cornel – prezent DUPĂ PAUZĂ
Domnul Romașcanu – prezent Domnul Rotaru Ion – prezent Domnul Rujan Ion-Cristinel – prezent Doamna Sbîrnea Liliana – prezentă Domnul Scarlat George – prezent Doamna Scântei Laura-Iuliana...
Domnul Scarlat, da. Doamna Scântei – prezentă Doamna Spătaru Simona – prezentă Domnul Stan Ioan – prezent Domnul Stănescu Paul – absent Doamna Stocheci Cristina-Mariana... A, domnul Paul Stănescu este prezent. Doamna Stocheci Cristina – prezentă Domnul Streinu Cercel Adrian – prezent Domnul Stroe Felix – prezent Domnul Târziu Claudiu-Richard – prezent Domnul Tîlvăr Angel...
Tîlvăr Angel? Domnul Petcu Toma – prezent Domnul Toanchină Marius-Gheorghe Domnul Toanchină? Nu este.
Din sală
#43961Este, este.
Domnul Toanchină – prezent Domnul Trifan Raoul-Adrian – prezent Domnul Trufin Lucian – prezent Domnul Turos Lóránd – prezent Domnul Țapu Nazare Eugen – prezent Domnul Vela Ion-Marcel – prezent Domnul Veștea Mihail – nu este Domnul Viașu Cosmin-Cristian – prezent Domnul Vicol Costel – prezent Domnul Vlad Sergiu Cosmin – prezent Domnul Vlașin Sorin – prezent Domnul Voiculescu Liviu-Dumitru – prezent Domnul Zamfir Daniel-Cătălin – prezent Domnul Zob Alexandru-Robert – prezent
Trecem la al doilea apel nominal. Domnul Ciucă Nicolae-Ionel – nu este Domnul Titus Corlățean – nu este Domnul Cuc Alexandru-Răzvan – nu este Domnul Deneș Ioan – absent Domnul Dîncu Vasile – absent Domnul Dogariu Eugen – absent Domnul Fenechiu Cătălin – absent Doamna Fulgeanu-Moagher – absentă Doamna Iovanovici-Șoșoacă Diana – absentă Domnul Mutu Gabriel – absent Domnul Niculescu-Țâgârlaș – absent Domnul Popa Maricel – prezent Domnul Prioteasa Ion – absent Domnul Tîlvăr Angel – absent... Domnul Tîlvăr... Haideți, domnule Tîlvăr. Prezent domnul Tîlvăr. Domnul Veștea Mihail – nu este Și domnul Dan Ivan – prezent
Domnul Fenechiu – prezent, a votat.
Îi dau cuvântul domnului senator Vicol, pentru a prezenta procesul-verbal cu privire la rezultatul votului. Vă rog, domnule senator.
Doamna președinte, Stimați colegi,
În urma procesului-verbal referitor la rezultatele votului secret cu bile exprimat asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție de formulare a cererii de efectuare a urmăririi penale față de domnul senator Florian-Dorel Bodog, în Dosarul penal nr. 280/P/2019, procedându-se la numărarea voturilor exprimate de către senatori, prin vot secret cu bile, asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, s-au constatat următoarele:
Numărul total al senatorilor: 136.
- Senatori prezenți: 123. Numărul total al votanților: 123, din care:
- voturi pentru: 98;
- voturi contra: 24;
- abțineri: 1;
- voturi nule: 0.
Ca urmare a faptului că, în urma votului exprimat, a fost întrunit votul majorității senatorilor prezenți, în conformitate cu dispozițiile art. 15 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările ulterioare, precum și cu cele ale art. 163 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Senatul cere urmărirea penală a domnului senator Florian-Dorel Bodog, fost ministru al sănătății, în Dosarul nr. 280/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție. Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator.
Trecem la punctul 2 al ordinii de zi, unde avem înscrise rapoartele asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul al II-lea și trimestrul al III-lea – anul 2020, precum și în trimestrul al IV-lea – anul 2020.
Stimați colegi,
Vă reamintesc că, potrivit art. 186 alin. (3) din Regulamentul Senatului, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții prezintă trimestrial Biroului permanent un raport asupra petițiilor primite și asupra modului de soluționare a acestora.
PAUZĂ Acest raport este prezentat plenului Senatului la începutul fiecărei sesiuni.
De asemenea, vă informez că rapoartele se regăsesc afișate în format electronic pe pagina de internet a Senatului.
Doamnelor și domnilor senatori,
Continuăm lucrările cu secțiunea a II-a a ordinii de zi – „Inițiative legislative”.
Vă reamintesc că, potrivit dispozițiilor articolelor 111 și 135 din Regulamentul Senatului, în situații excepționale ședințele plenului Senatului se desfășoară prin mijloace electronice, iar dezbaterea și adoptarea inițiativelor legislative se vor face printr-o procedură simplificată.
În cadrul dezbaterilor generale, poate lua cuvântul un singur reprezentant al fiecărui grup parlamentar pentru maximum două minute, în ordinea mărimii grupurilor.
Reprezentantul senatorilor neafiliați poate interveni pentru maximum un minut.
Președintele de ședință acordă cuvântul senatorilor, la dezbaterile generale, conform listei vorbitorilor existente la unul dintre secretarii de ședință, aceasta fiind întocmită pe baza comunicărilor prealabile efectuate de liderii grupurilor parlamentare.
Senatorii desemnați să ia cuvântul la dezbaterile generale, precum și senatorii care doresc înscrierea la cuvânt pentru probleme procedurale trebuie să acceseze aplicația de audioconferințe și să apese tasta „#” de pe tastatura de apelare a tabletei.
În cadrul ședinței de plen de astăzi se vor desfășura dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar votul final asupra acestora va avea loc într-o ședință consacrată acestui scop, conform programului de lucru stabilit de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare.
Mulțumesc, doamna președintă.
În primul rând, vreau să vă spun că avem de-a face cu o reexaminare ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale. Însă ceea ce vreau eu să subliniez este că inițiativa legislativă a unor colegi din fostul mandat parlamentar din PSD a fost una extrem de bună și benefică Deltei Dunării, pentru că o mare parte din ceea ce prevede legislația actuală este depășit sau nu mai răspunde nevoilor actuale. Unul dintre inițiatori, care a fost și guvernator al Deltei Dunării, a găsit de cuviință să propună aceste completări și modificări. Din păcate, cred că complexitatea extremă a legii, precum și dorința inițiatorului de a rezolva toate problemele printr-un singur proiect legislativ au condus la strecurarea unor anumite puncte neconstituționale.
E limpede și clar: Grupul PSD va vota pentru raportul celor trei comisii, dar sunt în măsură să vă anunț că, dată
fiind necesitatea multor prevederi din această lege, Grupul PSD sau, mă rog, parlamentarii PSD vor depune în perioada imediat următoare, probabil săptămână viitoare, o nouă inițiativă legislativă, în care să ținem cont, evident, de prevederile neconstituționale din această inițiativă, să preluăm ceea ce este bun, să găsim calea de a avea o abordare corectă față de locuitorii din Delta Dunării, care merită să aibă posibilitatea să câștige venituri decente din multiple activități, inclusiv din cele agricole, dar având în același timp o grijă extremă față de mediul înconjurător, față de biodiversitate, față de ecosistem, față de resursa piscicolă, flora și fauna și, evident, toate celelalte bogății ale Deltei Dunării.
Eu invit parlamentarii din toate grupurile parlamentare să contribuie la realizarea unei legi mai bune pentru Delta Dunării și, revenind la ceea ce avem astăzi în față, repet, Grupul PSD va vota pentru raportul celor trei comisii. Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator.
Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la votul final.
La punctul 2 al ordinii de zi avem Legea pentru modificarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților (L582/2018).
Reexaminare la solicitarea Președintelui României.
Raportul Comisiei pentru administrație publică este de admitere, cu amendamente admise, a legii trimise la promulgare, în sensul admiterii obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României.
Legea face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.
Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.
Vă rog, doamna senatoare.
## Mulțumesc, doamna președintă.
Suntem în 2021 și nu credeam că o să vin la acest microfon și o să afirm că pe vremea comunismului, în ceea ce privește spațiile verzi, o duceam mult mai bine. Dacă ne uităm un pic pe statistică, o să vedem că în 1989 fiecare locuitor al municipiului București, de exemplu, beneficia de 17 metri pătrați de spațiu verde. Ce s-a întâmplat din 1989 și până acum? Am sufocat, efectiv, localitățile cu betoane și continuăm s-o facem. Depinde de noi să schimbăm aceste lucruri și, așa cum ne-am angajat în fața Uniunii Europene, dar și prin legile naționale, să ajungem la cei 26 de metri pătrați, cel puțin, pe cap de locuitor în ceea ce privește spațiul verde.
În 2014 aveam 9,86 metri pătrați pe cap de locuitor. Haideți să comparăm cu ce se întâmpla în celelalte capitale și v-aș da ca exemplu aici Viena, care are 120 de metri pătrați de spațiu verde pentru fiecare locuitor. Acest proiect de lege vine să sprijine extinderea spațiului verde și exploatarea lui și Partidul Social Democrat va vota acest proiect de lege.
Vă mulțumesc frumos.
Mulțumesc, doamna senatoare. Are cuvântul domnul senator Raoul Trifan.
## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Avem în față una dintre legile de care orașele și comunele din România au nevoie ca de aer și la propriu, și la figurat. Acest proiect de lege a mai trecut o dată prin tot procesul legislativ, doar pentru a fi golit de conținut, prin câteva amendamente adăugate pe ultima sută de metri, chiar înainte să meargă spre promulgare. El a fost întors de Administrația Prezidențială pentru reexaminare, iar forma pe care o vom vota acum este cea corectă, reparată.
Această lege va oferi autorităților locale instrumente clare de inventariere și gestiune a infrastructurii verzi, în acord cu politicile europene actuale. Totodată, ea va opri o parte din organizarea haotică la care sunt supuse unele dintre cele mai dezvoltate localități din România. O cotă de minimum 30% din lucrările noi de construcții va fi rezervată pentru spațiile verzi cu acces public. Tot prin acest proiect de lege sunt aduse clarificări reglementărilor legate de înstrăinarea, atribuirea, reducerea și schimbarea de destinație a spațiilor verzi, totul în scopul unei mai bune protecții a acestora. Avem nevoie de astfel de legi care împlinesc potențialul verde al țării noastre. Pactul verde european trebuie să fie parte integrantă din arhitectura legislativă a României, iar acest proiect de lege se înscrie întocmai în filosofia europeană a tranziției spre un continent neutru din punct de vedere climatic.
Grupul USR PLUS va vota pentru raportul de admitere, cu amendamente, a acestei legi.
Vă îndemn, stimați colegi, să faceți la fel. Vă mulțumesc.
Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct. Inițiativa legislativă rămâne la votul final.
La punctul 3 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind transmiterea unui teren aflat în administrarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” – SA din domeniul public al statului în domeniul public al municipiului Câmpina (L47/2021).
Pentru această propunere legislativă nu s-a depus raportul.
Mai departe, la punctul 4 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 341/2004 a recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 (L101/2021).
Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor. Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.
Domnule senator Maricel Popa, vă rog.
## Doamna președintă, Stimați colegi,
Până la modificarea propusă, Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989 avea prerogative specifice puterii executive, în sensul în care aceasta acorda
aviz conform pentru propunerile structurilor guvernamentale de acordare a titlurilor revoluționarilor.
De asemenea, aceasta avea atribuții de jurisdicție administrativă, în sensul în care soluția contestațiilor împotriva hotărârilor de respingere a cererilor de acordare a titlurilor de revoluționari... Aceste două atribuții au condus la calificarea comisiei parlamentare creditate că ar putea fi parte în cadrul litigiilor din fața instanțelor de contencios administrativ.
În opinia mea, implicarea forului legislativ într-o decizie administrativă nu corespunde principiilor constituționale privind separarea puterilor în stat. Din aceste considerente, propunerea legislativă mi se pare oportună și o să votez pentru, așa cum am procedat și în cadrul Comisiei de administrație publică.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator.
Îi dau cuvântul domnului senator Raoul Trifan. Vă rog.
Mulțumesc din nou, doamnă președinte. Stimați colegi,
Acest proiect de lege propune reînființarea Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989, cu menținerea singurei atribuții constituționale pe care legea o prevede în sarcina acestei comisii, adică aceea de avizare a actelor normative care modifică sau completează Legea nr. 341/2004 a recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989.
În prezent, această comisie avizează acte cu caracter administrativ elaborate de Secretariatul de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist și se substituie prin asta instanțelor de judecată, prin votul membrilor săi. Parlamentarii, după cum bine știm, sunt parte din Legislativ, așadar, nu ar trebui să avizeze dacă cererile pentru certificatele de revoluționari sunt întemeiate sau nu, dacă cererea se înscrie în condițiile impuse de lege sau nu. În prezent, se poate ajunge la situații lipsite de sens, în care, deși o instanță a decis validitatea unei cereri definitiv, comisia o poate aviza negativ.
Fac parte din această comisie și țin să precizez că, chiar și astăzi, la peste 31 de ani de la evenimentele din 1989, Comisia parlamentară a revoluționarilor are în analiză peste 500 de dosare. Lăsând la o parte caracterul neconstituțional al atribuțiilor actuale ale comisiei, trebuie să ne punem și câteva întrebări, perfect legitime, în legătură cu numărul atât de mare de dosare în lucru la mai bine de trei decenii de la întâmplările relevante.
Eu cred că este cazul să oferim evenimentelor din 1989 și revoluționarilor reali respectul care li se cuvine. Spun „revoluționari reali” pentru că, din păcate, există și mulți șarlatani care s-au folosit de prevederile Legii nr. 341/2004 și de atribuțiile acestei comisii pentru a beneficia de unele privilegii care ar fi trebuit să fie doar pentru persoanele care chiar au avut un rol determinant în căderea comunismului din România sau care au avut de suferit de pe urma dictaturii.
## **Doamna Anca Dana Dragu:**
Mulțumesc. Stimați colegi,
Am încheiat aici dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.
Inițiativa legislativă rămâne la votul final.
Totodată, am finalizat dezbaterile asupra inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi a ședinței Senatului. Continuăm cu sesiunile de întrebări și interpelări și declarații politice.
Înainte de partea de întrebări, interpelări și declarații politice, aș vrea să dau citire notei pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.
În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege:
– Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară.
Termenul pentru sesizare este de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun de la data depunerii – astăzi, 21 aprilie 2021.
## PAUZĂ
O invit pe doamna vicepreședintă Alina Gorghiu, pentru a conduce sesiunea de întrebări, interpelări și declarații politice.
Vă rog, doamna vicepreședintă.
## PAUZĂ
DUPĂ PAUZĂ
## Stimați colegi,
Interpelare
Leonard Azamfirei
Reducerea bugetului AP-ATI cu 65%
Adresez o interpelare domnului prim-ministru Vasile Cîțu, prim-ministru al României și ministru interimar al sănătății, și domnului sau doamnei ministru desemnat al sănătății, având ca obiect „Reducerea bugetului AP-ATI cu 65%”. Stimate domnule prim-ministru, Stimate domnule sau doamnă ministru desemnat al sănătății, De mai bine de un an sistemul sanitar românesc se luptă, cu puținele forțe umane și materiale pe care le are la dispoziție, cu pandemia de coronavirus. Aflați la capătul puterilor în fața numărului copleșitor de decese cu care se confruntă zilnic, adeseori sub presiunea și atacurile nedrepte ale celor care se mai îndoiesc încă de efectele virusului SARS-CoV-2, medicii, asistentele și întregul personal de la ATI duc o luptă contra cronometru pentru salvarea de vieți omenești. În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 a fost de 12.113 în data de 20 aprilie 2021. Dintre acestea, 1.432 sunt internate la ATI. Aflăm însă cu stupoare, din datele provenite de la Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă, că în plină pandemie, când secțiile de ATI sunt pline de pacienții cu COVID în stare gravă și în contextul unui sistem medical aflat la limită, Ministerul Sănătății, sub conducerea fostului ministru Vlad Voiculescu, a decis să reducă cu 65% bugetul pentru finanțarea și implementarea acțiunilor prioritare pentru monitorizarea, tratamentul și îngrijirea pacienților în stare critică din secțiile ATI adulți/copii și terapie intensivă nou-născuți – AP-ATI. Toate acestea în condițiile în care anul trecut, la începutul crizei, existau 1.300 de paturi ATI cu ventilatoare, iar azi sunt peste 3.000. Un număr crescut de paturi înseamnă resurse financiare semnificativ crescute, pentru îngrijirea unui număr mult mai mare de bolnavi critic, pentru întreținerea echipamentelor, inclusiv a celor achiziționate de curând, costuri cu medicamentele și materialele specifice, toate acestea fiind destinate bolnavilor critic. Este ușor de înțeles că la nivelul fiecărui spital costurile cele mai mari provin din secțiile de ATI. În asemenea condiții, există vreo explicație pentru care bugetul destinat AP-ATI, în loc să fie dublat, a fost redus la o treime? Față de cele expuse, solicit să-mi comunicați cum vedeți posibilă funcționarea secțiilor ATI în plină criză de pandemie cu un asemenea buget. Mai concret, ce măsuri aveți în vedere pentru punerea la dispoziție a unui buget adecvat, în plin puseu de cazuri în secțiile de ATI? Care este creșterea pe care o aveți în vedere pentru o posibilă rectificare a bugetului destinat acestui program? Pentru o imagine corectă a situației actuale, vă solicit o informare privitoare la suma totală destinată finanțării anuale a AP-ATI de la înființarea acestui program până în prezent, inclusiv pentru anul 2021.
Interpelare
Alina-Ștefania Gorghiu
Îi mulțumesc domnului senator.
Îi mulțumesc domnului senator. O invit la microfon pe doamna Gabriela Firea și o să rog colegii de la Grupul AUR să comunice staffului cine dorește să susțină întrebările și interpelările. Mulțumesc.
Interpelare
Gabriela Firea
Marius Nasta
Interpelare către domnul Florin Cîțu, prim-ministru, și către doamna Raluca Turcan, ministrul muncii și protecției sociale. Potrivit datelor Ministerului Muncii, pandemia a lăsat fără loc de muncă doi din 10 români, cele mai afectate fiind industria prelucrătoare, comerțul și transportul. Cifrele sunt însă îngrijorătoare în ceea ce privește distribuția pe grupe de vârstă. Astfel, anul trecut s-a înregistrat cea mai înaltă rată a șomajului, de 15%, în rândul tinerilor cu vârsta între 15 și 24 de ani. Consiliul Uniunii Europene a adoptat anul trecut o propunere a Comisiei Europene – noua Garanție pentru tineret, vizând creșterea sprijinului acordat tinerilor în vederea obținerii unui loc de muncă. Măsurile de susținere incluse în garanție pot fi finanțate din fonduri europene și investiții ale statelor membre. Atât Guvernul, cât și ministerele pe care le conduceți ar fi trebuit să aibă deja în vedere dezvoltarea de politici publice adaptate pentru tineri, în concordanță cu aceste direcții de acțiune stabilite la nivel european. Vă solicit, așadar, să ne transmiteți o informare exhaustivă privind măsurile pe care instituțiile pe care le conduceți le-au adoptat sau intenționează să le adopte în vederea sprijinirii tinerilor, precum și termenele de realizare și implementare.
Interpelare
Alina-Ștefania Gorghiu
O să-i rog pe toți colegii prezenți în sală să se gândească, atunci când vin la microfon, la o interpelare și o întrebare pentru a fi citite, pentru că lista este foarte lungă și nu ne vom încadra cu toții în 60 de minute.
O să-i rog pe toți colegii prezenți în sală să se gândească, atunci când vin la microfon, la o interpelare și o întrebare pentru a fi citite, pentru că lista este foarte lungă și nu ne vom încadra cu toții în 60 de minute. O invit pe colega senator de la Grupul AUR, doamna senator Rodica Boancă, să ia cuvântul. ## Se... _(Discuții.)_ Nu pot să vă iau în același timp. Fiecare va avea... _(Intervenție neinteligibilă din sală.)_ Domnule senator, vă rog să respectați această ședință! Fiecare grup are dreptul la câte un vorbitor. Se ia în ordinea grupurilor, așa cum spune regulamentul, și așa am să fac. Doamna senator Rodica Boancă, vă rog, aveți cuvântul.
Interpelare
Rodica Boancă
Programe și proiecte naționale pentru susținerea părinților care au și statut de elevi sau studenți
Pentru astăzi am: – o interpelare către doamna ministru al muncii și protecției sociale, Turcan Raluca – obiectul interpelării: „Programe și proiecte naționale pentru susținerea părinților care au și statut de elevi sau studenți”; – o întrebare către domnul Nechita-Adrian Oros, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, privind „Situația sistemului de irigații din România”; – și o întrebare, căreia am să-i dau citire, către domnul ministru al educației naționale, Sorin Mihai Cîmpeanu, privind „Implementarea sistemului de acordare a calificativelor... elevilor pentru profesori”. Stimate domnule ministru al educației Sorin Mihai Cîmpeanu, Constat, cu uimire și îngrijorare, faptul că, din punctul dumneavoastră de vedere, toate problemele din sistemul de învățământ s-au rezolvat. Dacă dumneavoastră, după mai bine de un an de zile în care învățământul a fost, pur și simplu, asfixiat de o serie de probleme grave, care își vor lăsa amprenta pe generațiile viitoare, propuneți implementarea sistemului de evaluare a profesorilor de către elevi, chiar cred că suntem la capăt de drum și că le-am auzit pe toate. De mai bine de un an, elevii și profesorii sunt, literalmente, chinuiți de această formă de învățământ on-line. Profesorii cumpără din fonduri proprii echipament didactic de specialitate pentru a se adapta predării de la distanță, iar elevii, la rândul lor, sunt, pur și simplu, orbiți de statul cu orele în fața ecranelor. Dar poate asta se dorește, orbirea întregii opinii publice și distragerea atenției de la adevăratele probleme ale sistemului de învățământ. În loc să luați măsuri concrete pentru oprirea abandonului școlar, un fenomen din ce în ce mai actual în societatea românească, ne vorbiți despre evaluarea cadrelor didactice de către elevi. Nu v-am auzit, de pildă, să ne vorbiți despre un program de consiliere psihologică a elevilor sau profesorilor, fie el și unul on-line, dacă așa este moda, care, în situația actuală, este mai mult decât necesar. În schimb, ați identificat problema majoră a învățământului românesc, și anume acordarea feedbackurilor de către elevi. Nimeni nu este împotriva acestor feedbackuri, pentru că, până la urmă, ele reprezintă cheia unei comunicări eficiente – și, personal, am militat pentru acest lucru ani la rând –, însă nu duceți în derizoriu această metodă și mai ales nu învrăjbiți copiii contra profesorilor. Ne dorim o apropiere între profesori și elevi, iar această abordare pe care dumneavoastră o promovați nu face decât să aducă contrariul. Nu ascundeți intenția Guvernului de a tăia sporurile profesorilor – și mă refer în special la sporul de dirigenție –, prin crearea acestei prăpastii între elevi și profesori. În acest context, vă solicit clarificarea următoarelor aspecte: 1. Cum a sprijinit Ministerul Educației Naționale profesorii, din punct de vedere logistic și emoțional, în această perioadă? 2. Care este scopul acestei evaluări, având în vedere faptul că elevii nu au avut acces nelimitat la educație? 3. Vor da calificative și elevii care au abandonat școala, și elevii care nu au intrat nici măcar în on-line, pentru că nu au avut echipamente, condiții, venituri et cetera? Știți că numărul acestora este mult mai mare față de cel raportat de minister. 4. Nu credeți că ar fi mai bine dacă ar exista o evaluare a Ministerului Educației Naționale de către profesori, elevi și părinți? Începeți cu această evaluare și apoi faceți alte demersuri. Vă mulțumesc.
Interpelare
Alina-Ștefania Gorghiu
O invit pe doamna senator PSD Ionela-Cristina Breahnă-Pravăț să-și susțină intervenția.
O invit pe doamna senator PSD Ionela-Cristina Breahnă-Pravăț să-și susțină intervenția. Mulțumesc. Se pregătește, din partea Grupului AUR, doamna Evdochia Aelenei. Mulțumesc.
Interpelare
Ionela-Cristina Breahnă-Pravăț
Cuantumul voucherelor de vacanță emise și neutilizate de către angajații din sistemul public la nivelul anului 2019, respectiv 2020, exprimat distinct pe exerciții financiare, atât în mărime absolută, cât și relativă
Stimați domni secretari, Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului ministru Alexandru Nazare, ministrul finanțelor publice, și domnului ministru Claudiu Năsui, ministrul economiei. Obiectul interpelării vizează „Cuantumul voucherelor de vacanță emise și neutilizate de către angajații din sistemul public la nivelul anului 2019, respectiv 2020, exprimat distinct pe exerciții financiare, atât în mărime absolută, cât și relativă”. Domnule ministru Alexandru Nazare, Domnule ministru Claudiu Năsui, În contextul modificării cadrului juridic incident, anumiți reprezentanți în exercițiu ai Guvernului României au justificat, în diferite contexte publice, neacordarea voucherelor de vacanță pentru anul 2021 prin faptul că acestea nu au fost utilizate în totalitate la nivelul exercițiilor bugetare 2019 și 2020, dată fiind evoluția situației epidemiologice determinate de răspândirea virusului COVID-19. În acest sens, în calitate de reprezentant al ministerului de resort care gestionează sau a gestionat alocarea de credite bugetare pentru acordarea voucherelor de vacanță, precum și nivelul execuției bugetare pe acest palier, respectiv în calitate de reprezentant al ministerului care a supervizat mecanismul de acordare și utilizare a voucherelor de vacanță, vă solicit, domnilor miniștri, să-mi comunicați următoarele informații: 1. Care este cuantumul voucherelor de vacanță emise la nivelul anului 2019, respectiv la nivelul anului 2020 neutilizate de către angajații din sistemul public (administrație centrală, administrație teritorială și administrație locală), exprimat distinct pe exerciții financiare, atât în mărime absolută, cât și în mărime relativă? 2. Care este cuantumul voucherelor de vacanță emise și neutilizate în exercițiile bugetare 2019, respectiv 2020 la nivelul fiecărui ordonator de credite din administrația centrală? Vă mulțumesc.
Interpelare
Alina-Ștefania Gorghiu
O invit la microfon pe doamna senator Evdochia Aelenei. Se pregătește, din partea Grupului PSD, doamna senator Laura Georgescu.
O invit la microfon pe doamna senator Evdochia Aelenei. Se pregătește, din partea Grupului PSD, doamna senator Laura Georgescu.
Interpelare
Evdochia Aelenei
Statisticile promovabilității la examenele pentru obținerea permisului de conducere auto
Am o întrebare și o interpelare. Întrebarea este adresată domnului Lucian-Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne, și obiectul întrebării este: „Statisticile promovabilității la examenele pentru obținerea permisului de conducere auto”. O să citesc interpelarea, care este adresată domnului Virgil Popescu, ministrul energiei. Stimate domnule ministru, Ați solicitat acordarea unui ajutor de stat de restructurare a societății Complexul Energetic Oltenia – SA. De fapt, o mare parte din ajutor constă în plata certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, aceasta pentru a evita aplicarea penalităților de 100 de euro pe tonă emisie CO2. Vă rog, domnule ministru, să ne transmiteți cât mai urgent planul de restructurare a CE Oltenia, ca să nu se ajungă în situația din Hunedoara (Mintia), unde ultimele salarii se vor lua pe data de 5 mai, Mintia nefuncționând din data de 17 martie 2021, iar dumneavoastră ați prezentat, de fapt, în această situație o intenție, și nu o rezolvare. Vă mulțumesc. Cu deosebită considerație, senator Aelenei Evdochia, AUR. Mulțumesc.
Interpelare
Alina-Ștefania Gorghiu
Se pregătește domnul senator Dorinel Cosma.
Doamna senator Laura Georgescu este invitată să ia cuvântul. Se pregătește domnul senator Dorinel Cosma.
Interpelare
Laura Georgescu
Structura anului școlar în viitor
Întrebarea mea este adresată domnului Sorin Cîmpeanu, ministrul educației. Obiectul întrebării: „Structura anului școlar în viitor”. Stimate domnule ministru, În declarațiile de săptămâna trecută ați precizat că „în anul școlar 2021–2022, conform ordinului de ministru în vigoare, cursurile vor începe în data de 13 septembrie, iar, dacă se va reveni asupra acestui calendar, acest lucru se va face doar după un consens între minister și partenerii săi de dialog social”. Pe de altă parte, ministerul susține extinderea anului școlar, cu atât mai mult cu cât este necesară recuperarea pierderilor educaționale generate de predarea on-line. În orice variantă, Ministerul Educației va avea anul acesta inițiativa de a propune extinderea perioadei de cursuri în învățământul preuniversitar începând cu anul școlar 2022–2023. În acest sens vor fi inițiate consultări extinse. Ați declarat că: „Ministerul Educației va propune din timp extinderea anului școlar din septembrie 2022. Ministerul Educației oricum susține extinderea perioadei de cursuri în învățământul preuniversitar, cu atât mai mult cu cât predarea on-line a generat pierderi, deci e nevoie de timp pentru recuperarea pierderilor.” În acest sens, vă rog să precizați: ce strategie va adopta Ministerul Educației în dezbateri și consultări, ce veți susține concret în ceea ce privește structura anului școlar, cum veți reuși să impuneți această structură și viitorilor miniștri, când vor începe aceste consultări și cine va participa la discuții. Vă mulțumesc.
Interpelare
Alina-Ștefania Gorghiu
Domnul senator Dorinel Cosma este așteptat la microfon și se pregătește, din partea Grupului PSD, domnul senator Maricel Popa.
Domnul senator Dorinel Cosma este așteptat la microfon și se pregătește, din partea Grupului PSD, domnul senator Maricel Popa.
Interpelare
Dorinel Cosma
Situația medicilor specializați în medicina muncii
Interpelare adresată domnului prim-ministru Florin-Vasile Cîțu, ministru interimar la Ministerul Sănătății. Obiectul interpelării: „Situația medicilor specializați în medicina muncii”. Stimate domnule ministru, În contextul în care, astăzi, complexitatea proceselor de producție necesită o activitate medicală specifică și susținută la locul de muncă, medicina muncii reprezintă un domeniu cu o importanță deosebită, astfel că, începând cu soluționarea problemelor privind expunerea la noxe profesionale și până la cele de ergonomie a muncii, precum și de promovare a sănătății angajaților, toate aceste responsabilități cad în sarcina medicilor specializați în medicina muncii. În consecință, deși acest segment al sistemului medical constituie o specialitate medicală extrem de vastă, care înglobează cunoștințe din toate celelalte specialități medicale și care a dobândit, în ultima perioadă, o importanță semnificativă, acestuia nu i s-a acordat atenția cuvenită de către autoritățile competente în acest sens. Față de cele expuse mai sus, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care este numărul medicilor specializați în medicina muncii la momentul actual în România? 2. Câți medici specializați în medicina muncii există în prezent la nivelul județului Botoșani? 3. Care este numărul rezidenților care au optat pentru această specialitate în 2018, 2019 și 2020? 4. Care sunt măsurile, precum și modificările legislative ce vizează această medicină a muncii pe care Ministerul Sănătății le are în vedere? Vă
Interpelare
Alina-Ștefania Gorghiu
Este invitat la microfon domnul senator Maricel Popa și se pregătește domnul senator, din partea Grupului AUR, Ionuț Neagu. _(Discuții.)_
Este invitat la microfon domnul senator Maricel Popa și se pregătește domnul senator, din partea Grupului AUR, Ionuț Neagu. _(Discuții.)_
Interpelare
Maricel Popa
Situația abandonului școlar la nivelul județului Iași
Am o interpelare pentru domnul ministru al educației și cercetării. „Situația abandonului școlar la nivelul județului Iași” Stimate domnule ministru, Părăsirea timpurie a școlii reprezintă un fenomen îngrijorător, care a beneficiat, în ultimii ani, de o atenție specială la nivelul Uniunii Europene. Abandonul școlar generează șomaj, excluziune socială, sărăcie și probleme de sănătate. Din datele existente la nivelul anului 2019, în România rata de abandon școlar era de 15,3%, cu mult peste media europeană, fiind identificată ca o problemă structurală a României. Conform Comisiei Europene, ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au părăsit timpuriu școala a înregistrat o scădere pentru cel de al patrulea an consecutiv, până în 2019 inclusiv. Cu toate acestea, la nivelul de 15,3%, în 2019, rata era una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, cu mult peste media europeană, de 10,2%, și ținta României pentru anul 2020, de 11,3%. Din cauza disparităților la scară largă în ceea ce privește accesul la educație de calitate și factorii socioeconomici, părăsirea timpurie a școlii era ridicată îndeosebi în zone rurale – 22,4% – și în rândul categoriilor sociale defavorizate. În acest context, vă rog să prezentați datele actuale ale abandonului școlar la nivelul României și, defalcat, la nivelul județului Iași, precum și evoluția acestor indicatori din anul 2019 până în prezent. Totodată, vă rog să precizați ce măsuri au fost luate și ce politici publice urmează să fie implementate pentru a diminua acest fenomen, mai ales în condițiile în care sistemul românesc de educație a fost pus la grea încercare de efectele pandemiei de coronavirus.
Interpelare
Alina-Ștefania Gorghiu
Domnule senator Neagu, vă rog, aveți cuvântul. Se pregătește colegul meu de la PNL, domnul Pufu.
Interpelare
Ionuț Neagu
Proceduri ilegale ale Jandarmeriei Române
Am două întrebări parlamentare. Una către domnul Lucian-Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne, și subiectul este în vederea... Întrebare privind „Proceduri ilegale ale Jandarmeriei Române”. Astfel, marți, 13 aprilie 2021, începând cu ora 18.00, am participat la un protest în fața Ministerului Sănătății. Manifestația a decurs pașnic, fără evenimente negative, cu respectarea întocmai a măsurilor sanitare. Începând cu ora 20.00 sau în jur de ora 20.00, participanții au început să părăsească în mod pașnic zona și astfel, întâmplător, la plecare, pe strada Ion Câmpineanu, am observat cum o echipă formată din patru jandarmi urmărește un grup format din trei manifestanți, care se deplasau pe trotuar, fără a tulbura liniștea și ordinea publică, aveau un comportament pașnic, care nu atrăgeau prin nimic atenția. Astfel, jandarmii au oprit aceste persoane, scopul fiind, evident, de amendare, respectiv legitimare. Împreună cu domnul deputat Ciprian-Titi Stoica, m-am adresat jurnaliștilor, atrăgându-le atenția asupra modului lor abuziv de acțiune. Unul din jandarmi a afirmat chiar că ei nu au o activitate preventivă, ci acționează conform actelor normative. De altfel, doar unul dintre cei patru jandarmi a binevoit a se legitima, respectiv prezenta, la cererea noastră expresă; ceilalți trei jandarmi au refuzat categoric să se prezinte sau să se legitimeze chiar și la cererea repetată în jur de 20 de ori, formulată de către colegul meu deputat Ciprian-Titi Stoica. Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți: 1. Un punct de vedere oficial asupra modului de a opera al respectivului echipaj de jandarmi, care la 13 aprilie 2021 s-a dedat unui abuz în raport cu cetățenii care au participat la manifestația pașnică. 2. Dacă, potrivit legilor și procedurilor interne ale Jandarmeriei Române, jandarmii au sau nu în primul rând o misiune preventivă și abia apoi una represivă. 3. Dacă performanța profesională a jandarmilor depinde inclusiv de numărul de amenzi aplicate cetățenilor. 4. Ce sancțiuni riscă jandarmii care refuză să se prezinte sau să se legitimeze la cererea expresă a unui cetățean sau oficial român și se dedau în mod evident abuzurilor în raport cu aceștia. Vă rog să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris. Cu deosebit respect, Ionuț Neagu. Vă mulțumesc.
Interpelare
Alina-Ștefania Gorghiu
Cu scuzele de rigoare pentru domnul senator Pufu, că nu l-am remarcat în sală, îl rog să ia cuvântul.
Cu scuzele de rigoare pentru domnul senator Pufu, că nu l-am remarcat în sală, îl rog să ia cuvântul. Iar ultimul vorbitor care se pregătește la ședința de întrebări, interpelări este liderul Grupului senatorial al AUR, domnul Claudiu Târziu.
Interpelare
Vlad-Mircea Pufu
Drepturile copiilor în mediul digital
Am o întrebare adresată domnului Ciprian-Sergiu Teleman, ministrul cercetării, inovării și digitalizării. Obiectul întrebării: „Drepturile copiilor în mediul digital”. Domnule ministru, La finalul lunii martie, Comitetul pentru Drepturile Copilului, organism al Națiunilor Unite, a adoptat Comentariul general nr. 25 din Convenția privind drepturile copilului cu privire la drepturile acestora în mediul digital. Astfel, drepturile copilului prezente în convenție trebuie asigurate, respectate și realizate. Devin foarte importante și obligatorii accesul la mediul digital, alfabetizarea digitală, protejarea vieții private și siguranța on-line. Dată fiind natura acestor noi prevederi, care presupun schimbări majore de abordare, vă rog să precizați care sunt măsurile pe care le veți dispune în perioada următoare pentru ca România să se poată alinia noilor drepturi ale copiilor în mediul digital. De asemenea, vă rog să precizați dacă ați început sau veți începe discuții cu actorii relevanți din domeniul internetului și tehnologiei din România pentru a coordona schimbările pe care vor trebui să le facă împreună, autorități și operatori economici.
Interpelare
Alina-Ștefania Gorghiu
Domnule Târziu, aveți onoarea să închideți această sesiune de întrebări și interpelări. Vă rog.
Domnule Târziu, aveți onoarea să închideți această sesiune de întrebări și interpelări. Vă rog.
Interpelare
Claudiu-Richard Târziu
Drepturile românilor din Ucraina și aderarea Ucrainei la NATO
Îi adresez prezenta interpelare domnului Florin-Vasile Cîțu, prim-ministrul României. Obiectul interpelării îl constituie „Drepturile românilor din Ucraina și aderarea Ucrainei la NATO”. Stimate domnule prim-ministru, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, prin Hotărârea nr. 61/6 mai 2020, a aprobat semnarea Acordului dintre România și Ucraina privind cooperarea în domeniul tehnicomilitar. Este vorba despre un acord privind achiziția, producția, repararea și modernizarea de armament și tehnică militară, de asemenea, furnizarea de servicii tehnico-militare, vânzarea de licențe de producție, înființarea Comisiei mixte româno-ucrainene de cooperare tehnico-militară, un acord care a fost semnat pe 5 septembrie 2020 la București. Pe 5 aprilie 2021, Guvernul României a supus Camerei Deputaților spre adoptare, în procedură de urgență, proiectul de lege pentru ratificarea acestui acord. Acesta survine într-un context tensionat, cel al concentrării masive de forțe militare de către Rusia la frontierele Ucrainei și al recomandărilor ca țările NATO vecine cu Ucraina să-și sporească starea de pregătire de luptă. În calitate de senator, de președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni și de membru al Comisiei pentru apărare din Senatul României, dețin informații certe privind refuzul autorităților ucrainene de a asigura exercitarea deplină a drepturilor și libertăților minorității etnice românești din nordul Bucovinei, Ținutul Herța, sudul Basarabiei și Maramureșul istoric. Autoritățile din Ucraina nu sunt dispuse să acorde minorității românești drepturi minime, discriminându-i astfel pe români. Statul ucrainean nu-i recunoaște ca atare, ci îi numește „moldoveni”, inducând percepția falsă că „moldovenii” ar fi un grup etnic și cultural diferit de români. Legea educației din Ucraina limitează drastic dreptul la educație în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina, comunitate care numără jumătate de milion de persoane. Revendicări legitime, precum educația în limba română, introducerea limbii române în administrația publică, libertatea de a-și practica religia în limba română et cetera, sunt ignorate constant. Ignorarea de către autoritățile ucrainene a acestor drepturi și refuzul lor constant de a remedia o chestiune fundamentală afectează respectarea principiilor statului de drept, fiind încălcat grav acest criteriu politic de aderare la NATO. Evident, România trebuie să sprijine Ucraina în aspecte legate de suveranitatea și integritatea teritorială și aspirațiile sale euroatlantice, dar, la fel de evident, trebuie ridicată în același timp problema gravă a încălcării drepturilor minorității române în Ucraina. Negocierile de aderare trebuie condiționate de cerințe ferme privind respectarea drepturilor și libertăților fundamentale și respectarea statului de drept. Până astăzi, statul român nu a fost realmente preocupat de încălcarea drepturilor românilor din Ucraina, cu excepția Declarației Parlamentului din 2017 privind Legea educației din Ucraina. Nici Președintele României, nici Guvernul nu ridică vreodată această chestiune în relația cu NATO sau Ucraina. Eu sunt dator să avertizez privind această problemă gravă. Dacă Ucraina dorește să adere la NATO, minoritatea română din Ucraina trebuie să-și dobândească drepturile și libertățile firești în orice stat de drept. În contextul accentului pus pe nondiscriminare și drepturile minorităților, faptul că românii din Ucraina sunt tratați ca cetățeni de categoria a treia este inacceptabil. Pe această cale, îi adresez următoarele întrebări domnului prim-ministru: 1. De ce nu ați dispus condiționarea acordului militar cu Ucraina de situația minorității române din această țară? De ce nu ați legat acordul de această problemă gravă, inspirându-vă din exemplul Ungariei? 2. Ce demersuri a întreprins și intenționează să întreprindă în continuare Guvernul României pentru a solicita ferm Ucrainei să respecte drepturile românilor, astfel încât ei să ajungă la o stare de normalitate în privința drepturilor lor legitime?
Interpelare
Alina-Ștefania Gorghiu
Dați-mi voie să dau citire listei de întrebări și interpelări depuse de colegii noștri care nu au fost citite și care așteaptă răspunsul de la miniștrii acestui Cabinet.
Dați-mi voie să dau citire listei de întrebări și interpelări depuse de colegii noștri care nu au fost citite și care așteaptă răspunsul de la miniștrii acestui Cabinet. Marius-Gheorghe Toanchină, Călin-Gheorghe Matieș, Siminica Mirea, Gheorghe Carp, Sorin-Ioan Bumb, Bordei Cristian, Sorin-Cristian Mateescu, Andrei Hangan – aceștia sunt colegii care au depus întrebări și așteaptă răspunsurile. Și, de asemenea, interpelări au mai fost depuse în scris de colegii: Marius-Gheorghe Toanchină, Călin-Gheorghe Matieș, Angel Tîlvăr, domnul senator Marius Humelnicu, doamna senator Siminica Mirea, Sorin Bumb, Ambrozie-Irineu Darău, Sergiu-Cosmin Vlad, Andrei Hangan. Vă mulțumesc și declar închisă sesiunea de întrebări și interpelări de astăzi. Cu permisiunea dumneavoastră, o să deschidem sesiunea de declarații politice de astăzi, 21 aprilie. Conducerea este asigurată tot de mine și de colegii mei, domnii secretari de ședință Dan Ivan și Sorin Lavric. În conformitate cu programul aprobat de Biroul permanent, avem tot 60 de minute, repartizate pe grupurile parlamentare conform ponderii, motiv pentru care o să vă rog să debutăm această ședință. Din partea Grupului PSD, o să-l invit pe domnul Maricel Popa la microfon, urmând să ia cuvântul, din partea Grupului AUR, să-și susțină declarația politică, domnul senator, secretar al ședinței, Lavric Sorin. Mulțumesc.
Interpelare
Maricel Popa
Deschideți spitalul mobil de la Lețcani! Nu lăsați oamenii să moară!
Dragi colegi, Suntem în criză, oamenii mor, stau pe holurile spitalelor. Am un apel umanitar: Domnule Costel Alexe, domnule manager Roșu, „Deschideți spitalul mobil de la Lețcani! Nu lăsați oamenii să moară!” Ne aflăm în plin val trei al pandemiei care a afectat întreg mapamondul. Ceea ce se întâmplă în România nu văd să aibă loc în nicio altă țară civilizată. Românii mor cu sutele în fiecare zi. Ieri s-au apropiat de 300. Nimeni nu mai știe care este adevărul, vedem rapoarte false, iar cei care conduc destinele acestei țări se bat în continuare pe ciolan, pe funcții și ne arată doar că au orgolii. Nu-i interesează binele românilor, nu-i interesează sănătatea românilor, doar jocul lor politic cinic și imaginea în fața celor care-i aplaudă pe rețelele de Facebook și de WhatsApp. PNL și USR au compromis total, în schimb, imaginea instituțiilor statului în ochii românilor, dar, și mai grav, au compromis oamenii profesioniști care lucrează în instituțiile statului, în special în sistemul medical, oameni care își sacrifică de multe ori chiar viața pentru cea a semenilor lor. Același dispreț demonstrat la nivel guvernamental față de binele românilor este arătat și de peneliști pe plan local. La Iași avem peste 100 de paturi de terapie intensivă care zac pur și simplu nefolosite, din cauza orgoliilor unui penal „bam-bam” aflat într-o funcție publică. Spitalul mobil de la Lețcani este perfect funcțional, dar este ținut cu lacătul pe ușă de conducerea vremelnică a Consiliului Județean Iași, în condițiile în care peste tot în țară există oameni care mor din cauză că nu există suficiente locuri de terapie intensivă. Spitalul de la Lețcani, cu o capacitate totală de 250 de paturi, a funcționat peste trei luni în finalul anului trecut, iar peste 500 de oameni au avut condiții normale de tratament. Și nu o spun doar eu, vă citez dintr-o declarație a unei infirmiere care a lucrat acolo și care a vorbit despre spitalul de la Lețcani în presa locală: „La Lețcani a fost tare bine, o să regret o viață că s-a închis. Acolo, pacienții erau mult mai bine, mult mai relaxați, pentru că acolo aveau bănci, ieșeau afară, făceau gimnastică, își serveau cafeaua, ceaiul, erau mai libertini. Să știți că eu m-am simțit extraordinar de bine acolo, nu că nu m-aș simți și aici, doar că în acele 6 luni a fost mult mai bine. Una e să lucrezi acolo cu ei, să le vezi reacția acolo, tot mobilierul era nou, aparatura foarte bună. Veneai cu aparatul și făceai în timpul acela electrocardiograma, luai tensiunea, saturația doar cu căruciorul la pat la fiecare pacient, așa cum trebuia. Nu trebuia câte un aparat de luat tensiunea, unul de saturație și așa mai departe. Venea medic de la gastroenterologie și îți făcea și ecografia, mașina din Iași te ducea la radiografie. Cu toate că acolo sunt două aparate, CT-uri, care stau. Pacienții erau foarte bine, foarte mulțumiți, relaxați, glumeam, ieșeam cu ei, făceam poze la băncuțe, făceam gimnastică și îmi pare foarte rău că s-a închis”, a precizat infirmiera, care a lucrat șase luni la spital. Politica nu-și are loc într-o pandemie decât dacă este făcută în interesul oamenilor. Nu poți ține închis un spital doar pentru că l-a făcut predecesorul tău, care este socialdemocrat. Este o mare eroare de judecată și o crimă la adresa celor aflați în nevoie. Deschideți spitalul de la Lețcani, operaționalizați-l, folosiți-l la salvarea de vieți! Acesta este singurul lui rost, de asta a fost construit! Lăsați interesele personale, domnule Costel Alexe! Vă mulțumesc.
Interpelare
Sorin Lavric
Monseniorul Vladimir Ghika
Tema declarației mele este „Monseniorul Vladimir Ghika”. Imaginea cu care Vladimir Ghika s-a întipărit în mintea românilor e cea a unui nebun întru Hristos: cu părul alb, lung și răvășit, cu barba deasă și cu degetul arătător îndemnând la dreptate, chipul lui avea ceva din lumina aspră a marilor duhovnici. Automat gândul te duce la Ilie Cleopa, Iustin Pârvu sau Arsenie Papacioc. Botezat în credința ortodoxă, Vladimir Ghika a făcut profesiunea de credință catolică la 13 aprilie 1902, în Biserica „Sfânta Sabina” din Roma, dar a păstrat toată viața o profundă devoțiune față de valorile ortodoxe. Celor care îl întrebau despre motivul convertirii le răspundea că devenise catolic pentru „a fi un mai bun ortodox”. Vorba aceasta nu trebuie interpretată drept un act de apostazie, ci drept o adâncire mistică în urma căreia, în ființa monseniorului, cele două biserici apostolicești ajunseseră să se contopească. Slujirea lui preoțească a cuprins două etape: la Paris, între 1923 și 1939, unde dormea într-o baracă din lemn pe care o preschimbase în capelă de rugăciune, și la București, între 1939 și 1954, unde s-a întors din străinătate pentru a pătimi alături de români. A fost arestat în plină zi, pe Bulevardul Aviatorilor, la 18 noiembrie 1952, iar în cursul procesului-farsă la care a fost supus s-a apărat singur, grație formației juridice pe care o avea. În închisoare le mărturisea camarazilor de celulă că „nimic nu este mai presus decât onoarea de a fi închis pentru Iisus Hristos”. A murit la infirmeria închisorii Jilava, pe 16 mai 1954. Os domnesc, român autentic și totodată catolic misionar, monseniorul a fost beatificat în 2002. Sunt onorat ca, sub cupola Senatului României, să pronunț numele lui Vladimir Ghika. Vă mulțumesc. Sorin Lavric, senator AUR.
Interpelare
Ionela-Cristina Breahnă-Pravăț
Bursele școlare – drepturi fundamentale sau opțiuni ale administrației locale?
Înainte de a intra în expunerea corpului declarației politice, vreau să fac o singură, scurtă, remarcă. Sorgintea analizei care face obiectul declarației politice de astăzi se regăsește practic în ceea ce s-a întâmplat săptămâna aceasta în Consiliul Local Bacău, unde drepturile fundamentale ale elevilor au fost periclitate, în primul rând, de administrația locală USR PLUS–PNL, care a alocat mult sub jumătate din necesarul de credite pentru bursele școlare. Și, în al doilea rând, această periclitare este determinată și de cadrul juridic incident, oarecum neclar, nearmonizat și la acest moment. Prin urmare, declarația politică de astăzi are ca titlu „Bursele școlare – drepturi fundamentale sau opțiuni ale administrației locale?”. Stimați colegi, Declarația mea politică își propune să evidențieze modul în care inechitățile privind sistemul de acordare și de finanțare a burselor școlare se păstrează sau chiar se accentuează la nivelul diferitelor unități administrativteritoriale din România, în principal pe fondul unei alocări insuficiente de credite bugetare pentru acest tip de cheltuieli în bugetul de stat aprobat pentru anul curent, dar și pe fondul lipsei demersurilor de a perfecționa și armoniza cadrul juridic aferent acordării și finanțării acestor drepturi. În esență, capitolul al II-lea, „Drepturile și libertățile fundamentale”, din Constituția României, la art. 32 alin. (4), prevede faptul că statul român acordă „burse sociale de studii copiilor și tinerilor proveniți din familii defavorizate și celor instituționalizați, în condițiile legii”. De asemenea, conform art. 49 alin. (1) din același act normativ constituțional, copiii și tinerii României trebuie să fie beneficiarii unui sistem special de protecție și de asistență în realizarea drepturilor lor, prin urmare inclusiv a dreptului la învățătură, protecția impusă putând fi realizată în totalitate doar prin intermediul susținerii unui sistem echitabil de acordare și finanțare a burselor școlare la nivel național. Mergând mai departe, în baza art. 9 alin. (7) din Legea educației naționale nr. 1/2011, printre principiile finanțării învățământului preuniversitar se regăsește cel conform căruia „învățământul poate fi susținut prin burse, credite de studii, taxe, donații, sponsorizări, surse proprii și alte surse legale”. Tot Legea educației prevede, la art. 82, că „elevii de la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat pot beneficia de burse de performanță, de burse de merit, de burse de studiu și de burse de ajutor social”. Însă, continuând analiza cadrului juridic incident, putem constata cum în materie de acordare, dar și de finanțare a burselor școlare nu se respectă nici la acest moment linii clare și unitare de acordare și finanțare a acestora, bazate fie pe principiul centralizării, astfel încât ministerul de resort să legifereze în mod unitar pentru toate instituțiile de învățământ preuniversitar, indiferent de mediul din care provin, indiferent de UAT-ul în care acestea sunt localizate, fie pe principiul descentralizării, care să confere posibilitatea fiecărui for deliberativ local să-și creeze propriile metodologii de acordare și finanțare a acestor drepturi. Astfel, principiul centralizării pare a se aplica prin prisma aspectelor învederate de art. 83 alin. (3) din Legea educației, care prevede faptul că reglementarea criteriilor generale de acordare a burselor școlare se efectuează exclusiv de către Ministerul Educației, fapt realizat la nivel legislativ prin Ordinul de ministru nr. 5.576/2011 privind aprobarea criteriilor generale de acordare a burselor elevilor. Chiar dacă toate prevederile enunțate mai sus par să ratifice un sistem centralizat, echitabil și armonizat de acordare și finanțare a burselor școlare, în practica curentă lucrurile nu stau deloc așa, întrucât pe parcursul aceluiași act normativ, respectiv Legea educației, apar și elemente specifice principiului descentralizării, cum ar fi: – conform art. 82 alin. (2) din Legea educației, consiliile locale sau consiliile județene ale UAT-urilor din România au obligația de a stabili anual, prin hotărâre, cuantumul și numărul burselor școlare acordate din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; – conform părții a doua a art. 82 alin. (3), criteriile specifice de acordare a burselor școlare se stabilesc anual în consiliile de administrație ale unităților de învățământ, în limitele fondurilor repartizate și în raport cu integralitatea efectuării de către elevi a activităților școlare; – conform art. 105 alin. (2) lit. d) din același act normativ, finanțarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pentru o serie de categorii de cheltuieli, inclusiv pentru cheltuielile cu bursele școlare. Astfel, un raport privind acordarea burselor elevilor, întocmit la sfârșitul anului anterior de către Societatea Academică din România în colaborare cu Avocatul Poporului, comunicat la momentul respectiv și președinților celor două Camere ale Parlamentului, indică sau indica faptul că „un număr de 3.002 autorități publice locale, din totalul de 3.182 de autorități publice locale cărora le incumbă obligația de a acorda burse școlare, respectiv 94,34%, nu respectă cadrul legal incident în materie: 860 de UAT-uri...” Deci nerespectarea se realizează la 860 de UAT-uri, prin acordarea doar parțială a tipurilor de burse prevăzute de Ordinul de ministru nr. 5.576/2011, iar în cazul a 2.139 de UAT-uri nerespectarea se realizează prin neacordarea niciunui tip de burse. Lipsa de rigoare a prevederilor legale în vigoare, precum și deficitul de finanțare care caracteriza și, din păcate, caracterizează în continuare sistemul de acordare a burselor școlare în mediul preuniversitar au determinat reprezentanții societății civile să întreprindă o serie de demersuri, începând cu finele anului trecut, prin care să solicite Guvernului în funcție atât finanțare corespunzătoare, prin alocări de credite de la bugetul de stat, cât și standarde unitare specifice acordării acestor drepturi. Ce s-a realizat sau, mai corect spus, ce nu s-a realizat de către fostul Guvern PNL sau de către actualul Guvern PNL–USR PLUS–UDMR? Începând cu perioada electorală, mai exact de la sfârșitul anului trecut și până în prezent, am asistat la următoarea succesiune de acte și fapte care nu au condus la implementarea unor soluții clare în sensul celor prezentate mai sus. Mai exact: 1. Au avut loc elaborarea și emiterea sau s-au produs elaborarea și emiterea unei hotărâri de guvern, din păcate, cu strălucire pur electorală, respectiv a Hotărârii Guvernului nr. 1.064/2020 pentru aprobarea cuantumului minim al burselor, care stabilește, după cum și denumirea reflectă, doar un cuantum minim al categoriilor de burse enumerate, la nivelul de 100 de lei. Același act normativ menține însă foarte multe inechități în sistemul de finanțare și acordare a burselor școlare, prin conținutul alineatelor (2) și (3). 2. S-a produs emiterea unor hotărâri de consiliu local, la începutul anului trecut, care au vizat în mod artificial, doar în mod artificial, să ajusteze numărul potențialilor beneficiari, în concordanță cu prevederile Legii educației naționale nr. 1/2011 și ale Ordinului de ministru nr. 5.576/2011, atenție însă, sub rezerva introducerii unui articol care să prevadă faptul că – citez din Hotărârea de consiliu local nr. 10/11.01.2021, emisă de către Consiliul Local al Municipiului Bacău – „plata burselor...” Deci articolul suplimentar, care, din păcate, pune din nou presiune pe finanțarea burselor școlare, constă în faptul că s-a introdus această mențiune: „Plata burselor prevăzute în prezenta hotărâre va fi condiționată de o sursă de la Guvernul României.” Cu alte cuvinte, Consiliul Local Bacău, prin proiectul înaintat de către edilul în funcție la momentul acesta, și-a creat provizioane. 3. Solicitarea, în nenumărate rânduri, unităților de învățământ preuniversitar, de către Ministerul Educației, prin inspectoratele școlare județene, a unor adrese prin care să se comunice numărul potențialilor beneficiari de burse de merit/studiu sau de ajutor social, indicându-se diferite scheme/bareme de finanțare la nivelul fiecărei instituții de învățământ preuniversitar, respectiv UAT, acest lucru culminând, la finele lunii trecute, cu emiterea unor decizii, în baza prevederilor art. 5 alin. (4) din Legea nr. 15/2021 a bugetului de stat pe anul 2021, de către reprezentantul fiecărui inspectorat școlar județean, privind repartizarea sumelor defalcate din TVA pe unități administrativ-teritoriale și pe unități de învățământ preuniversitar, decizie care, atenție, în foarte multe cazuri nu respectă nici finanțarea corespunzătoare numărului integral de beneficiari, nici finanțarea corespunzătoare și integrală a cuantumului minim de 100 de lei/bursă, așa cum prevede ordinul de ministru. 4. Alocarea unei finanțări guvernamentale, în continuare, insuficientă pentru bursele școlare, care, chiar dacă s-a dublat, prin raportare la bugetul alocat anul trecut, conform celor precizate de către reprezentanții Guvernului în funcție, nu reușește să asigure sub nicio formă creditele bugetare necesare acordării numărului total de burse, determinat, la nivelul fiecărei instituții de învățământ, prin respectarea în totalitate a cadrului juridic incident. În concluzie, prin prisma elementelor enunțate mai sus, modalitatea de acordare și finanțare a burselor școlare în mediul preuniversitar se va realiza, din păcate, în continuare, la nivelul fiecărei administrații locale pe criterii diferite, fără a putea asigura în mod echitabil dreptul tuturor elevilor eligibili, conform prevederilor legale, la bursele școlare, fie ele de performanță, de merit, de studiu sau de ajutor social, pe baza unor standarde unice și general acceptate de acordare și a unor cuantumuri valorice unitare similare, indiferent de localitatea urbană sau rurală în care studiază beneficiarii de drept ai acestor burse. Prin urmare, este de datoria actualilor guvernanți în primul rând, dar și a noastră, a tuturor, să inițiem o serie de demersuri legislative concrete pentru ca, măcar la nivelul sistemului de educație și de acordare, respectiv finanțare a burselor școlare, să nu susținem principiul unei Românii cu mai multe viteze de dezvoltare. Este extrem de important să asigurăm impunerea principiului echității în sistemul de finanțare și acordare a burselor școlare, acest fapt fiind una din condițiile _sine qua non_ ale accesului la o educație de calitate pentru toți copiii României, atât pentru cei care provin din mediul urban, cât și pentru cei care provin din mediul rural, astfel încât toți aceștia să poată porni pe drumul maturității cu șanse egale. Vă mulțumesc. Senator PSD de Bacău, Cristina Breahnă-Pravăț.
Interpelare
Alina-Ștefania Gorghiu
O invit la microfon pe doamna senator Boancă Rodica. Și se pregătește, din partea Grupului USR, domnul Berea Cristinel-Gabriel.
O invit la microfon pe doamna senator Boancă Rodica. Și se pregătește, din partea Grupului USR, domnul Berea Cristinel-Gabriel.
Interpelare
Rodica Boancă
Raed Arafat, demisia!
Declarația mea politică de astăzi are titlul „Raed Arafat, demisia!”. Atunci a zis Domnul Dumnezeu către Abel: „Unde este Abel, fratele tău?” Iar el a răspuns: „Nu știu. Au doară eu sunt paznicul fratelui meu?” Și a zis Domnul: „Ce-ai făcut? Glasul sângelui fratelui tău strigă către Mine din pământ.” Domnule Raed Arafat, dacă nu sunteți la curent cu versetele biblice, vă spun un proverb românesc: „Pe cine nu lași să moară nu te lasă să trăiești.” Stimate domnule secretar de stat, Vă caracterizează perfect cele menționate mai sus. De ce spun asta? Pentru că ați uitat „de la mână pân’ la gură” – alt proverb românesc – faptul că acum aproape 10 ani, la începutul lui 2012 mai exact, românii au ieșit în stradă și pentru dumneavoastră. Ați uitat oare cum reprezentanții statului de atunci au dorit să vă închidă serviciul de ambulanță? Era vorba de o serie de reforme în sistemul de sănătate, însă dumneavoastră ați ieșit și ne-ați spus că vor să-l închidă. Ne-ați păcălit atunci, dar lumea a ieșit pentru o idee. Aceiași oameni au ieșit și acum în stradă, mânați de aceleași griji și nemulțumiri: un stat totalitar, care nu ține cont de nevoile lor. S-a întors roata și acum tot din cauza unor măsuri în sistemul sanitar au ieșit români în stradă. Dar, dacă atunci protestele lor erau întemeiate, apreciate și promovate, acum ați trecut de partea cealaltă a baricadei, sunteți în stare să le luați românilor până și acest drept, acela de a ieși în stradă și de a vă arăta nemulțumirile, temerile, îngrijorările. În toată perioada din martie 2020 până azi ați susținut și promovat măsurile aberante și absolut nefirești ale foștilor miniștri ai sănătății și vedem că perpetuați în această abordare și față de ministrul interimar. Fostul ministru a fost demis, dar dumneavoastră ați rămas, încă. Nu v-am auzit să ieșiți public și să amendați absurditatea emisă de ministrul care spunea că nu se vor mai considera cazuri de malpraxis decesele sau complicațiile pacienților de COVID, dacă se aplică protocolul acela absurd. Cu alte cuvinte, s-a dat liber la experimente. Cum rămâne cu jurământul lui Hipocrate, domnule doctor Arafat? Mi-aș fi dorit să-l întreb același lucru și pe domnul Voiculescu, însă dumnealui, în calitate de fost ministru al sănătății, bineînțeles că nu are studii de specialitate, iar pe Hipocrate îl poate ușor confunda cu statuile mișcătoare din Oslo. Sunteți cel puțin la fel de vinovat precum foștii miniștri, atât în cazul Spitalului „Foișor”, cât și în cazul incendiului de la „Matei Balș” sau în cazul „Victor Babeș” ori al spitalelor modulare sau al celui din carton – și lista poate continua. Trebuie să dați socoteală și dumneavoastră! Și, mai mult decât atât, trebuie să dați socoteală pentru toată panica insuflată în rândurile populației. Criza medicală pare mai mare decât pandemia în sine, iar singura constantă în toți acești ani sunteți dumneavoastră. Astfel, domnule Arafat, vă rugăm să vă faceți o introspecție și să vă recalibrați poziția față de aceiași oameni care v-au fost alături atunci și pe care acum îi umiliți, în primul rând, prin faptul că girați un asemenea sistem: un sistem perfid, ticălos, care nu face altceva decât să ne aducă aminte de perioada sumbră a anilor în care incipientul, pe atunci, Partid Comunist își făcea apariția călare pe tancurile bolșevice. Și, ca să închei, vă spun un alt proverb, care ar trebui să vă dea de gândit: „Cum îți așterni așa dormi.” În cel mai sumbru scenariu pentru țara aceasta, mai aveți aproape 4 ani timp de gândire, domnule Arafat, pentru că românii s-au trezit din somn și nu mai pot fi păcăliți. Vă mulțumesc. Senator AUR, Rodica Boancă.
Interpelare
Alina-Ștefania Gorghiu
Îl invit la cuvânt pe domnul senator Berea CristinelGabriel.
Îl invit la cuvânt pe domnul senator Berea CristinelGabriel. Se pregătește domnul senator Hangan Andrei.
Interpelare
Cristinel-Gabriel Berea
Drepturile speciale ale primarilor
Am să vreau să vă vorbesc astăzi despre „Drepturile speciale ale primarilor”. Când demnitarii decid arbitrar să crească valoarea pensiilor doar pentru primari și ceilalți aleși locali, avem un semnal clar că democrația și-a atins limitele moralității. Este inadmisibil să-ți asumi ca parlamentar un astfel de proiect, nefundamentat și lipsit de urgență, în condițiile în care sunt sute de mii de oameni ale căror pensii nu le ajung să-și cumpere medicamente sau să mănânce ceea ce vor în fiecare zi. Elocvent este proiectul de lege adoptat în 2018 de către Guvernul Dăncilă, cunoscut în unele cercuri ca fiind satelitul condamnatului și pușcăriașului Liviu Dragnea, prin modificarea Codului administrativ și asumarea acestuia – ați ghicit – prin ordonanță de urgență. Practic, Guvernul Dăncilă a crescut artificial și cu dedicație valoarea pensiei pe care urmau să o primească foștii primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene, prin acordarea unor indemnizații speciale începând cu data de 1 ianuarie 2021. Din fericire, Guvernul precedent a acceptat un amendament formulat de USR în legislatura din 2020 și a amânat punerea în aplicare a acestui act. Acest gen de comportament de tip feudal este specific politicilor duse de PSD, care seducea electoratul cu măriri de pensii și salarii din pix, dar pe care îl abandona imediat ce ajungea la putere. Desigur, pentru a mulțumi oamenii din partid și pentru a crește veniturile proprii, din prezent sau din viitor. Aceasta este o adevărată perversitate, să plângi de mila oamenilor prin campanie, să le promiți orice doar ca să te voteze și să îi trădezi imediat ce ți-ai atins scopul. Așa-zisa urgență a măririi pensiilor primarilor nu a fost altceva decât un pretext pentru a recompensa financiar, ca să nu spunem mitui retrospectiv, aleșii locali, cei care au jucat un rol foarte important în alegerile parlamentare. Dar să revenim la cifre, pentru că asta ne interesează cel mai mult. Un primar al unei comune mici avea în 2019, la momentul modificării Codului administrativ, un salariu brut de peste 8.300 de lei, iar acesta creștea astfel încât un edil al unui oraș mare primea dublu, iar cel al unui oraș reședință de județ încasa un pic mai mult de 18.720 de lei brut lunar. Noua indemnizație asumată de Guvernul Dăncilă ar fi suplimentat veniturile lunare la pensie cu peste, atenție, 4.700 de lei fiecărui primar de comună care ar fi avut cel puțin trei mandate. Pentru ceilalți, sumele sunt mai mult decât duble. Așadar, aceasta era echitatea socială promovată de parlamentarii și Guvernul PSD, în contextul în care ei dădeau vina întotdeauna pe ceilalți pentru salariile și pensiile mici ale părinților și bunicilor noștri. Acest abuz trebuie oprit și din acest motiv am depus o inițiativă legislativă pentru a abroga pensiile speciale ale primarilor și ale celorlalte categorii menționate anterior. Ne-am asumat prin programul de guvernare că vom remedia nedreptățile și vom pune capăt abuzurilor de orice fel. Sistemul de pensii are nevoie de reforme sustenabile, care să ofere predictibilitate veniturilor și să respecte principiile contributivității. Este nevoie de timp și de cooperare politică pentru a atinge rezultatele dorite, iar acum ne concentrăm pe a anula pensiile speciale pe care și le-au acordat unii sau alții, iar apoi, în scurt timp, vom putea să creștem pensiile și salariile. Mulțumesc.
Interpelare
Alina-Ștefania Gorghiu
Ultimii doi vorbitori, pentru că oricum ne apropiem de finalul timpului: din partea Grupului USR, liderul Grupului senatorilor USR, Radu-Mihai Mihail, și se pregătește, din partea Grupului AUR, să închidă această ședință... _(Discuții.)_
Ultimii doi vorbitori, pentru că oricum ne apropiem de finalul timpului: din partea Grupului USR, liderul Grupului senatorilor USR, Radu-Mihai Mihail, și se pregătește, din partea Grupului AUR, să închidă această ședință... _(Discuții.)_ A, domnule Hangan, scuzați-mă, erați la cuvânt. - Iar din partea grupului dumneavoastră va avea onoarea - să închidă cuvântul, după liderul USR, domnul Neagu Ionuț. Mulțumesc.
Interpelare
Andrei Hangan
Declarația mea politică de astăzi se concentrează asupra situației în care sistemul forestier poate fi restructurat cu ajutorul Planului național de redresare și reziliență. Acest plan alocă pădurilor și ariilor naturale protejate o sumă-record, de 1,5 miliarde de euro. Dar, din păcate, aceste fondu
Declarația mea politică de astăzi se concentrează asupra situației în care sistemul forestier poate fi restructurat cu ajutorul Planului național de redresare și reziliență. Acest plan alocă pădurilor și ariilor naturale protejate o sumă-record, de 1,5 miliarde de euro. Dar, din păcate, aceste fonduri riscă să fie risipite fără finalitate, deoarece în domeniul pădurilor nu există în acest moment un plan de reformă. Vreau să vă gândiți la PNRR ca la o listă de dorințe. Însă, pentru a avea consecințe, avem nevoie de un plan de reformă, pentru a înțelege exact cum sunt alocate concret fondurile. Fără niște pași concreți sau fără o finalitate preconizată pentru fiecare investiție sau reformă, intervențiile pentru păduri propuse în acest plan nu vor fi agreate. În schimb, mă declar bucuros să aud că propunerile pentru tăierile ilegale și conservarea biodiversității sunt incluse în PNRR, însă consistența și eficiența acestor investiții vor depinde extraordinar de mult de cum va arăta reforma sectorului forestier. Și, dacă nu avem o evidență clară a suprafețelor de pădure, nu putem dezvolta un cadru legislativ și coerent, nu putem absorbi investiții pentru a susține o gestionare cât mai sustenabilă a pădurilor. Dar, cu toate că vestea sumei-record alocate pădurilor sună bine, trebuie să subliniez și să luăm în considerare următorul aspect extrem de important: cum putem folosi aceste fonduri cât mai eficient atâta timp cât nu avem o evidență clară a suprafețelor totale de păduri? În nenumărate rânduri, proprietarii de păduri și-au arătat, sub o formă sau alta, dorința de a participa la restructurarea sistemului forestier, însă, fără o rezoluție clară pentru aceștia din partea autorităților, se va ivi refuzul. Implicare din partea cetățenilor avem, îmi doresc, în schimb, să existe voință și implicare politică pentru a realiza un plan de reformă a sistemului forestier. Autoritățile trebuie să demonstreze faptul că sistemul forestier poate cunoaște o restructurare binemeritată, cu atât mai mult acum, când PNRR-ul alocă o sumă-record pentru acest lucru. Senator AUR, Andrei Hangan. Vă mulțumesc.
Interpelare
Alina-Ștefania Gorghiu
Domnule senator Radu Mihail, aveți cuvântul.
Interpelare
Radu-Mihai Mihail
ive comune asumate, nu pe nume, nu pe împărțeli de funcții.
În ultima săptămână am avut în coaliția de guvernare o situație delicată, un comportament neadecvat al prim-ministrului, urmat de escaladarea tensiunilor între partenerii de guvernare. Simultan, am asistat timp de câteva zile la o defilare pe la televiziuni a reprezentanților PSD, care au prorocit sfârșitul coaliției, au făcut paralele cu toate dezastrele din coalițiile anterioare din istoria guvernelor postdecembriste, au început să fluture ideea alegerilor anticipate. În guvernarea actuală, în coaliția actuală, avem evident un element care înseamnă o diferență substanțială față de coalițiile precedente. Și acordul adițional semnat ieri de toți partenerii de guvernare subliniază acest lucru. USR PLUS a insistat și a obținut ca această coaliție să fie bazată pe principii clare pentru funcționarea ei, ca atare și pe obiective comune asumate, nu pe nume, nu pe împărțeli de funcții. Transparența fără excepție în actul de guvernare, eficientizarea funcționării statului, vaccinarea ca prioritate absolută, continuarea reformelor în domeniul sănătății, încheierea capitolului privind pensiile speciale până la sfârșitul anului, adoptarea legilor justiției până la sfârșitul anului, comisie de Cod electoral funcțională rapid – acestea sunt lucruri pe care românii le așteaptă și care au fost precizate de coaliție ieri. Guvernarea a evoluat în bine și îi anunț pe cei din opoziție că mai au de așteptat mult până la alegeri. Mulțumesc.
Interpelare
Alina-Ștefania Gorghiu
Ultimul vorbitor din această sesiune de declarații politice este domnul senator, din partea Grupului AUR, Ionuț Neagu.
Ultimul vorbitor din această sesiune de declarații politice este domnul senator, din partea Grupului AUR, Ionuț Neagu.
Interpelare
Ionuț Neagu
Românii din străinătate
Declarația mea politică privește sau are ca subiect organizațiile de utilitate publică ce au ca domeniu de activitate sprijinirea minorităților românești de peste hotare – acestea trebuie să beneficieze de aceleași scutiri ca organizațiile persoanelor aparținând minorităților naționale din România. Așa cum știm, România, ca stat național, sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării și acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase – art. 7, „Românii din străinătate”, art. 7 din Constituția României –, aplicându-le românilor din afara granițelor același tratament legal ca și cetățenilor aparținând minorităților etnice din România. Acest tratament egal trebuie să vizeze și organizațiile aparținând minorităților alogene din România, și organizațiile românești care militează pentru păstrarea identității culturale a persoanelor aparținând minorităților istorice românești înrudite din jurul granițelor, dar și din Balcani. Una dintre cele mai vechi organizații de pe teritoriul României care militează pentru păstrarea identității culturale a comunităților istorice românești înrudite din afara granițelor țării este Societatea de Cultură Macedo-Română, înființată în anul 1880, prin înalt decret domnesc, căreia i s-a recunoscut existența neîntreruptă în anul 1990, fiind declarată asociație de utilitate publică prin hotărâre de guvern. Astfel, clădirile organizațiilor de acest gen din România au fost confiscate și demolate de regimul anterior, totalitar, clădiri pentru care nu s-au acordat despăgubiri nici până astăzi, vizavi de alte etnii care au primit în plin retrocedările. Am putea invoca drept exemplu sediul Societății de Cultură Macedo-Română din municipiul București, situat în Calea Rahovei nr. 29, construit în anul 1902 și demolat în anul 1980. Exonerarea de obligația plății către stat a impozitului/taxei pe clădiri a unor asemenea organizații recunoscute legal ca fiind de utilitate publică și acționând complementar sau subsidiar cu autoritățile României pentru ajutorarea culturală a etnicilor români aparținând comunităților istorice românești din afara granițelor și Balcani ar constitui o facilitate cu valoare de reparație cel puțin morală, dar și o măsură concretă de eficientizare a efortului societății românești și al statului român orientat spre susținerea comunităților de români din afara granițelor țării. Consider necesară completarea Legii Codului fiscal nr. 227/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, cu o nouă literă, litera v), a alin. (1) al art. 456 al respectivei legi, care să prevadă exonerarea de la plata impozitului imobiliar în cazul clădirilor aflate în proprietatea organizațiilor care militează pentru păstrarea identității culturale a comunităților istorice românești din afara granițelor țării, cu statut de utilitate publică, precum și al celor închiriate, concesionate sau primite în administrare ori în folosință de acestea de la o instituție publică, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice. În acest sens, fac apel către Guvernul României să adopte o ordonanță de urgență. Precizez de asemenea că, în cazul în care Guvernul nu va considera necesară o intervenție în procedură de urgență pentru eliminarea actualei diferențe de tratament dintre organizațiile persoanelor aparținând minorităților naționale și cele care se ocupă de minoritățile românești de peste hotare, voi elabora și introduce în circuitul parlamentar un proiect de lege. Vă mulțumesc. Senator Ionuț Neagu, Circumscripția electorală nr. 15 Covasna, Alianța pentru Unirea Românilor. Mulțumesc.
Interpelare
Alina-Ștefania Gorghiu
Monitorul Oficial
Dați-mi voie să citesc lista colegilor care au depus în scris declarații politice: Stănescu Paul, Toanchină Marius-George, Stan Ioan, Firea Gabriela, Bodog Florian, Georgescu Laura, Matieș Călin-George, Mirea Siminica, Mutu Gabriel, Tîlvăr Angel, Rujan Ion-Cristinel, Bumb Sorin, Neagu Nicolae, Banu Claudia, Anisie Monica, Hatos Adrian, Dinică Silvia, Bodea Marius, Târziu Claudiu-Richard și atât. Cu voia dumneavoastră, mulțumindu-vă pentru prezență, și secretarilor care au asistat la această ședință, declar această ședință închisă. Zi plăcută! ## _Ședința s-a încheiat la ora 12.53._ ## **EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR** „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Începând cu data de 15.05.2021 adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72, e-mail: pierderiacte@ramo.ro, concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro &JUYEJT|337119] **ISSN** 1220–4870 **Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 67/13.V.2021 conține 24 de pagini.** Prețul: 60,00 lei
De asemenea, ca temei, art. 162 din Regulamentul Senatului în vigoare, potrivit căruia Senatul are dreptul să ceară doar urmărirea penală a senatorilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului.
După aprobarea estimării, evaluării inițiale și a calendarului procedurii propuse de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Biroul permanent al Senatului a stabilit ca raportul să fie depus de către comisie până în 20 aprilie 2021.
Facem precizarea că, anterior prezentei sesizări a Parchetului de pe lângă Înalta Curte, Senatul României s-a pronunțat asupra unui alte sesizări privindu-l pe domnul senator Bodog Florian-Dorel, prin Hotărârea nr. 41/2019, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 774/2019, prin care Senatul a hotărât să nu ceară începerea urmăririi penale în cazul domnului senator Bodog Dorel-Florian pentru fapte săvârșite în timpul mandatului de ministru al sănătății și sesizate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte. Prin noua sesizare transmisă Senatului României prin adresa din 2021, 8 aprilie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte susține săvârșirea de către senatorul Bodog Florian-Dorel, fost ministru al sănătății, și a altor infracțiuni, respectiv trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzute de art. 322 Cod penal, precum și a altui act material care intră în conținutul constitutiv al infracțiunii de abuz în serviciu.
În cadrul dezbaterilor derulate în ședința Comisiei juridice a Senatului a fost invitat și a fost audiat, pentru a-și exprima punctul de vedere, domnul senator Bodog Florian-Dorel, care a formulat apărări atât în scris, cât și în fața membrilor comisiei, detaliind argumentele împotriva aprobării cererii procurorului general.
În concluzie, Domnia Sa apreciază că – citez: „Prin instrumentarea prezentului dosar penal, care este o reînregistrare a Dosarului din 2019 cu nr. 344, se încearcă doar discreditarea subsemnatului, rezultată și din modalitatea în care s-a desfășurat ancheta. Practic, în 2019, după prima hotărâre a Senatului, procurorul de caz a solicitat să nu fie distribuit dosarul meu la un alt procuror, apoi în 2 noiembrie s-a întocmit un proces-verbal de sesizare din oficiu și i s-a solicitat, cu termen în 3 noiembrie, Ministerului Sănătății probele suplimentare, constând în statul de plată pentru luna ianuarie 2018, înscris care nu are nicio legătură cu noile acuzații și care, de altfel, a existat și în dosarul inițial, fiind utilizat la stabilirea drepturilor salariale încasate de consiliera mea.”
Domnul senator Florian Bodog solicită să i se aplice procedura de față ca măsură de protecție a mandatului de ministru împotriva unor măsuri abuzive, determinate uneori de motive politice. Afirmă Domnia Sa: „Numai Senatul are dreptul să ceară urmărirea penală, iar cerând-o sau, dimpotrivă, refuzând să dea curs unei sesizări în acest sens își asumă răspunderea politică pentru temeinicia deciziei sale.”
În cadrul dezbaterilor din ședința Comisiei juridice, membrii comisiei au completat, după caz, argumentele împotriva aprobării cererii de începere a urmăririi penale, după caz, argumente în favoarea aprobării cererii transmise de procurorul general.
Între argumentele în favoarea aprobării cererii, dincolo de mențiunile cuprinse în referatul transmis și în adresa transmisă de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte, au fost avute în vedere de membrii comisiei, în opinie majoritară, și următoarele considerente menționate în cuprinsul raportului.
Astfel, Comisia juridică și Senatul nu au competența a se pronunța cu privire la fondul cauzei, probele din dosar și nici cu privire la vinovăția sau nevinovăția domnului senator. Sunt chestiuni, sub aspect procedural, pentru care Comisia juridică nu are competență jurisdicțională.
Neridicarea unei imunități ar prejudicia dreptul senatorului în cauză de a-și dovedi nevinovăția în fața unui judecător.
A fost avută în vedere jurisprudența Curții Constituționale, care a reținut că în privința mandatului de membru al Guvernului Constituția nu a instituit o imunitate guvernamentală, ci doar o măsură de protecție a mandatului exercitat de membrii Guvernului, având caracterul obiectiv al unei garanții constituționale de ordin procedural, menită să ocrotească interesul public, și anume realizarea actului de guvernare prin exercițiul mandatului.
Membrii comisiei, în opinie majoritară, au apreciat că, în cazul de față, faptele penale sesizate de parchet în sarcina senatorului Bodog Florian-Dorel nu au legătură cu actele guvernamentale îndeplinite de acesta pe durata mandatului de ministru al sănătății, ci cu raporturile juridice de muncă dintre acesta, ca angajator, și un consilier personal.
Prin urmare, nu s-ar justifica menținerea măsurii de protecție a mandatului fostului ministru al sănătății, întrucât nu se ocrotește un interes public subscris actelor guvernamentale îndeplinite de ministrul sănătății în exercițiul mandatului.
Au fost avute în vedere, de asemenea, recomandările și observațiile cuprinse în rapoartele realizate de Comisia Europeană privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV), respectiv ultimul raport dat publicității la 22 octombrie 2019, precum și primul raport privind statul de drept, adoptat în anul 2020. Toate aceste rapoarte fac precizarea că Parlamentul României, față de practica sa anterioară din ultimii ani, nu mai poate continua ca, prin decizii politice, să afecteze eficacitatea derulării urmăririlor penale, adoptând decizii selective și arbitrare în cazul solicitărilor parchetului de începere a urmăririi penale împotriva unor foști sau actuali miniștri.
Raportul MCV menționează că va menține în continuare Recomandarea nr. 10 în ceea ce privește obligația Parlamentului de a adopta criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor, pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție.
În vederea exercitării votului asupra sesizării parchetului cu privire la senatorul Bodog Florian-Dorel, senatorii au avut în vedere și criteriile și liniile directoare stabilite cu valoare de standarde europene comune pentru ridicarea imunității parlamentare prin Raportul Comisiei de la Veneția privind scopul și ridicarea imunității parlamentare, adoptat în 2014.
După studierea referatului, a dosarului, a notelor scrise depuse de senatorul Bodog Florian-Dorel, după audierea acestuia în ședința comisiei din 19 aprilie 2021 și după prezentarea de către membrii Comisiei juridice a punctelor de vedere proprii față de sesizarea transmisă de procurorul general, s-a supus votului secret al membrilor comisiei solicitarea pentru exercitarea dreptului Senatului de a cere urmărirea penală împotriva senatorului Bodog Florian-Dorel.
După exercitarea votului și numărarea voturilor, membrii comisiei au constatat că nu s-a întrunit numărul de voturi necesar pentru a propune plenului Senatului să ceară sau să nu ceară urmărirea penală a domnului senator Bodog Florian-Dorel, în baza solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, pentru săvârșirea faptelor menționate în referatul procurorului.
În acest sens, a fost întocmit prezentul raport, împreună cu proiectul de hotărâre, în conformitate cu prevederile art. 163 alin. (7) din regulament, supunând votului plenului o hotărâre prin care Senatul va cere urmărirea penală sau va hotărî să nu ceară urmărirea penală a domnului senator Bodog Florian-Dorel în Dosarul penal nr. 280/2019.
Hotărârea este anexată raportului întocmit de Comisia juridică.
Vă mulțumesc.
Imunitatea nu trebuie privită ca un privilegiu. Imunitatea este garanția ca un ministru să-și poată exercita, în mod liber, mandatul. Și vă spun de ce fac această afirmație, că este un exemplu tipic pentru care a fost prevăzută această normă constituțională, nu întâmplător. În 2019 Senatul a respins cererea Parchetului General, cererea DNA-ului. Tot în 2019 procurorul de caz a solicitat ca dosarul să rămână, să nu fie repartizat altui procuror, Domnia Sa devenind între timp procuror-șef.
Din 2019 până la finalul anului 2020 nu s-a întâmplat nimic în dosar, nu s-a administrat nicio probă. În data de 2 noiembrie 2020 s-a făcut un proces-verbal de sesizare, din oficiu, semnat de același procuror, prin care sunt acuzat că am semnat în fals trei acte, în locul consilierei mele, mai precis, contracte de muncă și o declarație, fără să existe nicio probă – subliniez acest lucru –, fără să existe nicio probă, fără să existe nicio reclamație în acest sens; este doar punctul de vedere al procurorului de caz. Și vă spun acest lucru pentru că am văzut că nu a fost un apetit foarte mare de a vedea dosarul, după care din 2 noiembrie... – să țineți minte, vă rog, acest lucru, și nu fac nicio afirmație, cu toate
că sunt protejat de dreptul meu la declarație politică, 2 noiembrie este data la care a devenit definitivă lista candidaturilor pentru Parlamentul României –, după care din 2 noiembrie și până în momentul de față nu s-a mai întâmplat absolut nimic, nu s-a mai administrat nicio probă, nu s-a audiat niciun martor. Mai mult decât atât, consiliera mea nu a fost chemată niciodată la nicio audiere, nici înainte, nici după.
Toate actele care sunt în acest dosar sunt acte renumerotate din dosarul anterior și membrii din Comisia juridică și senatorii care au avut curiozitatea să vadă dosarul data trecută și de această dată vor vedea că nu există nicio probă nouă.
Așa cum am spus și înainte, cred că fiecare om politic ar trebui să se gândească la acest lucru și să se gândească la parcursul pe care l-a avut acest dosar și la ce s-a întâmplat.
Vreau să vă asigur despre următorul fapt: în timpul mandatului meu de ministru am făcut achiziții de sute de milioane de euro pentru toate spitalele județene din România, achiziții de care au beneficiat cetățenii României. Aceste achiziții au fost făcute toate prin licitație națională.
Vreau să vă spun că pentru programul cu Banca Mondială am fost singurul care și-a asumat această răspundere, niciun funcționar public din minister nu a semnat alături de mine – nimeni –, pentru că toată lumea era convinsă că acest program va aduce multe probleme celor care vor fi implicați în el – și cei care ați fost sau sunteți miniștri cunoașteți acest lucru.
Vreau să vă spun că datorită mandatului meu și datorită modului în care mi-am desfășurat activitatea și faptului că mi-am asumat responsabilitatea actului de guvernare și a actului de conducere a Ministerului Sănătății, în momentul de față, toate spitalele din România au CT, au RMN, iar unele dintre ele au acceleratoare liniare pentru tratamentul bolnavilor cu cancer.
Asta nu este o scuză, ci este un fapt – cu privire la modul în care am înțeles eu să-mi asum răspunderea, cu privire la modul în care am înțeles eu să-mi desfășor activitatea, ca ministru. Nimeni, niciodată, nu a pus sub semnul întrebării modul în care am derulat toate aceste activități, nimeni, niciodată, nu m-a acuzat de nimic, nimeni, niciodată, nu a arătat cu degetul spre mine sau să spună că sunt un om incorect. Și vreau să vă asigur că în toată activitatea mea, atât ca senator, cât și ca ministru, ca medic, mi-am desfășurat activitatea după aceleași principii: să respect legea și să slujesc intereselor românilor care m-au trimis în Parlament.
Vă mulțumesc.
Este evident că, în același timp, justiția se face în sala de judecată, este evident că există o diferență între un senator simplu și un senator fost ministru. Un senator simplu poate fi urmărit penal fără niciun fel de încuviințare a nimănui, iar decizia politică a Partidului Social Democrat este de a încuviința această cerere, de a vota pentru cererea de începere a urmăririi penale, iar tot ceea ce vreau să spun de aici este că, indiferent de acest vot, Florin Bodog rămâne prietenul și colegul nostru, va avea tot sprijinul necesar și mă rog pentru el – și pentru noi – să aibă parte de un proces corect.
Vă mulțumesc.
Totuși, încă o dată, repet, Partidul Național Liberal va vota pentru ridicarea imunității.
Vă mulțumesc.
În opinia mea, în astfel de situații, ca cea de azi, Senatul României trebuie să se asigure că această procedură nu afectează independența și integritatea întregii instituții. Cred că legiuitorul constituțional a prevăzut în mod clar că deputații și senatorii pot fi urmăriți și trimiși în judecată pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice exprimate. O astfel de situație o avem astăzi în analiză, iar sarcina noastră este să ne raportăm strict la aceste prevederi și să nu împiedicăm justiția să-și exercite rolul constituțional.
Nimeni nu este mai presus de lege.
Grupul USR PLUS va vota pentru ridicarea imunității. Vă mulțumesc.
Așadar, este un vot politic, este un vot prin care ne manifestăm voința de a reprezenta poporul cu onoare. Nu este un vot prin care punem la stâlpul infamiei pe cineva. Nu acuzăm pe nimeni și, de aceea, Grupul AUR va vota în consecință.
Vă mulțumesc.
La punctul 1 al ordinii de zi avem Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării” (L710/2018).
Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 70/2021.
Raportul comun al Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, Comisiei pentru constituționalitate și Comisiei pentru mediu este de respingere a legii.
Legea face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor.
Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.
Vă rog, domnule senator.
Astăzi, dragi colegi, facem un prim pas important pentru a repara această imensă nedreptate și pentru a ne arăta respectul față de oamenii curajoși care au înfruntat dictatura în stradă și au strigat pentru libertate. Vor urma și alți pași în aceeași direcție.
Grupul USR PLUS va vota pentru această lege. Vă mulțumesc.