Virgil-Marius Bob

L384/2022, un proiect pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, prin care se dorește să se impună proprietarilor de teren agricol, arendatorilor, precum și arendașilor să încheie contracte de arendă pe o perioadă de minimum 7 ani.

Ce au gândit aceia ce au făcut acest proiect?

Nu știu. Probabil că ei știau de planurile de afaceri ale părților și, ca să nu facă prostii, le-au dat direcția și termenii de dezvoltare. Bine că nu le spun și ce să semene. Spun că au inventat planul cincinal în 7 ani. Totuși n-au fost atât de ambițioși ca comuniștii.

Ei nu știu că un contract este legea părților. Asemenea proiecte cred că sunt făcute prin ceva beciuri, sub influența alcoolului.*

Ca să justific și în limbaj juridic poziția noastră, a USR, când am atacat acest proiect la Curtea Constituțională: dispozițiile legale criticate sunt vădit disproporționate în raport cu prevederile art. 44 din Constituție și cu cele din art. 555 din Codul civil. În esență, avem în vedere o limitare a unui drept fundamental, fără respectarea condițiilor art. 53 din Constituție, sub aspectul a cel puțin două dintre condiții: existența unei situații/premise care să justifice limitarea și caracterul disproporționat al limitării.

Stimați colegi, pe cine ajută asemenea aberații? Pe arendașul care vrea să arendeze doar pe 3 ani?

Nu. Pe proprietarul care vrea să arendeze pe 4 ani?

Nu. De ce ai limita dreptul oamenilor de a contracta? Singura explicație, pe lângă aia cu alcoolul, este că se dorește ca, prin asemenea termeni, să se descurajeze arenda, scăzând astfel valoarea terenurilor. În favoarea cui? Probabil că știu cei ce au venit cu inițiativa. Numai că inițiatorii sunt legiuitori, nu samsari imobiliari.