„La mulți ani, Europă cu democrație autentică! La mulți ani, Românie europeană!”
Ziua de 9 mai are valențe istorice deosebit de importante atât pentru țara noastră, cât și pentru întregul continent european. România și-a câștigat statutul de țară independentă în această zi a anului 1877. Începând din 1950, tot din ziua de 9 mai, sărbătorim Ziua Europei sau Ziua Schuman, grație declarației istorice a ministrului de externe francez de la acea dată, Robert Schuman.
Unitatea în rândul tuturor cetățenilor comunitari, standardele egale și înalte pentru fiecare stat membru*, democrația autentică, solidaritatea sunt principalele valori care au fundamentat Uniunea Europeană și care contribuie, zi de zi, la edificarea continuă a acestei construcții politice unice. Provocările actuale, cu care ne confruntăm ca uniune de țări cu identitate distinctă, proprie, precum și nevoile individuale ale fiecărei națiuni constitutive ne orientează către identificarea și aplicarea celor mai bune soluții pentru continuarea acestui proiect politic și economic continental.
Eforturile conjugate pentru construcția unui viitor adaptat unor auspicii din ce în ce mai inedite sunt greu de cuantificat în aceeași măsură de către toți cetățenii europeni, indiferent din ce țară provin aceștia. Și totuși ușor de remarcat, grație efectelor lor de ameliorare a tuturor asperităților de pe traiectul nostru comun.
Uniunea Europeană reprezintă un model de prosperitate și stabilitate la nivel regional și global*
, generând, independent de voința sa, sentimente de râvnă din partea altor state. Din aceste raționamente devine din ce în ce mai necesar ca reziliența Uniunii să fie sprijinită de o proximitate sigură, stabilă, prosperă, ferm angajată în reforme politice și economice. Chiar mai mult, în viitorul cel mai apropiat, s-ar dovedi providențial ca și alte țări din Balcani sau Republica Moldova ori statele aflate la extremitatea Mării Negre și care și-au afirmat aspirația pentru statutul de membru să vină și să completeze arhitectura politică și de influență a UE.
Comunitatea europeană, dincolo de o serie de ezitări și chiar de blocaje interne*, cum ar fi acordarea justă a subvențiilor pentru agricultorii afectați de afluxul cerealelor ieftine ucrainene* sau de votul _de veto_ prin care ni s-a blocat accesul atât nouă, cât și Bulgariei în Schengen, a avut reacțiile și răspunsurile cele mai potrivite pentru situația gravă generată de conflictul din Ucraina.
Uniunea și-a probat, în repetate rânduri, unitatea, coeziunea, forța și solidaritatea* prin toate luările de poziție în fața multitudinii de evoluții fără precedent, atât externe, cât și interne, și, mai ales, în fața instabilității și incertitudinilor globale, inerente, rezultate din conflictul de la granițele sale dinspre Răsărit. Păstrarea unui echilibru al multilateralismului și cu respectarea normelor de drept internațional de către toate țările membre este un alt test de foc prin care am fost forțați să trecem cu toții. Iar astfel de probe nu se vor opri, ci vor continua, luând diverse alte forme, cu scopul de a verifica trăinicia valorilor principale ale Uniunii Europene și rezistența acesteia. Într-o astfel de conjunctură, pe zi ce trece mai complicată la nivel global și regional, este nevoie de o Europă cât mai unită, chiar indestructibilă, și care să reafirme că experiențele devastatoare ale celor două războaie mondiale nu vor mai putea fi reiterate.
Sunt convins că această structură politică va reconfirma, ori de câte ori i se va solicita să își dovedească puterea în fața oricăror tipuri de evoluții conjugate prin aceleași instrumente care și-au dovedit eficiența anterior și, posibil, prin intermediul altora noi, adaptate provocărilor cotidiene.
Includerea în Schengen a României și a Bulgariei rezidă și din nevoia de consolidare a Uniunii în contextul acestor situații geopolitice și geostrategice atât de fluide și ale căror rezultate tind, din ce în ce mai mult, să devină ireversibile pentru anumite popoare și state limitrofe.
Țara noastră este, de foarte mulți ani, un furnizor de securitate*, calibrat la cele mai înalte standarde, și va continua să-și aducă aportul la intensificarea durabilității securității întregii Uniuni Europene.
De asemenea, gama de eforturi concretizate prin măsuri potrivite, implementate de către România, începând din anul în care a fost ratificată aderarea noastră la UE, descriu cel mai fidel dezvoltarea statului român, precum și ascensiunea sa în această mare familie multietnică. Probabil că nu ne dăm seama, dar, ca popor privit din exterior, de către diverși observatori politici experimentați, după momentul 1 ianuarie 2007, am devenit mai competitivi, mai competenți, mai atractivi, mai performanți, mai rafinați, orientați către progres pe toate segmentele de activitate în care ne desfășurăm, atât în plan intern, cât și în cadrul altor state.
Într-un cuvânt, despre români și despre România se vorbește în termeni mult mai buni ca până acum, nu doar la nivelul decizional din Comisia Europeană sau din Parlamentul European, ci și la cel al tuturor misiunilor diplomatice și chiar prin toate statele comunitare.
Așadar, dragi români, prin intermediul integrării noastre europene, am reușit să demontăm multe preconcepții nedrepte care ne vizau și chiar să impunem o nouă percepție numelui de român.
Planul național de redresare și reziliență va putea, la rândul său, prin renegocierea cu Executivul European, să ne ajute și mai mult la repoziționarea nivelului nostru de trai, contribuind și la ajustarea și mai optimă a parametrilor de conduită generală în societatea noastră, dar și în cea comună. La fel ca și Uniunea Europeană, și România a avut
întotdeauna forța să se reinventeze și să construiască neîntrerupt o societate mai bună pentru toți cetățenii.
Cu alte cuvinte, noi, toți românii, vom deveni și mai puternici atâta timp cât vom rămâne sub această umbrelă comunitară, contribuind neîntrerupt, umăr la umăr, la definirea strategiilor Uniunii pe termen mediu și lung. Doar în acest mod vom beneficia cu toții de cele mai bune auspicii ale succesului!