Stenogramă plen

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, și-au înregistrat prezența un număr de 98 de colegi.

Drept urmare, declar deschisă ședința plenului de astăzi, 5 februarie.

Mulțumesc colegilor Roberta-Alma Anastase și Marius Humelnicu, secretarii Senatului, pentru asistență.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Vă rog, domnule senator Radu Mihail.

Mulțumesc, domnule președinte.

Începând de astăzi, în Comisia de buget, finanțe, în locul doamnei Anca Dragu, va activa colega noastră Adina Săniuță.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

După ce o să adoptăm ordinea de zi, o să facem și vot pentru propunerea dumneavoastră.

În vederea definitivării ordinii de zi care a fost afișată, îl invit la microfon pe domnul senator Cseke Attila.

## Mulțumesc, domnule președinte.

La punctul 8 avem înscrisă Propunerea legislativă pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul vacilor de carne și al bivolițelor, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei – L699/2023. Este o inițiativă, în principal, a colegilor din UDMR, respectiv și subsemnatul este semnatar, această inițiativă fiind preluată de către Guvern și s-a promovat Ordonanța de urgență nr. 13/2024.

Mulțumim tuturor colegilor pentru susținerea din comisiile de specialitate.

Conform art. 97 alin. (1) din Regulamentul Senatului, domnule președinte, vă propunem să supuneți la vot retragerea acestui proiect legislativ din procedura legislativă parlamentară.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Da, domnul senator Cseke Attila a solicitat în calitate de inițiator și, conform art. 97, inițiatorul proiectului de lege sau al propunerii legislative poate să-și retragă proiectul sau propunerea până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului.

Drept urmare,

Acum

## Mulțumesc, domnule președinte.

Conform art. 91 alin. (1) din regulament, vă propun o solicitare de suplimentare a ordinii de zi. USR vă solicită suplimentarea ordinii de zi cu un punct prin care decidem, prin vot, ca cel târziu mâine să fie finalizat raportul comisiilor pentru eliminarea taxei pe boală. Discutăm despre Legea nr. 725/2023. PSD și PNL au împiedicat astăzi, prin vot, la comisii, să se dea raport pentru această lege. Practic, ați menținut taxa pe boală pentru persoanele bolnave care intră în concediu medical.

Încă din decembrie USR a fost singurul partid care a atras atenția că impuneți o mare nedreptate, că urmează să luați bani de la oamenii bolnavi pentru a avea, probabil, bani pentru sinecuriștii politici și pentru pensiile speciale și tot ce mai aveți dumneavoastră de plătit. Dar această nedreptate nu mai poate continua. În luna ianuarie, această zeciuială a fost luată inclusiv de la oamenii bolnavi de cancer.

Trebuie să încetăm astăzi, prin vot în Parlament, ca mâine, cu un raport final, din februarie să nu se mai achite această taxă pe boală, care, cu inconștiență, a fost impusă prin ministrul Boloș, prin votul Guvernului Ciolacu. Astăzi trebuie ca Parlamentul să îndrepte această nedreptate. Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Doamna senator, iertați-mă, ca să știm ce

Propunerea este să suplimentăm ordinea de zi cu un vot, pentru ca nu mai târziu de mâine comisiile raportoare la L725/2023 să întocmească un raport, astfel încât mâine Comitetul liderilor să poată pune pe ordinea de zi a plenului de mâine votul la această lege.

Având în vedere că plenul este suveran în ceea ce privește votul și stabilirea priorităților�

Am înțeles� Am reținut�, am reținut!

�consider că este un vot regulamentar. Mulțumesc.

Am reținut.

Domnule senator Târziu, să nu cereți dreptul la replică, pentru că a fost alt „târziu”: „cel târziu mâine”.

Domnul senator Țâgârlaș și domnul senator Rotaru au cerut cuvântul.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Solicitarea formulată de către distinsa mea colegă avocat este inadmisibilă, pentru că nu poate să se dea un astfel de vot. Chiar dacă plenul este suveran, nu putem modifica o ordine de zi cu suplimentarea pentru un vot. Așa ceva nu există.

Populismul se află la el acasă în momentul în care USR-ul formulează o astfel de cerere și vă rog să avem decența respectării regulamentului și a dispozițiilor legale incidente. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Rotaru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să clarificăm un aspect. Termenul de depunere a amendamentelor la L724, pe Ordonanța nr. 115/2023, este data de mâine. Comisiile de buget, finanțe și de muncă au luat act de acest termen stabilit de Biroul permanent și trebuie să-l respecte, pentru că sunt depuse amendamente – și ar urma să se mai depună – și trebuie să respectăm dreptul senatorilor, al deputaților de a depune amendamente așa cum s-a stabilit. Asta, pe de o parte.

Pe de altă parte, atât timp cât nu avem puncte de vedere pe aceste amendamente de la ministerele implicate�, probabil că unele vor fi bune, dar trebuie să vedem care sunt punctele de vedere și atunci putem să discutăm un raport în cele două comisii, pentru a avea o decizie în cunoștință de cauză.

Mulțumesc.

Domnul senator Radu Mihail.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru a face lucrurile la timp, e nevoie ca toată lumea să se miște repede, că e vorba de comisie, că e vorba de Guvern. Într-adevăr, nu e punct de vedere al Guvernului, deocamdată, pentru acele amendamente. Poate vor fi unele care vor apărea. Dar Guvernul, dacă într-adevăr e interesat să nu mai plătească oamenii de pomană și pentru luna februarie, poate să-și deplaseze oamenii mâine în comisie și să se uite pe amendamente, să putem să avem raportul pregătit pentru mâine. E o chestie de voință politică pentru a elimina o eroare grosolană, ca să nu spun băgat mâna în buzunarul cetățenilor români. Deci rugămintea noastră este să facem în așa fel încât mâine să se întâmple lucrurile astfel încât să nu riscăm să ajungem cu legea în Parlament să treacă de luna februarie, să plătească românii în continuare taxă pe boală. Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Da, avem o propunere formulată și o altă propunere ca fiind inadmisibilă.

O să

Acum

Da, vă rog.

Da, doamna senator Spătaru dorește să ia cuvântul, după care doriți dumneavoastră. Am înțeles.

Aveți cuvântul, doamna senator Spătaru. Microfonul�

## Vă mulțumesc.

Solicitarea a fost destul de clară și era important să dați un semnal că admiteți că ați greșit în decembrie, că oamenii au achitat deja, fiind bolnavi acasă, 10%, zeciuiala PSD-PNL. Era important să spuneți că ați greșit și că nu mai permiteți acest lucru.

Dar iată că amânați, o să puneți din nou la sertar amendamentele USR, care în sfârșit făceau ca această nedreptate să fie înlăturată, și vă veți face că dumneavoastră ați vrut să îndreptați legea proastă, greșită a lui Boloș și Ciolacu și o să fiți cei preamăriți.

Mulțumesc.

Doamna senator Nicoleta Pauliuc.

## Domnule președinte,

Vă rog să consemnați: Grupul PNL astăzi a votat împotrivă pentru că solicitarea colegilor noștri de la USR era o solicitare inadmisibilă potrivit procedurilor după care funcționăm în Senatul României. Mai mult, Grupul Partidului Național Liberal a depus amendamente pentru eliminarea acestei inechități și îndreptarea situației, astfel încât, așa cum am spus și astăzi, pacienții oncologici, femeile, mamele care sunt în concediu de creștere a copiilor să nu mai fie... concediul medical pe care-l iau să nu mai fie impozitat.

Deci, încă o dată, ne dorim, într-adevăr, ca această lege să fie votată într-un ritm cât mai rapid, dar, așa cum au spus și colegii noștri care conduc aceste comisii raportoare, acest lucru se poate face împreună, aducând amendamente,

pentru că sunt, am înțeles, o serie de amendamente de tehnică legislativă și au nevoie de cel puțin o săptămână ca să putem să definitivăm raportul.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator. Foarte binevenite precizările!

Domnul senator Narcis Mircescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Explic de ce ne-am abținut pe ordinea de zi: deoarece Senatul nu a acceptat să dea un semnal și să avem modificările legislative trecute în această săptămână. Puteam să avem plen miercuri, putea Guvernul până miercuri să dea punct de vedere pe fiecare amendament.

E bine că avem și PNL, care s-a trezit acum și a copiat amendamentele USR, dar era mai bine dacă ministrul Boloș asculta punctele de vedere ale USR exprimate încă de când legea a fost pusă în transparență. Uitați-vă foarte atenți la pozițiile pe care le-a avut USR, pentru că ați fi avut de învățat de la ele. În momentul de față taxa pe boală se aplică, mamele care sunt în concediu de maternitate au mâna băgată în buzunar de Guvernul Ciolacu, prin pixul domnului Boloș, iar PNL vine și copiază amendamente USR și tot amână momentul la care vom termina cu această inechitate.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Mulțumesc.

Bun, acum

Succes, doamna senator Săniuță, în Comisia pentru buget!

Programul de lucru pentru această zi, așa cum este afișat, cuprinde dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi, iar la ora 17.00 – vot final.

Dacă aveți intervenții sau propuneri în legătură cu acest program?

Dacă nu, vă rog să vă exprimați prin vot asupra programului de lucru de astăzi.

Vot, vă rog.

94 de voturi pentru, două abțineri.

Programul de lucru a fost adoptat.

La secțiunea I a ordinii de zi, la primul punct avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unor inițiative legislative.

În conformitate cu hotărârea Biroului permanent de astăzi,

5 februarie 2024, pe baza avizului Comisiei pentru constituționalitate și potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. e) și art. 94 alin. (1) lit. b) din Regulamentul Senatului, se transmit către Camera Deputaților, pentru a se dezbate și a adopta, ca primă Cameră sesizată, următoarele inițiative legislative, astfel cum sunt afișate pe pagina de internet a Senatului. Drept urmare,

Transmiterea către Camera Deputaților a b695/2023 a fost aprobată.

În continuare,

Și această propunere de transmitere către Camera Deputaților a fost adoptată.

La punctul 2 avem validarea alegerii președintelui și vicepreședintelui Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României, precum și a membrilor Consiliului științific al acestuia.

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 246/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României, alegerea Consiliului științific, a președintelui și a vicepreședintelui este validată de către Senat.

Îl invit la microfon pe domnul președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, în vederea prezentării raportului comisiei și a proiectului de hotărâre. Aveți cuvântul, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În temeiul hotărârii Biroului permanent al Senatului adoptată în ședința din 25 septembrie 2023, Comisia juridică a fost învestită să examineze dacă au fost respectate dispozițiile legale cu privire la alegerea organelor de conducere ale Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României de către adunarea generală a acestuia.

Președintele Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României, prin adresa nr. 172/06.09.2023, a transmis Senatului, în vederea validării, documentația privind alegerea organelor de conducere ale institutului de către Adunarea generală, în ședința din data de 25 noiembrie 2022, în conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din HG nr. 433/2009 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al institutului.

Conform procesului-verbal încheiat în 25 noiembrie 2022 de către Adunarea generală, legal constituită, la a treia convocare, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (4) din HG nr. 433/2009 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare, s-a stabilit următoarea conducere:

- Marius-Ioan Mazilu – președinte;

- Anton Trăilescu – vicepreședinte,

ceilalți membri ai Consiliului științific al Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României fiind:

– Marius Văcărelu – director, Departamentul de armonizare a dreptului intern cu dreptul comunitar;

– Daiana-Maura Vesmaș – director al Departamentului administrației publice centrale;

– Cosmin-Radu Vlaicu – director al Departamentului de administrație publică locală și organizare administrativă a teritoriului;

– Corina Petică-Roman – director al Departamentului pentru studierea organizării și funcționării sistemului judiciar;

– Cristina Oneț – director al Departamentului pentru formare și perfecționare continuă;

– Cristinel Iftene – director, Departamentul strategii și programe;

– Emil Bălan – membru activ al institutului în Consiliul științific.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții în legătură cu raportul comisiei? Nu sunt. Mulțumesc.

Întrucât prin Regulamentul Senatului și Legea nr. 246/2007 nu se stabilește o procedură de vot obligatorie, conform prevederilor art. 142 din regulament, procedura de vot se va hotărî de Senat.

Propunerea mea este să fie vot deschis electronic. Vot, vă rog.

95 de voturi pentru.

Propunerea a fost adoptată.

Drept urmare, vă propun validarea alegerii domnului

Marius-Ioan Mazilu ca președinte al Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României.

Vot, vă rog. Cu 84... 83 de voturi pentru, 17... 18 abțineri, mă iertați, domnul Marius-Ioan Mazilu a fost validat în calitatea de președinte al Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României.

În continuare,

Drept urmare, domnul Anton Trăilescu a fost validat vicepreședinte.

Și acum

La punctul 3, secțiunea I, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 19, respectiv 28 decembrie 2023, precum și la 2, respectiv 3 februarie 2024, a unor inițiative legislative.

Nota este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Inițiativele legislative se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza III din Constituția României, coroborat, desigur, cu prevederile art. 150 alin. (2) din Regulamentul Senatului. Urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Acestea fiind spuse, continuăm lucrările și trecem la secțiunea a II-a a ordinii de zi, nu înainte de a-i da cuvântul domnului senator Radu Mihail.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, începem cu stângul și această sesiune parlamentară, cu o listă de inițiative care trec tacit. Repet, am tot spus, dacă vrem cu adevărat ca Parlamentul României să fie recunoscut de către cetățeni ca o instituție serioasă, e nevoie să ne facem treaba. Numărul de inițiative care trec tacit este mare.

Fac apel la toți aceia dintre dumneavoastră care vor să dăm un semnal că în Parlament se lucrează să nu mai permiteți, în comisiile în care vă aflați, să nu avem rapoarte sau să se fenteze ordinea de zi astfel încât să nu avem un raport ori altul. E păcat.

Opt inițiative sunt multe. O să le urmărim în fiecare săptămână, dar mă bazez pe conștiința dumneavoastră să reducem acest număr.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Înainte de secțiunea a II-a doriți cuvântul, doamna senator?

Bun, doamna senator Iovanovici-Șoșoacă Diana, aveți cuvântul.

## Mulțumesc frumos.

Având în vedere ceea ce a spus domnul de la USR, păi, stimați domni și doamne de la USR, dumneavoastră aveți membri în absolut toate comisiile, aveți consilieri angajați. Mă aștept de la un aparat atât de vast al unui partid care a fost și la guvernare să stea cu ochii pe toate inițiativele legislative și să nu le lase să ajungă în procedură de acceptare tacită. Cu tot respectul, nu puteți să dați vina pe alții când dumneavoastră înșivă sunteți în culpă. Așa că lăsați demagogia ieftină, lăsați LGBT-ul și puneți mâna pe muncă!

## Mulțumesc.

Trecem la secțiunea a II-a, însă... însă mi s-a atras atenția, doamna senator, că avem un nou regulament: la art. 132 alin. (2) se spune că pot lua cuvântul pe procedură doar liderii și viceliderii grupurilor parlamentare.

Trecem la secțiunea a II-a a ordinii de zi.

La punctul 1 avem Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind recunoașterea reciprocă a actelor de studii, semnat la București la 18 august 2023.

Este vorba de L682 din 27 noiembrie 2023.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul domnului subsecretar de stat Micu, Ministerul Educației, în calitate de reprezentant al Guvernului, în vederea prezentării proiectului de lege.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 10.

## **Domnul Cătălin Mihai Micu** _– subsecretar de stat în Ministerul Educației_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne,

Stimați domni senatori,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind recunoașterea reciprocă a actelor de studii, semnat la București la 18 august 2023.

Este vorba despre facilitarea accesului la studii și la piața forței de muncă pentru cetățenii din cele două state, cu respectarea politicilor europene în domeniu, prin recunoașterea reciprocă a actelor de studii și a titlurilor științifice eliberate de instituțiile de învățământ acreditate în România și în Ucraina.

Având în vedere importanța reglementărilor, Ministerul Educației susține pachetul de legi pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind recunoașterea reciprocă a actelor de studii, semnat la București la 18 august 2023.

## Mulțumesc și eu.

Comisia pentru politică externă și Comisia pentru învățământ au elaborat un raport comun. O invit pe doamna președinte Monica Anisie să prezinte acest raport comun.

Aveți cuvântul, doamna președinte.

## Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile Regulamentului Senatului, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru politică externă au fost sesizate în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Proiectului de lege pentru ratificarea acordului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind recunoașterea reciprocă a actelor de studii, semnat la București la 18 august 2023 – adoptat de Camera Deputaților.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege și a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de admitere.

Comisia pentru învățământ și Comisia pentru politică externă supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, precum și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Camera decizională.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, doamna președinte.

În cadrul dezbaterilor generale dorește să intervină domnul senator Titus Corlățean, care are cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

## Stimați colegi,

Grupul senatorial PSD va susține adoptarea acestui proiect de lege de ratificare a acordului bilateral menționat.

De altfel, dacă ați urmărit și expunerea din raport, raportul a fost adoptat în ședința celor două comisii sesizate în fond cu unanimitate, între altele pentru că este un acord benefic și pentru etnicii români din Ucraina, și cei care studiază în Ucraina, dar și cei care își fac studiile în România. Și trec peste faptul că, până la urmă, e și un gest de normalitate, în condițiile în care Ucraina are statutul de candidat și începe negocierile de aderare, și intră în logica, să spunem, de recunoaștere reciprocă în sistemul Uniunii Europene a actelor de studii. În orice caz, subliniez în special beneficiul pentru etnicii români din Ucraina.

Așa încât, încă o dată, Grupul senatorial PSD va vota în favoarea ratificării acestui acord.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu. Declar... Mai sunt.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Doamna senator Iovanovici-Șoșoacă Diana, aveți cuvântul.

Și s-a mai înscris la cuvânt domnul senator Mihail RaduMihai.

## Mulțumesc frumos.

E un acord care nu cred că va profita României, pentru că nu cred că e vreun român care se duce să învețe în Ucraina, mai ales că e război, nu? În război știu că nu prea e învățământ. Nu că la noi ar fi. E mult analfabetism funcțional. Dar mi se pare destul de ciudat acest acord, pentru că o să dați dreptul tuturor celor care au învățat într-un sistem totalitar, într-un sistem mafiot, să fie autorizați în România. Era altceva dacă discutam despre românii din teritoriile ocupate ilegal de către Ucraina.

Așa că mă voi abține de la acest vot. Mulțumesc.

Domnule senator Radu Mihail, aveți cuvântul.

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

După ce am ascultat vocea Moscovei în Parlamentul României, e bine să ne întoarcem...

și să ascultăm vocea rațiunii, pentru că etnicii români din Ucraina vor beneficia de această oportunitate mult mai mult decât orice alți ucraineni, pentru că au un avantaj major pentru a ajunge pe piața muncii din România, pentru că vorbesc limba română. Și nu numai că...

Bine, sunt oameni care n-au înțeles ce înseamnă acest acord și faptul că nu trimiți oameni la studii, ci sunt oameni care au studiat într-una din țări și pot lucra în cealaltă țară.

Să nu uităm, România trebuie să fie un actor major în regiune și să fie implicată în reconstrucția Ucrainei. Avem nevoie ca românii să poată să meargă în Ucraina să lucreze pentru întreprinderi românești sau pentru alte întreprinderi sau organizații și acest acord este un pas înainte și nu cred faptul că marionetele Moscovei în Parlament sau în altă parte a României să poată să blocheze progresul normal pe care îl facem în a ne apropia de un vecin care va fi în Uniunea Europeană, împreună cu noi și cu Moldova.

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile, iar inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul 2, Propunerea legislativă pentru completarea articolului 33 din Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor (L685/27.11.2023).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dacă dorește să susțină propunerea.

Nu. Atunci, dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație publică, în vederea prezentării raportului. Aveți cuvântul, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 19 decembrie 2023, desfășurată la sediul Senatului și online, membrii Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă, avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, adoptarea unui raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Da, am înțeles.

În cadrul dezbaterilor generale dacă sunt solicitări de intervenție?

Doamna senator Iovanovici-Șoșoacă Diana, aveți cuvântul.

Deci, rog, domnule președinte, în calitate de președinte de ședință, aplicarea regulamentului și, la dezbaterea, de altfel, legitimă, necesară, democratică pe un proiect de lege, discuțiile să se poarte pe proiectul de lege. Vă mulțumesc.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (L688/27.11.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii. Inițiatorul, dacă este prezent și dorește să intervină. Nu.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul Comisiei juridice, în vederea prezentării raportului.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

O altă inițiativă legislativă propusă de către USR, vocea anomaliilor.

Toți cei care susțineți anormalitatea, mizeria sexuală, mizeria analfabetismului funcțional și cei care ați distrus credința în Dumnezeu pe unde ați trecut, sunteți antiromâni și anticreștini, rușine să vă fie! Măcar eu sunt o voce, ceea ce voi n-o să fiți niciodată, pentru că anomaliile și anormalitățile se aruncă la gunoiul istoriei!

Dacă mai sunt și alte solicitări de intervenție? Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 115 din 2015...

Păi, spuneți din timp, domnule senator! Aveți cuvântul, domnule senator Pălărie. Acum a apărut.

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

Îmi pare rău! Apăsasem pe buton. Mulțumesc că mi-ați dat cuvântul.

Intervenția mea este o intervenție pe procedură. În opinia mea, este inadmisibil ca o astfel de participare la dezbaterea pe un proiect de lege, de fapt, să nu conțină nimic referitor la inițiativa legislativă.

Am asistat, mai devreme, mai degrabă la un atac, echivalentul unui atac la persoană, atacuri la un partid politic, invocându-se niște false acuzații și niște injurii calomnioase pe care cineva din plenul Senatului le-a proliferat aici.

În conformitate cu prevedere art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, în vigoare, Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică, prin adresa L688/2023, au fost sesizate în vederea întocmirii unui raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, precum și modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și, respectiv, Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Potrivit expunerii de motive, Legea nr. 256/2003 este de natură să restrângă dreptul la vot, iar proiectul prezent își propune anularea prevederilor acesteia și revenirea la o formă permisivă a legii privind votul la alegerile locale.

Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil.

Consiliul Economic și Social – aviz favorabil. Comisia pentru drepturilor omului – aviz negativ.

Comisia pentru românii de pretutindeni – aviz negativ. În ședințele din 12 și din 19 noiembrie, membrii Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă, avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de respingere, cu amendamente respinse, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Suntem în situația unei legi organice. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Doamna senator Iovanovici-Șoșoacă Diana. Aveți cuvântul.

Da. Bun. Întâi, n-am știut că avem și inițiator. Îmi cer scuze!

Da. Nu-i nicio problemă! Aștept.

Da? Mulțumesc. Microfonul 6, vă rog. Punct de vedere al inițiatorului.

## **Domnul Alin-Gabriel Apostol** _– deputat_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă ești student și vrei să votezi în alegerile locale, ghinion, nu poți. Mai ales acum, când se discută de comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare.

După cum știți, Parlamentul a adoptat în mai anul trecut o propunere legislativă care obligă votanții în alegerile locale să aibă viză de flotant de cel puțin 6 luni de zile. Aceasta duce la o îngrădire majoră a drepturilor de vot.

Și vreau să vă citesc exact ce a zis Consiliul Legislativ în acel moment când s-au restrâns drepturile la vot: „Menționăm că, potrivit art. 56 din Constituție, exercițiul unor drepturi sau unor libertăți poate fi restrâns numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unor calamități naturale, ale unui dezastru sau ale unui sinistru deosebit de grav.”

Deci credem noi că atunci, în acel moment, în mai 2023, s-a făcut un mare... o mare nedreptate, o mare încălcare a drepturilor de vot ale cetățenilor. Și, mai mult, nu s-a luat în considerare că, dacă ai o singură zi lipsă din cele 6 luni de zile de viză de flotant, nu vei mai avea dreptul să votezi în localitatea de reședință, deci va trebui să te duci în localitatea de domiciliu, ceea ce e o restrângere importantă a acestor drepturi.

Pentru a combate traseismul electoral, este o metodă foarte simplă, și ea se numește transparență, și de aceea am supus atenției dumneavoastră următorul amendament, care aduce transparență în acest exercițiu al vizelor de flotant, pentru că cei care încalcă drepturile oamenilor, care forțează, fac un abuz, fac vize de flotant fictive, se pot vedea într-un sistem anualizat al vizelor de flotant, astfel încât fiecare localitate are obligativitatea să afișeze transparent pe site-ul localității aceste vize de flotant, concomitent cu afișarea lor la Ministerul Afacerilor Interne, astfel încât votanții vor vedea acolo unde un primar a forțat legea electorală și a creat vize de flotant nesustenabile și vor vota în consecință de cauză.

Doamna senator Iovanovici, aveți cuvântul.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Păi, dacă vreți să eradicați traseismul, lăsați oamenii să voteze doar la domiciliul lor, că, slavă Domnului, este într-o zi liberă votul, nu într-o zi lucrătoare.

Mai mult decât atât, sunt uimită să aud aici invocarea faptului că se restrâng drepturile și libertățile cetățenești tocmai de către un reprezentant al unui partid care a fost la guvernare în timpul plandemiei și care, prin politicile pe care le-a adoptat împreună cu celelalte trei partide, PSD, PNL și UDMR, a încălcat grav și a restrâns până la anulare drepturile și libertățile cetățenești. Când ați fost la guvernare puteați să aveți astfel de inițiative încât să faceți dreptate în legea electorală și să nu mai permiteți niciun fel de traseism.

Și vă mai spun ceva, stimate domn care urlați aici și vă considerați insultat și calomniat: insulta și calomnia nu mai sunt infracțiuni și, dacă doriți, vă puteți duce în instanță și să solicitați să vi se dea și daune din partea unui senator care este apărat de art. 72 din Constituție, pe care probabil nu îl cunoașteți, deși sunteți senatori cu toții.

Mai mult, în acest proiect aveți inclusiv retroactivitate, ceea ce Constituția interzice.

Puneți mâna pe carte înainte să fiți antiromâni!

Dacă nu mai sunt alte intervenții...

Da, există o propunere să continuăm până la epuizare, cred că o să ne propună domnul Țâgârlaș.

Domnule președinte, deja anticipați ceea ce noi gândim. Da, așa este. Propunem prelungirea programului de lucru până la epuizarea listei care constituie obiectul ordinii de zi. Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Cum?

Supun la vot propunerea de continuare a lucrărilor Senatului, dezbatere până la epuizarea listei care realizează ordinea de zi.

Vot, vă rog.

94 de voturi pentru, un singur vot contra și două abțineri. Propunerea dumneavoastră a fost larg îmbrățișată de plenul Senatului.

Continuăm lucrările până la epuizarea ordinii de zi. Aveți cuvântul, domnule senator Radu Mihail.

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

Mulțumesc, domnule președinte.

„Trompeta” Moscovei a venit în Senatul României să explice cum susțin ea și șefii ei pe linie de rusificare să legăm românii de glie.

Deci ea visează că românii trebuie să fie undeva șerbi, cum îi place ei să viseze, că o inspiră domnii de la Moscova. Nu. Realitatea e alta, românul este un om mobil, e un om care lucrează în locuri unde găsește oportunități, care a fost silit, în multe cazuri, de regimul PSD-PNL din România să plece și din țară ca să poată lucra în alte părți, așa că această măsură este o măsură reparatorie mică. Sunt multe alte lucruri care trebuie făcute astfel încât românii, toți românii, inclusiv cei din afara țării, să poată să voteze fără probleme, să-i aleagă cu adevărat pe cei pe care îi consideră îndreptățiți să-i reprezinte.

Deocamdată însă aveți ocazia să faceți această corectură acum și sper că inițiativa USR de a ajusta legislația electorală pentru alegerile europarlamentare să treacă repede și să fie adoptată în Parlament, pentru că altfel ne facem de râs, ne întoarcem în Evul Mediu; vom avea din nou cozi, vom avea din nou scandal, pentru că guvernul actual nu e capabil să vină cu legislația sau să aprobe legislația. Dumneavoastră n-ați vrut să adoptați legislație electorală la timp, să putem să fim o țară civilizată, cum am demonstrat că putem fi anii trecuți.

Mulțumesc.

## Dacă mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt.

La punctul 4 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară și pentru modificarea art. 53 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României (L686/27.11.2023).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul, dacă este prezent și dorește să intervină. Nu.

Atunci dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 30 ianuarie membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele primite și punctele de vedere exprimate, hotărând, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, fără amendamente.

Supune plenului, ca urmare, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital raportul de respingere și propunerea legislativă.

Menționez că nici Autoritatea de Supraveghere Financiară și nici Banca Națională nu au fost de acord cu modificările și completările propuse de către inițiatori.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul procesului de dezbatere are cuvântul domnul senator Darău Ambrozie-Irineu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt inițiator al acestei inițiative, care propune un lucru simplu și firesc privitor la remunerația pentru muncă. Sunt nouă oameni în consiliile de administrație ale ASF, respectiv BNR, nouă în total, care primesc remunerație dublă pentru aceeași muncă. Sunt oameni care conduc aceste instituții din poziții executive, pe salarii deloc mici, de ordinul a 8-10.000 de euro, și doar pentru că primesc acea minge pasată de la ei înșiși în consiliul de administrație și votează propriile proiecte o dată pe lună mai iau câte 4-5.000 de euro de persoană în consiliile de administrație.

Ceea ce propunem noi este simplu, și anume: sistarea acestor indemnizații duble pentru cei care sunt și executivi, și membri în consiliile de administrație. Nu vorbim de o sumă mică; e vorba de peste 2 milioane de lei; dacă vreți un echivalent, e vorba de peste 500 de mese un an de zile pentru copii în Programul „Masă sănătoasă în școli”.

Nu credem că acești oameni din capul piramidei unor instituții trebuie să fie plătiți de două ori, lucru care nu se întâmplă în cazul niciunui român.

E curios că, dacă am văzut o listă lungă de inițiative trecute tacit, vă grăbiți să respingeți, să dați rapoarte de respingere fix la inițiativele care ar găsi bani la buget. De altfel, nu sunt doar aceste două consilii de administrație în cauză și vom continua cu astfel de inițiative.

Mă surprinde că însăși Comisia de buget, finanțe, care ar trebui să caute bani, care să se ducă nu către „speciali”, ci către românii simpli, respinge fără să respire o astfel de inițiativă care găsește ușor anual peste 2 milioane de lei.

Doamna senator Iovanovici-Șoșoacă Diana, aveți cuvântul.

## Mulțumesc frumos.

Văd că sunt numai proiecte ale USR-ului cu raport de respingere. M-am tot uitat de ce sunt rapoarte de respingere. Păi, mă scuzați, dar dumneavoastră nu faceți nimic în acest proiect cu privire la salariile... la remunerațiile acordate celor din ASF, pentru că lăsați la propria lor atitudine să își pună ce salarii vor; evident, pentru neexecutivi să se ia în considerare nivelul remunerației acordate unor poziții și funcții similare din piața financiară.

Are un caracter atât de general încât nu poate fi nimic specific, doar faptul că îi lăsați să-și pună și salarii, remunerații mai mari și văd că-i exceptați pe cei din conducerea executivă a Băncii Naționale a României.

Deci, de fapt, dumneavoastră ce faceți aici e doar să vă aflați în treabă. A fi parlamentar nu înseamnă să faci enșpe mii de inițiative legislative care, de fapt, nu fac nimic, doar ca să arăți oamenilor câtă maculatură... câtă maculatură faci tu ca senator sau ca deputat.

Haideți să fim serioși, că unii dintre noi mai știm și carte!

Dacă mai sunt și alte solicitări de intervenție? Nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) art. 119 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (L693/04.12.2023).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul, dacă este prezent și dorește să intervină. Este.

Domnule senator Florin Cîțu, aveți cuvântul. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi, Codul muncii, știți foarte bine, îi obligă pe angajați și angajatori să țină evidența orelor, ceea ce este o intervenție a statului în relația dintre angajator și angajat.

Foarte pe scurt. Prin acest proiect de lege eliminăm această obligație pentru cei care fac munca la domiciliu sau la distanță și pentru microîntreprinderile cu până la nouă angajați. Acolo, această evidență a orelor lucrate se face în acord comun între angajator și angajat, fără să existe vreo intervenție a statului.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este invitat la microfon pentru prezentarea raportului. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a dezbătut această inițiativă legislativă. Fac precizarea că este un aviz negativ de la Consiliul Legislativ.

Ca urmare a dezbaterilor care au avut loc în cadrul comisiei pe marginea inițiativei, cu majoritate de voturi, a fost întocmit un raport de respingere. În raport cu obiectul de reglementare, legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul dezbaterilor generale s-au înscris la microfon doamna senator Spătaru Simona și Iovanovici-Șoșoacă Diana.

Doamna senator Spătaru, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Singurul proiect prioritar în acest domeniu, domnule senator, din partea PNL ar trebui să fie acela prin care să eliminați suprataxarea muncii.

Încă din 2022, imediat ce ați venit la guvernare împreună cu PSD, ați decis să supraimpozitați munca; aceea este cea mai mare nedreptate, și nu chițibușuri din astea micuțe pe care le găsiți prin Codul fiscal, ignorând în totalitate suprataxarea pe care o faceți salariaților din România. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator.

Doamna senator Iovanovici-Șoșoacă Diana, aveți cuvântul.

Microfonul 3.

Îmi cer scuze.

Domnul de la AUR a zis că ne apucă noaptea în stilul ăsta, deci AUR-ul nu mai vrea să muncească. E! Nasol! Se apropie alegerile. Toată lumea vrea doar să fugă.

Mulțumesc frumos.

Eu, când l-am auzit pe colegul la tribună, m-am și speriat, am crezut că nu mai e pe aici și că e pe la DNA, DIICOT, parchet, pe undeva prin pușcărie pentru tot ceea ce s-a întâmplat în plandemie și pentru toate împrumuturile fără fundament. Daʹ, mă rog, să zicem. Îi zicem „Bine a venit!”, că pe vremuri nu venea.

Mai aveți 20 de secunde, doamna senator.

OK! Asta e. O să mă limitez.

Vreau să vă spun un singur lucru: și această propunere, într-adevăr, trebuie să aibă raport de respingere, pentru că înseamnă că nu știți ce înseamnă ca acel angajator să țină evidența orelor de muncă, în condițiile stabilite cu salariații prin acord scris.

Acordul nu există, pentru că angajatorul impune și salariatul se supune, pentru că nimeni nu are curajul să înfrunte un angajator. De fapt, este o dictatură a angajatorului în fața sclavului de angajat.

Așa că faceți legi ca să se poată aplica în practică. Mulțumesc.

Dacă mai sunt și alte solicitări de intervenție? Domnul senator Cîțu. Da.

Două clarificări, domnule președinte.

Stimați colegi,

Doamna senator susținătoare a Rusiei, oricând vă dau meditații despre împrumuturi și ce s-a întâmplat în pandemie gratuit, că știu că rușii cu ruble nu primesc. Aici, în partea dreaptă, să știți că veți avea șansa să votați și acele proiecte de lege pentru eliminarea supraimpozitărilor care au apărut din 2022 și 2023; sunt toate aici. Să vedem dacă le votați.

Vă mulțumesc.

Nemaifiind alte solicitări de intervenție, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea anexei nr. I a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (L696/04.12.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul, dacă este prezent și dorește să intervină. Nu.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, în vederea prezentării raportului. Aveți cuvântul.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a dezbătut această propunere legislativă de modificare a anexei nr. I a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Ca urmare a avizelor favorabile de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, Comisia pentru buget, finanțe și a dezbaterilor care au avut loc în cadrul comisiei, cu majoritate de voturi, a fost adoptat un raport de admitere a propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Poteraș Cosmin-Marian în cadrul procesului de dezbatere generală. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Era nevoie de o astfel de lege. Este a doua oară când Parlamentul încearcă să o legifereze, e foarte bine. Mai sunt lucruri de îndreptat legate de grila de salarizare, însă ni se tot promite dinspre Guvern că vine legea, vine legea, nu știm ce să mai facem de nerăbdare. Să vină legea salarizării. O așteptăm.

Mulțumesc.

Domnul senator Ștefan Pălărie. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Deși la prima vedere această inițiativă își propune doar să legifereze salarizarea directorului de extensie universitară și, culmea!, această inițiativă a mai trecut o dată prin plenul Senatului, urmând ca ulterior să fie la Camera Deputaților, intoxicată cu alte prevederi de alte creșteri salariale considerate neconstituționale, USR rămâne ferm pe ceea ce a mai spus în trecut: această idee cu extensie universitară ar fi o idee bună, dacă nu ar fi abuzată, în sensul în care nenumărați rectori s-au întrecut într-o procedură de achiziții și fuziuni cu alte universități mai mici, în a face orice, inclusiv schimbarea denumirii acestor universități extinse, pentru a putea să câștige mai multe mandate.

Și, pentru că recent ne-am bătut aici, chiar în plenul Senatului, pe noile legi ale educației și, în consecință, învățământului superior, vreau doar să citesc câteva articole, foarte scurt:

Alba Iulia – domnul Daniel Breaz, fost senator PSD, e singurul candidat, a avut deja trei mandate, îl câștigă pe al patrulea.

La Iași, domnul Tudorel Toader a avut două mandate, îl țintește pe al treilea.

Universitatea de Vest din Timișoara... nici nu mai știu, două mandate sau trei, l-a câștigat domnul rector pe al patrulea.

La Arad, de asemenea, un nou mandat de rector.

La Iași, UMF, același lucru, trei mandate, deși legea prevedea doar două.

Târgu Mureș – aici avem un coleg de la PSD, prezent în sală, dacă nu greșesc, la UMF ocupă funcția prin concurs, în acest fel devenind colecționar al celui de-al... nu știu cât, sper să nu greșesc, al patrulea mandat – și așa mai departe, lista continuă.

Domnul senator Azamfirei Leonard.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Eu propun, pentru a menține elementul de democrație, care are forma lui supremă de dezbatere și de manifestare în Senatul României, ca rectorii universităților să fie numiți prin decizie a senatului, pentru că astfel putem să rezolvăm și problema autonomiei universitare, chiar și acolo unde rectorii câștigă, având dreptul la acel concurs sau alegere să fie înscriși oricâți alți candidați.

Ar putea să fie un semn unic, pentru că, nu-i așa?, și Parlamentul României trebuie să aibă dictonul _e pluribus unum._

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Alte solicitări de intervenție nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 7, Propunerea legislativă privind implementarea Programului național de suport pentru pacienți – „Stop abuzurilor în spitale – Legea Alexandra” (L692/04.12.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul doamnei senator Boancă Rodica, în calitate de inițiator.

Aveți cuvântul.

Microfonul 7. Microfonul 6, iertați-mă! 6. Inițiator mai întâi. Da. Doamna senator Rodica Boancă. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă pe care am propus-o pleacă de la un caz care a șocat opinia publică, acela al mamei care a decedat în spital, al unei mame, da, al unei femei însărcinate și mamă a încă trei copii, care a decedat în spital din cauza nu a malpraxisului, pentru că asupra dumneaei nu s-a efectuat nicio procedură medicală, ci din cauza lipsei de intervenție.

Una dintre marile probleme întâlnite în dosarele de cercetare realizate de Comisia superioară de disciplină a Colegiului Medicilor din România determină... care determină familiile să depună multe reclamații este lipsa de comunicare cu aparținătorii și, pe lângă aceasta, comunicarea defectuoasă și netransferarea cazurilor grave către o unitate sanitară cu dotări necesare pentru rezolvarea cazului sau transferarea foarte târzie a acestora.

De fapt, această inițiativă legislativă propune crearea unui număr unic, ca număr unic de sesizare, pentru abuzuri care nu țin neapărat de intervenții ale medicilor, ci, mai degrabă, de lipsa acestor intervenții. Însă mi-ar fi plăcut să-mi susțin această inițiativă într-o sală a Senatului populată de oameni care să înțeleagă gravitatea acestor situații, populată de demnitari.

Am să vă spun câteva lucruri care nu vă plac și știu că acesta este unul dintre motivele pentru care toate inițiativele mele sunt respinse, și anume faptul că nu vă place ceea ce vă spun câteodată, mai mereu de altfel, însă nu mă mir în atari situații că românii nu mai respectă parlamentarii, văzând modul în care dumneavoastră legiferați. Și țin să precizez că în cei 3 ani în care am fost alături de dumneavoastră nu am ținut cont niciodată dacă o inițiativă este a unui partid sau a altuia, ci am ținut cont doar de interesul superior al românilor.

Mulțumim, doamna... Mulțumim, doamna senator.

În continuare, îl invit pe reprezentantul Comisiei pentru sănătate, în vederea prezentării raportului.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare implementarea Programului național de suport pentru pacienții „Stop abuzurilor din spitale – Legea Alexandra”.

Potrivit expunerii de motive, prin prezentul proiect normativ se dispune ca pacienții, reprezentanții legali ai acestora sau chiar succesorii, în caz de deces al pacientului, să aibă posibilitatea de a depune o sesizare la un număr național unic alocat în acest sens, pentru a semnala o situație în care pacientul nu a primit asistență medicală necesară, fiind ignorat de cadre medicale, fapt care a provocat agravarea situației pacientului în planul sănătății sau, în cel mai grav caz, decesul.

Vreau să menționez următorul lucru, și anume: Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au avizat negativ propunerea legislativă.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială au avizat negativ propunerea. În ședința din data de 18.12.2023, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere, fără amendamente.

Comisia pentru sănătate supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, fără amendamente, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Vă mulțumesc. Dacă doriți să aveți intervenții?

Domnule senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

De fapt, e vorba de o hiperlegiferare, pentru că deja lucrurile există și sunt în funcțiune. Și v-aș da câteva elemente din punctul de vedere al Ministerului Sănătății, care spune în felul următor: proiectul nu prezintă caracteristici specifice și are în vedere un aspect țintit, respectiv acela al controlului personalului medical care nu oferă îngrijiri corespunzătoare pacienților. Este vorba despre o viziune confuză, fără o finalitate juridică, care dă dovadă de dizarmonie în ceea ce privește integritatea, integrarea în legislația deja existentă, ambiguă și, respectiv, neclară.

Potrivit legislației în vigoare, faptele personalului medical care nu oferă îngrijiri corespunzătoare pacienților se împart după cum urmează: penale, civile, contravenționale și disciplinare. Proiectul nu precizează tipurile acestor fapte și nici dacă este vorba despre una dintre acestea. Precizăm, de asemenea, că legislația prevede incriminarea tuturor faptelor și reglementează controlul tuturor acestora – Cod penal, respectiv Legea nr. 95/2006 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 144/2008 și așa mai departe. Deci, ca atare, problema este reglementată, există, se primește un SMS în momentul în care pacientul părăsește spitalul și se poate răspunde la acest SMS și toate datele sunt contabilizate și, respectiv, înregistrate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Poteraș, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu am reținut din partea inițiatoarei următoarele formulări: țara este bolnavă și frustrarea oamenilor legată de sistemul medical, lucruri absolut reale. Cum se îndreaptă lucrurile inventând un nou număr de telefon, pe lângă posibilitățile pe care le avem deja în legislație? Vom fi mai sănătoși? Sistemul medical va performa dacă inventăm un număr de telefon? Eu cred că, dacă vă pasă de sistemul medical, trebuie să veniți cu propuneri serioase.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Doamna senator Boancă Rodica.

Primul pas pentru a corecta este să conștientizezi existența problemei. Și, ca s-o conștientizezi, trebuie s-o cunoști, s-o afli, să știi despre ea. Dacă oamenii nu pot anunța și nu au un număr care să fie public, să fie afișat pe toate ușile, pe toate... în toate zonele, să fie anunțat de televiziuni într-o campanie, așa cum s-a făcut în cazul COVID, de exemplu, unde eram anunțați că trebuie să ne vaccinăm, și în alte situații, în alte campanii, unele chiar benefice, atunci nu avem de unde să știm că ne confruntăm cu anumite situații.

Doar o secundă, domnule președinte, dacă îmi dați voie să închei!

Vă rog, încheiați!

Ideea este că... Ideea este că această lege a fost cerută în mod special de foarte mulți pacienți trecuți prin traume asemănătoare celei ale Alexandrei și care au scăpat cu viață, din fericire pentru ei, dar care nu se știe dacă la următoarea întâlnire cu sistemul medical românesc o vor mai putea face. Cred că toată lumea a înțeles utilitatea...

Da, mulțumesc...

...sau cel puțin lumea de bună-credință a înțeles utilitatea acestei legi, mai puțin cei care sunt de obicei contra românilor.

Mulțumesc, doamna senator. Domnul senator Streinu Cercel. Aveți cuvântul, vă rog.

O să încercăm să ne încadrăm oarecum într-un timp rezonabil.

Categoric, domnule președinte!

O mică completare: prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1.501/2016 a fost implementat mecanismul de feedback al pacientului în spitalele publice.

Există, este în funcțiune și merge mai departe. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Nu mai sunt solicitări de intervenție. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final. Punctul numărul 8 este foarte simplu: este retras din procesul legislativ la propunerea domnului senator Cseke Attila și prin votul plenului.

Deci trecem la punctul numărul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 2 alin. (2) din Legea nr. 118/2020 privind Programul de susținere a crescătorilor de suine din rasele Bazna și/sau Mangalița pentru activitatea de reproducție (L710/06.12.2023).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dacă dorește să intervină.

Nu.

Atunci, îl rog pe președintele Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală să prezinte raportul întocmit de această comisie.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 2 alin. (2) din Legea nr. 180/2020 privind Programul de susținere a crescătorilor de suine din rasele Bazna și Mangalița pentru activitatea de reproducție.

Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, Consiliul Concurenței, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au transmis avize favorabile.

În ședința din data de 22.01.2024, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere.

Raportul și... Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și Propunerea legislativă pentru modificarea art. 2 alin. (2) din Legea nr. 118.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Solicitări de intervenție?

Nu există solicitări de intervenție.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 10, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice (L709/06.12.2023).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul, dacă este prezent și dorește să susțină inițiativa.

Nu.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, în vederea prezentării raportului. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 29 ianuarie 2024, desfășurată online și la sediul Senatului, membrii Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, adoptarea unui raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor generale avem solicitări de intervenție?

Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 11, Legea pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil (L348/30.05.2022).

Este vorba de reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 496 din 3 octombrie 2023.

Declar deschise dezbaterile generale asupra legii.

Comisia pentru constituționalitate, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii să prezinte acest raport.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele separate din 12 decembrie 2023 și 6 decembrie 2023, respectiv 19 decembrie, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru agricultură, analizând în procedura reexaminării Decizia Curții Constituționale nr. 496/2023, prevederile Legii fundamentale, precum și legea trimisă la promulgare, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de respingere a Legii pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 496 din 3 octombrie 2023, Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de un număr de 51 de deputați aparținând grupului parlamentar... al opoziției și a constatat că Legea pentru modificarea Legii nr. 287 privind Codul civil este neconstituțională în ansamblul său.

În consecință, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru agricultură supun spre dezbatere plenului Senatului prezentul raport comun de respingere a Legii pentru modificarea Legii nr. 287 privind Codul civil.

Legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc. Dacă sunt solicitări de intervenție? Nu sunt. Declar încheiate dezbaterile. Legea rămâne la vot final. Punctul 12...

A! Apăsați pe...! Da. Domnule senator, aveți cuvântul. Revin. Revenim la punctul 11...

Luați cuvântul sau...?

L384/2022, un proiect pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, prin care se dorește să se impună proprietarilor de teren agricol, arendatorilor, precum și arendașilor să încheie contracte de arendă pe o perioadă de minimum 7 ani.

Ce au gândit aceia ce au făcut acest proiect?

Nu știu. Probabil că ei știau de planurile de afaceri ale părților și, ca să nu facă prostii, le-au dat direcția și termenii de dezvoltare. Bine că nu le spun și ce să semene. Spun că au inventat planul cincinal în 7 ani. Totuși n-au fost atât de ambițioși ca comuniștii.

Ei nu știu că un contract este legea părților. Asemenea proiecte cred că sunt făcute prin ceva beciuri, sub influența alcoolului.

Ca să justific și în limbaj juridic poziția noastră, a USR, când am atacat acest proiect la Curtea Constituțională: dispozițiile legale criticate sunt vădit disproporționate în raport cu prevederile art. 44 din Constituție și cu cele din art. 555 din Codul civil. În esență, avem în vedere o limitare a unui drept fundamental, fără respectarea condițiilor art. 53 din Constituție, sub aspectul a cel puțin două dintre condiții: existența unei situații/premise care să justifice limitarea și caracterul disproporționat al limitării.

Stimați colegi, pe cine ajută asemenea aberații? Pe arendașul care vrea să arendeze doar pe 3 ani?

Nu. Pe proprietarul care vrea să arendeze pe 4 ani?

Nu. De ce ai limita dreptul oamenilor de a contracta? Singura explicație, pe lângă aia cu alcoolul, este că se dorește ca, prin asemenea termeni, să se descurajeze arenda, scăzând astfel valoarea terenurilor. În favoarea cui? Probabil că știu cei ce au venit cu inițiativa. Numai că inițiatorii sunt legiuitori, nu samsari imobiliari. Ar fi bine să nu uite asta.

Mulțumesc.

Domnule senator George Scarlat, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sincer, cred că nu m-ați văzut de foarte multe ori să iau cuvântul după ce un coleg senator ia, dar... N-am stat nici în beci, nici n-am coborât și nici nu citesc inepțiile pe care le-a transmis colegul mai devreme.

Legea a fost declarată neconstituțională – măcar atât trebuie să știi, dacă nu ești jurist –, că am încercat modificarea Codului civil... A fost o inițiativă printr-o lege ordinară, or, nu poți și de aceea a fost declarată, în integralitatea sa, de către Curte ca fiind neconstituțională.

Pe fond, în schimb, în sesiunea trecută a fost votată aici, în plenul Senatului, cu o largă majoritate, această modificare..., printr-o lege organică de data aceasta, această modificare prin care să fie instituit un termen minim al contractelor de arendă.

Și n-am să intru pe tehnic aici, să-i explic dânsului; e clar că nu știe și nu are habar de ceea ce se întâmplă în fapt. Și cred că este unul din cei care doresc în continuare să-i susțină pe acei netrebnici care depun acele plăți directe la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură pentru a beneficia de sume și de plăți pe terenuri, pentru că, în fapt, acei oameni nu fac agricultură cu adevărat, ci doar doresc să ia acele subvenții directe. Dar nu intru prea mult pe fond, pentru că, clar, dacă dânsul n-a citit nici măcar recomandarea Curții și..., decizia, iertați-mă, a Curții, din păcate, n-am cum să intru să fac o dezbatere publică sănătoasă pe fond.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile...

Aveți cuvântul, doamna senator Iovanovici-Șoșoacă Diana.

Un minut, vă rog.

## Mulțumesc.

Măcar eu sunt prima la ceva, nu prima la consumul de alcool, cu care vă prezentați în fața Senatului României. Rușine să vă fie că ați decăzut în acest mod!

Ar fi... Este rușinos să vă prezentați... În primul rând, sunteți un analfabet funcțional, pentru că nici măcar acordurile subiectului cu predicatul nu le-ați făcut corect, înainte să vă acuzați colegii care muncesc că ar fi consumatori de alcool. Și când nu cunoașteți nici măcar ce înseamnă baletul și că înseamnă să ai atât cunoștințe elementare de muzică și de literatură..., în special rusească – da? –, e bine să tăceți.

Bravo mie că sunt ceea ce sunt, mai ales față de unii care nu sunteți nimic, nici măcar din ceea ce gândiți! Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Legea rămâne la vot final.

La punctul 12, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene (L679/27.11.2023).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul, dacă este prezent și dorește să intervină. Nu.

Atunci, Comisia pentru afaceri europene și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au elaborat un raport comun și invit reprezentantul uneia dintre comisii, în vederea prezentării raportului.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Dați-mi voie să prezint raportul comun asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene – L679/2023.

În esență, această inițiativă legislativă încearcă să propună definirea noțiunii de stat obstrucționist, respectiv stat membru al Uniunii Europene care, în mod repetat și abuziv, întreprinde măsuri împotriva altui stat privind aplicarea dispozițiilor acquis-ului comunitar.

Această inițiativă legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților în 22 noiembrie 2023.

De asemenea, Consiliul Legislativ a avizat negativ, Consiliul Economic și Social, iar Guvernul nu susține propunerea aceasta legislativă.

Comisia pentru politică externă a transmis, de asemenea, un aviz negativ.

Drept care membrii Comisiei pentru afaceri europene și membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au analizat, în ședințe separate, propunerea legislativă și au hotărât, având în vedere aspectele reliefate și avizele celelalte primite, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere, pentru care vă propun să...

Supunem spre dezbatere și adoptare în plenul Senatului prezentul raport comun de respingere a acestei inițiative legislative.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt solicitări de intervenții în cadrul procesului de dezbatere generală?

Nu sunt.

Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 13, ultimul punct, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României (L616/06.11.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Mulțumesc, domnule președinte. În conformitate cu dispozițiile de drept formal...

Nu.

Atunci, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun, iar domnul președinte Țâgârlaș prezintă raportul comun.

Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu dispozițiile de drept formal aplicabile, Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică au fost sesizate în vederea întocmirii unui raport comun cu privire la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României.

Inițiatorii au solicitat reducerea numărului unităților administrativ-teritoriale, precum și reorganizarea județelor prin împărțirea în unități mai mari.

Potrivit expunerii de motive, stabilirea unei limite minime referitoare la numărul de locuitori, într-o comună la 5.000 și oraș – 10.000 de locuitori, ar avea ca efect reducerea numărului de UAT-uri, o reorganizare a acestora în dimensiuni mai mari fiind benefică pentru eliminarea inegalităților de dezvoltare și distribuire a resurselor.

Menționez faptul că această inițiativă a fost respinsă în Camera Deputaților.

Are aviz negativ de la Consiliul Legislativ.

Consiliul Economic și Social – aviz favorabil. Guvernul nu susține această inițiativă. Comisia pentru buget, finanțe – aviz negativ.

În urma discutării în cele două comisii, în ședințe separate, în 12 și 19 decembrie, s-a votat, cu majoritate de voturi, un raport comun de respingere.

Menționez faptul că suntem în discuția unei legi organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt solicitări de intervenție? Domnule senator Poteraș, aveți cuvântul. Urmează domnul senator Narcis Mircescu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu apreciez această inițiativă. Ea vine cu o propunere de reorganizare. Soluția este viabilă, în sensul în care nu trebuie revizuită Constituția pentru a reorganiza administrativ România.

Înțeleg că poate fi completată și îmbunătățită această inițiativă, dar, Senatul fiind for decizional, nu înțeleg unde ne grăbim. Poate din cauză că anul acesta avem alegeri locale și nu cumva să se supere aleșii locali că schimbăm ceva, reorganizăm ceva. Dar, atenție!, vorbim de prea mult timp de această reorganizare care ține în loc România.

Avem nevoie de reorganizarea administrativ-teritorială și mi-aș fi dorit ca Senatul României să acorde un spațiu de dezbatere mult mai amplu decât o face în realitate.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Narcis Mircescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă este una de care România are nevoie.

Este perfectibilă? Perfect de acord. Dar să menținem actuala situație, cu peste 3.000 de UAT-uri, cu comune în care avem 80 de locuitori și să ne grăbim să respingem astfel de inițiative nu cred că este direcția în care ar trebui să ne îndreptăm.

Guvernul – punct de vedere negativ, nimic nou sub soare! Așteptăm de la majoritatea, destul de largă, parlamentară care susține Guvernul să vină cu o inițiativă, să vină cu o direcție în acest sens, astfel încât să nu mai fim în situația în care, spre exemplu, în comparație cu Polonia, deși ei au o populație mai mult decât dublă față de populația României, au mai puține UAT-uri și au 16 regiuni în loc de 41 de județe.

Haideți, puțin curaj, să facem pași în direcția care trebuie, iar inițiativa legislativă va primi din partea USR-ului un vot „pentru”, un vot politic pentru direcția pe care această inițiativă o vizează!

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Vasile Potecă, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Probabil, cea mai importantă temă pe care ar fi trebuit să o discutăm încă de la preluarea mandatului ar fi fost problema reorganizării teritoriale a României.

Ca om care a lucrat în administrație, știu foarte clar că această temă este o temă care preocupă grupurile parlamentare, colegii și întreaga țară. Numai că, din păcate, tratăm această temă marginal, atât în Comisia pentru administrație, atât în comisiile pentru buget, cât și chiar aici, în plen. Nu facem nicio discuție serioasă pe această temă.

Dacă tot discutăm temele comasării, văd că cea mai importantă temă a comasării este tema comasării alegerilor. Dacă ne pregătim să punem cruce unui proiect de o asemenea importanță fără să discutăm despre el, și AUR se pregătește acum să pună lumânări la capătul inițiativei de comasare a alegerilor.

De aceea, AUR afirmă încă o dată că este pentru această reorganizare.

De aceea, AUR se va abține, pentru că acest proiect în sine este prost scris și nu rezolvă de fapt problema de fond a reorganizării teritoriale a României.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt și alte...?

Doamna senator Boancă Rodica, aveți cuvântul.

Singura reorganizare posibilă și poate benefică pentru sistemul administrativ românesc este aceea a comunelor, satelor, unde să zicem că, într-adevăr, prin depopulare se pierde foarte mult și se consumă, într-adevăr, foarte multe resurse, de multe ori nu cu efectul scontat.

Însă, mai departe, comasările acestea – că văd că este o nouă nebunie a zilei în ceea ce privește comasările, peste tot numai ne comasăm, comasările județelor, de pildă –, mi se pare complet antidemocratic, parcă ne întoarcem la raionizarea din perioada sovietică.

Eu cred că parcă eram în... Și nu cred! Parcă eram în descentralizare, parcă eram în împărțirea centrelor de greutate pe zone, pe unități administrativ-teritoriale și deodată ne trezim că vrem autonomii sau vrem comasări de județe în funcție de interese politice...

Vă pregătiți să încheiați, vă rog, pentru că timpul a expirat.

Sper să nu se ajungă la așa ceva, că ne întoarcem în comunism!

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Bun. Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte solicitări de intervenție, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 2, Propunerea legislativă pentru completarea articolului 33 din Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor (L685/27.11.2023). Raportul comisiei este de respingere a propunerii, propunere care face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat; propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (L688/27.11.2023).

Raportul comun al comisiilor este de respingere, cu amendamente respinse.

Propunerea face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară și pentru modificarea articolului 53 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României (L686/27.11.2023).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Acum,

Raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 119 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (L693/04.12.2023).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 6 avem Propunerea legislativă pentru modificarea anexei nr. I a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (L696/04.12.2023).

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul și propunerea legislativă au fost adoptate.

La punctul 7 avem Propunerea legislativă privind implementarea Programului național de suport pentru pacienți – „Stop abuzurilor în spitale – Legea Alexandra” (L692/04.12.2023).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

16 abțineri, vă rog să rectificați.

Raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 2 alin. (2) din Legea nr. 118/2020 privind Programul de susținere a crescătorilor de suine din rasele Bazna și/sau Mangalița pentru activitatea de reproducție (L710/06.12.2023).

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 23/29.II.2024

Raportul și propunerea legislativă au fost adoptate. Punctul...

La final, doamna senator.

La punctul 10 avem Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice (L709/06.12.2023).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea este respinsă.

Punctul 11, Legea pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil (L348/30.05.2022).

Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 496/3.10.2023.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a legii transmise la promulgare.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Având în vedere raportul comisiei,

Legea este respinsă.

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene (L679/27.11.2023).

Propunerea face... Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative, propunerea făcând parte din categoria legilor organice.

Senatul este Camera decizională.

Raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea legislativă este respinsă.

Doamna senator Iovanovici-Șoșoacă Diana, aveți cuvântul pentru explicarea votului.

Mulțumesc.

La punctul 9. Vreau să vă spun, în ceea ce privește programul de susținere a crescătorilor de suine din rasele Bazna sau Mangalița pentru activitatea de reproducție, că m-am abținut de la vot și vă spun și de ce: m-am săturat să aștept după autorizarea Comisiei Europene a unui ajutor de stat, m-am săturat să fim considerați țară de lumea a treia, în timp ce alte țări trec și își fac toate subvențiile și fac ajutoare de stat fără să mai stea să se ploconească și să fie sclavi ai Comisiei Europene.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc și eu. Declar închisă ședința de astăzi.

Vot, vă rog.

77 de voturi pentru, 12 voturi contra, 18 abțineri.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|487074]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 23/29.II.2024 conține 20 de pagini.**

Prețul: 100 lei