Eugen-Remus Negoi

## Imediat, domnule președinte.

După ce ați sărbătorit acest plan național de combatere a cancerului la Cotroceni, după aceea v-ați trezit că trebuie să faceți un altul, de la zero.

V-ați uitat în ochii acelor bolnavi de cancer să vedeți suferința lor? De ce ați ales să renunțați la acel plan (pentru care puteați avea un foarte greu cuvânt de spus)? Și, de un an de zile, ați ales să elaborați un nou plan de combatere a cancerului, să faceți niște modificări la cel existent. Dar a trecut un an de zile. Deci sunt doi ani de zile de când un plan este dezbătut și ținut în sertarele dumneavoastră fără absolut nicio justificare*.

## Domnule ministru*,

Din păcate, tot ceea ce v-am spus aici ar trebui să vă dea de gândit. Nu întâmplător v-am chemat la ora Guvernului. Și, pe scaunul acela de ministru pe care v-ați așezat, trebuie să fiți conștient că *