Adrian Mocanu

510 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 1 · justificare inferioară
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Încotro se îndreaptă piața forței de muncă?”

Inovația a modificat în mod continuu ocuparea forței de muncă, începând cu prima Revoluție industrială. Descoperirile tehnologice și competitivitatea globală creează noi tipuri de locuri de muncă, determinând astfel reconfigurarea unor întregi industrii.

Viitorul pieței forței de muncă este un subiect aflat în permanentă dezbatere, iar sistemele de educație trebuie să pregătească tinerii pentru un mediu economic în schimbare* și caracterizat de incertitudine.

Acest an a adus multe incertitudini în economie. Deprecierea leului, scumpirea creditării, modificările fiscale și prognozele privind posibila încetinire a creșterii economice au stârnit semne de îngrijorare în rândul angajaților români.

Statisticile spun că, la nivel global, ponderea angajatorilor afectați de deficitul forței de muncă este de 45%, fiind cel mai ridicat procent din ultimii 12 ani.* Țara noastră se află pe un îngrijorător loc doi în lume în ceea ce privește ponderea angajatorilor care se confruntă cu lipsa forței de muncă. Situația economică influențează resursele umane, prin mărimea ofertei de forță de muncă, calificarea acesteia și flexibilitatea pieței muncii. În ultimii ani, în contextul inițierii unor măsuri economice tot mai drastice,

În contextul ședinței

piața forței de muncă a fost impactată în mod considerabil de fenomenul migrației*

, dar și de declinul demografic accentuat din cauza scăderii natalității.

În România toate industriile sunt afectate de deficitul de forță de muncă, însă domeniul construcțiilor resimte cel mai puternic acest fenomen. Din cei circa 4 milioane de români care sunt în străinătate, 700.000 lucrează în domeniul construcțiilor.

Tot mai mulți angajatori din construcții lucrează cu muncitori din țările asiatice. Însă importul de forță de muncă înseamnă costuri destul de mari pentru companiile angajatoare. Faptul că străinii nu vorbesc limba română reprezintă cea mai mare problemă. În afară de importul de forță de muncă, angajatorii au găsit și alte soluții la deficitul de personal: încercarea de frânare a exodului și readucerea acasă a românilor din străinătate.

Nici industria hotelieră nu este ferită de această criză de personal. Deficitul de pe piața forței de muncă din industria turismului din România este de cca 20%, raportat la cei 500.000 de oameni care sunt deja angajați în acest domeniu.

Nici în agricultură situația nu este mai roz. În mediul rural rata sărăciei depășește 50%, ceea ce face ca marea majoritate a tinerilor să migreze la orașe sau în alte țări, rămânând cu o populație îmbătrânită la sate. După cum vedem tot mai des la televizor, datorită unor programe pentru tinerii care doresc să înceapă o afacere în acest domeniu, tot mai mulți români revin în țară și pornesc în această direcție.

Forța de muncă, mai bine zis lipsa ei, devine o problemă tot mai actuală în orice industrie.* Chiar și pe fondul expansiunii tehnologice permanente, resursele umane rămân în continuare motorul după care funcționează societatea.

Multitudinea de factori care influențează evoluțiile pieței muncii impun efectuarea unor analize detaliate*, care să cuprindă multiplele aspecte ale funcționalității acesteia. Evoluțiile demografice, coroborate cu trendurile socioeconomice care indică tranziția spre o economie a cunoașterii, însoțită de declinul unor profesii tradiționale, impun o evaluare și prognozare în detaliu a tendințelor manifestate pe piața muncii.