Florin-Claudiu Roman

„Istoria Partidului Național Liberal este istoria României moderne”

Istoria Partidului Național Liberal se confundă cu istoria statului român modern.123 Este greu de imaginat, într-un exercițiu contrafactual, cum ar fi arătat istoria țării noastre, din secolul al XIX-lea și până astăzi, fără Partidul Național Liberal.

Data de 24 mai este emblematică pentru PNL și istoria politică a României. Formațiunile politice liberale, fie ele mai radicale sau mai moderate, de la acea vreme au realizat că fără un efort conjugat nu vor putea să reprezinte o alternativă la puternica grupare conservatoare, care ulterior se va constitui formal în Partidul Conservator. Întâlnirile dintre liderii liberali au devenit tot mai frecvente, fiind transferate în spațioasa casă boierească din centrul Bucureștiului aparținând maiorului englez Stephen Bartlett Lakeman, un fost ofițer din armata turcă în timpul Războiului Crimeii, sub numele de Mazar Pașa, căsătorit cu o româncă și devenit liberal. Astfel, la 24 mai 1875, în casa lui Mazar Pașa, Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, A.G. Golescu, Gheorghe Vernescu, Tache Anastasiu, C. Fusea, Al. CandianoPopescu, Anastase Stolojan, Gh. Chițu, C.G. Peșcov și N.C. Furculescu, precum și Manolache Costache Epureanu, un disident conservator, printr-un program întărit de semnături, puneau bazele Partidului Național Liberal. Programul menționat, publicat la 4 iunie 1875 în „Alegătorul Liberal”, nu era o expunere de principii doctrinare, ci o consemnare a unor obiective clare ce urmau să fie îndeplinite în perspectiva preluării guvernării.