Stenogramă plen

Vă mulțumesc, doamna deputat. Domnul Bogdan-Andrei Toader. Domnule deputat, vă rog, aveți cuvântul.

Bună dimineața!

Dragi colegi,

Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Educația din România, la extreme”.

Ieri, pe 2 mai, am sărbătorit tinerii din România. Noi, politicienii, ne-am întrecut în a le transmite urări de bine și un viitor strălucit. Dar ne aflăm acum într-o mare dilemă: cum îi ajutăm noi, parlamentarii, prin modificările ce vor fi făcute – în curând, oficial – legilor educației? Ne apropiem de dezbaterea în plen a legilor de care vor depinde în mod real educația și viitorul copiilor noștri, învățământul românesc.

Îmi exprim speranța că vom reuși, prin schimbările aduse legilor educației, să scoatem din vrie școala românească!

Cred că sunteți de acord cu mine că în România educația este la extreme.

Avem tineri excepționali, care câștigă concursuri internaționale de o înaltă apreciere pedagogică și, deseori, științifică, și trebuie să recunosc faptul că sunt mândru că sunt ploieștean, unde licee precum Colegiul Național „Mihai Viteazul” și Colegiul Național „I.L. Caragiale” au adevărate pepiniere de olimpici, viitori specialiști în IT, în robotică și în alte domenii importante.

Avem copii și profesori extrem de bine pregătiți și școli în care educația din unitatea de învățământ se completează perfect cu educația de acasă, primită de copii de la părinții lor. Avem clădiri impozante, construite după cele mai înalte standarde, unde laboratoarele destinate cursurilor speciale sunt adevărate incubatoare de formare a tinerilor informaticieni, chimiști, fizicieni sau biologi.

Avem, pe de altă parte, școli în care mai învață doar câțiva elevi, unde cursurile se desfășoară concomitent cu elevi din clase diferite, unde copiii sunt nevoiți să prindă câte ceva din ce li se predă la clasă. În aceste cazuri, nu putem vorbi despre educație, ci doar despre o încercare de a ține pe linia de plutire unități de învățământ sortite pieirii, odată cu îmbătrânirea populației din anumite localități.

Avem încă școli fără apă curentă și, implicit, fără toalete în interior, unde dezinteresul sau lipsa fondurilor lasă educația copiilor noștri pe ultimul loc.

Și avem, din păcate, mult prea multe unități de învățământ – și sunt exemple cu nemiluita – în care profesorii sunt agresați de elevii certați cu disciplina și cu legea, copii care sunt victime ale colegilor, chiar în incinta școlilor.

Este responsabilitatea noastră să dezbatem și să adoptăm schimbări benefice pentru învățământul românesc. Trebuie să ne aplecăm mai mult și foarte serios pe ceea ce vom vota, pentru că de votul nostru depinde educația copiilor din România, a viitoarelor generații.

Vă mulțumesc.

Bogdan Toader, deputat de Prahova.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Mergem la al treilea reprezentant al Grupului PSD, domnul Dan Șlincu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi parlamentari,

Partidul Social Democrat consideră că este necesară și oportună promovarea solidarității sociale și a echității, atât în ceea ce privește companiile care evită cât mai mult plata taxelor și a impozitelor, în România, cât și pentru cheltuielile instituțiilor de stat.

În acest sens, susțin, alături de colegii mei socialdemocrați, o întreagă serie de măsuri, printre care se înscrie și impozitarea cu 1% a cifrei de afaceri pentru toate acele companii care plătesc un impozit pe profit mai mic decât echivalentul a 1% pe cifra de afaceri.

Statele membre din Uniunea Europeană au convenit să instituie o contribuție de solidaritate temporară obligatorie, care să se aplice pe baza profiturilor întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul țițeiului, al gazelor naturale, al cărbunelui și al rafinăriilor.

Așadar, nu facem altceva decât să propunem extinderea unei viziuni și politici europene și în România. Taxa de solidaritate este un concept aplicat efectiv în Uniunea Europeană încă din septembrie anul trecut.

Ca argument suplimentar, PSD evidențiază că, așa cum orice IMM poate să achite 1% impozit pe venit, și marile companii pot și trebuie să ajungă să plătească tot atât. În fapt, regula e simplă: orice companie, indiferent că plătește impozit pe profit 16% sau pe venit, trebuie să plătească minimum echivalentul a 1% din cifra de afaceri. Această chestiune de bun-simț a fost, de altfel, expusă public și de reprezentanți marcanți ai mediului de afaceri român. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, sub umbrela căreia se află o mare parte dintre statele lumii, a fost cea care a pus în discuție, încă din 2013, pachetul reformării fiscalității internaționale.

Demarată, așadar, după criza economică din 2008–2009, scopul declarat al reformei a fost acela de oferi statelor surse noi de venituri din impozite, în principal, prin instituirea unui mod echitabil de împărțire a taxelor plătite de multinaționale.

Partidul Social Democrat cere colegilor de coaliție și din celelalte partide să susțină principiul de echitate și solidaritate socială. Statul și cetățeanul trebuie să meargă în aceeași direcție, ca să depășim cu toții, cât mai bine, această perioadă complicată, marcată de riscuri și incertitudini.

Deputat al PSD Dan-Constantin Șlincu. Vă mulțumesc.

și pe facturile românilor. Prețurile mici, cu care furnizorii achiziționează energie astăzi, nu trebuie să se transforme în supraprofituri conjuncturale, iar populația nu trebuie să primească în continuare facturi cu tarife ca în perioada crizei energetice.

Am convingerea că autoritățile statului român vor veghea constant ca liberalizarea, mult hulită și contestată, și concurența loială între furnizori să înceapă să își arate roadele pentru români, prin prețuri mai mici, așa cum astăzi ne bucurăm de beneficiile liberalizării în domeniul telefoniei, al internetului, al serviciilor de televiziune și în multe alte domenii.

Vă mulțumesc. Ioan Balan, deputat al PNL.

Mulțumesc, domnule deputat. Mergem la Grupul PNL. Domnul Roman nu este.

Domnul Giugea? Stănescu? Cozmanciuc? Muraru? Hărătău? Pardon! Popa? Popescu? Bălan?

Vă rog.

Îi citeam pe cei de la declarații depuse în scris.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

„Prețurile energetice s-au stabilizat și au scăzut. Curând trebuie să vedem aceste schimbări și în facturile noastre!”.

Zilele trecute, prețul cu care se vindeau gazele naturale pe piața spot, operată de Bursa Română de Mărfuri, a coborât sub pragul de 191 de lei/MWh, fiind cel mai redus nivel înregistrat în ultimii aproape doi ani, perioadă în care prețul gazelor naturale a atins și un nivel de șase ori mai mare, de 1.200 lei/MWh.

De asemenea, prețul petrolului pe piețele internaționale a scăzut și el, fiind ușor de anticipat că și energia electrică va urma aceeași tendință de scădere. Așadar, invazia barbară, ilegală și nejustificată a Federației Ruse în Ucraina ne-a afectat puternic, însă, printr-o abordare comună și coerentă la nivelul Uniunii Europene, am demonstrat că cea mai puternică armă a Rusiei în relația cu Uniunea Europeană, arma energetică, nu mai funcționează așa cum a crezut, în mod greșit, președintele rus.

## Stimați colegi,

Nu cred că ne mai trebuie nicio lecție din care să învățăm cât de importantă este independența energetică a României. Grație eforturilor Guvernului Ciucă, am reușit să traversăm criza energetică, provocată de Rusia, cu cele mai mici costuri posibile. Operatorii economici români au beneficiat de compensări și plafonări, populația, de asemenea, a beneficiat de aceste măsuri, iar persoanele vulnerabile au primit sprijin financiar direct, prin diferite măsuri, cu finanțare europeană. Cu toate acestea, bugetul statului nu este un sac fără sfârșit, din care poți să iei oricât vrei, pe timp nelimitat. De aceea, este necesar ca drumul investițional, pe care l-a demarat Guvernul Ciucă în domeniul energetic, să fie continuat: exploatarea gazelor din Marea Neagră în beneficiul românilor; capacități noi de energie electrică, în parteneriat cu Statele Unite ale Americii; creșterea capacităților de producție de energie verde, din surse regenerabile.

## Stimați colegi,

Veștile bune care au apărut în ultima perioadă în domeniul energiei trebuie să își facă prezența cât mai repede

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit în continuare pe domnul deputat Andrei Gheorghe.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică din această dimineață se intitulează „Rusia continuă retorica agresivă la adresa Republicii Moldova și a României”.

Nu cu multe zile în urmă, unul din apropiații dictatorului de la Kremlin, Vladimir Putin – este vorba de Dmitri Medvedev –, a venit să facă o nouă serie de declarații amenințătoare și insultătoare la adresa Republicii Moldova, precum și, totodată, indirect, la adresa României.

Toate aceste cuvinte, aruncate într-o retorică agresivă, o retorică belicoasă specifică unui regim terorist, precum este regimul politic din Rusia lui Putin, nu fac decât să întregească această imagine pe care o avem cu toții în această perioadă, în care asistăm la invazia barbară și criminală pe care o desfășoară Federația Rusă în Ucraina.

Din păcate, toate aceste chestiuni nu vin decât să confirme încă o dată faptul că Federația Rusă nu a renunțat niciodată la ceea ce reprezintă politica revanșardă, politica revizionistă, îmi permit să spun, una care nu ar mai trebui să mai aibă loc niciunde și nicăieri, la nicio masă a dezbaterilor și a discuțiilor politice în lumea contemporană. Nu întâmplător toate aceste lucruri se întâmplă atunci când Republica Moldova, susținută puternic de România, și-a asumat parcursul european.

Cred că nimeni și nimic nu mai poate opri Republica Moldova nici de la integrarea în Uniunea Europeană, nici de la ceea ce va reprezenta, cred eu, în mod natural, organic, firesc, democratic și în virtutea alegerii propriilor săi cetățeni, reunificarea, prin revenirea Republicii Moldova alături de țara-mamă, România.

Să nu uităm că pentru Basarabia ocupația rusească nu a însemnat decât teroare, crimă, deznaționalizare, represiune, gulag, sărăcie și înrobire, iar aceste lucruri ar trebui să nu le uităm niciodată. Și, de aceea, cred că este un fapt fundamental acela că opțiunea către libertate și democrația Republicii Moldova, apropierea sa de Uniunea Europeană și, nu în ultimul rând, relația de frățietate cu România, care se manifestă tot mai puternic în această perioadă, reprezintă lucruri care nu mai sunt astăzi reversibile. Drumul către lumea liberă a Republicii Moldova este unul deja limpezit și clarificat, iar România și Republica Moldova nu pot fi decât împreună, pentru că suntem o singură națiune.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. În continuare, domnul deputat Valentin-Ilie Făgărășian.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Avem nevoie de o concurență mai puternică în sectorul transportului aerian de pasageri”.

Boala lungă de care suferă Compania Națională Tarom însoțită de scoaterea din operare a companiei Blue Air au afectat puternic piața transportului aerian din România. Puținii transportatori care mai operează pe aeroporturile românești furnizează servicii de slabă calitate și la prețuri mari, iar, de multe ori, românii rămân abandonați prin aeroporturi, fără să li se dea explicații, fără să li se acorde asistență și compensații financiare. Din păcate, din cauza acestei situații inacceptabile, cei care suferă cel mai puternic sunt românii care călătoresc frecvent între patria-mamă, România, și statele Uniunii Europene, unde și-au găsit un loc de muncă mai bine plătit.

Dacă până în anul 2020 lucrurile evoluau pozitiv, însemnând că un român din diaspora putea să vină acasă la familie la prețuri reduse și la timp, astăzi, călătoria cu avionul din și către România a devenit o chestiune care ține exclusiv de hazard.

Stimați colegi,

Îmi este greu să înțeleg de ce, după ani de zile de când se cunoaște starea deficitară a companiei Tarom, Ministerul Transporturilor nu identifică încă nicio soluție pentru a face această companie competitivă prin costuri și servicii.

De asemenea, nu înțeleg de ce Ministerul Transporturilor, deși cunoaște modul în care sunt umiliți românii pe aeroporturile din propria țară, nu are nicio preocupare pentru a face companiile să respecte legislația națională și comunitară în materie.

Este, de asemenea, inacceptabil faptul că Ministerul Transporturilor nu depune niciun efort pentru a spori concurența pe piața transportului aerian din România. Dacă Tarom nu poate, Blue Air nu mai există, iar Wizz Air își bate joc de călătorii români, de ce nu sunt invitate alte companii care operează în Uniunea Europeană să vină și în România? Pe cine sperie concurența reală în această piață? Poate că nu știm care sunt interesele economice din spatele acestei inacțiuni a ministerului, însă știm sigur că românii sunt tot mai nemulțumiți și batjocoriți de unele companii aeriene.

Este păcat ca, după ce, ani de zile, românii au beneficiat de o piață bună în domeniul transportului aerian, să se gândească că e mai bine să meargă în Europa cu autocarul sau microbuzul, așa cum se întâmpla în anii ʼ90.

Vă mulțumesc.

Deputat Valentin Făgărășian.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Mergem la Grupul USR.

O invit pe doamna deputat Denisa Neagu.

## Mulțumesc.

„Taxe mai mari pe salarii și pe venituri suplimentare – asta vrea coaliția PSD, PNL și UDMR”

Această coaliție a guvernat doi ani doar pentru a-și ocroti clientela de partid. Au sperat că vor putea să-și conserve

puterea prin șpăgi camuflate sub diverse venituri. Acum nu mai au bani pentru a plăti salarii pentru sinecuri, pentru pensii speciale sau diverse indemnizații.

Acesta este motivul pentru care coaliția are tupeul de a propune supraimpozitarea veniturilor românilor. Nu contează că deja statul îi jecmănește pe români.

Un român muncește primele 6 luni doar pentru a plăti taxele la stat, iar ultimele 6 luni pentru a-și asigura cele necesare traiului.

Așa arată taxarea cu aproape 50% a veniturilor celor care își declară taxele cinstit.

Domnule premier Nicolae Ciucă,

Domnule Marcel Ciolacu,

Domnule președinte Klaus Iohannis,

O să vă spun un singur lucru: nu mai pedepsiți românii care muncesc și performează. Dacă vreți bani la buget, tăiați pensiile speciale și atrageți banii din PNRR.

Ați adoptat toate soluțiile pentru a face economii la buget, înainte de a avea tupeul să vorbiți iar despre taxări suplimentare? Vă spun eu: nu!

Nu ați tăiat pensiile speciale. Ele ne-au costat anul trecut 12 milioane de lei, puțin mai mult de jumătate din cele 20 de miliarde de care aveți nevoie la bugetul de stat.

Nu ați rezolvat problema colectării TVA. România e pe ultimul loc la încasarea TVA, aproape 35% neajungând în conturile statului.

Polonia, de exemplu, are un deficit de doar 11,3%, dar Polonia are, de prin 2017, un sistem de raportare online a facturilor emise de companii.

## România? Nu.

Nu ați rezolvat nici cu evaziunea fiscală. Șeful ANAF spunea, anul trecut, că sunt peste jumătate de milion de români care nu-și pot justifica veniturile incredibil de mari. Asta înseamnă 104 miliarde de lei din taxe neachitate la stat.

Evaziune fiscală pe persoană fizică. Câți din acești șmecheri au fost verificați până acum? Vă spun eu? Nu se știe.

Până acum, statul s-a preocupat să-i sărăcească și mai rău pe cei cu venituri mici, care muncesc cinstit, nicidecum pe cei care nu-și pot justifica averile.

Consider că este nevoie de o schimbare de paradigmă în România. Este inacceptabil, într-o societate, ca cei care muncesc cinstit și performează să se lupte din greu cu sărăcia, pentru că jumătate din munca lor este luată de stat.

PSD, PNL, UDMR, stop! Banii din munca românilor nu sunt ai voștri!

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Următorul este domnul deputat Viorel Băltărețu. Vă rog, domnule deputat.

Declarația mea de astăzi se intitulează „Dezvoltarea Clujului, veșnica promisiune din broșurile electorale”. Stimați colegi,

Săptămâna trecută vă vorbeam despre inconștiența cu care coaliția de guvernare tratează problema scăderii natalității în România.

În timp ce PSD, PNL și UDMR se luptă pentru țara privilegiaților, România neprivilegiaților pierde drumuri, spitale și școli, pensii și salarii decente. Și pierde români, care nu-și mai găsesc locul în țara în care lipsa de respect pentru cetățeni este, din păcate, normalitate.

Azi vin cu dovezi din teritoriu.

În Cluj-Napoca avem două maternități de stat. Ambele mai vechi de 100 de ani.

Colegii mei, consilierii locali și județeni USR, au propus un proiect de hotărâre pentru semnarea unui protocol de colaborare în vederea realizării unei noi maternități în ClujNapoca. Zidul PNL–PSD–UDMR din Consiliul Județean Cluj s-a opus. Soluția lor: „Așteptăm. Poate spitalul regional, poate spitalul pentru copii. Să vedem ce zice Ministerul Sănătății. Să mai așteptăm 10 ani.”

Domnilor actuali lideri ai Clujului, noi vă zicem: am așteptat suficient.

Marile proiecte ale Clujului – că sunt cele de infrastructură rutieră, că sunt spitale publice moderne construite de la zero, că e rețeaua de transport sau de salubritate – ori nu există – fiind amânate inexplicabil de mult –, ori sunt ineficiente și necorespunzătoare standardelor unui oraș modern.

Clujul nu mai este ce a fost odată.

În loc să ne adaptăm rapid vremurilor actuale – prin digitalizare, optimizarea cheltuielilor cu aparatul administrativ, atragere de fonduri europene, proiecte de amploare realizate, nu promise –, avem o administrație locală și județeană care băltește în gloria trecutului și se complace în frumoase povești de PR.

Dar PR-ul nu ne face viața mai bună. Maternitățile moderne, autostrăzile, grădinițele, parcurile industriale, funcționarii publici competenți – astea sunt activele unui județ care evoluează, care nu așteaptă.

Fac astfel apel, de la această tribună, atât către autorităților locale din Cluj, cât și către cele centrale, Guvern, ministere și agenții responsabile, să deblocheze fondurile necesare și să urgenteze procedurile de realizare a proiectelor ce trenează de ani de zile, dar sunt atât de necesare și așteptate de clujeni.

Vă mulțumesc.

Viorel Băltărețu, deputat al USR de Cluj.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Mergem la Grupul AUR. Domnule Dan Tanasă, vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Hristos a înviat!

## Doamnelor și domnilor deputați,

Mascarada pusă în scenă, în ultimele luni, de triada Iohannis–Ciucă–Ciolacu în cazul canalului Bîstroe a fost demascată de jurnalistul Ion Spânu de la Cotidianul, în articolul „Bîstroe: complicitate Ucraina–CE–autoritățile din România”, publicat luni, 1 mai! Un veteran al presei românești a demascat, într-un final, trădarea mizerabilă a intereselor românești de către cei care conduc în acest moment destinele României.

La insistențele lui Ion Spânu, Comisia Europeană afirmă în scris, în mod lipsit de echivoc, faptul că România și românii trebuie să tacă, să nu investigheze și să nu se opună lucrărilor pe care Ucraina le desfășoară pe Dunăre. Citez din documentul oficial: „Există un risc clar și previzibil că dezvăluirea unor astfel de informații, având în vedere această sensibilitate, ar putea aduce consecințe dăunătoare

climatului de încredere reciprocă dintre autoritățile acestei țări și ale Uniunii Europene.”

Iată, dragi români, cum toată îngrijorarea mimată de Grindeanu, Aurescu și Iohannis nu a fost decât un teatru ieftin! O minciună dezgustătoare, pe care Ciucă și Ciolacu au rostogolit-o în spațiul public, deși aceștia erau perfect conștienți de acțiunile de pe Dunăre și de faptul că românii nu au voie să cunoască realitatea. Avem acum dovada că Iohannis, Ciucă și Ciolacu au refuzat, pur și simplu, să acționeze în interesul statului român și tolerează, în mod intenționat, acțiuni care vor aduce grave prejudicii intereselor României.

Cum este posibil ca astfel de informații să fie practic secretizate fiindcă unii așa-ziși lideri europeni consideră că opinia publică din România nu trebuie să descopere și să vadă documentele exacte, întrucât lucrurile sunt atât de grave, încât, spun ei, ar afecta, pe de o parte, relația dintre România și Ucraina și, pe de altă parte, relația amândurora cu Uniunea Europeană?!

Cât de lași pot fi acești așa-ziși conducători ai statului român, când ei preferă să nu strice imaginea Ucrainei, în loc să apere obiectivele strategice ale României? Cât va mai tolera poporul român astfel de slugi în fruntea statului?

Dacă în cazul Schengen Iohannis, Ciucă și Ciolacu au stat capră în fața Austriei, fără să se ridice măcar problema umilinței abjecte și total nejustificate la care Austria supune România, în cazul Bîstroe aceleași personaje toxice stau în genunchi în fața Ucrainei și a marionetelor de la Bruxelles și acționează în mod evident în contra intereselor României!

De remarcat și modul rușinos în care presa „de calitate” de la București, alimentată cu bani grei de PSD și PNL, a îngropat subiectul Bîstroe ca să fie liniște pentru guvernare.

Alianța pentru Unirea Românilor este singura formațiune politică care acționează în favoarea interesului național și care a spus lucrurilor pe nume în cazul Bîstroe, și nu numai: Iohannis, Ciucă și Ciolacu au trădat interesele naționale ale României!

Mulțumesc.

Mergem la Grupul minorităților. Domnul Nicolae-Miroslav Petreschi. Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Tema declarației politice: „Ziua națională a tineretului”. Pe data de 2 mai am celebrat Ziua națională a tineretului, ocazie cu care am putut reflecta asupra valorii pe care tinerii o aduc societății noastre, prin schimbare, inovare, mereu orientați către soluții practice, creionând împreună un viitor mai bun pentru țara noastră.

Deși atunci când vorbim despre Ziua tineretului ar trebui să împrumutăm din bucuria celor pe care îi celebrăm, nu putem să ignorăm dificultățile pe care le întâmpină tinerii din ziua de azi, care, imediat după traversarea perioadei COVID, trebuie să treacă și de incertitudinile generate de contextul geopolitic, motiv pentru care trebuie să punem un accent mai mare pe încurajarea, promovarea și sprijinirea tinerelor generații pentru atingerea obiectivelor în toate domeniile.

Astfel, trebuie să intervenim mai mult pentru crearea mai multor oportunități pentru tineri, inclusiv educaționale, pentru cei încadrați în forma de învățământ, recunoașterea continuă a performanțelor tinerilor, crearea de programe de formare profesională conectate la piața muncii, pentru cei aproximativ 465.000 de tineri fără un loc de muncă, sporirea finanțării acțiunilor de voluntariat, creșterea numărului de programe naționale dedicate start-upurilor pentru tineri și, nu în ultimul rând, susținerea implicării acestora în politică.

Totuși trebuie remarcat un aspect pozitiv, în ultimul an acordându-se o atenție sporită modului în care înțelegem să promovăm și să susținem tinerii performanți, elevii participanți la competițiile școlare și extrașcolare beneficiind de o susținere mult mai mare față de anii precedenți.

Pentru cetățenii aparținând minorităților naționale, tinerii sunt cei care perpetuează cultura, tradițiile și limba maternă, acționând drept factor determinant pentru progresul întregii comunități. Conștientizând acest lucru, Uniunea Ucrainenilor din România sprijină tinerii, pe toate palierele, prin susținerea educației pentru elevii care studiază în limba maternă, organizarea de activități educaționale și culturale destinate tinerilor, implementarea de proiecte care au drept scop dezvoltarea personală a acestora, inclusiv prin promovarea acestora în viața politică.

În ciuda situației geopolitice complicate, în calitatea noastră de decidenți politici, trebuie să rămânem racordați la nevoile reale ale tinerilor, actualizând în permanență politicile publice, implementând, responsabil și la timp, programe și proiecte care să vină în sprijinul tuturor tinerilor, indiferent de religie, etnie sau zona geografică.

La mulți ani tuturor tinerilor! Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat. De la neafiliați, domnul deputat Dumitru Coarnă. Vă rog.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică: „Când vinzi resursele minerale, ștergi o țară de pe harta lumii”.

În ultima perioadă, Parlamentul României a fost supus unui atac inimaginabil din partea coaliției toxice PSD–PNL–UDMR, având sprijinul minorităților și al USR, prin care se încearcă să se treacă, într-un ritm alert și total nejustificat, o serie de inițiative legislative care vulnerabilizează profund România. Mă refer la PL-x 143/2023 și PL-x 144/2023, dar și la infama Lege Firea, PL-x 145/2023, prin care doriți să separați copiii de familii.

Pe lângă acestea, aveți în pregătire COM(2022) 695, prin care veți da liber la adopțiile copiilor români de către cuplurile de același sex, precum și închisorile intitulate mincinos „orașele de 15 minute” – PL-x 47/2023.

Toate aceste inițiative legislative criminale le faceți în numele și sub masca celebrelor jaloane din Planul național de redresare și reziliență – PNRR, pe care îl prezentați ca fiind panaceul universal în dezvoltarea României. În realitate, PNRR-ul și jaloanele pe care USR le-a asumat în numele României sunt puse în aplicare de PSD-ul lui Marcel Ciolacu, cu riscul ștergerii României de pe harta lumii.

Dar, cu încăpățânare, omiteți să spuneți adevărul despre PNRR. În primul rând, nu l-ați supus aprobării Parlamentului României. De ce? Pentru a nu se cunoaște modul josnic prin care ați ales să predați România la cheie Înaltei Porți numite Bruxelles. Ați ales să cedați gratuit și ultimele regii autonome și întreprinderi de stat și dați aparența legalității prin PL-x 143/2023. Ați ales ca românii să fie deposedați de

banii din bănci, de mașini, case și terenuri printr-o simplă notificare semnată electronic de orice executor judecătoresc din UE și Elveția. Așa a apărut PL-x 144/2023.

În final, doriți ca România să plătească tribut în natură Înaltei Porți. De această dată, asaltul îl dați asupra copiilor românilor din țară și din diaspora. Așa a apărut infamul PL-x 145/2023, Legea Firea, prin care copiii pot fi separați de familii în baza unor criterii relative, subiective și absurde. Și, pentru ca planul să fie complet, prin COM(2022) 695 permiteți adoptarea copiilor de către persoanele de același sex. Care copii? Cei pe care, prin Legea Firea, îi includeți automat în Observatorul național al copilului, parte a Sistemului informatic național pentru adopții. La fel procedați și cu închisorile de cartier numite „orașe de 15 minute”.

Inițial, prin PNRR, României îi erau alocate 80 de miliarde de euro, care s-au transformat ulterior în 30 de miliarde, iar, din acestea, doar 10 miliarde sunt granturi. Restul înseamnă împrumuturi pe care tot românii le vor plăti.

Oare atât valorează resursele naționale? Oare atât valorează conturile bancare, mașinile, casele și terenurile cetățenilor români? Oare atât valorează viața copiilor cetățenilor români din țară și din diaspora? Oare atât valorează unitatea, integritatea și suveranitatea României? 10 miliarde de euro?

Dumitru Coarnă, deputat neafiliat, Circumscripția nr. 12 Călărași.

Mulțumesc.

Revenim la Grupul PSD. Domnul deputat Viorel Salan. Vă rog, domnule deputat. Apoi doamna Alexandra Huțu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de azi am intitulat-o „Marea Neagră, flancul estic al NATO și Balcanii de Vest – pilonii structurii zonale de securitate”.

Valoarea geopolitică a regiunii Mării Negre s-a schimbat odată cu declanșarea războiului din Ucraina.

Acum a devenit absolut clar, pentru toate părțile implicate, și nu numai pentru ele, că desfășurarea de exerciții militare ample și blocarea luni la rând a unor zone importante ale Mării Negre nu au putut împiedica izbucnirea conflictului armat pe care îl vedem azi.

În acest sens au fost făcuți deja primii pași importanți. În primul rând, trebuie să amintesc, aici, eforturile Administrației Statelor Unite ale Americii pentru elaborarea Strategiei de securitate pentru Marea Neagră.

România a fost și rămâne un aliat de încredere al Statelor Unite ale Americii și apreciază angajamentul consistent al forțelor SUA dislocate în țara noastră, în scopul consolidării securității spațiului euroatlantic pe flancul estic.

În opinia României, această strategie trebuie să aibă în vedere o abordare multidimensională și integrată a descurajării, combinând aspectele care țin de securitatea clasică cu cele care țin de consolidarea rezilienței.

România își dorește ca, dincolo de asigurarea securității regiunii Mării Negre, strategia Statelor Unite ale Americii să includă o componentă economică relevantă, să consolideze statutul Mării Negre de rută comercială și energetică majoră.

Un alt pilon fundamental al structurii de securitate din această parte a Europei este dată de consolidarea flancului estic al NATO, ca parte a noii arhitecturi de apărare și descurajare, pe care Alianța o pregătește chiar în acest moment.

Nu în ultimul rând, trebuie reamintit un alt obiectiv strategic al României, și anume asigurarea stabilității Balcanilor de Vest. Continuarea eforturilor în acest sens va putea fi realizată și în cadrul inițiativei regionale „Procesul reuniunii miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est”. Anul acesta România va prelua președinția rotativă a formatului pentru o perioadă de doi ani, putând valorifica ocazia pentru a sprijini adaptarea proiectelor generate de acest format zonal la mediul de securitate regională și globală.

Cu siguranță, seria de subiecte relevante de pe agenda summitului NATO de la Vilnius, din luna iulie, va cuprinde, între altele, întărirea capacității de apărare pe flancul estic, consolidarea poziției NATO la Marea Neagră, efectele invaziei Federației Ruse în Ucraina, precum și sprijinul pentru partenerii vulnerabili, precum Republica Moldova și Georgia.

În calitatea ei de lider regional, România va continua să fie un aliat responsabil și angajat în procesul de consolidare a securității regionale la Marea Neagră, în scopul identificării celor mai bune soluții, în vederea implementării eficiente a deciziilor aliate privind importanța strategică a Mării Negre. Viorel Salan, deputat al PSD de Hunedoara. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat. O invit pe doamna deputat Alexandra Huțu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege, Stimați colegi,

Sâmbăta trecută a fost Ziua veteranilor de război, zi care ne oferă prilejul de a cunoaște din ce în ce mai multe povestiri istorice de la cei care le-au trăit în Cel de-Al Doilea Război Mondial. Însă noi suntem obligați de conștiința patriotică să-i onorăm pe veteranii de război zi de zi, nu doar pe 29 aprilie.

Trebuie să renunțăm la a-i sărbători doar la evenimente oficiale și la a-i evoca doar în discursuri elogioase. Drapelul României, plachete sau diplome aniversare, flori, precum și îmbrățișări și strângeri calde de mâini pot fi oferite oricând veteranilor de război. Astfel, cei care au luptat pentru a apăra independența și integritatea țării vor simți cu adevărat că suntem lângă ei și că îi cinstim prin prezența noastră.

Poate considerați că această obligație revine doar în sarcina militarilor, a Guvernului, a autorităților locale sau a parlamentarilor, însă eu cred că toți românii sunt datori să le arate respectul și admirația pe care le-o poartă veteranilor de război, care nu au căutat scuze și nu s-au împiedicat de neajunsuri pentru a da României ceea ce are nevoie – dragoste.

De aceea, noi putem în fiecare zi să contribuim la întărirea conștiinței patriotice colective, prin gesturi, fapte și atitudini demne față de aceștia. Fiecare, bineînțeles, după posibilitățile pe care le are.

În această idee, fără a dori să fiu lipsită de modestie, vreau să vă ofer exemplul personal – de fiecare dată când am întâlnit veterani de război, chiar dacă nu am avut altceva de oferit, mi-am cerut permisiunea de a le strânge mâna și de a-i îmbrățișa, în semn de recunoștință. E un gest simplu, dar care, făcut din inimă, creează o legătură directă între noi și

veteranii de război. Mai mult decât atât, îi încurajez și pe cei din jurul meu să facă la fel. În mod deosebit, pe cei din generațiile mai tinere.

Desigur, sunt mai multe activități pe care le-am desfășurat pe parcursul anilor, dar nu voi insista asupra acestora acum, însă se cuvine să menționez că niciodată nu am fost singură. Am avut întotdeauna sprijinul președintelui PSD Botoșani, Doina Federovici, al ministrului Marius Budăi, al colegului meu deputat Dan Șlincu, fost prefect al județului Botoșani, precum și al celorlalți colegi social-democrați, care nu au ezitat nicio clipă să susțină activitățile pe care le-am inițiat, dedicate veteranilor de război.

Sigur că putem face mai mult. Dar pentru acest lucru este nevoie de implicarea tuturor.

De aceea, fac încă o dată apel către domniile-voastre – să ne valorizăm veteranii de război, atât cât mai avem timp. Și vă rog asta pentru că, în prezent, mai sunt în viață 1.096 de veterani de război, dintre care 10% se află în județul Botoșani.

Le mulțumesc pe această cale veteranilor de război pentru lecțiile pe care le-am învățat și încă le învăț de la ei, precum și tuturor oamenilor cu care am colaborat până acum pentru a întări în conștiința colectivă sentimentul de respect față de înaintașii noștri.

Tuturor celor care au plecat „fără să știe pentru cât timp și fără să stea pe gânduri, acolo unde țara a tremurat”, le doresc sănătate și zile binecuvântate!

Mulțumesc.

Deputat al PSD de Botoșani Alexandra Huțu.

Vă mulțumesc, doamnă deputat. Domnul Virgil Alin Chirilă este? Nu.

Mergem la PNL. Alexandru Popa?

Văd că nu este.

Pavel Popescu, de asemenea, nu este. Ne întoarcem la Grupul USR. Domnul deputat Eugen Terente.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „SOS viticultura!”.

Uitați de autorități, mai puțin când este vorba de controale și amenzi, afectați de costurile tot mai ridicate ale produselor fitosanitare, ale forței de muncă și ale utilităților, dar cu prețul de vânzare rămas mic de câțiva ani, viticultorii primesc lovitura de grație de la ministrul PSD al agriculturii, Petre Daea, prin importurile de vin ieftin din Ucraina.

De ani buni, prețul strugurilor și al vinului bate pasul pe loc, în timp ce costurile au explodat. Prețurile produselor fitosanitare, de exemplu, au crescut cu peste 70%. La fel și prețul combustibilului. Mâna de lucru este tot mai scumpă și mai greu de găsit, iar procesatorii de struguri români sunt atent monitorizați de către stat, care aplică produselor lor cele mai dure criterii ale calității. Adăugăm aici și un an 2022 secetos, în care producția în vie a scăzut simțitor, și avem imaginea unui sector al agriculturii care abia se mai ține pe linia de plutire.

Prin această declarație politică fac apel către ministrul agriculturii, Petre Daea, să convoace urgent o întâlnire cu viticultorii, pentru a găsi soluții la criza din sectorul viticol. Cu cea mai mare suprafață cultivată cu vie și cu cel mai mare număr de viticultori din țară, Vrancea, alături de producătorii din Tulcea, Iași, Constanța, Dolj au de suferit de pe urma acestor importuri.

Domnule ministru Daea, nu priviți pasiv cum viticultura românească ajunge pe butuci! Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mergem mai departe. Domnul deputat Lazăr Marian.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele: „Unde nu-i cap, vai de picioare!”. Stimați colegi,

În urma unei întrebări adresate domnului Grindeanu cu privire la situația măsurilor de restricționare a circulației rutiere la podul situat pe drumul național 67B, km 119 – sensul Drăgășani – satul Poganu –, am fost informat că traficul rutier și pietonal pe acest obiectiv de infrastructură rutieră a fost restricționat, fără excepții, fiind stabilită o variantă ocolitoare pe ruta Drăgășani–Orlești–Drăgoiești– Câmpu Mare.

De asemenea, se menționează că ultima licitație pentru reabilitarea și extinderea podului situat pe DN 67B, la km 119, a fost demarată prin semnarea Contractului de lucrări nr. 775 din 19 mai 2010, contract ce a fost reziliat în iulie 2021, ca urmare a refuzului antreprenorului de a înainta proiectul tehnic actualizat.

În acest context, mi-a fost comunicat că se are în vedere construirea unui nou pod, care să preia circulația care se desfășoară pe actualul pod, ce a fost construit în 1901 și reabilitat în 2001, fără însă a se indica și un termen orientativ de realizare.

Totodată, se precizează că a fost introdusă în programul achizițiilor publice pe anul 2023 contractarea unor „Servicii de proiectare de elaborare expertiză tehnică, studii nedistructive și documentație tehnică de punere în siguranță pod pe DN 67B... în vederea redeschiderii circulației rutiere”, fără a se specifica un termen estimativ al demarării și finalizării acestei proceduri de achiziție.

Mai mult decât atât, am aflat pe această cale că CNAIR nu are în vedere realizarea unui pod provizoriu de pontoane în zonă, chiar și în ipoteza în care se va stabili că nu se va putea asigura tranzitarea actualului pod în siguranță, circulația urmând să se realizeze în continuare pe o rută ocolitoare.

Dragi români, rezumând aspectele semnalate anterior, încă o dată suntem nevoiți să constatăm că, în afara perioadei de campanie electorală, PSD și PNL nu sunt preocupate de soluționarea problemelor concrete ale cetățenilor din mediul rural.

În acest sens, consider că abordarea stahanovistă care se remarcă în ultima perioadă la nivelul ministerului de resort a impactat deciziile manageriale adoptate la nivelul CNAIR, atâta timp cât se apreciază în mod indirect că amprenta de carbon va fi identică, atât în situația în care cetățenii din localitățile Verguleasa, Poganu, Dumitrești se vor deplasa cu mașina la Drăgășani pe ruta ocolitoare indicată, cât și în ipoteza în care aceștia vor traversa direct râul Olt, pe un pod de pontoane.

Din nefericire, situații relativ similare celei de la Drăgășani mai există în țară, fapt ce mă face să mă gândesc cât de actuală este expresia românească „Unde nu-i cap, vai de picioare!”.

În final, reiterez solicitarea adresată domnului ministru Grindeanu de a nu mai ține cu dinții de scaunul ministerial, pe care vremelnic îl ocupă, și de a-și prezenta demisia de onoare din cabinetul guvernamental.

Vă mulțumesc. Deputat Lazăr Ion-Marian.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe, la Grupul AUR. Domnul deputat Ringo Dămureanu. Vă rog.

Domnule președinte, Domnule prim-ministru, Doamnelor și domnilor parlamentari, „Luați mâna de pe proprietățile și copiii României! Românii vor ieși în stradă”.

O guvernare străină de drepturile și interesele fundamentale ale românilor ne impune legi în aparență frumoase și constructive, însă otrăvite, ca mărul din poveste.

Proiectul de lege nr. 47/2023, deja aprobat de Senat și de comisiile avizatoare și raportoare, reglementează așa-numita „mobilitate urbană durabilă”. Sub pretextul „viitorului verde”, românilor li se pregătesc orașe-cușcă, precum în pandemie, care vor anula libertatea de mișcare și vor impune planuri de reorganizare a orașelor și de „calmare” a traficului.

Proiectul de lege nr. 143/2023 – de asemenea, aprobat de Senat – privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice va afecta proprietatea publică, punând la îndoială însăși rațiunea deținerii de către stat și de unitățile administrativ-teritoriale a întreprinderilor publice, cu revizuirea politicii de participare a statului în economia națională.

240 de regii ale statului, incluzând Salrom, Hidroelectrica și Romsilva, vor fi privatizate, încălcând cele mai elementare principii legale.

În România, bogățiile de interes public fac obiectul exclusiv al proprietății publice și sunt inalienabile. Proprietatea publică este garantată și ocrotită prin Constituție și aparține statului român sau unităților administrativteritoriale. Legea națională nu permite ca acestea să fie date unor firme sau companii care reprezintă interese străine, ci numai în administrarea regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate, sau pot fi date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică.

Proiectul de lege nr. 144/2023 – și acesta adoptat de Senat – urmărește modificarea și completarea Legii executorilor judecătorești și va permite ca românii și proprietățile lor să fie executate silit de orice executor din Europa, inclusiv Elveția, chiar și prin e-mail, creând serioase probleme pentru proprietatea privată a românilor.

În fine, proiectul nr. 145/2023, aflat într-o sinistră succesiune cu cele anterioare – și el adoptat de Senat –, este un alt măr otrăvit, care declarativ își propune să prevină separarea copiilor de familie, însă, în realitate, urmărește efectul total opus. Potrivit proiectului, prețul pus de capii Uniunii Europene pe acesta și cele similare este unul fabulos – 30 de miliarde de euro.

Românii vor ieși în stradă sâmbătă, 6 mai, la porțile Parlamentului, căruia i se va cere să apere și să reprezinte interesul suprem național și Legea fundamentală a țării și să nu îi umilească pe români în propria țară.

Vă așteptăm pe toți alături, să salvăm România!

Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, președintele Comisiei pentru constituționalitate.

Mulțumesc. Mergem mai departe. Grupul minorităților. Domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea.

Stimate domnule președinte, Distinși colegi deputați,

Încep prin a vă reaminti tuturor faptul că astăzi romii din România reprezintă a doua cea mai numeroasă minoritate națională din țara noastră și de aceea consider că întreaga clasă politică românească, precum și instituțiile fundamentale ale statului român, precum Parlamentul României, Guvernul României, structurile autorităților administrației publice locale, trebuie să intervină cu măsuri concrete în procesul de dezvoltare echitabilă a comunităților de romi, în special a celor situate în mediul rural.

Stimați colegi,

În prezent este nevoie de o nouă abordare a comunităților de romi, mai ales în ceea ce privește valorificarea potențialului social și politic al minorității pe care o reprezint în Parlament.

După 22 de ani de la adoptarea primei strategii a Guvernului României pentru romi, este nevoie de un nou proiect politic, pe care îl putem realiza, evident, doar împreună.

În ultima perioadă, alături de colegii mei din cadrul Partidei Romilor, am lucrat la elaborarea unor măsuri și politici publice pentru comunitățile de romi. Este momentul ca în noul program de guvernare să fie cuprinse și aceste măsuri, care să conducă la îmbunătățirea condițiilor de viață ale romilor din România.

Dezvoltarea României trebuie să cuprindă în mod necesar și cetățenii care aparțin minorității rome. De aceea, în prezent, așa cum am subliniat, se impune o nouă viziune privind abordarea minorității rome.

Principalele măsuri care ar trebui cuprinse în noul program de guvernare vizează:

– asigurarea accesului și menținerea unui număr cât mai ridicat de copii romi în sistemul de învățământ;

– acces la serviciile de sănătate publică pentru cei mai sărmani oameni;

– punerea în legalitate a romilor cu acte de proprietate – și aici este nevoie de modificarea legislației și vă solicit sprijinul pentru a modifica actul normativ, pentru a le asigura acestor oameni necăjiți, până la urmă, dreptul la o locuință;

– dezvoltarea infrastructurii din comunitățile de romi;

- încadrarea de noi mediatori școlari și sanitari;

- sprijin politic pentru Proiectul de lege privind înființarea

- Muzeului de Istorie și Cultură al Romilor din România;

– nu în cele din urmă – susținerea ca în trunchiul comun să fie inclusă și disciplina „Istoria, robia și deportarea romilor”.

Toate acestea reprezintă măsuri care ar trebui asumate politic.

De aceea, fac apel, pe această cale, către liderii principalelor formațiuni politice, domnul Marcel Ciolacu, domnul Nicolae Ciucă și domnul Kelemen Hunor, să își asume politic toate aceste măsuri și, evident, să avem o direcție mult mai clară și mult mai bună pentru cei mai defavorizați oameni din această țară.

În definitiv, cu toții avem datoria să promovăm un cadru social de bună conviețuire, lipsit de incidente și conflicte, un cadru social echitabil absolut pentru toți cetățenii României, indiferent de etnia lor.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Mergem la neafiliați. Doamna deputat Anamaria Gavrilă. Vă rog.

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Românii au fost legați la ochi de marea secretizare a politicienilor. De ce? Ca să nu afle. Să nu afle ce fac politicienii și astfel să nu poată să-i tragă la răspundere.

Au secretizat PNRR-ul, pe baza căruia se fac legi. Legi care vor influența viața și cultura românilor pentru totdeauna.

Au secretizat lista ajutorului militar pentru Ucraina și astfel românii habar nu au cât de expusă la război este România.

Au secretizat contractele din pandemie, pentru care România s-a îndatorat cu miliarde de euro. Miliarde de euro pe care tot românii, tot noi și copiii noștri vom trebui să îi dăm înapoi prin suferința austerității.

Au secretizat corespondența și ilegalitățile pe tema canalului Bîstroe, un drept pe care România l-a câștigat cu eforturi imense de-a lungul anilor, și nici acum nu știm care este cu adevărat situația.

Toate acțiunile politicienilor, care sunt, de fapt, trecători prin funcțiile lor, au consecințe grave pe termen lung și chiar pentru totdeauna pentru români.

Politicienii conduc țara într-un mod tiranic și au interzis românilor accesul la informații publice, pentru că astfel nu pot să-i tragă la răspundere.

Cum poți să spui că trăim într-o democrație și că a noastră coaliție de guvernare oferă stabilitate, când tot ce oferă este tiranie și minciună, tot ce oferă este să-i țină pe români în întuneric cât mai mult?

Cetățenii au dreptul să știe ce conține PNRR-ul în forma lui completă.

Cetățenii au dreptul să știe dacă vor și decid ei să își dea drepturile și libertățile în schimbul banilor.

Cetățenii au dreptul să știe ce se află în contractele de vânzare-cumpărare a activelor statului și a companiilor de stat care se vând pe bandă rulantă.

Cetățenii au dreptul să știe care este ajutorul militar oferit Ucrainei și astfel să știe care sunt implicațiile pentru România în războiul din Ucraina.

Românii au dreptul să știe adevărul.

Doar așa vom putea trăi fără suferință, cu putere și demnitate, pe care le merităm.

Vă rog, desecretizați PNRR-ul în forma lui completă, desecretizați contractul de vânzare-cumpărare a Mintiei! Ce aveți de ascuns? Mulțumesc mult.

Mulțumesc. Revenim la PSD. Virgil Alin Chirilă. Înțeleg că nu a venit. PNL – Alexandru Popa, Pavel Popescu nu. Grupul USR. Brian Cristian, Alin Apostol. Domnule deputat Brian, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

A trecut și ziua de 2 mai, Ziua națională a tineretului, și încă un an în care asistăm, cu dezamăgire, la modalitatea în care clasa politică și mai ales actuala guvernare PSD–PNL îi tratează pe tinerii din România.

Noua Lege a tinerilor a fost atacată la CCR, iar termenul de soluționare a fost amânat de 10 ori.

Educația are un buget de doar 2,19% din PIB, un minim istoric. Anul european al tineretului, anul 2022, a fost un dezastru, atât la nivel de resurse alocate, cât și, mai ales, la nivel de rezultate.

Strategia națională de tineret este blocată la Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.

Iar același minister, care a preluat componenta de tineret de la fostul MTS, a angajat 230 de persoane doar în ultimele luni, dar nu face nimic pentru viitoarele generații din România.

Colac peste pupăză, Ministerul Turismului intenționează să închidă stațiunea Costinești, dacă nu se iau măsuri de remediere pentru siguranța turiștilor.

Dar ceea ce mi se pare interesant și ciudat este faptul că se face referire doar la BTT, acel Birou de Turism pentru Tineret, care în acest moment se află tocmai în subordinea companiei de stat aflate în subordinea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.

Am spus de la preluarea mandatului doamnei Firea că înființarea acestui nou minister are mai degrabă la mijloc interese ce țin de domeniul imobiliar decât interesele tinerilor și iată că acest lucru se întâmplă. Tot ce au vrut să facă a fost să mute Biroul de Turism pentru Tineret, care are un patrimoniu impresionant, de la Ministerul Tineretului și Sportului la ministerul nou-înființat. Iar acum vedem cât de dezastruos este administrată baza materială, astfel încât urmează să se închidă tocmai stațiunea tineretului.

Toate aceste lucruri ne arată cât de deconectată este clasa politică de la tinerii din țară, pe care îi bagă în seamă doar la ocazii speciale. De aceea nu se simt reprezentați, iar o mare parte dintre ei își doresc să plece din țară, din lipsă de oportunități. Și asta pentru că, din păcate, vedem că pentru guvernanții noștri investiția în tineri este opțională și că aceștia văd banii alocați activităților și programelor de tineret ca pe o cheltuială, și nu ca pe o investiție.

Stimați colegi, trebuie să menținem o comunicare constantă cu tinerii și să le alocăm resursele necesare, pentru că este important ca ei să fie ascultați, băgați în seamă și sprijiniți de fiecare dată când au nevoie, nu doar la ocazii speciale, când politicienii vor atenție sau titluri onorifice de capitale, fie ale tineretului, fie de alt fel, pentru orașele lor.

Mi-aș dori o clasă politică care să fie cu adevărat atentă la nevoile viitoarei generații, și nu doar declarativ sau în momentele speciale, când dă bine să te adresezi tinerilor. La mulți ani tuturor tinerilor din România! Brian Cristian, deputat de Maramureș.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Mergem la AUR. Domnul Stoica înțeleg că nu este. La neafiliați. Nicolae Roman? Nu mai este în sală. Liviu-Daniel Toda? Vă rog, domnule deputat.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Aproape 90% dintre elevii români nu sunt capabili să înțeleagă un text. Ne confirmă această situație de necrezut ultimul studiu întocmit de o platformă educațională în colaborare cu Ministerul Educației. Iar 42% dintre aceștia sunt încadrați în categoria „analfabeți funcțional”! Îngrozitor!

Deja companiile se plâng că absolvenții sunt tot mai slab pregătiți. Peste câțiva ani, acești copii și adolescenți se vor angaja. Cum va putea funcționa economia României cu tineri care nu vor înțelege bine atribuțiile din fișa postului sau obligațiile din contractul de muncă?

Cea mai mare greșeală pe care o putem face este să învinovățim acești elevi. Ei sunt la începutul vieții și caută modele în adulți, sunt un burete, absorb ceea ce văd. Responsabilitatea formării lor aparține familiei și școlii, iar eșecul lor este eșecul societății românești.

Când unui copil i se spune că nu cartea îl va ajuta în viață, ci trebuie „să știe să se descurce”, ce interes ar mai avea pentru școală? Când adulții se laudă că nu pun mâna pe o carte, dar se pricep la orice, prin ce minune ar putea fi copiii lor altfel?

Școala! Avem programe demne de anii ’80. Punem elevii să memoreze comentarii și texte, dar nu îi învățăm să le analizeze, să le înțeleagă. Multe universități au încăput pe mâna unor familii pentru care performanța academică și studiul sunt noțiuni necunoscute. Asta în vreme ce învățătorii și profesorii sunt plătiți în bătaie de joc.

Și, cum tot acest tablou nu ar fi dramatic, anul acesta Educația a primit cel mai mic buget din ultimii 30 de ani! Așa înțelegem noi să construim „România educată”.

Suntem la decenii de învățământul din Occident. Nu trebuie să inventăm nimic, e suficient să copiem ce au făcut alții cu succes. Domnilor guvernanți, e atât de greu? E atât de greu să renunțăm la interesele de clan și, măcar în acest domeniu atât de important pentru viitorul nostru, să punem în prim-plan interesul societății?

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat. Reluăm ordinea.

Au depus declarații în scris:

De la Grupul PSD – Bejinariu, Cîtea, Mang, Mușoiu, Alda, Holban, Rasaliu, Damian, Furtună, Goleac, Toma, Dinu, Oteșanu, Tuhuț, Neaga, Niță, Macovei și Ghiță.

De la Grupul PNL – Roman, Giugea, Stănescu, Cozmanciuc, Muraru, Hărătău, Rujan, Burciu, Crușoveanu, Stângă, Huțucă, Stoian și Molnar.

De la Grupul USR – Todosiu, Ciornei și Panait.

De la Grupul AUR – Scripnic, Grădinaru, Păunescu, Ilie Suciu, Volosatîi.

De la neafiliați – Vasile Nagy și Bola Alexandru.

Dintre cei care mai sunt prezenți, domnul deputat Nicolae Roman.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Din ciclul „Puterea noastră ca români”, declarația politică de astăzi sună în felul următor – „Suntem săraci, plini de nevoi, dar nepăsători!”. România se află într-o situație foarte complexă și complicată. În 1981, Clubul de la Paris – organizație informală care reunește mai multe state industrializate – ne-a obligat să ne plătim datoriile de țară.

Dar, în 2005, același club de la Paris cere să fie iertată datoria Irakului față de România, de circa două miliarde de dolari.

Instituțiile abilitate ale statului român nu au urmărit ca datoria altor state față de noi să fie recuperată, astfel:

1. Zambia – 30 de milioane de dolari;

2. Libia – 50 de milioane de dolari;

3. Siria – 100 de milioane de dolari;

4. Mozambic – 126 de milioane de dolari;

5. Sudan – 170 de milioane de dolari;

6. Egipt – 470 de milioane de dolari;

7. fosta URSS – actuala Federație Rusă – un miliard de

dolari, la combinatul de la Krivoi Rog, unde lucrările începute în 1986 au fost oprite în 1997.

În contul acestor sume, România a executat lucrări complexe de construcție a unor rafinării, instalații petroliere, drumuri, școli, clădiri ale unor instituții civile și industriale, fabrici de ciment, conducte de alimentare cu apă, sisteme de irigații.

S-a încercat recuperarea unor datorii, cum ar fi cazul celor ale Zambiei, unde un fond internațional a cumpărat datoriile de 30 de milioane de dolari de la Guvernul Radu Vasile, pentru 3 milioane de dolari, și apoi, prin instanțe, a obținut ca statul zambian să-i plătească 15,5 milioane de dolari.

În această perioadă, când datoria externă a României este de peste 150 de miliarde de euro și continuăm să ne îndatorăm, referitor la aceste datorii și recuperarea lor situația este total lipsită de transparență.

Nu există date din care să rezulte care este instituția statului român preocupată să recupereze aceste datorii.

Ca orice român preocupat de trecut, precum și, mai ales, de viitorul țării, mă întreb și întreb și eu: nu știm, nu putem să recuperăm aceste datorii?

Guvernul poate da explicațiile necesare? Atâta timp cât legislația comunitară nu a anulat politicile de recuperare a datoriilor, vă rog să-mi comunicați, domnule prim-ministru, situația la zi a acestora.

Urmează să trimit document scris.

Vă mulțumesc.

Deputat neafiliat în Circumscripția nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Paul Ichim.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice de astăzi – „Modernizarea legislației privind obținerea permisului auto este o prioritate pentru salvarea de vieți omenești”.

O componentă extrem de importantă a siguranței rutiere o reprezintă pregătirea candidaților care vor obține permisul de conducere auto, iar aici rolul școlilor de șoferi este esențial. Astfel, pregătirea teoretică și practică pentru viitorii conducători auto în școlile de șoferi este la fel de importantă ca educația dată copiilor în cei 7 ani de acasă.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România și-a asumat îmbunătățirea gradului de educație și instruire a

participanților la trafic, printr-o serie de abordări noi în procesul de formare și testare. Din nefericire însă, până în prezent, nu avem o analiză asupra acestui proces, în pofida datelor statistice extrem de îngrijorătoare și a semnalelor de alarmă trase de specialiști. În anul 2022 aproximativ unu din trei elevi a reușit să promoveze examenul pentru permisul de conducere din prima în România.

Ca deputat membru în Comisia pentru transporturi și infrastructură, sunt în mod constant interesat să lucrez pentru modernizarea legislației și caut mereu, prin fiecare proiect nou pe care îl depun, să ajut la salvarea unor vieți. De aceea, am depus o propunere legislativă privind separarea examenului auto teoretic de cel practic și oferirea posibilității pentru candidații la obținerea permisului de conducere de a participa la examenul teoretic oriunde în țară.

Am inițiat acest proiect pentru că eu consider că avem nevoie de o modernizare a legislației în acest domeniu. Este nevoie să punem un mai mare accent pe îmbunătățirea pregătirii cursanților, a normelor și metodologiei de concurs, prin creșterea rolului și responsabilității instructorilor auto în actul de pregătire a viitorilor participanți la trafic.

Separarea pregătirii teoretice de pregătirea practică va oferi posibilitatea elevului să înceapă, efectiv, pregătirea practică și după susținerea examenul de promovare a probei teoretice, cu condiția finalizării pregătirii teoretice, așa cum se procedează în majoritatea țărilor Uniunii Europene. În multe situații, elevii se prezintă la traseu după luni de zile de la momentul când au condus ultima dată.

În același timp, avem nevoie de eliminarea timpilor foarte mari de așteptare de la promovarea examenului teoretic până la participarea efectivă la examenul practic. Unul dintre multiplele motive pentru care tinerii conducători auto își pierd îndemânarea de a conduce preventiv este faptul că din momentul în care sunt declarați admiși și până la participarea la proba practică a examenului trec foarte multe zile. În multe județe, acești timpi de așteptare sunt foarte mari, depășind chiar și 3 luni.

Oferirea posibilității pentru candidații la obținerea permisului de conducere de a participa la examenele teoretice și practice oriunde în țară înseamnă tot o modernizare a legislației actuale. Examenul practic pentru obținerea permisului de conducere este organizat după aceleași principii și standarde în toată țara, diferența făcându-se doar la traseele pe care candidații le parcurg pe timpul examinării. Același lucru este valabil și la proba teoretică.

Proiectul legislativ depus de mine a primit deja un raport preliminar de adoptare, în unanimitate, în cadrul Comisiei pentru transporturi și infrastructură și le mulțumesc colegilor care au înțeles care este scopul inițiativei legislative.

Trebuie să schimbăm ceva și dacă nici pierderea de vieți omenești nu ne mai impresionează înseamnă că funcționăm greșim la nivel social.

Pentru mine niciun preț nu este prea mare și, indiferent de obstacole, voi continua să lupt pentru ca România să nu mai fie în acest top al rușinii, care se termină cu drame. Vă mulțumesc.

Cristian Ichim, deputat REPER de Bacău.

Mulțumesc.

Domnul deputat Mihai Lasca.

## Mulțumesc.

„PL-x 145/2023 sau «Legea separării copiilor de părinți»” Acest proiect legislativ este inițiat la ordinul Bruxelles-ului de către ministerul condus de Gabriela Firea.

Ce prevede acest proiect legislativ?

Copilul este considerat în risc de separare de familie dacă familia care se ocupă cu creșterea și îngrijirea lui se confruntă cu una sau mai multe dintre următoarele situații:

– situația economică și condițiile de locuit precare existente în mediul său familial și/sau în comunitate, respectiv situație de risc de sărăcie monetară sau sărăcie extremă;

- dacă trăiește în sărăcie extremă;

- dacă are venituri reduse și nu primește beneficii de

- asistență socială;

– dacă are părintele unic susținător sau ambii părinți fără ocupație sau în șomaj;

– dacă starea de sănătate precară a unuia sau mai multor membri ai familiei exercită influențe negative asupra copilului;

– starea de sănătate precară a unuia sau mai multor membri ai familiei, inclusiv dizabilitatea acestora;

– nivelul de educație scăzut al membrilor familiei;

– mediul abuziv, violent existent în familie și comportamentele la risc care pot afecta negativ relațiile dintre adulți și copii.

Copilul este considerat a fi în risc de separare și în anumite situații de vulnerabilitate cu care se confruntă, cum ar fi: comportamentul delincvent, părăsirea repetată a domiciliului, consumul de alcool și de droguri, tentativă de suicid și abandon școlar, chiar dacă familia care se ocupă de creșterea și îngrijirea lui nu se confruntă cu niciuna dintre situațiile prevăzute la alin. (1).

Să nu uităm că, din păcate, o mare parte dintre elevii școlilor gimnaziale din România consumă droguri și alcool. Care mai sunt familiile care riscă să le fie separați copiii de părinți:

– dacă au avut sau au unul dintre mai mulți membri condamnați la o pedeapsă privativă de libertate;

– au unul sau mai mulți membri care nu sunt înscriși pe lista unui medic de familie;

– au unul sau mai mulți copii nevaccinați cu schema din Programul național de imunizări. Și în perioada pandemiei mincinoase am fost îndemnați să ne imunizăm, iar acum mor oamenii pe capete de la „imunizarea eficientă” sugerată de Președintele României, de partidele Bruxelles-ului și de mulți alții;

– în familia care are unul sau ambii părinți analfabeți, copiii pot fi extrași din familiile lor de către autoritatea statului;

– au unul sau mai mulți copii de vârstă școlară care nu au fost înscriși într-o formă de învățământ sau care nu frecventează cursurile unei forme de învățământ obligatoriu...

Să încercați să încheiați, vă rog.

– au unul sau mai mulți copii cu performanțe școlare slabe sau cu frecvență școlară redusă.

Acestea sunt doar câteva dintre condițiile și situațiile în care copiii pot fi extrași din familiile lor, pot fi furați.

Vreau să anunț că în România sunt alocați 50 de milioane de euro pentru construirea viitoarelor închisori pentru copiii României. Copiii vor fi extrași și adunați, și ținuți în aceste centre.

Ce se dorește prin această lege antiromânească și antiumană?

Să încheiați, vă rog.

Ca România să fie...

O clipă, vă rog.

Ca România să fie adusă la standardul țărilor dezvoltate, precum Germania, Olanda, Suedia, Danemarca, Finlanda, unde copiii sunt furați de către autorități din grădinițe și școli, fără a fi părinții anunțați și avertizați.

În numele părinților din România, în calitate de parlamentar, părinte și cetățean al României, solicit respingerea și eliminarea acestei legi criminale, numită „Legea Firea”, prin care se urmărește separarea copiilor de părinți în România.

Mulțumesc.

## **Domnul Ilie-Dan Barna:**

Am epuizat lista deputaților înscriși la declarații politice. Declar această primă parte a ședinței închisă. Continuăm de la ora 10.00.

O zi bună tuturor!

„Lansez un apel pentru reducerea pesticidelor atât de nocive pentru sănătatea întregii biodiversități!”

Folosirea pesticidelor, de multe ori în exces, în agricultură, fie din neatenție, fie dintr-o doză prea mare de precauție, conduce la o serie de probleme ireversibile pentru mediul înconjurător, precum și pentru diverse specii și chiar și pentru sănătatea oamenilor. De aici rezultă o întrebare pe cât de legitimă, pe atât de necesară privind dorința noastră de a conserva și proteja cât mai bine natura în detrimentul sau în favoarea unor culturi hiperbolice, estetice, dar lipsite de sustenabilitate pe termen lung și, implicit, toxice pentru sănătatea consumatorilor și chiar a insectelor care ajung să intre în contact cu ele.

Comisia Europeană prezenta, pe la mijlocul lui 2022, o propunere legislativă vizând, printre altele, reducerea utilizării lor, deci și a riscurilor legate de pesticidele chimice, cu 50% până la sfârșitul deceniului în curs. Această recomandare a fost intens contestată, criticii exprimându-și preocuparea față de impactul ei asupra industriilor agricole și a securității alimentare europene.

Este posibil ca acea sugestie a Executivului european să fi conținut, în forma inițială, mult prea multe reglementări și să statueze și o supraveghere continuă. În plus, momentul lansării ei nu a fost tocmai cel mai propice, având în vedere zvonistica privind o criză alimentară globală, susținută de blocajele incipiente ale transporturilor de cereale ucrainene.

Dincolo de părerile foarte numeroase pro și contra și de luările de poziție diametral opuse și mult prea rigide pe acest subiect, problema pesticidelor utilizate excesiv sau în mod necontrolat se reflectă clar în multe dintre fructele și legumele care ne ajung în farfurie. Poate că procentul de 4% al alimentelor care depășeau în 2021 limitele autorizate de reziduuri de pesticide nu este unul înspăimântător, însă faptul că un fruct atât de popular cum este grepfrutul a constituit un adevărat atentat la sănătatea noastră trebuie să îi pună pe gânduri și să îi responsabilizeze mai mult pe producători. Potrivit Agenției Europene pentru Mediu, AEM, 83% din solurile agricole testate în cadrul unui studiu realizat în 2019 conțineau pesticide.

Mai mult, în 2020 au fost detectate niveluri preocupante de pesticide în 22% din siturile supravegheate pe unele dintre râurile și lacurile din Europa. La nivelul întregii comunități europene, cel mai mare număr de depășiri ale pragului de preocupare a fost înregistrat în cazul substanțelor imidacloprid, din familia insecticidelor neonicotinoide, și metaclor, un erbicid. Cea mai mare concentrație a lor a fost înregistrată în nordul Italiei și nord-estul Spaniei. Cât privește apele subterane, cele mai frecvente depășiri ale cotei de îngrijorare le-a înregistrat atrazina, un erbicid interzis încă din 2007.

O cercetare elaborată, în principal, în Spania, Letonia, Ungaria, Republica Cehă și Regatul Țărilor de Jos între 2014 și 2021 a stabilit că cel puțin două pesticide erau prezente în organismul a 84% dintre repondenți.

Știm cu toții că, pentru om, expunerea la pesticide chimice, în principal prin alimente, precum și pe cale aeriană, determină dezvoltarea de boli cardiace, respiratorii și neurologice, precum și a diverselor forme de cancer.

Conform studiilor Agenției Europene pentru Mediu, „s-a constatat cu îngrijorare că toate pesticidele verificate au fost detectate în concentrații mai ridicate la copii decât la adulți”. Această observație te lasă perplex, din cauză că indică în cel mai tranșant mod că copiii de astăzi, viitorul nostru, au șanse mai reduse la o sănătate satisfăcătoare și chiar la viață. Asemenea concluzii trebuie să ne mobilizeze să luăm cele mai adecvate soluții, astfel încât să putem beneficia de recolte suficiente, dar și de calitate, nu doar estetice.

În paralel, trebuie să avem în vedere și protecția pe care ar trebui să le-o oferim și insectelor, în special albinelor, pe an ce trece mai afectate și în număr din ce în ce mai mic, prin reducerea acestor substanțe. Nu trebuie să omitem că de acestea depind mai multe procese din natură, cel mai important fiind polenizarea.

În sprijinul acestor observații, voi invoca datele unui studiu german care a evidențiat un declin de 76% al insectelor zburătoare în zonele protejate într-o perioadă de 27 de ani și a identificat pesticidele ca fiind unul dintre factorii acestei scăderi.

Din aceste motive, mă alătur și eu apelului lansat de către AEM pentru diminuarea dependenței de pesticide, pe cât este posibil, în fiecare gospodărie. Subliniez pentru cei refractari că nu doar România trebuie să ia astfel de măsuri urgente și salutare, ci și celelalte 26 de state membre.

Ca să avem o viață mai bună, trebuie să adoptăm cu toții alte modele de a practica agricultura, cum ar fi agroecologia.

Faptul că în statele cu agricultură puternic industrializată precum Austria, Germania și Franța, alături de Spania și Italia, au fost vândute cele mai mari cantități din majoritatea grupelor de substanțe active, pentru a susține randamentul culturilor, nu trebuie să servească, sub nicio formă, drept exemplu investitorilor români în acest domeniu de activitate de bază. Din contră, trebuie să ne ținem cât mai departe de astfel de măsuri iresponsabile și care nu provoacă decât pagube pe toate planurile vieții.

Diminuarea întrebuințării de pesticide va contribui la scăderea poluării apei, solului și aerului, decelerând subminarea biodiversității și dezvoltarea multor boli! Acordând mai multă atenție modului în care facem agricultură, investim în sănătatea și în viitorul nostru și al copiilor noștri!

„Veste bună pentru România – un nou pachet de susținere pentru fermieri”

Implicarea prim-ministrului liberal, Nicolae Ciucă, în rezolvarea problemelor cu care se confruntă fermierii români a fost esențială, în contextul în care afacerile acestora au fost grav afectate de importul și tranzitul grânelor din Ucraina pe teritoriul țării noastre.

În acest sens, este important de știut că oficialii Comisiei Europene au încheiat un acord provizoriu cu cele cinci state membre afectate de situația cerealelor din Ucraina, printre care și România, prin care se vine cu un nou pachet de susținere a fermierilor, în valoare de 100 de milioane de euro. Negocierea acestui nou pachet a fost posibilă după ce oficialii guvernamentali din cele cinci state afectate – România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia și Polonia – au transmis președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o scrisoare comună prin care s-a solicitat adoptarea de urgență a unui set de măsuri prin care să poată fi reduse dezechilibrele create în piață de importurile masive de cereale din țara vecină.

Așa cum am mai spus public, România rămâne alături de Ucraina în fața agresiunii rusești, iar abordarea Guvernului României în această problematică a fost una strict europeană. Consider că excesele unilaterale pot complica și mai mult situația, tocmai de aceea este de lăudat faptul că autoritățile române au avut o poziție corectă și echilibrată, astfel încât vom putea să le garantăm fermierilor români un sprijin mai consistent decât dacă am fi procedat individual în această speță.

Fondurile pe care le vor primi fermierii din România se adaugă celor 20 de milioane de euro alocate deja, jumătate bani europeni și jumătate de la bugetul de stat. Mai trebuie menționat, totodată, că prin acordul încheiat se stabilește retragerea măsurilor unilaterale luate de unele state europene și se permite interzicerea importului a patru produse agricole ucrainene: grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea-soarelui. De asemenea, un alt aspect important al acestui acord este acela că oficialii Comisiei Europene au prevăzut și o procedură accelerată de investigare a impactului pe piață, ceea ce va permite ca și pentru alte produse să poată fi luate măsuri de restricționare începând cu data de 5 iunie, dacă situația o va cere.

Prin această decizie a Comisiei Europene de stopare a importurilor de grâu, porumb, rapiță, floarea-soarelui și semințe de floarea-soarelui din Ucraina consider că vor fi protejate în mod real interesele producătorilor români de cereale, iar sprijinul UE pentru Ucraina nu va fi în niciun fel periclitat, în condițiile în care tranzitul cerealelor ucrainene prin țara noastră va fi permis în continuare.

Iată că este posibil să fie găsite soluții bune prin care să răspundem preocupărilor exprimate de fermierii români, dar și să sprijinim țara vecină în fața agresiunii Rusiei. Pentru aceasta este nevoie însă să renunțăm la populisme deșănțate și să dăm dovadă de luciditate, responsabilitate și coerență la nivel instituțional!

„Fermierii români au nevoie de sprijin real din partea Guvernului, nu de promisiuni populiste!”

Fermierii români au nevoie de sprijin real din partea Guvernului și de măsuri care să susțină agricultura României într-o perioadă extrem de dificilă în context european. În schimb, agricultorii primesc doar promisiuni populiste sau chiar au parte de măsuri aplicate cu incompetență. În loc să ajute producătorii locali, statul favorizează de foarte multe ori importurile de produse alimentare și agricole. Cea mai recentă dovadă a incompetenței Guvernului PNL–PSD–UDMR este reducerea cu 20% la prețul laptelui prin „schema plafonării”. În realitate, această măsură nu face altceva decât să adâncească criza cu care se confruntă consumatorii locali. Vom consuma și mai mult lapte din extern, în timp ce fermierii români își vor vinde în continuare laptele pe bani puțini, până vor ajunge să dea faliment. Într-o concurență cu laptele venit din export, din țări europene care subvenționează real acest domeniu, laptele românesc nu are nicio șansă, chiar dacă este, de cele mai multe ori, superior calitativ.

Soluția reală pentru a sprijini producătorii de lapte din România este acordarea unor ajutoare de stat care să compenseze diferența de subvenție pe care o primesc fermierii români în comparație cu nivelul de subvenție al fermierilor din Uniunea Europeană. Aceasta ar fi o măsură care ar genera o creștere a ofertei de lapte pe piață și automat va genera o scădere a prețului la raft. Fără o stimulare reală a producției românești, vom continua să consumăm lapte din export, de calitate proastă comparativ cu laptele românesc.

Aceeași situație putem spune că este și în cazul legumelor sau al cărnii. În piețele marilor orașe, roșia românească a fost înlocuită de mult cu roșia din Turcia. Carnea românească e tot mai rară în magazine și am ajuns să importăm 80% din necesarul de carne de porc.

De cele mai multe ori, România a negociat în genunchi cu Comisia Europeană subvențiile pentru agricultorii sau crescătorii de animale. În acest an, ministrul agriculturii, Petre Daea, a reușit „performanța” de a negocia despăgubiri pentru fermierii români în valoare de doar 10,5 milioane de euro de la Comisia Europeană. Este o sumă infimă, mult mai mică față de cât au primit Polonia sau chiar Bulgaria.

Actuala coaliție PNL–PSD trebuie să își asume dezastrul din agricultură, iar ministrul Petre Daea trebuie demis de urgență, pentru că a făcut prea mult rău fermierilor români.

Sperăm ca măcar la rocada guvernamentală să scăpăm de acest ministru incompetent, care a reușit să pună pe butuci agricultura României și care a fost ținut în funcție doar pentru că răspunde la comenzile unor baroni cu afaceri în agricultură.

„2 mai – (o altă) zi a jefuirii tineretului”

Ieri, 2 mai, a fost Ziua națională a tineretului. Dar cred că mai adecvat ar fi schimbarea numelui acesteia în Ziua jefuirii tineretului.

DNA a semnalat public că sunt probleme cu fundațiile pentru tineret și, cu toate că au trecut mai bine de 6 luni de la comunicatul de presă al DNA, autoritățile centrale nu au mișcat un deget. Din păcate, Ministerul Tineretului, condus de doamna Gabriela Firea, a ignorat complet această zi simbolică pentru tineri și nu s-a implicat în absolut nicio activitate pentru tineret. Ba mai mult de atât, anul acesta ministerul pe care îl conduce a adoptat zero politici pentru tineret. Și anul 2022, Anul european al tineretului, a fost un an ratat pentru tinerii români. În timp ce toți politicienii vor veni astăzi cu tot felul de discursuri patetice și demagogice, eu, alături de colegii din Forța Dreptei, voi depune un proiect legislativ care să aibă un impact real pentru tinerii din România.

Am prevăzut ca patrimoniul fostei UTC, care a ajuns pe mâna unor șmecheri care nu dau socoteală în fața nimănui, să fie în atenția exclusivă a Direcției Naționale Anticorupție,

după 20 de ani în care Guvernul României, prin Ministerul Tineretului, a neglijat total acest patrimoniu, refuzând să adopte regulamentul Legii nr. 146/2002.

Totodată, am prevăzut că cei prinși că au încălcat legea și au folosit acest patrimoniu în interes personal vor face minimum 5 ani de pușcărie, maximum 12 ani, cu executare. Cred că este un semn de normalitate ca hoții să stea în pușcărie, iar tinerii să poată beneficia de acest patrimoniu, pentru activități de tineret.

Și nu mă voi opri aici! Voi solicita și o comisie de anchetă a Camerei Deputaților privind activitatea fundațiilor pentru tineret. În acest sens, am pregătit un proiect de hotărâre, pe care îl voi înmâna și celorlalte partide de opoziție.

Cât trebuie să mai aștepte tinerii pentru ca acești profitori să fie trași la răspundere? Ce comisioane au politicienii care, odată ce ajung în funcții, protejează aceste grupuri de interese? Sunt niște întrebări la care trebuie să primim un răspuns! Iar dacă doamna Firea își închipuie că va fugi de această responsabilitate, așa cum a făcut-o cu reporterii Pro TV, se înșală amarnic!

„Partidul Național Liberal crește capacitatea administrativă a UAT-urilor din județul Constanța”

Unul dintre principiile administrației publice locale este aducerea serviciilor cât mai aproape de cetățean, pentru a-i economisi timpul pe care este nevoit să-l consume în treburile curente pe care le are cu instituțiile publice locale. În îndeplinirea acestui deziderat, comuna Adamclisi, cu o importanță istorică deosebită pentru patrimoniul nostru cultural, va beneficia de un nou sediu al serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, ceea ce va aduce o adevărată îmbunătățire pentru locuitorii din Adamclisi, care nu vor mai fi nevoiți să parcurgă 50 de kilometri pentru a putea să își schimbe buletinul, serviciile oferite urmând să fie extinse și către localitățile limitrofe.

Deschiderea acestui serviciu va însemna scutirea locuitorilor de a face drumuri la Băneasa, așa cum au procedat până acum.

Le urez succes celor care vor lucra la acest serviciu din Adamclisi și le doresc să elibereze cât mai multe certificate de naștere și cărți de identitate, pentru că o comună este bogată atunci când crește la număr.

Preocuparea mea și a colegilor din PNL este să dezvoltăm fiecare localitate din județul nostru, astfel încât să putem aduce cât mai aproape serviciile publice de cetățeni, adică de cei care plătesc taxe și impozite. Serviciul public comunitar de evidență a persoanelor din Adamclisi, deși poate părea ceva insignifiant pentru unii, este cu adevărat un pas mare pentru locuitorii de acolo și administrația locală.

Partidul Național Liberal a demonstrat că este principala forță politică modernizatoare în județul Constanța, pentru că noi avem cei mai competenți și abili oameni în administrația publică locală. Vom continua munca de până acum cu aceeași acribie, pentru cetățenii care ne-au votat și în slujba cărora suntem. Județul Constanța este o zonă de importanță extrem de mare pentru economia, turismul, agricultura și securitatea energetică românească, iar cu toate astea potențialul său nu s-a epuizat.

„Salutăm ieșirea Chișinăului din Acordul privind Televiziunea MIR a CSI! Așteptăm retragerea completă a Republicii Moldova din CSI!” Am primit cu deosebită bucurie vestea că Parlamentul de la Chișinău a denunțat Acordul privind participarea sa la Televiziunea MIR a Comunității Statelor Independente, CSI.

Republica Moldova rămâne încă prinsă în chingile sufocante ale CSI, care este o construcție imperială de substituție, înființată la 21 decembrie 1991 și controlată de la Kremlin. Ea funcționează asemenea unui SRL geopolitic, în care Moscova deține pachetul majoritar. La nivelul Consiliului șefilor de stat și al Consiliului șefilor de guvern, Moscova deține 51% din voturi, iar celelalte 8 state membre dețin împreună 49%. Republica Moldova, care a aderat la CSI în 1994, deține 3% din voturi.

Trei state din 12 au părăsit deja CSI – Turkmenistanul, în 2005, Georgia, în 2009 și Ucraina, în 2019. Acum a venit rândul Republicii Moldova să iasă din CSI. Cu atât mai mult cu cât, după ieșirea Ucrainei din CSI, Republica Moldova nu mai are frontieră directă cu niciun alt stat membru al acestei comunități.

Este bine că această procedură a început cu denunțarea Acordului privind Televiziunea MIR a CSI, care reprezintă un instrument de propagandă rusă în războiul hibrid purtat de Moscova contra Republicii Moldova.

Amintim, în context, că Republica Moldova prevăzuse în bugetul pe anul curent suma de 2,6 milioane de lei moldovenești pentru Televiziunea MIR. În total, între anii 2000 și 2022, Chișinăul a vărsat în bugetul acestei televiziuni controlate de Moscova peste 40 de milioane de lei.

Cu o rândunică nu se face însă primăvara. Este necesar ca Parlamentul local de la Chișinău să denunțe și alte acorduri CSI, prin care Moscova deține pârghii de influență și control. Menținerea sau retragerea Republicii Moldova din CSI reprezintă un test de europenitate și patriotism. Procedurile de retragere completă din CSI durează minimum un an din momentul declanșării lor. Astfel, îndemnăm în mod ferm și repetat autoritățile de peste Prut să demareze cât mai repede posibil aceste proceduri.

Ca gest formal, care să confirme clar înscrierea autorităților de la Chișinău pe linia euroatlantică, ne-am aștepta ca Guvernul și Ministerul Culturii să adopte o decizie privind demontarea singurului monument al CSI din lume, ridicat de regimul Voronin în localitatea Leușeni, fără autorizațiile necesare. Această bornă geopolitică împlântată în solul Basarabiei, la frontiera actuală a Uniunii Europene și a NATO, este o adevărată rușine.

Salutăm ieșirea Chișinăului din Acordul privind Televiziunea MIR a CSI, dar considerăm că acest pas nu este suficient. Părerea noastră neclintită este că Bucureștiul și Chișinăul trebuie să acționeze ferm și consecvent pentru crearea spațiului informațional comun. În acest scop, este necesară înființarea unui post de televiziune comun, după modelul altor posturi transfrontaliere, ca TV5 sau ARTE, pentru a apropia și mai mult cele două maluri ale Prutului și pentru a putea contracara în mod eficient propaganda, dezinformarea și manipularea mediatică practicate în spațiul românesc de către Federația Rusă.

Locul Republicii Moldova și al locuitorilor ei nu este în CSI. Locul acestor frați ai noștri este acolo unde a stabilit Dumnezeu de la început, alături de ceilalți români din țaramamă, România, în spațiul euroatlantic de stabilitate, securitate și prosperitate.

„Comasarea alegerilor din 2024”

Se tot vorbește în ultima perioadă despre comasarea alegerilor locale cu cele generale. Este o idee mai veche, care a tot fost vânturată de către cei care s-au aflat la guvernare și care începeau să scadă în sondaje. Știm că a mai fost această propunere și în 2020, iar Curtea Constituțională a spus atunci că legea prin care se dispunea comasarea încălca prevederile Constituției României.

Există însă o dorință a colegilor de la PNL de a promova această comasare, în pofida deciziei Curții Constituționale. Mă gândesc că, probabil, speră că astfel vor avea o șansă în plus în anul electoral 2024. Eu personal consider că, în loc să își consume energiile pe acest subiect, ar fi mai eficient dacă și-ar canaliza aceste energii către actul de guvernare. Dacă miniștrii PNL vor guverna bine, atunci sunt convins că oamenii vor aprecia acest lucru și îi vor vota la viitoarele alegeri. Noi, la PSD, ne gândim mai mult la ce vom prezenta alegătorilor în alegeri, adică la ce trebuie să facem acum pentru o bună guvernare.

Ca să închidem acest subiect al comasării alegerilor, voi prezenta acum principalele motive legale și constituționale care ne arată de ce nu este viabil un astfel de proiect.

Comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare ar fi posibilă fie dacă le amânăm pe unele, respectiv pe cele locale, fie dacă le devansăm pe celelalte, respectiv parlamentarele. Să le luăm pe rând.

Alegerile locale pot fi amânate într-o singură situație, respectiv în cazul în care s-ar institui o stare de urgență, de asediu sau de război. Nu suntem în niciuna dintre aceste ipostaze și sper să nici nu fim în anul viitor. Alegerile locale au mai fost amânate în timpul pandemiei, când a existat un motiv real rezonabil, care împiedica organizarea alegerilor la termen, respectiv izbucnirea pandemiei, cu un virus necunoscut la acea dată, când nu știam nici care pot fi consecințele asupra sănătății publice, nici cum să ne protejăm adecvat în cazul organizării alegerilor. Pentru 2024 ar trebui să inventăm o situație de criză, în baza căreia să amânăm alegerile locale. Ar fi însă necesar ca acea criză să se suprapună cu alegerile locale, iar condițiile existente să nu permită organizarea alegerilor. Deci nu putem merge pe această variantă.

A doua situație, respectiv devansarea alegerilor parlamentare, ar fi și mai greu de realizat. Potrivit Constituției, alegerile parlamentare trebuie organizate în cel mult 3 luni de la încetarea mandatelor parlamentarilor. Deci, dacă am vrea să le devansăm, ar trebui ca Parlamentul să fie dizolvat cu mai puțin de 3 luni înainte de data alegerilor locale. Dar acest lucru nu ar mai fi posibil, pentru că, potrivit aceleiași Constituții, dizolvarea Parlamentului nu se poate face în ultimele 6 luni de mandat ale președintelui. Prin urmare, pentru devansarea alegerilor generale, ar trebui ca domnul președinte Iohannis să își dea demisia, să se organizeze alegeri prezidențiale, iar noul președinte ales ar trebui să declanșeze procedura dizolvării Parlamentului, astfel încât aceasta să aibă loc cu o lună înainte de alegerile locale. Un astfel de plan este o utopie politică.

Din punct de vedere practic, este imposibil să suprapunem cele două date ale alegerilor locale și generale. Ca să nu mai vorbim despre celelalte aspecte ridicate de Curtea Constituțională, cum ar fi restrângerea dreptului de vot, pentru că s-ar vota pe șase buletine de vot și nu ar fi timpul necesar pentru ca toți cetățenii să își exercite dreptul la vot.

De aceea, fac apel la colegii de coaliție să ne concentrăm mai mult pe actul de guvernare decât să agităm spiritele inutil cu această comasare a alegerilor, care e, practic, imposibil de realizat. Cred că, dacă ne vom face treaba bine la Guvern și în Parlament, vom obține mai multe voturi decât speră unii că s-ar putea obține prin astfel de combinații electorale.

Să ne câștigăm voturile prin ceea ce facem în favoarea cetățenilor!

„La mulți ani presei libere!”

Conform bilanțului anual al Organizației Reporteri fără Frontiere, RSF, numărul jurnaliștilor închiși în țările din întreaga lume a atins un nou record în 2022, ajungând la 533. Acest nivel urcă în continuare față de anul precedent, care înregistrase deja un număr istoric de jurnaliști închiși, 488.

În plus, numărul jurnaliștilor uciși a crescut în 2022, ajungând la 57, mai ales ca urmare a conflictului din Ucraina. Această cifră reprezintă o creștere față de nivelul „istoric scăzut” înregistrat în 2021 (48) și 2020 (50).

Cu ocazia Zilei internaționale a presei libere, doresc să ne aducem aminte că jurnalismul este piatra de temelie a democrației. O societate bine informată este o condiție prealabilă pentru o democrație funcțională. De aceea jurnalismul este atât de important. El permite cetățenilor să ia decizii informate cu privire la politicile care le afectează viața.

Jurnalismul este esențial pentru o serie de motive. El ține oamenii informați cu privire la ceea ce se întâmplă în lumea din jurul lor. Într-o societate complexă și tot mai globalizată, este mai important decât oricând să fim conștienți de ceea ce se întâmplă dincolo de comunitatea noastră imediată. De asemenea, jurnalismul joacă un rol important în a-i ține responsabili pe cei aflați la putere. Jurnaliștii sunt critici în menținerea aleșilor și agențiilor guvernamentale cinstite la nivel local, regional și național.

În plus, jurnalismul ajută la crearea unei cetățenii bine informate, care este esențială pentru funcționarea oricărei democrații. Într-o lume în care informațiile sunt din ce în ce mai disponibile, este mai important ca niciodată să fim capabili să filtrăm zgomotul și să găsim surse de informații de încredere.

Cu toate că practica jurnalismului s-a schimbat drastic în ultimii ani, importanța lui nu a scăzut. Dimpotrivă, unii susțin că jurnalismul este mai important decât oricând. Mai mult, odată cu apariția social media, oricine poate fi un jurnalist.

Nu toată lumea practică jurnalismul responsabil. De aceea, este esențial să avem jurnaliști profesioniști care respectă standardele etice și raportează știrile obiectiv. Jurnalismul responsabil este vital pentru a menține societatea informată și pentru a asigura că puterea este ținută responsabilă.

În concluzie, jurnalismul este vital pentru orice societate care valorifică adevărul, transparența și responsabilitatea. Așadar, în această zi importantă, țin să le mulțumesc tuturor jurnaliștilor și organizațiilor de presă care lucrează pentru a păstra cetățenii informați și pentru a menține puterea responsabilă. Fără voi, democrația noastră ar fi mai puțin robustă și mai puțin liberă.

Cinste vouă!

„Înmatricularea și radierea autovehiculelor în sistem online, un pas esențial în evoluția digitală a României”

Guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă a publicat în consultare publică Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative în scopul furnizării de servicii publice electronice aferente înmatriculării vehiculelor în România. Acest document este deosebit de

important în vederea realizării digitalizării înmatriculării și radierii autovehiculelor, un proiect esențial inițiat de Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Îndeplinirea mecanismelor privind simplificarea proceselor administrative și dezvoltarea digitală a serviciilor publice și a procedurilor interne de lucru constituie o prioritate asumată de Guvernul României, prin programul de guvernare, fiind, în același timp, un obiectiv primordial al PNL, care, prin reprezentanții săi guvernamentali, a demarat și dinamizat reforma digitalizării României.

În termen de maximum un an după adoptarea actului normativ, MAI va dezvolta o platformă prin care se vor operaționaliza înmatricularea și radierea online a autovehiculelor. În prima fază de implementare a proiectului, aceasta va fi aplicabilă autovehiculelor deja înmatriculate în România, ulterior sistemul urmând să fie accesibil tuturor mașinilor, fie că sunt noi, fie că sunt achiziționate din străinătate.

Consider că înmatricularea și radierea autovehiculelor în sistem online reprezintă un pas concludent făcut de țara noastră în evoluția digitală a instituțiilor publice, demersul înscriindu-se în seria funcționării aplicației ghișeul.ro și a obținerii cazierului judiciar online gratuit, programe care sunt deja funcționale.

Apreciez ținta asumată de PNL privind schematizarea vieții cetățenilor, prin facilitarea accesului acestora la o relație directă mult mai practică și ușoară cu serviciile publice oferite de autoritățile statului.

În aceste condiții, o parte însemnată a prestațiilor statului destinate publicului larg vor fi realizabile online, 7 zile din 7, 24 de ore din 24, astfel încât populația să câștige timp și bani, prin eliminarea barierelor birocratice de până acum. Cu certitudine, interconectarea, fără intermediari, dintre oameni și stat le va conferi românilor o serie de avantaje imediate, legate de înlesnirea vieții de zi cu zi.

În consecință, sunt convinsă că aplicarea acestui proiect va conduce la rezolvarea comodă a treburilor legate de comunicarea cu instituțiile statului, precum și la creșterea gradului de confort al cetățenilor.

„Legile educației”

Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților a finalizat dezbaterile pe legile educației, urmând ca săptămâna viitoare să fie votate în plenul Camerei Deputaților, iar apoi vor intra la Senat, Camera decizională, pentru dezbatere și vot final.

Au fost dezbateri intense în comisia în care și eu sunt membru, în care s-au discutat sute de amendamente, iar PSD a venit cu o serie de amendamente importante, precum:

– Consolidarea învățământului dual, școlile profesionale, pe coordonate funcționale, practice, care vor permite companiilor, mediului de afaceri să se implice și să formeze lucrători specializați.

– Instituirea posibilității angajării cu jumătate de normă a elevilor la operatorii economici aflați în relație cu școlile, această activitate prestată fiind echivalată cu orele de instruire practică.

– Elevii care doresc să lucreze în condițiile prevăzute, precum și tutorii de la agenții economici care îi instruiesc pe copii sunt avantajați prin scutirea de la plata impozitului pe venit.

– De asemenea, tot pentru susținerea învățământului dual, s-a instituit prevederea ca unitățile de învățământ să poată încheia contracte cu unul sau mai mulți operatori economici și cu una sau mai multe unități administrativteritoriale.

– Consolidarea liceelor tehnologice agricole și silvice.

– Sprijin educațional pentru copiii românilor din diaspora, prin introducerea cursurilor de „Limbă, Cultură și Civilizație Românească”.

– Clase de excelență: examen național pentru admiterea la licee pentru 50% dintre locurile disponibile (clase de elită), iar diferența se ocupă prin repartizarea computerizată, ca și până acum.

– Perfecționarea cadrelor didactice.

– Reglementarea religiei ca materie opțională, inclusiv pentru bacalaureat.

– Întărirea siguranței în școli prin instalarea de camere video în sălile de clasă, precum și prin acordarea de sancțiuni graduale pentru cei care comit abateri disciplinare.

– Reintroducerea cabinetelor stomatologice în școli, pe lângă cele medicale.

Obiectivul tuturor, al întregii clase politice, dar și al societății, este adoptarea unor legi ale educației care să crească calitatea educației în România, să reducă abandonul școlar și analfabetismul funcțional, să ofere condițiile optime pentru elevi și profesori, astfel încât procesul educațional să fie unul util pentru dezvoltarea personală și profesională a elevilor și studenților.

Îmi doresc ca Senatul, în calitate de Cameră decizională, să consolideze aceste legi, astfel încât România să beneficieze de un sistem educațional calitativ și durabil.

„Istoria se repetă!”

Un politician român, Nicolae Lupu, de profesie medic, activ în Partidul Țărănesc, apoi membru în conducerea Partidului Național-Țărănesc, aflat în opoziție, cerea, în perioada interbelică, de la tribuna Parlamentului, să se stopeze risipa din bani publici.

Într-o perioadă în care criza economică începuse, liderii partidelor de opoziție cereau reducerea cheltuielilor: „Nu ne este permis să ne îmbuibăm în lux... Apăi, domnilor, Poincaré, în Franța, nu merge la teatru cu mașina Președinției Consiliului, ci cu taximetrul... Opt automobile, pentru opt miniștri – căci atâți vă trebuie – câte unul la prefect! Cine vrea să se plimbe, să se plimbe pe cheltuiala lui proprie! Pe urmă, domnilor, să încetăm odată cu această epidemie de misiuni în străinătate. Apoi, înainte, domnilor, plecau în străinătate un Alecsandri, un Kogălniceanu și plecau pe socoteala lor proprie, nu plecau pe bugetul Statului.

Dar acum, de când cu Societatea Națiunilor – la care am auzit că ați trimis vreo 27 de delegați –, a ajuns o adevărată epidemie... Plătește contribuabilul... Credeți d-voastră că țara nu vede, țara nu numără... Nimic nu este mai grav într-un popor decât atunci când își pierde încrederea în conducătorii săi.”

Dr. Nicolae Lupu era de părere că: „Dacă cerem țăranului și ultimul ban, nu ne este permis să ne îmbuibăm în lux. Trebuie cu toții să ne punem cenușă pe cap. Dacă cerem contribuabilului ultima picătură de sânge, nu avem dreptul să ne prezentăm în fața lui cu avantagii, ci, dimpotrivă, deopotrivă cu ei, și aceasta până când vom reuși ca, ridicând bogăția țării, să ridicăm și bugetul general al Statului...”.

O primă măsură era plafonarea salariilor. Din punctul său de vedere, niciun cetățean nu avea voie să încaseze un salariu mai mare de 30.000 de lei lunar.

Cât adevăr și astăzi în cele spuse de liderul țărănist! Liderii partidelor politice aflate la guvernare astăzi ar trebui, în această perioadă de criză economică, care este vizibilă și se simte în toate domeniile, dar care nu există în declarațiile dumnealor, să studieze mai atent istoria României dintre cele două războaie mondiale! Poate găsesc soluții pentru rezolvarea problemelor economice actuale!

„Comasarea alegerilor de anul viitor, un subiect fals, inexistent pentru PSD”

Subiectul comasării alegerilor de anul viitor nu există pe agenda Partidului Social Democrat, răspunsul nostru fiind „nu”, indiscutabil și fără echivoc!

În accepțiunea noastră, nu este cazul, nu se poate din punct de vedere practic și constituțional și nici nu este necesar să bulversăm populația, prin tot felul de artificii legislative.

În consecință, comasarea alegerilor este o temă falsă, menită să trimită românii pe piste false și să le abată atenția asupra anumitor probleme nerezolvate. Din niciun punct de vedere prin prisma căruia ar fi analizată această problemă nu are o rezolvare, cel puțin din simplul motiv că este imposibil de realizat sub aspect constituțional.

Singura variantă în care ar fi probabilă comasarea alegerilor din 2024 ar fi fie instituirea stării de criză pentru amânarea alegerilor locale, fie demisia actualului președinte și declanșarea anticipatelor de către șeful statului nou-ales, în vederea devansării scrutinelor. Pentru corecta informare a opiniei publice și a tuturor decidenților politici care lansează asemenea idei utopice și fără acoperire legală, românii trebuie să știe că anticipatele nu se pot organiza în ultimele 6 luni ale mandatului actualului președinte, atunci când sunt programate, la termenul prevăzut de reglementările în vigoare, alegerile locale.

Nici măcar argumentul forțat al așa-ziselor reduceri ale cheltuielilor electorale nu este susținut, fiind respins de CCR, pe considerentul că o astfel de economie la buget nu justifică restrângerea unor drepturi constituționale. Astfel, Decizia CCR nr. 51/2012 stipulează următoarele: „Importanța și necesitatea măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare într-un context de criză economică – incontestabile, de altfel, nu se pot constitui însă în argumente care să susțină, în orice condiții, restrângeri ale exercițiului unor drepturi sau ale unor libertăți sau care să susțină măsuri de natură a afecta principii fundamentale ale statului de drept.”

În concluzie, polemicile apărute pe această temă sunt nule și neavenite, atât în contextul actual, cât și din punct de vedere legal. Alegerile europarlamentare sunt programate mult prea devreme față de cele locale pentru ca ele să fie organizate în aceeași zi, în timp ce localele nu pot fi comasate cu generalele.

De altfel, nu am fi susținut asemenea demers nici dacă ar fi fost constituțional, deoarece formațiunea noastră și-a dovedit din plin capacitatea, viziunea și coerența în îndeplinirea obiectivelor din ultimul an și jumătate, de când am intrat la guvernare.

PSD reiterează că voturile se câștigă prin eficiența actului de guvernare, capitol la care noi ne-am făcut foarte bine treaba până acum, și în nicio situație prin manevrarea alegerilor, astfel încât partidele aflate la putere să își creeze anumite avantaje din start.

„Reorganizarea administrativă a țării trebuie făcută pentru a aduce dezvoltare, nu pentru a face economii!”

Salut inițiativa mediului de afaceri din România, care a deschis discuția asupra unei reforme administrative structurale, care să implice și o reorganizare administrativteritorială a țării. Modelul administrativ conceput în perioada comunistă nu mai răspunde în niciun fel nevoilor de dezvoltare ale țării noastre și împiedică realizarea unui act administrativ de calitate, de care să beneficieze cetățenii, plătitori de impozite și taxe.

Din păcate, această discuție se poartă doar atunci când bugetul are probleme de finanțare, iar eventuala reorganizare este privită exclusiv în cheia economiilor financiare care s-ar înregistra la buget. Reforma administrativă nu trebuie să pornească de la obiectivul desființării de consilii județene și primării, de la transformarea unor orașe în comune și a unor comune în sate. România este puternic ruralizată și nu cred că prin reorganizare ne dorim o ruralizare și mai puternică.

Reforma administrativă și reorganizarea administrativteritorială trebuie să demareze de la obiective bine definite, de dezvoltare și de eliminare a decalajelor dintre județele țării. O unificare administrativă a unităților teritorialadministrative trebuie să conducă la o nouă structură administrativă, mai puternică, mai modernă, mai dezvoltată și cu o infrastructură interconectată. O reorganizare administrativă trebuie să facă din două comune sărace una bogată, nu una mai mare și mai săracă.

Pentru realizarea unei asemenea reforme majore sunt necesare un consens politic larg, al celor mai mari partide politice din România, precum și voința cetățenilor. Personal, pentru locuitorii județului Caraș-Severin îmi doresc ca o reformă administrativă reală să aducă și o mai bună finanțare a administrațiilor publice locale, astfel încât comunitățile locale să se poată bucura de investiții publice relevante pentru cetățeni: școli modernizate și locuri de joacă pentru copii, unități sanitare moderne și dotate, salubritatea localităților și management responsabil al deșeurilor.

Așadar, pentru mine, reforma administrativă trebuie să însemne o creștere a calității actului administrativ și o creștere a calității vieții pentru români. Dacă vom face reforme doar de dragul de a le face, atunci efectele pozitive vor întârzia să apară.

„23 de ani de existență a Transgaz”

Săptămâna trecută, Societatea Națională de Transport Gaze Naturale a împlinit 23 de ani de activitate. În cele peste două decade de existență, SNTGN Transgaz – S.A. a reprezentat un pol esențial în asigurarea aprovizionării românilor și a infrastructurii critice, elemente vitale pentru securitatea energetică a României. Această companie a fost în continuă mișcare și s-a dezvoltat cu fiecare an de activitate, performând din ce în ce mai bine.

Dacă în anul 2000 Sistemul național de transport avea aproximativ 11.000 de kilometri de rețea de conducte pentru transportul gazelor naturale, astăzi România ocupă locul al patrulea în clasamentul operatorilor de transport și sistem gaze naturale din Uniunea Europeană, dacă măsurăm lungimea rețelei de transport gestionate, adică aproximativ 14.000 de kilometri de conducte principale de transport și conectări pentru alimentarea cu gaze naturale.

În ultimul comunicat de presă, conducerea companiei Transgaz a afirmat că vizează investirea a peste 3,2 miliarde de euro în următorii 10 ani pentru dezvoltarea Sistemului

național de transport, în ceea ce privește dezvoltarea strategică și sustenabilă a infrastructurii de transport gaze naturale din România și conformarea sa la cerințele reglementărilor europene privind Acordul verde european și decarbonizarea.

De asemenea, în ultimii ani, Transgaz a implementat investiții strategice în România și în Republica Moldova, ceea ce a consolidat securitatea energetică a regiunii și a Uniunii Europene, lucru extrem de important, vedem acum, pentru perioada nefastă ce o traversăm.

Am convingerea că Transgaz își va face în continuare treaba foarte bine, pentru că țara noastră are obiective importante de atins, cel mai mare fiind transformarea României într-o adevărată putere regională și pol de stabilitate din perspectivă energetică. Trebuie să ne reamintim că în județul Buzău, la Caragele, există un zăcământ de aproximativ 30 de miliarde de metri cubi de gaze, încă neexploatat, din cauză că Transgaz a trebuit să cumpere participația Exxon din Marea Neagră. Rezerva de gaze onshore de la Caragele ne poate asigura consumul intern pe aproximativ doi ani de zile, fiind extrem de importantă pentru noi exploatarea acestui zăcământ.

Vreau să închei prin a transmite la mulți ani Societății Naționale de Transport Gaze Naturale din România și a le mulțumi femeilor și bărbaților de acolo, care zilnic lucrează pentru ca România să fie sigură și stabilă pe acest palier, ba chiar să fie și un jucător important în regiune.

„Contextul geopolitic și macroeconomic impune o rediscutare a PNRR”

De la momentul adoptării Planului național de redresare și reziliență al României, situația economică și politică din regiunea noastră a suferit schimbări radicale. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a modificat toate perspectivele macroeconomice, în urma apariției unei noi crize cu efecte deosebite în plan energetic, în plan agroalimentar, inclusiv în lanțurile de aprovizionare și în schimburile comerciale, cu impact major în creșterea prețurilor. De aceea, o discuție cu Comisia Europeană pe marginea prevederilor stipulate în PNRR trebuie să aibă loc.

Orice discuție pe marginea modificării PNRR va include, printre altele, introducerea capitolului REPowerEU, ce aduce României o finanțare nouă, de 1.440.391.220 de euro pentru investiții strategice în domeniul-cheie al siguranței energetice, care să permită crearea unor ecosisteme de producție și stocare a energiei curate (hidroenergie, fotovoltaice). În plus, o discuție imperioasă va trebui făcută pe marginea modificărilor necesare ca urmare a schimbării contextului, precum diminuarea indicatorilor cantitativi aferenți țintelor și jaloanelor cu menținerea alocării financiare pentru investiție, în urma creșterii prețurilor și/sau întreruperii lanțurilor de aprovizionare sau modificarea termenelor de realizare a țintelor și jaloanelor ca urmare a întârzierilor înregistrate în termenele de livrare sau în procesul desfășurării licitațiilor.

La momentul acesta, România a finalizat etapa dialogului cu Comisia Europeană privind plata celei de-a doua tranșe de plată din PNRR, în valoare totală netă de 2,81 miliarde euro. Cererea de plată vizează 51 de jaloane și ținte. De la debutul implementării planului au fost deja semnate peste 8.500 de contracte cu beneficiarii PNRR, în valoare de 11 miliarde de euro.

Spre disperarea criticilor, situația în cadrul PNRR este stabilă, iar Guvernul României, condus de PNL, a fost în măsură să îndeplinească cu succes până în acest moment un număr de 72 de ținte și jaloane, care aduc în conturile României aproximativ 10 miliarde de euro.

De asemenea, sunt în curs de realizare alte 79 de ținte și jaloane, care vor aduce suplimentar 2,5 miliarde euro până la finalul acestui an. Acești bani vor fi folosiți pentru dezvoltarea și modernizarea de care țara noastră are nevoie, dar și pentru a continua parcursul bun pe care l-am avut în ultimii ani, de la aderarea la Uniunea Europeană, care a făcut din România țara cu cea mai mare creștere a PIB-ului din regiune, după Polonia, fiind astăzi considerați o țară „high income economy”, iar perspectivele sunt optimiste.

„Tinerii, o soluție pentru România, într-o perioadă a crizelor suprapuse”

Data de 2 mai este dedicată Zilei naționale a tineretului. De tinerii noștri depind, în mare măsură, soarta și viitorul României. Ei sunt cei care întotdeauna dau tonul schimbării în societate. Ei sunt cei care contribuie la dezvoltarea economică a țării, pentru că înțeleg mai repede încotro se îndreaptă lumea și se adaptează din mers vremurilor.

Cred cu tărie că tinerii sunt viitorul României și trebuie să le creăm oportunități de dezvoltare aici, la ei acasă. Orice guvern trebuie să ofere tinerilor oportunități prin care să se asigure că aceștia nu sunt doar liderii de mâine, ci și agenții schimbării de astăzi.

Fie că discutăm despre soluții prin care tinerii au acces egal la educație, fie că vorbim despre modalități prin care putem consolida rolul tinerilor în societate prin programe de dezvoltare personală, fie că le oferim tinerilor cu veleități antreprenoriale posibilitatea și instrumentele necesare pentru a dezvolta un start-up, prin toate aceste lucruri investim în potențialul uriaș al următoarei generații.

Tinerii sunt adesea vocile care susțin necesitatea ca societățile din care fac parte să progreseze și să se îmbunătățească. Vocea lor este una puternică, fie că este vorba despre problemele ce țin de drepturile omului, de tehnologie, schimbări climatice sau asistență medicală.

Tinerii văd o lume cu posibilități infinite. Depinde numai de noi dacă ne angajăm să îi susținem în realizarea tuturor proiectelor pe care le au în minte pentru a crea o societate mai bună. Pentru că, dacă nu o vom face, ei nu ne vor aștepta, ci vor lua măsuri pentru a face ceea ce consideră ei că este corect pentru lumea în care trăiesc și pe care și-o doresc.

Scopul nostru este mereu acela de a găsi modalități prin care putem dezvolta societatea, economia. Este adevărat, fără aceste lucruri ne-ar fi imposibil să facem față lumii în care trăim.

În centrul preocupărilor mele se află identificarea modurilor prin care tinerii își pot găsi un rost aici, la ei acasă. Ei au un rol important în construirea unui viitor mai bun, mai incluziv aici, la ei acasă. Avem mai multe inițiative și vă asigur că voi depune toate eforturile să menținem drept prioritate realizarea politicilor pentru tineri.

Vom lucra și vom face tot posibilul să ieșim din toate crizele puternici și cu o generație pregătită să dezvolte România!

„Președinta Ungariei a inaugurat o statuie ilegală la Carei. Primarul UDMR a fost amendat și obligat să o dărâme”

În data de 11 aprilie 2023, am prezentat în plenul Camerei Deputaților o declarație politică intitulată „Președinta Ungariei pune iar paie pe foc”, în care am relevat, în esență, că, în

ziua următoare, în plină Săptămână Mare a românilor, șefa statului vecin, Katalin Novák, urmează să se preteze la o noua acțiune provocatoare, prin efectuarea unei vizite declarate private în municipiul Carei din județul Satu Mare, al cărei scop era inaugurarea unei statui a poetului și politicianului Ferenc Kölcsey, cunoscut ca autor al imnului actual al Ungariei.

Ca și în primăvara anului trecut la Cluj-Napoca și la Alba Iulia, Președinta Ungariei a efectuat o vizită declarativ privată, fără să înștiințeze și să solicite agreementul autorităților române, conform uzanțelor internaționale. Am prezentat mai multe argumente că amplasarea acestei statui nu este justificată și oportună. Ferenc Kölcsey nu a avut nicio legătura cu orașul Carei, fiindcă s-a născut în localitatea Săuca, situată la aproximativ 50 de kilometri, și-a făcut studiile liceale la Satu Mare, unde există o statuie și un liceu cu numele său, iar studiile universitare la Budapesta. Nu a existat nicio legătură nici între data dezvelirii statuii și data nașterii sau morții autorului imnului Ungariei.

Pe de altă parte, a existat o statuie a lui Kölcsey în parcul castelului din Carei, alături de statuile altor personalități ale istoriei și culturii maghiare. Primarul Careiului, Jenő Kovács, un UDMR-ist uns cu toate alifiile și versat în rele, inclusiv în șovinisme și separatisme, a invocat că această statuie s-ar fi deteriorat, dar, în acest caz, ar fi trebuit să amplaseze statuia nouă în locul în care s-a aflat inițial. Primarul Jenő a ținut să o amplaseze însă în fața primăriei, pe strada mare, ca să dea de înțeles lumii că s-ar afla într-un oraș maghiar, deși circa 40% din locuitori sunt de naționalitate română. Este vorba deci despre o țâfnă și ambiție personală a primarului Jenő, care au fost alimentate de la Budapesta, inclusiv financiar, fondurile necesare realizării și amenajării statuii fiind asigurate de Guvernul Ungariei.

După o săptămână de la eveniment, am prezentat o declarație politică intitulată „Președinta Ungariei a primit o lecție meritată la Carei”, în care am prezentat derularea festivității, insistând asupra modului în care au fost primiți și tratați Președinta Ungariei și amfitrionii cu cetățenie română, primarul urbei și liderul UDMR, Kelemen Hunor, vicepremier al Guvernului României, de către sutele de români veniți din Carei și din alte zone ale țării. Primarul Jenő și vicepremierul Kelemen au fost huiduiți continuu și au fost etichetați „trădători”, fapt care le-a cam subțiat vocile și i-a făcut să vorbească trepidând vizibil cu partea de mijloc a corpului.

Președinta Katalin Novák a fost huiduită în reprize, dar după discurs aceasta s-a îndreptat provocator spre grupul mai numeros și compact de români, care i-au strigat „Pleacă!”, „Afară!” și „Du-te-n pustă”. Aproape instantaneu, cei 10-12 bodyguarzi proprii, cam tinerei și vădit timorați, au deschis umbrelele și au introdus-o rapid în autoturismul cu care venise, care a plecat în trombă. Primarul Jenő a rămas dezorientat pe platou, neștiind de ce președinta Katalin Novák a plecat în grabă, fără să-și ia rămas bun. În această declarație am semnalat și că, potrivit unor surse locale, primarul municipiului Carei a fost amendat pentru că a amplasat statuia lui Kölcsey încălcând legislația în materie.

Tot atunci am adresat o interpelare ministrului culturii, Lucian Romașcanu, având ca obiect „Legalitatea amplasării statuii poetului Ferenc Kölcsey în municipiul Carei”. Prin această interpelare, am solicitat să se dispună verificări asupra legalității recentei amplasări a statuii poetului și politicianului Ferenc Kölcsey în fața Primăriei Municipiului Carei și să mi se comunice dacă au fost solicitate și obținute autorizația de construcție și avizele necesare, inclusiv din partea Ministerului Culturii, precum și măsurile dispuse și sancțiunile aplicate. Conform Direcției Județene pentru Cultură Satu Mare, statuia poetului și politicianului Ferenc Kölcsey nu este conformă cu avizul Ministerului Culturii nr. 2/MFP/2023, iar, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 7204/11.04.2023, primarul municipiului Carei a fost sancționat cu amendă în valoare de 10.000 lei și s-a dispus, ca sancțiune complementară, „desființarea lucrărilor și aducerea terenului la starea inițială”.

În concluzie, Președinta Ungariei a participat la o acțiune nelegală și inoportună pe teritoriul României, primarul Careiului este bun de plată, iar statuia autorului imnului Ungariei poate fi și trebuie demolată.

## „Să votăm cu inima!”

Începând cu anul 1996, la data de 4 mai este sărbătorită Ziua națională a inimii, eveniment inițiat de Academia de Științe Medicale, pentru a crește gradul de conștientizare publică privind riscurile afecțiunilor cardiovasculare.

Anual, din cauza bolilor cardiovasculare, la nivel global sunt înregistrate peste 19 milioane de decese, în Europa acestea reprezentând principala cauză de mortalitate. Din păcate, România ocupă locul întâi în Uniunea Europeană ca mortalitate a populației din cauza acestor boli, cu o medie de 109 decese la 100.000 de locuitori, față de 44, media Uniunii.

Studiul de referință Framingham Heart Study, care a fost inițiat în 1948 în SUA, pe 5.209 pacienți adulți, și care este astăzi la a treia generație în continuă desfășurare, a evidențiat că există un număr de factori de risc pentru boala cardiovasculară care nu pot fi controlați – rasă, vârstă, sex și moștenirea genetică. Cu toate acestea, pot fi controlați alți factori de risc, precum fumatul, sedentarismul, obezitatea, colesterolul ridicat și, poate cel mai important, stresul.

În urma studiilor efectuate, specialiștii arată că obiceiurile nocive în materie de sănătate contribuie la peste jumătate din totalul deceselor.

Însă, când ne referim la inimă, trebuie să ținem cont că ea nu reprezintă doar motorul corpului, ci și al spiritului. Poate că tocmai de aceea, într-o lume ca a noastră, stăpânită de stres, de lipsa credinței și a compasiunii față de cei săraci și bolnavi, afecțiunile inimii sunt așa de frecvente.

După cum știm, din cele mai vechi timpuri omul a acordat inimii mai multă atenție decât oricărui alt organ din corp. Atât în poezie, cât și în proză găsim numeroase referiri la inimă. Așadar, nu este surprinzător faptul că și în Cuvântul lui Dumnezeu aceasta ocupă un loc proeminent, inima fiind menționată în Biblie de aproximativ o mie de ori.

Despre sine, Iisus Hristos a spus că este „blând și smerit cu inima” (Matei 11:29), în timp ce psalmistul David ne arată că „...inima zdrobită și smerită Dumnezeu nu o va urgisi” (Ps. 50, 17). Desigur, orice creștin trebuie ca măcar o dată în viață să fi spus Rugăciunea inimii, considerată cea mai puternică rugăciune.

Prezentă în proverbe, în sfaturile celor bătrâni sau în viața de zi cu zi, inima este bună, când ne referim la un om altruist, sau rea, împietrită, când descriem un semen de-al nostru lipsit de dragoste duhovnicească.

În ceea ce ne privește pe noi, parlamentarii, uneori auzim sau citim în presă că am votat cu inima un anumit proiect de lege, care se referă îndeosebi la completarea legislației cu măsuri menite să îi ajute pe cei aflați în suferință sau care să le facă viața mai ușoară celor bolnavi ori celor aflați în necaz. Desigur, ar fi de dorit ca astfel de aprecieri în ceea ce privește activitatea noastră legislativă să se regăsească mai des în mass-media ori pe buzele și în inimile celor ce ne-au

votat. Avem datoria, ba aș spune chemarea, privită ca un har dublat de responsabilitate, de a aduce mai multă liniște sufletească în societatea românească, de a alina dureri văzute sau ascunse, de a avea și noi o inimă bună, așa cum este și cea a românului de rând.

Închei, afirmând că îmi pun mari speranțe în creșterea gradului de conștientizare la nivelul societății cu privire la necesitatea reducerii cât mai rapide a factorilor de risc la adresa sănătății inimii, în timp ce cred cu toată convingerea că un alt factor la fel de nociv, stresul, poate fi redus dacă vom vota legi care să readucă în rândurile noastre pacea și dreptatea socială.

Pentru aceasta, vă îndemn să avem grijă unii de alții spre a avea fiecare dintre noi o inimă curată, așa cum ne îndeamnă și Sfântul Apostol și Evanghelist Matei: „Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu.” (Matei 5, 8)

„Tinerii trebuie sprijiniți să rămână în țară și să contribuie la dezvoltarea și modernizarea României!”

Ziua națională a tineretului, aniversată în 2 mai, îmi oferă plăcutul prilej de a reafirma rolul esențial pe care tinerii l-au jucat și continuă să-l joace în dezvoltarea parcursului democratic al României.

Ca deputat și cadru didactic, am deplină încredere în tineri și le apreciez la adevărata valoare energia și potențialul creator. Ei sunt speranța națiunii noastre, ei sunt viitorul asupra căruia să ne îndreptăm atenția, viitorul pe care trebuie să-l susținem și să-l încurajăm!

Indiscutabil, tânăra generație de astăzi beneficiază de oportunități deosebite și își poate valorifica din plin atuurile personale de inteligență și educație, spre deosebire de generațiile trecute, care trăiau într-o lume plină de restricții și îngrădiri.

Atrag însă atenția asupra unui fenomen generalizat, din păcate, manifestat în ultima perioadă, respectiv criza de modele și de cultură civică în rândul multor tineri. Din această perspectivă mai puțin optimistă, cred că este și datoria clasei politice și a societății civile, pe lângă părinți și școală, de a-i îndrepta pe tineri spre credința în valori pozitive, și nu în modele de tip autoritar, populiste, artificiale, care nu fac altceva decât să conducă la îngrădirea drepturilor și libertăților individuale și la distrugerea democrației.

Tinerii sunt viitorul nostru, al tuturor, sunt rampa de lansare spre o viață mai bună. Pentru a putea însă să se dezvolte, tinerii au nevoie de sprijinul nostru, necontenit și necondiționat.

Sunt convinsă că, printr-o implicare activă și dinamică, pe măsura talentului și capacităților lor native, tinerii noștri pot contribui determinant la schimbarea în bine a comunităților în care trăiesc.

Cred în tineri și în puterea lor de a-și influența destinul, dar ei trebuie sprijiniți, deoarece noua generație are energia și capacitatea de a asigura un viitor cât mai bun României.

Consider că statul român are obligația de a susține tinerii întreprinzători în lansarea și dezvoltarea propriilor afaceri, să stimuleze accesul tinerilor în câmpul muncii, să le faciliteze prezența la servicii de educație și de informare de calitate, să promoveze voluntariatul.

În acest context, toate visurile lor trebuie să fie importante pentru decidenții politici și pentru stat, astfel încât tinerii români să poată studia și obține apoi locuri de muncă stabile și bine plătite aici, în țară, la fel ca oricare tânăr european. Sunt încrezătoare că putem să redeschidem apetitul tinerilor pentru valori ca libertatea, inițiativa personală sau competiția.

Îmi doresc ca tinerii noștri minunați să rămână în țară și să contribuie la dezvoltarea și modernizarea României, pe termen mediu și lung!

„Reorganizarea administrativ-teritorială a României, un proces complex, care se poate realiza cu întrunirea unor condiții esențiale”

Discuțiile lansate în ultima perioadă în spațiul public privind reorganizarea administrativ-teritorială a României sunt benefice și pot genera idei constructive, în vederea unei posibile materializări ulterioare.

Din acest punct de vedere, PSD a susținut întotdeauna necesitatea regionalizării și reîmpărțirii teritoriale a țării, ca factor esențial de progres și modernizare a României, însă un asemenea demers implică conjugarea unor condiții esențiale.

Reforma administrativă și reașezarea structurilor statului la toate nivelurile presupun efectuarea unor schimbări esențiale, inclusiv o revizuire a Constituției.

Vorbim despre o modificare de substanță, fundamentală, care înseamnă asigurarea unei durabilități consolidate pentru foarte mulți ani. Reușita unei reforme administrativ-teritoriale reprezintă, așadar, o problemă crucială pentru România, un deziderat de o importanță deosebită, care trebuie analizat și cântărit cu maximă atenție.

Consider că nu putem trata cu superficialitate acest subiect vital pentru viitorul României, pe termen lung, astfel încât materializarea oricărui concept cu tematica respectivă comportă o suită de condiții necesar a fi îndeplinite. În niciun caz astfel de decizii majore nu pot fi tratate la repezeală, mai ales în contextul actual, marcat de crize multiple pe plan național, european și internațional.

Cu siguranță, PSD dorește obținerea unor rezultate pozitive în ceea ce reprezintă schematizarea aparatului de stat, reducerea birocrației și obținerea unor economii care să permită echilibrarea bugetului de stat.

Sunt total de acord cu realitatea conform căreia împărțirea administrativ-teritorială actuală nu poate fi păstrată pe termen lung. De altfel, în acest an se împlinesc 55 de ani de la ultima reorganizare administrativ-teritorială, din anul 1968, regândirea acesteia fiind, fără îndoială, necesară. Dacă atunci reorganizarea s-a făcut după principiul omogenizării societății, consider că în prezent se impun în mod clar alte criterii, legate de evoluția economiei, a dezvoltării, a forței de muncă, care să stea la baza acestei strategii naționale de o valoare excepțională.

În opinia mea, acest proiect implică efectuarea unor minuțioase și aprofundate cercetări de audit, studii de impact și rapoarte economico-sociale de substanță, care să ne ofere răspunsurile concrete la întrebările fundamentale cu privire la consecințele materializării reîmpărțirii administrativ-teritoriale.

Valuri de nedreptăți s-au revărsat peste România postdecembristă. Milioane de suflete românești s-au scurs către Occident, la fel cum se scurge un fluviu în mare. Marea nepăsării și a corupției practicate fără niciun fel de bun-simț a condus România către marginile unui abis al deznădejdii și al sărăciei.

Cei care ar fi trebuit să fie păstorii acestei mari națiuni au ajuns să-și dea mâna cu haita de lupi ce stătea la pândă, au gonit și au otrăvit câinii de pază, pentru a lăsa mielușeii, oițele și berbecii pradă fiarelor flămânde.

Sângele martirilor strigă din pământ după dreptate, dreptatea îi aude și le poartă strigătul către Dumnezeu; sfinții în viață ai acestui neam, cei care se roagă și mijlocesc pentru națiune, ajută prin lumina rugăciunii lor, încetinind întunericul legilor oculte pe care politicienii vremelnici le aruncă peste țară ca un laț și ca un blestem.

Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, George Enescu, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Avram Iancu și alți mari români patrioți vor judeca faptele voastre rele, fapte prin care România, mama noastră, a fost vitregită de toate bogățiile ei, pentru a fi date unor ibovnici venetici, care nu și-au dorit decât să vadă fiii acestui neam cerșind la marile lor porți construite cu aur și argint românesc.

Țițeiul, aurul, pădurile, grânele, gazele naturale, resursa umană și toate bogățiile acestui neam au fost amanetate unor falși prieteni, unor ipocriți care, după ce ne-au falimentat tot ce era românesc, ne-au umilit la mesele lor bogate, aruncându-ne firimiturile și resturile lor.

Astăzi, România este în comă profundă, trăiește datorită împrumuturilor cu dobânzi astronomice, încercându-se anihilarea oricărei speranțe că vreodată o generație de români ar putea să spere la libertate și prosperitate.

Astăzi ni se cere să votăm legi care ne vor răpi copiii din sânul familiei, ni se cere să le oferim ultima brumă de mândrie națională regăsită în puținele bunuri ce au mai rămas în proprietatea statului român.

Astăzi, Constituția este asasinată și mai servește doar ca o amintire a unei nații ce ar fi putut fi suverană!

Soarele trebuie să răsară din nou pe strada României. Istoria ne-a învățat că fiecare generație are timpul ei când trebuie să-și schimbe propriul destin. Generația de astăzi este din ce în ce mai aproape să ridice ocara de pe obrazul României și să facă ca acest neam să dăinuiască!

Sâmbătă, 6 mai, ora 16.00, fiii națiunii vor fi prezenți în fața Parlamentului, pentru a le spune tuturor celor ce înrobesc acest neam că România nu va fi părăsită, că dreptatea va învinge și că lumina va face de rușine întunericul!

Sus națiunea română! Hristos pentru România!

„România trebuie să se pregătească rapid pentru creșterea imigrației economice!”

Sunt sigur că ați observat în ultima perioadă pe stradă, în supermarketuri sau seara, plimbându-se prin parc, tot mai multe persoane de origine asiatică. Ceea ce este în continuare surprinzător pentru mulți dintre concetățenii noștri este faptul că aceste persoane din Asia par... de-ai locului. Sunt relaxați sau preocupați, cu coșuri pline de cumpărături pentru traiul zilnic. Ei sunt zecile de mii de muncitori provenind din Asia și care au ales să vină la muncă în România. Îi vedem tot mai des în domeniul construcțiilor, HoReCa, la vulcanizări sau chiar furnizori de mâncare, coletărie.

În 2017, România avea o cotă de 3.000 de permise pe an pentru lucrătorii din afara UE, însă a crescut la 100.000 anul trecut! Multe permise au fost utilizate pentru reînnoirea vizelor pentru lucrătorii aflați deja în țară. Până la sfârșitul anului 2022, în țară erau 113.520 de cetățeni din afara UE, o creștere de 110% în 5 ani, cei mai mulți provenind din Turcia, India, Bangladesh, Vietnam, Nepal – principalele țări care au furnizat forță de muncă pentru industria construcțiilor din România.

Creșterea economică spectaculoasă din ultimul deceniu a făcut din România o destinație foarte atractivă pentru tot mai multe persoane provenind din Asia, țara noastră transformându-se încet, dar sigur, dintr-o țară eminamente de emigranți, furnizoare de forță de muncă pentru țările din Vest, într-o țară de imigrație.

Acest fenomen de imigrație economică în țara noastră nu este neapărat un lucru rău. Îmi permit să vă reamintesc faptul că deficitul de forță de muncă în România este foarte mare. Dacă ne luăm după cifrele oficiale, țara noastră are un deficit de peste 300.000 de angajați. Dacă însă luăm în considerare cerințele publice ale mediului de afaceri, piața românească a forței de muncă ar putea absorbi fără probleme până la un milion de muncitori din afara granițelor țării.

Chiar dacă în acest moment atragerea de muncitori din Asia este o soluție pragmatică, rapidă, de a rezolva pe termen scurt deficitul de angajați, suntem obligați să privim în perspectivă și să identificăm din timp provocările sociale și economice în acest caz.

Din punct de vedere economic, antreprenorii se bucură că reușesc, pe termen scurt, să își găsească angajații care le lipseau. Totuși, nu trebuie să uităm că, în acest moment, în România sunt peste 3,4 milioane de persoane inactive, deci care nu își găsesc sau nici nu caută ceva de muncă, aflându-se în îngrijirea familiei sau chiar a statului – unii dintre ei totuși se întrețin din venituri conexe, chirii, dobânzi etc.

Însă trebuie să luăm în calculul perspectivei economice și sociale a României și impactul social pe care deja îl are prezența unui număr tot mai mare de muncitori străini, în special din Asia. Românii sunt un popor primitor și ospitalier, deschiși în a-și ajuta semenii. De aceea, nu am avut, în afară de câteva cazuri izolate, reacții negative la adresa muncitorilor din afara UE în țara noastră.

În acest punct, este bine să ne gândim la cum ne-am simțit noi, ca oameni, când am început să lucrăm în Vest. Unii oameni erau prietenoși, alții dimpotrivă, agresivi, xenofobi, rasiști chiar. Foarte multe abuzuri în câmpul muncii au fost făcute la adresa românilor în Occident. Prin urmare, este foarte important ca autoritățile să își suplimenteze eforturile de supraveghere contra abuzurilor contra muncitorilor din Asia veniți în România, să lupte împotriva sclavagismului modern.

La fel cum mulți dintre conaționalii noștri s-au reîntors în țară cu obiceiuri civilizate și meserie bine învățată în Occident, la fel vor face și cei din Asia. Vrem să ajungă acasă și să vorbească de bine România, nu doar pentru ca alții să vină să muncească la noi, ci și pentru că prin povești și amintiri „de la muncă din România” vor crea o imagine a țării noastre mai bună ca orice publicitate. Iar asta, ca viziune pe termen mediu și lung, va duce la relații internaționale mai profitabile pentru țara noastră.

De aceea, stimați colegi parlamentari, trebuie să ne aplecăm eforturile de a stimula dezbateri, analize și studii din care specialiștii în sociologie și în piața forței de muncă să poată identifica cele mai bune strategii de facilitare a contactului cu muncitorii din Asia aflați în România. Autoritățile trebuie avertizate constant să protejeze drepturile muncitorilor străini și să prevină abuzurile.

Este datoria noastră, ca reprezentanți aleși ai românilor, să purtăm discuții în teritoriu, pentru ca România să rămână o țară tolerantă și deschisă!

„Să protejăm educația în limba română din Ucraina!”

„Eu cred că Guvernul României ar trebui să se implice mai insistent în apărarea limbii noastre române, pentru că noi o pierdem și nouă ne pare foarte rău. Noi iubim limba noastră, noi ne zbatem pentru limba noastră, noi o prețuim mai mult decât voi acolo. Noi am spus totdeauna: vrem să vorbim, vrem să cântăm și să ne rugăm în limba noastră. Noi vorbim în limba strămoșilor noștri de ani de zile. Sunt sute de ani de când suntem români. Și acum, în câțiva ani, distrugem totul. Ne doare foarte mult. Mulți din România nu înțeleg asta. E durere când îți pierzi limba. Noi aici nu avem putere să facem ceva. Legea merge mai departe. Nu au cedat nicio literă din lege.”

Cuvintele îi aparțin doamnei Elena Nandriș, unul dintre liderii comunităților românești din Ucraina. Nu ați auzit de la domnia-sa, așa cum nu veți auzi nici de la mine, nimic împotriva Ucrainei. Suntem toți de partea vecinilor noștri invadați de ruși și, așa cum am dovedit, îi sprijinim cu tot ce putem în drumul lor spre eliberarea teritoriilor ocupate de regimul Putin.

Înțelegem, în mod evident, faptul că ucrainenii sunt ocupați cu războiul, că se află într-o criză majoră, de rezolvarea căreia ține existența însăși a țării vecine ca stat suveran, cu aspirații europene, pe care România le susține. Însă cuvintele de durere exprimate de etnicii români din Ucraina, de frații și surorile noastre, nu pot și nu trebuie ignorate. Pe ele nu avem cum să nu le auzim și cum să nu le spunem! Lupta împotriva limbii române nu o putem susține, indiferent de cost. Pur și simplu, așa cum am mai spus de la această tribună, este un drept pe care statul român nu îl are!

În același timp, există o nevoie evidentă de a face mai mult, mult mai mult, pentru comunitățile românești de peste granițe. Este clar că nu am făcut și nu facem destul pentru ei.

Aș vrea să spun, răspicat și cu toată convingerea, că relațiile de bună vecinătate sunt esențiale pentru noi, însă nu în detrimentul comunităților românești. Este atât de simplu și este un principiu care funcționează pentru orice țară europeană și democratică.

Cred, în primul rând, că diplomația românească are datoria de a fi mult mai activă și mai apăsată în demersurile inițiate, dar și în mesajele transmise. Nu suntem și nu putem fi în postura de a lăsa de la noi, de a ne face că nu știm și că nu vedem, mai ales pe relația cu țări care își doresc integrarea în UE și în NATO, adică integrarea și alături de noi, de români!

De asemenea, consider că trebuie întreprinse noi demersuri pentru a sprijini comunitățile românești, prin toate mijloacele, pentru păstrarea, promovarea, dar și dezvoltarea identității lor. Limba română nu trebuie să moară nici la nord de Prut, nici la sud de Dunăre și nici la vest de Vama Borș. Învățământul în limba română, dreptul românilor la liberă asociere, schimburile culturale, economice, bursele de studii sunt și pot fi mijloace eficace pentru a-i ajuta pe români.

Dar, înainte de orice, nu avem dreptul să tăcem, nu avem dreptul să ne facem că nu știm, nu avem dreptul să nu facem nimic! Inclusiv la nivel de diplomație parlamentară, prin grupurile de prietenie, putem acționa și putem face presiuni, pentru că de presiune este vorba, pentru a cere răspicat protejarea minorității românești, tot mai asuprită. Dacă nu vom face asta, nu avem nicio scuză. Nici din partea celor care comit așa ceva și, mai ales, nici din partea noastră, dacă rămânem fără reacție.

„Tinerii, pașaportul României spre un viitor modern și dătător de speranțe”

România și-a aniversat ieri tinerii, Ziua națională a tineretului în România fiind instituită prin Legea nr. 425/25 octombrie 2004.

Tinerii reprezintă idealul națiunii noastre în crearea unui viitor plin de speranțe, modern și adaptat evoluțiilor în continuă dinamică a lumii și societății de astăzi. Tânăra generație are menirea de a acționa dinamic și constant, în vederea consolidării democrației, a respectării legislației, precum și a dezvoltării sănătoase a statului român, în contextul ireversibilului nostru parcurs european.

Din aceste perspective, decidenții politici au obligația de onoare de a le conferi tinerilor condițiile optime pentru a crește armonios, astfel încât să beneficieze de șanse sporite la o carieră profesională promițătoare, care să-i ajute să aleagă România pentru a trăi și a munci, la un nivel apropiat celui din țările mai avansate.

Consider că tinerii noștri trebuie să continue aici, în țară, moștenirile culturale, sociale și educaționale primite din partea strămoșilor noștri și transmise din generație în generație, cu destulă acuratețe.

Pentru ca tinerii să rămână însă acasă, sunt convinsă că politicile publice adresate acestui segment vital trebuie accelerate și multiplicate. Avem nevoie de instituirea unor facilități pentru tânăra generație, apropiate celor acordate în alte țări din Uniunea Europeană, deoarece, în volatilitatea și mobilitatea realităților actuale, schimbările sunt, deseori, principalul instrument preferat de tineri în demersurile spre o viață mai bună, un sistem educațional concludent și un loc de muncă atractiv. De aceea, este important ca statul să inițieze acele programe care să fie pe placul tineretului și să le satisfacă doleanțele, pe palierul atât al studiilor, cât și al ofertelor de pe piața muncii.

În paralel, este de dorit ca tinerii să se implice susținut în viața economică, socială și culturală a țării, precum și în mediul de afaceri, deoarece nu doar că nu există drepturi fără obligații, ci standardizarea la care asistăm pe toate palierele vieții de zi cu zi implică o concurență acerbă, mai ales în ceea ce privește partea profesională.

Sunt încrezătoare că, așa cum au dovedit de-a lungul timpului, tinerii noștri sunt extrem de talentați, muncitori și înzestrați cu un potențial mental și intelectual superior, fapt ce le va permite să răzbească pe cărările întortocheate ale vieții.

Le doresc să fie motivați, dinamici și plini de speranță, pentru a-și realiza toate visele și a obține performanțe maxime în tot ceea ce și-au propus!

La mulți ani, tineri români!

La mulți ani, tineri teleormăneni!

„29 aprilie – Ziua veteranilor de război”

29 aprilie reprezintă o zi importantă pentru țara noastră, deoarece sărbătorim Ziua veteranilor de război. Ziua veteranilor de război a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222/2007 și se sărbătorește în fiecare an la 29 aprilie, în onoarea tuturor militarilor români care au luptat și și-au dat viața, pe timpul celor două conflagrații mondiale, pentru apărarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a României. Cu prilejul acestei zile, dar nu numai, consider că este necesar să le vorbim tinerelor generații despre ceea ce acești bravi oameni au înfăptuit pentru țară, dar mai ales să le vorbim despre marele sacrificiu pe care unii au trebuit să îl facă.

Tinerii trebuie să știe că bătrânelul ce pare neajutorat, pe care îl văd la piață sau în stația de autobuz, poate ascunde o poveste fascinantă, presărată cu fapte de eroism, dar și cu traume care nu te părăsesc o viață întreagă. Acești oameni au pus interesele țării înainte de propria persoană, și-au sacrificat tinerețea, sănătatea psihică și integritatea fizică slujind patria. Faptele lor trebuie să fie un exemplu pentru noi, sperând, în același timp, ca generațiile ce vor veni să nu fie niciodată nevoite să treacă prin supliciile prin care acești oameni au trecut.

Nu în ultimul rând, aș vrea să vorbesc și despre veteranii mai apropiați zilelor noastre, cei care au luptat pentru România și interesele sale în teatrele de operații din Irak, Afganistan sau fosta Iugoslavie. Deseori, când se vorbește despre procesul de aderare a României la Uniunea Europeană și, mai ales, NATO, tindem să discutăm despre eforturile diplomatice, negocierile politice, reformele legislative, dar lăsăm într-un plan îndepărtat faptul că aderarea noastră la NATO a fost plătită și cu sânge și sudoare românească. Prin participarea ostașilor români în teatrele de operații din Orient, România și-a câștigat dreptul de a bate la ușa NATO și de a fi admisă.

Celor care au luptat la mii de kilometri de familiile lor, departe de locurile unde s-au născut și au crescut, purtând cu ei numai gândul că datoria față de țară este mai presus de orice, lor vreau să le urez la mulți ani, dar mai ales „Mulțumim”, mulțumim pentru tot ceea ce ați făcut și faceți pentru România, pentru poporul român, care va rămâne veșnic recunoscător patrioților adevărați, care prin faptă, nu prin vorbă, au servit drapelul tricolor!

„De 1 mai, analizăm piața muncii din România!”

Cu ocazia uneia dintre cele mai îndrăgite sărbători pentru români, Ziua muncii, propun să revizuim schimbările fundamentale care au avut loc pe piața muncii și să subliniem astfel și oportunitățile pe care le-am valorificat pentru a reduce din problemele întreținute de contextul internațional.

Aflată la congruența dintre stabilitate și dezvoltare, piața muncii traversează o perioadă destul de incertă, în care atât angajații, cât și angajatorii se văd nevoiți să se adapteze rapid cerințelor și tehnologiei nou-apărute. După un an 2022 în care ne-am confruntat vizibil cu inflație, costurile mărite din energie, stagnarea salariilor și lipsa de personal calificat, reminiscențe și din timpul pandemiei de COVID-19, anul 2023 vine cu șansa de a reformula narativul la care am fost expuși, pentru a se desfășura în favoarea noastră. Și primul pas în această direcție este educația.

Printre reformele care au potențialul de a fi motorul schimbării următoarelor generații și, implicit, al viitorilor angajați se numără noile legi ale educației, aflate acum în dezbatere în Parlament. Comisia pentru învățământ din Camera Deputaților a finalizat lucrările la proiectul învățământului preuniversitar din legile educației naționale și a introdus diverse amendamente. Ne uităm acum la un cadru educațional incluziv, în care rolurile elevilor și profesorilor sunt întărite și care oferă mai multe opțiuni elevilor cu privire la viitorul lor.

Suntem conștienți de tendința generației tinere de a pleca în străinătate pentru a-și desfășura studiile și, ulterior, a găsi un loc de muncă satisfăcător, un argument rațional, întrucât cele două domenii sunt strâns legate. Este de datoria noastră să oferim tinerei generații siguranță cu privire la viitorul ei academic și profesional, dar și libertatea de a alege din cât mai multe specializări. În timp, vom elimina ironia situației la care, din păcate, suntem expuși la momentul actual – este nevoie de personal calificat, iar țara noastră își acoperă cererea cu angajați veniți din străinătate, în timp ce tinerii sunt îngrijorați că nu-și vor găsi joburi în România.

Angajatorii s-au adaptat admirabil la noile cereri de pe piața muncii, care a fost alterată major de către pandemie. Munca online, ce era privită ca o metodă de adaptare la criza pandemiei, s-a transformat acum în muncă hibrid, o opțiune disponibilă pentru cât mai mulți angajați, care reduce semnificativ costurile și îmbunătățește performanța la locul de muncă.

O altă schimbare este legată de tehnologie și cum învățăm treptat să o integrăm la locul de muncă. Evoluțiile în domeniul IT au restructurat sectoare întregi și au afectat relevanța ocupațiilor curente. Multe vor dispărea însă, de aceea trebuie mereu să fim pregătiți să ne adaptăm și reprofilăm, să nu ne oprim din învățat, pentru a putea ajunge să privim cu ochi optimiști schimbările care se petrec. Introducerea tehnologiei are rolul principal de a ajuta oamenii, de a oferi asistență, de a valorifica eficient timpul și a ne ajuta în lupta pentru mediul înconjurător (prin reducerea birocrației). Totodată, ea va genera noi profesii, pe care până acum tinerii le căutau în străinătate.

Avem în față o piață a muncii care poate părea volatilă. Însă este inutil să privim negativist evoluția care se petrece, când putem să o „exploatăm” în avantajul nostru.

„La mulți ani, Europă cu democrație autentică! La mulți ani, Românie europeană!”

Ziua de 9 mai are valențe istorice deosebit de importante atât pentru țara noastră, cât și pentru întregul continent european. România și-a câștigat statutul de țară independentă în această zi a anului 1877. Începând din 1950, tot din ziua de 9 mai, sărbătorim Ziua Europei sau Ziua Schuman, grație declarației istorice a ministrului de externe francez de la acea dată, Robert Schuman.

Unitatea în rândul tuturor cetățenilor comunitari, standardele egale și înalte pentru fiecare stat membru, democrația autentică, solidaritatea sunt principalele valori care au fundamentat Uniunea Europeană și care contribuie, zi de zi, la edificarea continuă a acestei construcții politice unice. Provocările actuale, cu care ne confruntăm ca uniune de țări cu identitate distinctă, proprie, precum și nevoile individuale ale fiecărei națiuni constitutive ne orientează către identificarea și aplicarea celor mai bune soluții pentru continuarea acestui proiect politic și economic continental.

Eforturile conjugate pentru construcția unui viitor adaptat unor auspicii din ce în ce mai inedite sunt greu de cuantificat în aceeași măsură de către toți cetățenii europeni, indiferent din ce țară provin aceștia. Și totuși ușor de remarcat, grație efectelor lor de ameliorare a tuturor asperităților de pe traiectul nostru comun.

Uniunea Europeană reprezintă un model de prosperitate și stabilitate la nivel regional și global, generând, independent de voința sa, sentimente de râvnă din partea altor state. Din aceste raționamente devine din ce în ce mai necesar ca reziliența Uniunii să fie sprijinită de o proximitate sigură, stabilă, prosperă, ferm angajată în reforme politice și economice. Chiar mai mult, în viitorul cel mai apropiat, s-ar dovedi providențial ca și alte țări din Balcani sau Republica Moldova ori statele aflate la extremitatea Mării Negre și care și-au afirmat aspirația pentru statutul de membru să vină și să completeze arhitectura politică și de influență a UE.

Comunitatea europeană, dincolo de o serie de ezitări și chiar de blocaje interne, cum ar fi acordarea justă a subvențiilor pentru agricultorii afectați de afluxul cerealelor ieftine ucrainene sau de votul _de veto_ prin care ni s-a blocat accesul atât nouă, cât și Bulgariei în Schengen, a avut reacțiile și răspunsurile cele mai potrivite pentru situația gravă generată de conflictul din Ucraina.

Uniunea și-a probat, în repetate rânduri, unitatea, coeziunea, forța și solidaritatea prin toate luările de poziție în fața multitudinii de evoluții fără precedent, atât externe, cât și interne, și, mai ales, în fața instabilității și incertitudinilor globale, inerente, rezultate din conflictul de la granițele sale dinspre Răsărit. Păstrarea unui echilibru al multilateralismului și cu respectarea normelor de drept internațional de către toate țările membre este un alt test de foc prin care am fost forțați să trecem cu toții. Iar astfel de probe nu se vor opri, ci vor continua, luând diverse alte forme, cu scopul de a verifica trăinicia valorilor principale ale Uniunii Europene și rezistența acesteia. Într-o astfel de conjunctură, pe zi ce trece mai complicată la nivel global și regional, este nevoie de o Europă cât mai unită, chiar indestructibilă, și care să reafirme că experiențele devastatoare ale celor două războaie mondiale nu vor mai putea fi reiterate.

Sunt convins că această structură politică va reconfirma, ori de câte ori i se va solicita să își dovedească puterea în fața oricăror tipuri de evoluții conjugate prin aceleași instrumente care și-au dovedit eficiența anterior și, posibil, prin intermediul altora noi, adaptate provocărilor cotidiene.

Includerea în Schengen a României și a Bulgariei rezidă și din nevoia de consolidare a Uniunii în contextul acestor situații geopolitice și geostrategice atât de fluide și ale căror rezultate tind, din ce în ce mai mult, să devină ireversibile pentru anumite popoare și state limitrofe.

Țara noastră este, de foarte mulți ani, un furnizor de securitate, calibrat la cele mai înalte standarde, și va continua să-și aducă aportul la intensificarea durabilității securității întregii Uniuni Europene.

De asemenea, gama de eforturi concretizate prin măsuri potrivite, implementate de către România, începând din anul în care a fost ratificată aderarea noastră la UE, descriu cel mai fidel dezvoltarea statului român, precum și ascensiunea sa în această mare familie multietnică. Probabil că nu ne dăm seama, dar, ca popor privit din exterior, de către diverși observatori politici experimentați, după momentul 1 ianuarie 2007, am devenit mai competitivi, mai competenți, mai atractivi, mai performanți, mai rafinați, orientați către progres pe toate segmentele de activitate în care ne desfășurăm, atât în plan intern, cât și în cadrul altor state.

Într-un cuvânt, despre români și despre România se vorbește în termeni mult mai buni ca până acum, nu doar la nivelul decizional din Comisia Europeană sau din Parlamentul European, ci și la cel al tuturor misiunilor diplomatice și chiar prin toate statele comunitare.

Așadar, dragi români, prin intermediul integrării noastre europene, am reușit să demontăm multe preconcepții nedrepte care ne vizau și chiar să impunem o nouă percepție numelui de român.

Planul național de redresare și reziliență va putea, la rândul său, prin renegocierea cu Executivul European, să ne ajute și mai mult la repoziționarea nivelului nostru de trai, contribuind și la ajustarea și mai optimă a parametrilor de conduită generală în societatea noastră, dar și în cea comună. La fel ca și Uniunea Europeană, și România a avut întotdeauna forța să se reinventeze și să construiască neîntrerupt o societate mai bună pentru toți cetățenii.

Cu alte cuvinte, noi, toți românii, vom deveni și mai puternici atâta timp cât vom rămâne sub această umbrelă comunitară, contribuind neîntrerupt, umăr la umăr, la definirea strategiilor Uniunii pe termen mediu și lung. Doar în acest mod vom beneficia cu toții de cele mai bune auspicii ale succesului!

„Siguranța și sănătatea la locul de muncă, drepturi fundamentale ale celor care muncesc”

Dreptul la un loc de muncă sigur și sănătos reprezintă un drept echivalent cu dreptul la viață, dacă este să ne raportăm la cât de puternic este influențată calitatea vieții și sănătății noastre de modul și mediul în care ne desfășurăm cu toții activitatea zilnică.

Pentru a sublinia acest fapt, data de 28 aprilie a fost desemnată ca Ziua mondială a siguranței și sănătății la locul de muncă, cu scopul de a spori conștientizarea asupra importanței asigurării unui mediu de lucru sănătos și sigur, precum și pentru a genera în cadrul societăților secolului al XX-lea oportunitatea promovării acestui drept fundamental.

În anul 1919, a fost înființată Organizația Internațională a Muncii, OIM, singura agenție tripartită a Organizației Națiunilor Unite, care reunește guverne, angajatori și lucrători din 187 de state membre, cu scopul de a stabili standarde de muncă, de a dezvolta politici și a concepe programe de promovare a muncii decente atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

Principalele obiective ale Organizației Internaționale a Muncii sunt reprezentate de promovarea drepturilor la locul de muncă, încurajarea oportunităților decente de angajare, îmbunătățirea protecției sociale și consolidarea dialogului pe probleme legate de muncă. Începând cu anul 2022, Conferința Internațională a Muncii a decis să includă „un mediu de lucru sigur și sănătos” în cadrul principiilor și drepturilor fundamentale la locul de muncă.

În acest sens, la data de 28 aprilie, Organizația Internațională a Muncii a celebrat susținerea acestui nou principiu de drept, reunind experți pentru a discuta implicațiile pe care le are pentru lumea muncii, precum și modul de implementare a acestuia.

În aceeași ordine de idei, data de 28 aprilie este asociată cu mișcarea de comemorare a victimelor accidentelor de muncă sau a persoanelor care s-au îmbolnăvit din cauza condițiilor grele și improprii de muncă.

În România, siguranța și securitatea la locul de muncă sunt reglementate prin lege încă din anul 2006. Potrivit normelor legale, angajatorul trebuie să implementeze măsurile pentru asigurarea securității și sănătății la locul de muncă pe baza unor principii generale de prevenire, precum evitarea riscurilor, evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate, combaterea riscurilor la sursă, adaptarea muncii la om, adaptarea la progresul tehnic, dezvoltarea unei politici de prevenire care să includă tehnologiile, organizarea muncii, condițiile de muncă, relațiile sociale și influența factorilor din mediul de muncă.

Din acest punct de vedere, Partidul Social Democrat rămâne cel mai puternic susținător al drepturilor românilor, în mod special al dreptului la un loc de muncă sănătos și sigur, plătit decent și echitabil pentru complexitatea și volumul muncii depuse.

„Produselor românești le lipsește promovarea comercială!”

De ce oare, atunci când mergem la cumpărături, întrebăm vânzătorul: acestea sunt ouă românești? Este lapte de-al nostru? E pepene oltenesc? E brânză maturată de la stână? Sunt roșii de grădină sau de seră? Răspunsul îl cunoaștem cu toții! Preferăm produsele românești, pentru că sunt de cea mai bună calitate, obținute încă prin metode tradiționale, fără aditivi alimentari și fără ingrediente care să pună sub semnul întrebării sănătatea noastră. Nu întâmplător, orice străin care vine în România și gustă din savoarea legumelor și fructelor românești pleacă plăcut impresionat și cu regretul că în magazinele din țara sa nu găsește asemenea produse.

O zicală nu tocmai veche spune că „reclama este sufletul comerțului”. Și noi știm că fermierii români produc de la un an la altul mai mult și la o calitate superioară, însă problema de bază rămâne valorificarea muncii lor. Cum să vândă și cui? Unde să depoziteze și cât îi costă? Cum să fie consumatorii mai bine informați că e mai bine să cumperi o roșie de calitate decât două fără gust aduse din afara UE?

Sunt întrebări pe care miniștrii agriculturii din ultimele decenii nici măcar nu au dorit să le audă, dar apoi să le și răspundă prin măsuri adecvate! În timp ce Italia, Franța, Germania, Spania, marile economii agricole ale Uniunii Europene, își promovează intens produsele naționale, vinuri, brânzeturi, paste făinoase, legume, fructe, noi nu reușim să scoatem pe piețele externe decât câteva borcane de magiun și zacuscă de Topoloveni și, poate, niște brânză de Sibiu.

Vinurile românești sunt pregătite să concureze cu cele din Franța sau Italia, brânzeturile românești nu sunt mai prejos decât cele care se produc în jurul Mediteranei, legumele noastre sunt superioare calitativ, iar produsele tradiționale din carne pot fi oricând un brand alimentar pentru România.

Dacă statul român a eșuat în a pune în valoare pe piața națională și pe piața unică europeană produsele alimentare românești și atuurile competitive ale acestora, atunci ar trebui să sprijinim mediul privat să promoveze produsele românești. Avem fonduri externe nerambursabile care pot fi direcționate în acest sens și vă garantez că, printr-un control strict al calității produselor românești, acestea s-ar putea impune pe piața Uniunii în numai câțiva ani, iar producătorii români și-ar putea valorifica în mod superior munca.

PSD a acționat pe toate planurile la nivel guvernamental pentru identificarea celor mai bune soluții de protecție a fermierilor români față de afluxul de cereale ucrainene. Insistențele ministrului social-democrat al agriculturii, dar și poziționarea României, de respectare și aplicare a regulilor europene, au început să dea rezultate! Importurile de cereale din Ucraina în România vor fi suspendate până cel puțin la data de 5 iunie, cu posibilitatea prelungirii până la sfârșitul anului. Este vorba despre cinci produse – grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiță, ulei de floarea-soarelui. Cu toate că nu sunt suficiente aceste acțiuni pentru a susține producția internă a fermierilor noștri, PSD va veni în perioada imediat următoare cu mai multe propuneri care să fie în favoarea producătorilor români.

În acest moment s-a luat decizia de a se permite doar tranzitul cerealelor și produselor ucrainene pe teritoriul țării noastre, în vederea exportului către terți, fără să rămână pentru consumul intern.

În ceea ce privește celelalte produse agricole, acestea intră într-un sistem de monitorizare, astfel încât să se realizeze o evaluare adecvată în privința măsurilor care se vor impune, după 5 iunie, când va intra în vigoare noul regulament.

În plan financiar, datele arată că România primește încă 30 de milioane de euro, din totalul de 100 de milioane compensații suplimentare decise de Comisia Europeană. Este cea mai mare sumă, după Polonia. Ungaria, Bulgaria și Slovacia primesc împreună 31 de milioane de euro. Este normal acest lucru, întrucât fermierii români și cei polonezi au fost cei mai afectați de cerealele din Ucraina. Astfel, producătorii români afectați vor primi un sprijin total de cel puțin 50 de milioane de euro, 10 milioane prima tranșă de la UE, 10 milioane de la bugetul național și încă 30 de milioane de euro acum.

Este important că până la urmă, după demersurile europarlamentarilor social-democrați și ale ministrului PSD al agriculturii, Comisia a luat decizia să acorde sprijin României indiferent dacă statele care au luat măsuri unilaterale renunță sau nu la acele măsuri. Statele care au luat deja măsuri de interzicere a importurilor vor primi sprijinul CE doar dacă renunță la ele.

PSD a fost primul partid care a cerut public suspendarea temporară a importurilor din Ucraina în ceea ce privește cerealele și același lucru l-a făcut și pentru miere și produsele apicole. Este o măsură impusă de realitate și, după cum o dovedește situația apicultorilor, nu e vorba doar despre cereale. Sunt binevenite compensațiile europene, cu atât mai mult cu cât va fi și o a doua tranșă, este corect și necesar sprijinul național deja alocat, însă pe fond problema trebuie rezolvată la nivelul întregii Uniuni Europene, cât mai repede posibil.

Până atunci, pentru protecția producătorilor români, PSD continuă să susțină oportunitatea unor soluții temporare, la nivel național, dar care să nu afecteze tranzitul cerealelor sau produselor ucrainene către terțe piețe.

După aproape 3 ani de la terminarea proiectului, botoșănenii sunt privați de îngrijirile spitalului de boli cronice și îngrijiri paliative. Compania Națională de Investiții a suspendat recepția acestuia de către primărie, invocând mari nereguli, care însă ar putea fi cu ușurință rezolvate, accesând bani din garanția de bună execuție dată de constructor.

Aceste nereguli au fost sesizate referitor la aspecte importante, legate de instalațiile electrice și instalațiile de gaze, de semnalizarea de incendiu sau chiar de punerea în funcționare a lifturilor și de reparațiile PVC necesare. Reprezentanții municipalității spun că știu despre problemele constatate de CNI, însă nu pot face nimic. Mai mult, aceștia susțin că spitalul ar putea rămâne închis și după recepția lucrărilor și predarea către primărie, din cauza lipsei de personal, fiindcă nu s-a luat nicio decizie pentru pregătirea specială a unor astfel de cadre medicale la Botoșani.

Tot în acești 3 ani de când un spital stă, la Botoșani, cu lacătul pe poartă, AUR a lansat trei inițiative legislative privind modificarea legislației referitoare la finanțarea partidelor politice din fonduri publice de mii de euro. Toate inițiativele noastre au fost blocate și respinse de partidele sistemului, înspăimântate de lipsa banilor care servesc interesele proprii ale șefilor de partid, sumele nerușinate cu care plătesc presa și cumpără electoratul.

Noi însă am promis încă din campania din 2020 că vom face, din subvenția publică, un spital pentru români, ceva ce statul a eșuat să facă, precum a eșuat și în modernizarea

sistemului sanitar și în perfecționarea calității serviciilor medicale actuale. Nu ne-au permis să lăsăm ceva în urmă pentru bătrânii și copiii noștri sau să ne îngrijim de români așa cum se cuvine!

Așa cum partidele care au guvernat țara în ultimii 30 de ani nu vor să oprească această finanțare masivă din banii publici, noi nu ne vom opri din a lupta pentru ca dorința de a întoarce banii românilor să devină realitate!

Autorităților nu le pasă de bătrânii și de bolnavii suferinzi ai României, nu le pasă de suferința sau de lacrimile românilor, ci le pasă doar de buzunarul propriu și de locul cald asigurat prin primării sau pe la Parlament. Noi vrem să demonstrăm că locul clasei politice este printre oameni, pentru oameni, alături de români!

De aceea, începând de luna viitoare, vom organiza Caravana medicală, care va trece prin toate județele țării, și vom pune la dispoziție servicii medicale gratuite pentru cetățenii aflați în cele mai defavorizate zone ale țării, lipsiți de resurse financiare și de infrastructură medicală.

Câtă vreme coaliția monstruoasă lasă spitalele în dezolare, AUR vine în ajutorul tuturor românilor părăsiți de propriul sistem bolnav. Prin acești pași mici, ne dorim să oferim AUR pentru sănătate și AUR pentru România, singura alternativă pentru a ne vindeca de șacalii și de clasa politică actuală!

„Ziua internațională a cărților, 23 aprilie 2023”

Pe 23 aprilie am celebrat Ziua internațională a cărților, un eveniment global care subliniază importanța cărților și a lecturii în viețile noastre. Această zi comemorează moartea a doi dintre cei mai mari scriitori ai lumii, William Shakespeare și Miguel de Cervantes, care au murit în aceeași zi în anul 1616.

Ziua internațională a cărților este o ocazie excelentă pentru a ne aminti de rolul esențial al cărților în educație, autodezvoltare și înțelegerea diferitelor culturi și perspective. Prin marcarea acestei zile, toți membrii societății sunt încurajați să aprecieze și să promoveze cultura și cunoașterea prin intermediul cărților.

Rolul politicii în promovarea lecturii este deosebit de important, iar implicarea Guvernului și autorităților locale în dezvoltarea culturii este esențială. Prin investiții în educație și infrastructura bibliotecilor, acestea pot crea un mediu propice pentru creșterea gradului de alfabetizare și stimularea interesului pentru lectură în rândul cetățenilor.

Susținerea lecturii nu trebuie să se limiteze doar la inițiative punctuale. De exemplu, la începutul acestui an, am contribuit personal la dotarea cu mobilier și amenajarea unui colț de lectură într-o grădiniță din mediul rural. Deși o măsură binevenită pentru comunitatea locală, aceasta nu va determina o schimbare majoră în societate. Ce o va face însă sunt fondurile alocate prin PNRR pentru biblioteci, pentru transformarea acestora în huburi de cunoaștere. Este responsabilitatea autorităților județene de a se asigura că aceste fonduri sunt accesate și folosite în scopul în care au fost alocate.

România dispune de bani nerambursabili, care pot fi folosiți pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor, iar investițiile în educație și cultură reprezintă o oportunitate excelentă de a fructifica aceste resurse. Prin cooperare și muncă asiduă, putem realiza o schimbare pozitivă în toate aspectele care ne influențează nivelul de trai. Trebuie doar să ne apucăm de treabă!

„Învățământul dual trebuie să fie o prioritate a educației românești!”

Fiecare dintre noi are acum în mapă un act normativ extrem de important, Legea educației, care propune o reformă profundă a sistemului de învățământ românesc. În curând, vom vota legile învățământului preuniversitar și superior în plenul Camerei Deputaților, urmând să fie dezbătute și votate apoi la Senat, care este Camera decizională.

Una dintre prioritățile noilor legi ale educației și a legislației subsecvente trebuie să fie învățământul dual. În esență, învățământul dual presupune implicarea agenților economici în formarea resursei umane calificate la nivelul învățământului profesional. În acest mod, mediul economic își asigură forță de muncă, tinerii absolvenți se pot angaja pe posturi bine plătite, iar unitățile de învățământ nu mai sunt simple „fabrici de diplome”.

Eficiența învățământului dual a fost demonstrată în Brașov, unde sistemul a fost implementat pentru prima dată în România. Acum, doar Școala Profesională Germană Kronstadt formează în jur de 350 de specialiști pe an, iar 95% dintre ei sunt angajați imediat ce termină cursurile. În timp, modelul a fost replicat în alte zone ale țării, însă extinderea este una destul de lentă. În continuare, România are o problemă cu forța de muncă bine pregătită, dar, în același timp, vedem numeroși tineri care, după ce termină liceul sau facultatea, sunt puși în situația de a se angaja ca muncitori necalificați în țară sau străinătate. Este rezultatul necorelării între cererea de pe piața muncii și oferta educațională.

Partidul Social Democrat a venit cu mai multe amendamente la legile educației ce vizează susținerea învățământului tehnologic dual. Măsuri precum scutiri de taxe pentru operatorii economici implicați sau bursele pentru elevi fac din acest sistem unul atractiv pentru toate părțile, iar beneficiile vor apărea în câțiva ani. Învățământul dual trebuie dezvoltat într-un ritm accelerat, pentru că altfel riscăm să rămânem un furnizor de muncitori necalificați pentru alte țări.

„Despre PL-x nr. 145/2023”

PL-x 145 este un proiect care deschide cutia Pandorei pentru abuzurile asupra familiilor din România!

Vizate sunt, în primul rând, familiile cu greutăți: familiile celor plecați în străinătate, dacă devii șomer, dacă ai dizabilități, dacă ai suferit un accident la locul de muncă, dacă ai doi copii, dar locuiești într-o garsonieră, dacă ai trei copii și locuiești în două camere, indiferent de venituri.

În toate aceste situații, cetățenii devin obiectul cercetării celui care se ocupă de prevenirea separării și vor fi vizitați trimestrial sau semestrial, indiferent de educația copiilor ori gradul de bunăstare al părinților.

În loc să fie preocupați de creșterea bunăstării familiilor sau cel puțin să elaboreze un program național de locuințe, cei de la guvernare se ocupă de persecuția familiilor nevoiașe, căutând metode de a le instituționaliza copii și de a-i hărțui pe părinți. Deci logica coaliției de guvernare PNL–PSD–UDMR prin acest PL-x 145 este următoarea: „În loc să-i ajutăm, mai bine-i separăm!”

În loc să protejeze familiile, guvernarea vrea să pună câte un jandarm la ușa familiilor nevoiașe!

De aceea, noi, AUR, nu vom vota niciodată acest PL-x 145, nu vom vota un proiect de lege prin care să separăm copiii de părinți, indiferent de numărul de camere din apartament!

„Modificarea legii privind taxa de solidaritate”

Coaliția de guvernare a decis, la ordinul primit de la Klaus Iohannis, ca OMV să plătească o taxă de solidaritate mult mai mică decât ar fi trebuit, iar compania Black Sea Oil&Gas să fie scutită de plata contribuției de solidaritate.

Parlamentarii PSD–PNL–UDMR nu se pot abține din a face o nefăcută în fiecare săptămână. Cea mai nouă este modificarea legii privind taxa de solidaritate pe care companiile din energie ar trebui să o plătească, totul după ce legea privind taxa de solidaritate a fost reîntoarsă de către Klaus Iohannis.

Această taxă de solidaritate a fost impusă de UE, care a sesizat că pe piața de energie s-a speculat în mod nerușinat.

Așadar, până și UE a admis că trebuie luate măsuri în acest domeniu și, prin urmare, a cerut statelor membre să introducă această taxă de solidaritate.

Legea votată de Parlament în luna martie, care modifică ordonanța de urgență prin care a fost stabilită taxa de solidaritate de către Ministerul Finanțelor, chiar dacă nu era o variantă perfectă, obliga OMV la plata acestei taxe.

Doar că, ajunsă la Cotroceni, s-a împotmolit în biroul lui Klaus Iohannis, care a găsit niște chichițe pentru a o da înapoi la reexaminare.

În realitate, s-a făcut un târg la Cotroceni, după ce reprezentanții OMV au fost nemulțumiți de legea votată de Parlament, iar Compania Black Sea Oil&Gas a cerut Guvernului Ciucă o derogare de la plata taxei de solidaritate.

Prin reexaminarea lui Klaus Iohannis, cele două companii au primit exact ce au vrut.

În urma târgului, a rezultat o altă formă a legii, care a fost impusă prin amendamentele parlamentarilor coaliției de guvernare și care a fost votată pe repede înainte de Senat, iar miercuri, cel mai probabil, va intra și la votul Camerei Deputaților.

Ce prevede forma adoptată de Senat:

OMV Petrom va plăti mai puțin pentru taxa de solidaritate – prin amendamentul introdus de coaliția PSD–PNL–UDMR, OMV plătește aproximativ 25% din cât ar fi trebuit să o facă în forma în care legea a ajuns la Cotroceni.

Compania Black Sea Oil&Gas este scutită de contribuția de solidaritate, după vizitele făcute la Palatul Victoria.

Această formă a legii care a fost votată de majoritatea PSD–PNL–UDMR din Senat este nesatisfăcătoare și lezează interesele României.

Este inacceptabil ca OMV să fie pus să plătească doar 25% din cât ar fi trebuit să plătească, iar o altă companie care operează gazele din Marea Neagră, Black Sea Oil&Gas, să fie scutită de orice plată a taxei de solidaritate. Acest lucru este complet inadmisibil.

Este o altă cedare de neînțeles către o companie austriacă, într-o perioadă în care Guvernul de la Viena provoacă României prejudicii materiale și de imagine, prin ținerea țării noastre în afara spațiului Schengen.

După modificările făcute în aceste zile pe repede înainte în Parlament de către parlamentarii puterii, începem să înțelegem care a fost adevăratul motiv al vizitei pe care ministrul austriac de interne a desfășurat-o în țara noastră săptămâna trecută.

Pare că am devenit fraierii Europei în materie de taxare a companiilor străine.

În România condusă de PSD–PNL–UDMR este mai bine să fii o companie străină decât una românească!

Asta vrea guvernarea PSD–PNL–UDMR? Să devenim o țară numai de companii străine, economia să fie la pământ? Nu suntem de acord cu aranjamentele de culise făcute la Cotroceni, în beneficiul unor companii străine și în detrimentul românilor. Tocmai de aceea nu vom vota șmecheria legislativă impusă de Klaus Iohannis!

„Reactivarea Mitropoliei Tomisului – un drept istoric al românilor dobrogeni”

Recent, la Constanța, în Catedrala „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, cu ocazia comemorării preotului martir Haralambie Balamace, care, pentru cei care nu știu, este un erou al neamului românesc, asasinat de către extremiștii greci pe 23 martie 1914, a fost adoptată o declarație pentru Dobrogea română, prin care se solicită autorităților civile și religioase recunoașterea Mitropoliei Tomisului, repunerea în drepturile ei istorice și de jurisdicție, dar și înființarea unui institut de cultură și civilizație dobrogeană, în subordinea Academiei Tomitana, declarație pe care o susțin din toată inima, așa cum ar trebui s-o facem cu toții!

Biserica a fost, dintotdeauna, sinonimă cu ființa neamului românesc, cu atât mai mult în Dobrogea, regiune istorică unde, mai înainte decât în restul viitoarelor provincii istorice românești, creștinismul s-a confundat cu etnogeneza, iar, ulterior, interculturalitatea zonei și conviețuirea pașnică a marilor religii monoteiste – creștinismul, islamul și iudaismul – au demonstrat că această parte a Europei nu este cu nimic mai prejos față de restul zonelor multiculturale și multietnice de pe continent. Din contră!

Cu toate acestea, în ciuda toleranței pe care ne-am manifestat-o de-a lungul secolelor, există o serie de precedente care mă obligă să mă alătur semnatarilor acestei declarații și să vă îndemn și pe dumneavoastră să o faceți, oferindu-vă, pe scurt, un singur exemplu definitoriu: istoriografia bulgară emite, continuu, pretenția asupra faptului că Dobrogea este „leagănul bulgarității” – desigur, chiar dacă acum suntem în Uniunea Europeană și, poate, în viitor vom fi și în spațiul Schengen, nu putem trece cu vederea, pur și simplu, pretențiile, momentan latente, ale statului de la sud de Dunăre.

Să ne amintim că nu au trecut nici măcar o sută de ani de la pierderea Cadrilaterului! În plus, în eparhiile bulgare din Dobrogea de Sud, Biserica Ortodoxă Bulgară a ridicat la rang de mitropolii atât Varna, cât și Silistra, fără a mai ține cont de argumente de ordin pastoral, ci urmărind în mod direct interesul națiunii bulgare.

În anul 1923, a fost creată Episcopia Constanței (Tomis) și această episcopie cuprindea județele Constanța, Ialomița, Durostor și Caliacra.

În anul 1949, județul Tulcea intră sub jurisdicția Episcopiei Constanței.

În anul 1950, Episcopia Constanței este, din nefericire, desființată, iar teritoriul Episcopiei Constanța este înglobat Episcopiei Dunării de Jos, episcopie care va deveni cunoscută sub denumirea de Arhiepiscopia Tomisului și a Dunării de Jos, în 1975.

În 12 februarie 1990, Arhiepiscopia Tomisului și a Dunării de Jos va fi împărțită în două arhiepiscopii, și anume Arhiepiscopia Tomisului și Arhiepiscopia Dunării de Jos. Arhiepiscopia Tomisului acoperea întreaga Dobroge.

În 15 aprilie 2004, a fost înființată, în partea de nord a Dobrogei, Eparhia Tulcea.

Se știe că, în 1950, Episcopia Constanței este desființată, sub presiune sovietică, teritoriul ei canonic fiind remis Episcopiei Dunării de Jos, cu sediul la Galați. Repetăm – în 1990 are loc reactivarea eparhiei bisericești a Dobrogei cu

titulatura de Arhiepiscopia Tomisului, având în componență Tulcea și Constanța. În 2004, este înființată Episcopia Tulcei, însă, printr-o întâmplare nepotrivită contextului istoric, ea a fost trecută direct în subordinea Mitropoliei Munteniei, cu sediul în București, și, ca urmare a acestui fapt, din jurisdicția canonică originală a Eparhiei Tomisului, care însuma cele cinci județe, anume Constanța, Ialomița, Durostor, Caliacra și Tulcea, astăzi, Arhiepiscopia Tomisului mai are doar județul Constanța...

Trebuie să susținem, împreună, repunerea în drept a Mitropoliei Tomisului de către autoritățile noastre civile și bisericești, pentru că acest lucru va contribui, în mod excepțional, la consolidarea suveranității naționale în Dobrogea, precum și la menținerea unui echilibru față de regiunea Cadrilaterului din Bulgaria de azi, în care există două mitropolii, la Varna și la Silistra, dintre care ultima a fost reactivată în anul 2003!

De asemenea, inițiativa unică a Arhiepiscopiei Tomisului de a înființa primul institut de rang academic destinat studierii și valorificării incomensurabilei moșteniri a spațiului de cultură și de civilizație dobrogeană, în folosul imediat al țării și al Bisericii naționale, institut subordonat Academiei Tomitana, este, iarăși, un demers necesar, care ar trebui susținut necondiționat, atât de eșichierul politic, cât și de cel ecleziastic!

Din păcate, nimeni nu poate să ne explice astăzi de ce înființarea unui institut de istorie, cultură și civilizație dobrogeană, aflat în subordinea Academiei Tomitana, care, alături de Mitropolia Tomisului, ar deveni, în scurt timp, un real vector de păstrare și de promovare a independenței, suveranității, unității și a caracterului național al României, nu este susținută!

În concluzie, reiau invitația pe care v-am adresat-o și vă invit să vă alăturați demersurilor începute în luna martie a acestui an pentru ridicarea Arhiepiscopiei Tomisului la vechiul său rang de mitropolie, cu redobândirea jurisdicției sale originale asupra județelor Ialomița, Tulcea și Constanța.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

„Partidul Social Democrat propune măsuri egale de impozitare între IMM-uri și corporațiile străine”

În cadrul declarației politice de astăzi doresc să aduc în dezbatere noul concept fiscal, promovat la nivelul întregii Uniuni Europene sub titulatura simbolică de taxă de solidaritate.

În urmă cu doar câțiva ani, nu mai puțin de 137 de state au semnat la nivel internațional un acord care să pună în aplicare introducerea impozitului minim global pe profit. Încheiat după îndelungi dezbateri și negocieri, la sfârșitul anului trecut, acordul provizoriu vizând Directiva privind impozitul pe venitul minim global prevede, așa cum o arată și numele, introducerea unei rate minime a impozitului pe profit de 15%, „pentru a atenua practicile de transfer al profitului către jurisdicții fără impozitare sau cu impozite foarte scăzute”.

Directiva își propune să implementeze acordul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind reforma fiscală. Un acord „istoric”, cum a fost numit la momentul semnării, de aproximativ 140 de state membre, va include și un set comun de norme privind modul de calcul, astfel încât să poată fi aplicate de toate țările membre ale Uniunii Europene, de către grupurile de întreprinderi multinaționale și naționale de mari dimensiuni. Dacă ne uităm puțin în urmă, liderii Uniunii Europene au ajuns, după 3 ani de pandemie, la concluzia că viziunea Partidului Social Democrat din mandatele precedente de guvernare poate reprezenta nu doar o soluție viabilă la modernizarea sistemului fiscal european, ci o soluție echitabilă în primul rând față de cetățenii europeni.

Noile prevederi trebuie transpuse de țările membre până la 31 decembrie 2023. Deși în România nu activează atât de multe companii a căror cifra de afaceri să depășească plafonul de 750 de milioane de euro, este recomandată realizarea unei analize la nivelul economiei, pentru a se calcula impactul implementării acestei directive.

Partidul Social Democrat consideră că acest moment este oportun pentru promovarea solidarității sociale și a echității economice, motiv pentru care a propus deja o serie de măsuri, printre care și introducerea impozitării cu 1% a cifrei de afaceri pentru toate acele companii care plătesc un impozit pe profit mai mic decât echivalentul a 1% din cifra de afaceri.

Ca argument suplimentar, PSD evidențiază că, așa cum orice IMM românesc poate să achite 1% impozit pe venit, și marile companii pot și trebuie să ajungă să plătească măcar tot atât. Regula propusă este simplă, orice companie, indiferent că plătește impozit pe profit (16%) sau pe venit/cifra de afaceri, trebuie să plătească minimum echivalentul a 1% din cifra de afaceri.

O parte dintre antreprenorii români de marcă s-au declarat deja susținători ai propunerii lansate de Partidul Social Democrat, considerând că, în acest regim fiscal favorabil din țara noastră, o astfel de taxă de solidaritate ar contura un echilibru economic care s-ar stabili, mai ales între companii din același sector. De asemenea, adoptarea unei astfel de măsuri ar putea genera consolidarea reducerii deficitului bugetar, obiectivul fiind înregistrarea excedentului bugetar în doar 3 până la 5 ani.

Partidul Social Democrat nu va renunța să lupte împotriva oricăror inginerii și optimizări fiscale, la care recurg în special marile companii, pentru a evita cât mai mult plata taxelor și impozitelor în România. Este vorba, în ultimă instanță, despre echitate, dar și de respectarea reglementărilor europene, cum este, de exemplu, directiva privind încasarea impozitului în țara în care se realizează profitul.

„Optimizarea transportului feroviar de călători – strategii și soluții pentru o experiență de călătorie mai eficientă și confortabilă”

Transportul feroviar reprezintă baza dezvoltării oricărei țări, de aceea dezvoltarea infrastructurii și a sistemului de transport de călători pe calea ferată trebuie să fie o prioritate pentru România. În ultimii 30 de ani, traficul feroviar de călători a scăzut semnificativ, atât în ceea ce privește volumul de transport, cât și în ceea ce privește volumul de prestații, înregistrând o contracție de aproximativ 86% față de anul 1989, din cauza nivelului scăzut de performanță.

În prezent, trenurile de călători din România au cele mai mari întârzieri și circulă cu viteze foarte mici. În ciuda acestei situații, reabilitarea transportului feroviar de călători este posibilă și chiar dezirabilă, având în vedere că există un nivel ridicat de așteptări din partea clienților pentru acest tip de transport, iar migrarea clienților către alte moduri de transport se datorează exclusiv lipsei de atractivitate și competitivitate a sistemului feroviar.

Este necesar să se restabilească un mediu competițional echitabil pe piața transporturilor terestre de călători, ținând

cont de faptul că piața transportului feroviar de călători se bazează în proporție de aproximativ 95% pe servicii publice subvenționate, iar problema dezavantajului competitiv generat de mecanismele distorsionate de constituire a costurilor și, implicit, a prețurilor are o contribuție importantă la limitarea nivelului de competitivitate al transportului feroviar.

Creșterea mobilității populației este o realitate, iar transportul feroviar trebuie să devină o opțiune majoră pentru călătorii, atât pe distanțe scurte, cât și pe distanțe medii și lungi, fiind o soluție viabilă pentru reducerea congestiei rețelei rutiere. Pentru a crește competitivitatea transportului feroviar de călători, sunt necesare creșterea vitezelor de deplasare și a punctualității, precum și adoptarea unei noi filozofii de proiectare a serviciilor oferite clienților, bazată pe frecvența ridicată a trenurilor și pe dezvoltarea segmentului transportului feroviar suburban în zonele metropolitane importante. De asemenea, este necesar să se adopte și să se implementeze o filosofie de integrare a transportului feroviar cu transportul public urban, în scopul realizării unor călătorii intermodale rapide și confortabile.

O altă măsură importantă pentru îmbunătățirea transportului feroviar de călători este modernizarea materialului rulant și a echipamentelor aferente. Acest lucru va permite creșterea vitezei de deplasare și îmbunătățirea confortului călătorilor. În plus, este important să se îmbunătățească sistemul de informare a călătorilor cu privire la programul de circulație a trenurilor și la eventualele întârzieri sau perturbări ale traficului. De asemenea, trebuie încurajată utilizarea tehnologiilor moderne, cum ar fi aplicații mobile sau platforme online, pentru a facilita accesul la informații și a efectua rezervări sau cumpărături online de bilete.

Este necesară o coordonare eficientă între toate autoritățile implicate în sectorul transporturilor (feroviar, rutier, aerian, fluvial etc.), pentru a asigura o dezvoltare coerentă și durabilă a infrastructurii și a sistemelor de transport. De asemenea, sunt importante implicarea și consultarea publicului în procesul de luare a deciziilor în ceea ce privește investițiile în transport.

În prezent, transportul feroviar de călători din România este concentrat în principal pe legăturile interurbane, dar este nevoie și de dezvoltarea transportului feroviar de călători în zonele rurale și periurbane, care pot fi adesea neglijate din punctul de vedere al infrastructurii și al serviciilor de transport.

În ultimii ani, s-au făcut unele eforturi pentru a îmbunătăți serviciile de transport feroviar de călători în România, prin modernizarea infrastructurii și achiziționarea de material rulant nou. Însă, pentru a obține o creștere semnificativă a competitivității transportului feroviar de călători, sunt necesare investiții semnificative și pe termen lung, atât în infrastructură, cât și în servicii și în managementul sectorului.

În concluzie, transportul feroviar de călători poate juca un rol important în dezvoltarea durabilă a României, atât prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a poluării, cât și prin creșterea accesibilității și a mobilității populației. Însă, pentru a fi competitiv și a se adapta nevoilor și așteptărilor clienților, transportul feroviar de călători trebuie să se modernizeze și să se adapteze la noile tehnologii și tendințe în domeniul transporturilor, cu o atenție deosebită acordată nevoilor și intereselor publicului.

„Pregătirea viitorilor profesori intră într-o nouă paradigmă” Noile legi ale educației reprezintă o reformă de care România avea mare nevoie. Fundamentat în baza unor rapoarte realizate de experți OCDE, cu sprijinul UE, pachetul legislativ „România Educată” își propune să rezolve și să reformeze cele mai stringente probleme cu care se confruntă sistemul educațional din România, atât preuniversitar, cât și universitar. Una dintre cele mai importante schimbări ce vor surveni odată cu intrarea în vigoare a proiectului de lege ce privește învățământul universitar este în dreptul carierei didactice. Noul masterat didactic va fi axat, în proporție de 80%, pe practica la clasă a masterandului.

Astăzi, realitatea este mult mai gri, cei care urmează cursurile de pregătire psihopedagogică făcând în mare parte cursuri teoretice, iar predarea la clasă se realizează în 2-3 ore de asistare și predare, unii neefectuând nici măcar atât. O a doua problemă este că dintre toți absolvenții modulului psihopedagogic sunt foarte mulți care nu urmează cariera didactică, considerând-o neatractivă.

Noua lege a învățământului universitar schimbă total paradigma în această privință. Cei înscriși la masteratul didactic vor beneficia de o bursă echivalentă cu salariul unui profesor debutant pe toată perioada masterului. Dacă mai adăugăm și o potențială bursă de merit pe care studentul o poate obține de la masteratul specializării sale, acesta poate ajunge la un venit de peste 3.000 de lei net, în timp ce se pregătește pentru cariera didactică, nemaifiind nevoit să se angajeze pentru a se putea întreține la facultate, cu atât mai mult într-un domeniu total opus pregătirii și studiilor sale.

Această modificare va face slujba de dascăl mult mai atractivă, pentru că România are nevoie de profesori bine pregătiți, care au vocație pentru această meserie și dorința de a școli noile generații. Profesorilor trebuie să li se acorde respectul cuvenit statutului lor, deoarece ei reprezintă temelia pe care se clădește viitorul acestei țări, iar o bună remunerație este un pas important spre dezideratul de a avea cât mai mulți tineri buni interesați de cariera didactică.

Avem nevoie de cadre didactice cu vocație, nu de oameni care aleg cariera didactică din lipsa unor alte perspective, acest lucru răsfrângându-se asupra copiilor. Astfel de reforme, precum și altele cuprinse în pachetul de legi, sunt vitale pentru sistemul educațional românesc, de aceea trebuie ca aceste proiecte să devină lege cât mai curând.

„Cheltuirea fără discernământ a banilor publici nu poate rămâne fără consecințe!”

Dezmățul pe bani publici făcut de coaliția de guvernare PNL–PSD–UDMR, clar, nu putea rămâne fără consecințe! În timp ce milioane de români abia își duc traiul, de pe o zi pe alta, numărându-și banii de două ori înainte de orice minimă cheltuială, în timp ce viața de zi cu zi a devenit o veritabilă luptă pentru supraviețuire pentru a plăti rate dublate, facturi imense, medicamente, instituțiile statului, numai anul trecut, și-au acordat prime de milioane de lei, fără a le condiționa de performanță!

Desigur, premierul Ciucă ne justifică toate aceste cheltuieli vorbind despre investiții fără precedent și amintind, la fiecare intervenție, de cea mai mare creștere economică dintre statele membre ale Uniunii, pe care România ar fi avut-o, deși anumiți indicatori economici ne arată, cât se poate de limpede, că există motive certe de îngrijorare – și vă dau un singur exemplu: concomitent cu această așa-zisă fabuloasă creștere economică, țara noastră are și cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că veniturile aduse de creșterea economică nu țin pasul cu cheltuielile pe care le face statul român!

Și o să vă mai dau câteva exemple de prime primite din bani publici de angajați ai statului român, adică ai noștri, „angajați” numiți politic, desigur, prime care cumulează sume pe care mulți dintre cetățenii de bună credință ai acestei țări le-ar putea strânge, probabil, în zeci de ani de muncă cinstită.

Prin urmare, la Transelectrica, unde acționar majoritar este statul român, prin Secretariatul General al Guvernului, directorii au încasat prime de 16.000 de lei, iar șoferii au fost recompensați și ei, nu știm pe ce criterii, cu prime de 10.000 de lei. Și, să fim serioși, da, Transelectrica și-o fi crescut de cinci ori profitul față de anul anterior, însă această creștere nu a avut loc pe seama unei performanțe deosebite a companiei, a vreunei viziuni revoluționare a managerului general, ci datorită scumpirii energiei electrice, adică banii au venit din buzunarele consumatorilor de energie electrică, direct din buzunarele noastre.

Să continuăm: CFR – S.A. – 15 milioane lei, Poșta Română – 9,4 milioane lei, Societatea Națională a Sării – 6,4 milioane lei, Societatea de Transport București – circa 5 milioane lei,

Iar acum, dragi colegi, vă întreb: când ați mers ultima oară cu trenul pe ruta Iași–Timișoara, să zicem?!

Nu știu dacă vă dați seama, dar multe dintre companiile de stat enumerate au probleme financiare grave și, nu de puține ori, sunt salvate chiar de către stat, adică de către noi, anual, de la faliment, ori prin rostogolirea datoriilor, ori prin ștergerea lor...

Iată cum, stimați colegi, acest veritabil duș cu apă rece al scadenței proastei viziuni economice a coaliției de guvernare ar trebui să vă trezească la realitatea pe care românii o trăiesc zi de zi!

„Introducerea impozitului progresiv”

Din 2005, România a implementat cota unică de impozitare asupra veniturilor. Desigur că ulterior s-au introdus tot felul de excepții, iar astăzi nu mai avem, în fapt, o cotă unică de impozitare. De exemplu, cercetătorii, IT-iștii și lucrătorii în construcții nu plătesc impozit pe venit.

Impozitarea progresivă este un model implementat în toate economiile dezvoltate. Toate aceste economii au o clasă de mijloc foarte puternică. Aceasta este direcția spre care trebuie să ne îndreptăm.

Cota unică a crescut decalajele sociale din România. După aproape două decenii de cotă unică, 85% dintre salariații români câștigă sub nivelul salariului mediu. Cota progresivă înseamnă taxe mai mici pentru cei cu venituri mici și taxe mai mari pentru cei care obțin venituri mai mari. Este premisa pentru formarea unei clase de mijloc puternice, care reprezintă motorul cel mai puternic al economiei.

Cota unică este un model depășit. Niciuna dintre marile economii nu o aplică. Modelul a fost popular, după încetarea Războiului Rece, pentru fostele state din blocul sovietic. Multe dintre ele au revenit însă la cota progresivă – Cehia, Slovacia, Lituania, Letonia. Chiar și Rusia a făcut un prim pas de la cota unică către cea progresivă, din 2021!

Singurele economii din UE care mai au cota unică sunt România, Bulgaria, Estonia, iar cu excepția Estoniei, care este un stat foarte mic, nu e de mirare că România și Bulgaria au printre cele mai mici colectări din PIB la bugetul de stat.

Trebuie subliniat că introducerea unei cote progresive trebuie să ajute românii cu venituri mici și să nu-i afecteze pe cei cu venituri medii, astfel încât doar veniturile peste medie să fie impozitate suplimentar. Măsura este necesară pentru reducerea decalajelor sociale și pentru o mai mare echitate socială.

## **Domnul Vasilică Toma:**

„Respectarea drepturilor copiilor pacienți”

Vă atrag astăzi atenția asupra unui aspect ignorat aproape cu desăvârșire la ora actuală în sistemul medical și legislativ din țara noastră – drepturile copilului pacient.

De ce să nu vorbim, atunci, deschis și clar despre faptul că aspectul drepturilor copilului pacient este de prea multe ori ignorat? Firește, la bază stă lipsa unei reglementări clare.

Cu toate acestea, în România există o legislație clară care prevede drepturile copiilor. Printre aceste drepturi, foarte important este dreptul la asistență medicală în mod gratuit. Începând de la Constituția actuală, care consfințește și garantează dreptul copilului la ocrotirea sănătății, există și Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Tot în acest sens menționez și Convenția privind drepturile copilului adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, din care face parte și România.

De ce nu include această legislație internă privind drepturile copilului și aspectul privind drepturile acestuia în calitate de pacient? Voi încerca să conturez în linii mari argumentele în sprijinul importanței acestei reglementări.

În primul rând, copilul pacient nu știe sau nu poate, de multe ori, să comunice simptomele pe care le resimte. Fragilitatea copiilor este atât fizică, cât și emoțională. Unui copil îi explicăm cu mai multă atenție și cu mai multă răbdare aproape orice, în orice situație. De ce nu se tratează, atunci, și condiția sa de pacient în mod corespunzător?

Un copil este dependent de părinți și de adulți în general pentru a putea supraviețui. Unui copil trebuie să i se permită accesul la servicii medicale cu apropierea unui părinte sau a unei figuri din familie care să îi inspire încredere și siguranță, căci mediul spitalicesc este, cu siguranță, plin de noutate și, pe fondul traumei care a condus la prezentarea în fața unei echipe medicale, efectele sunt amplificate, iar teama copilului poate avea, cu siguranță, efecte fiziologice grave.

Multe țări europene au adoptat numeroase acte normative care reglementează drepturile copiilor pacienți și care trebuie analizate atent și de către țara noastră, cu scopul adoptării lor neîntârziate.

Copiii sunt comoara cea mai de preț a unei nații și sunt, fie că putem sau nu să o credem, viitorul nostru. Trebuie protejați și ocrotiți în orice situație, mai ales atunci când sunt cei mai vulnerabili.

Fiecare dintre noi poate rezona cu aceste aspecte și îmi exprim convingerea că putem acorda sprijinul necesar adoptării soluțiilor legislative care se impun.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

pauză până la 12.30, iar la această oră va fi sesiunea de vot final; iar după – cele două ședințe, a Biroului permanent și a Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup dacă există observații în legătură cu ordinea de zi.

Nu.

Așadar, putem intra în ordinea de zi.

10. Propunerea legislativă privind personalul Curții

Constituționale; Pl-x 267/2023; procedură de urgență. Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, doamna Vicol, vă rog, raportul și să nu uitați să faceți propuneri pentru timpii de dezbatere.

Vă rog.

## **Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere, în fond, în procedură de urgență, cu Propunerea legislativă privind personalul Curții Constituționale.

Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea unitară a categoriilor de personal care își desfășoară activitatea în cadrul Curții Constituționale, condițiile specifice de ocupare a funcțiilor, de evaluare a activității și de promovare în funcții, drepturile, interdicțiile, incompatibilitățile și îndatoririle corespunzătoare fiecărei categorii, precum și răspunderea juridică a personalului.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Propunerii legislative privind personalul Curții Constituționale, cu amendamentele admise din anexa nr. 1 și cu amendamentele respinse din anexa nr. 2.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă se încadrează în categoria legilor organice.

Timp de dezbatere – 5 minute, domnule președinte.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

## Procedură!

Procedură.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să acceptați să retragem acest proiect de pe ordinea de zi de astăzi, să îl dezbatem săptămâna viitoare, pentru că mai sunt chestiuni de lămurit asupra lui.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Liderii de grup?

**Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați! Continuăm lucrările noastre și vă anunț că din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 92.

Ordinea de zi pentru astăzi a fost distribuită.

Și vă reamintesc programul de lucru: până la ora 12.00 avem dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi;

Eu sunt de acord.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Retragerea de pe ordinea de zi a Pl-x 267/2023. Vot, vă rog.

Cu 52 de voturi pentru, 25 de abțineri, Pl-x 267/2023 a fost retrasă de pe ordinea de zi. ## **Doamna Cristina-Mădălina Prună**

**:**

Procedură!

Doamna Prună? Vă rog.

## Domnule președinte,

Dacă tot a fost retras de pe ordinea de zi un proiect, cred că mai putem să mai retragem unul, anume PL-x 128/2023 _[Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie]_ . Este vorba despre acea taxă de solidaritate care a trecut pe repede înainte aici, în Parlament, acum vreo lună, președintele a retrimis-o și astăzi ați convocat din scurt toate comisiile raportoare – Comisia pentru muncă, Comisia pentru buget, finanțe, Comisia pentru industrii – și, fără niciun fel de dezbatere, a trecut de Comisia pentru industrii în 30 de secunde.

Cred că e o premieră în Parlamentul României să treci un proiect în fix 30 de secunde. Nici măcar să nu dezbați raportul, amendamentele, să putem să ne exprimăm și noi, ca deputați ai opoziției, care am fost aleși de oameni să venim aici...

Doamna Prună...

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

...în Parlament.

Deci vă rog să supuneți votului scoaterea de pe ordinea de zi a acestui proiect și să-l dezbatem așa cum se cuvine, cu Ministerul Finanțelor în sală, în sala comisiei, să înțelegem și noi cât va încasa statul român de pe urma acestei taxe. Că taxe...

Doamna Prună...

...tot puneți...

Doamna Prună...

...taxe peste taxe, dar...

Doamna Prună...

...dar noi nu știm unde...

...vă rog frumos...

...se duc banii aceia...

...nu confundați...

...și ce faceți cu ei.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

...procedura cu declarația politică. De fiecare dată vă rog același lucru.

Domnule președinte, vreau să înțeleagă colegii din sală, ca să știe ce votează...

Sunt convins că au înțeles.

...că aici de multe ori se votează lucruri și lumea habar n-are ce votează.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să vă pregătiți cartelele, stimați colegi. Retragerea..., scoaterea de pe ordinea de zi a PL-x 128/2023.

Vot, vă rog.

## **Domnul Antonio Andrușceac**

**:**

Unde vă grăbiți să votați? Că noi de-abia am avut comisii, care au lucrat în paralel cu plenul.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Cu 35 de voturi pentru, 69 contra, 4 abțineri, propunerea dumneavoastră a fost respinsă.

Mergem mai departe.

18. Proiectul de lege privind aprobarea participării României la majorarea de capital a Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei în conformitate cu prevederile Rezoluției Consiliului de administrație nr. 463 (2022) „Privind majorarea capitalului Băncii”; PL-x 233/2023; procedură de urgență.

Dacă Guvernul României, în calitate de inițiator, dorește să ia cuvântul?

Nu.

Rog Comisia pentru buget, finanțe și bănci să prezinte raportul.

Domnul Huțucă n-a ajuns?

Îl rog pe domnul Ganț, secretarul Biroului permanent, să dea citire raportului.

Și să faceți și dumneavoastră propunerea pentru timpii de dezbatere.

## **Domnul Antonio Andrușceac**

**:**

Stați puțin, că raportul n-a venit încă de la comisie, nu a ajuns. Noi venim de acolo.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule lider, discutăm de alt proiect de lege.

## **Domnul Ovidiu-Victor Ganț:**

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Numai o secundă, opriți-vă, vă rog.

Stimați colegi!

Domnule Tanasă!

Domnule Tanasă!

38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/25.V.2023

Conform procedurii, domnule Tanasă, vă chem la ordine!

## Domnule Tanasă!

Domnule Tanasă, conform procedurii și regulamentului, vă chem la ordine! Este prima sancțiune disciplinară.

Rog chestorii Camerei Deputaților să-l îndepărteze pe domnul Tanasă!

## **Domnul Dan Tanasă**

**:**

Pe mine să mă îndepărteze?!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Să vă îndepărteze...

de locurile colegilor!

## **Domnul Dan Tanasă**

**:**

Solomon înjură de mamă un alt coleg!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Tanasă...

, sunteți chemat la ordine, vă rog să veniți până la mine!

Domnule Tanasă...

## **Domnul Dan Tanasă**

**:**

Am ajuns să ne înjurăm de mamă în plen?!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

...ceea ce spun eu este regulamentar.

Ceea ce spun eu este regulamentar. _(Vociferări. Gălăgie.) (Discuții la prezidiu cu domnul deputat Ringo Dămureanu.)_

## **Domnul Ringo Dămureanu**

**:**

Vă rog frumos să-mi dați cuvântul pe procedură.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Stimați colegi!

Domnule Ganț, vă rog să continuați.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea participării României la majorarea de capital a Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei în conformitate cu prevederile Rezoluției Consiliului de administrație nr. 463 (2022) „Privind majorarea capitalului Băncii”

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la ședință au hotărât, cu majoritatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport, prin care se propune adoptarea proiectului de lege.

Amendamentele admise sunt prezentate în anexă. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Timpi de dezbateri, domnule Ganț?

5 minute, cu un minut.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Timpi de dezbateri – 5 minute. Vot, vă rog.

Cu 135 de voturi pentru, 4 voturi contra, 3 abțineri, timpii de dezbateri au fost aprobați.

La dezbateri generale dacă există intervenții? Nu.

Intrăm la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 3 există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

30. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2021 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea spațiului maritim; PL-x 482/2021.

Comisia pentru mediu și Comisia pentru administrație, vă rog, raportul comun.

Comisia pentru mediu sau Comisia pentru administrație. Vă rog.

Notă asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2021 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea

spațiului maritim

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2021 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea spațiului maritim.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, avizul favorabil al Comisiei pentru transporturi și infrastructură, avizul favorabil al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și avizul favorabil al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO.

În conformitate cu prevederile art. 62 și art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii celor două comisii au examinat proiectul de lege sus-menționat în ședințe separate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Dezbateri generale, doamna Prună, Grupul USR.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Dacă vă vine să credeți, planul de amenajare a spațiului...

maritim, care ar trebui să definească zonele din Marea Neagră unde s-ar putea dezvolta inclusiv eoliene offshore, a fost blocat din 2017 până în 2021 de faptul că au fost numiți, cu nume și prenume, niște oameni în acest comitet care trebuia să se ocupe de Planul de amenajare a spațiului maritim, oameni care și-au schimbat funcțiile între timp și care n-au mai putut să mai lucreze pe el.

Asta arată incompetența de la stat și felul în care guvernările de la vremea respectivă – 2016–2019 – și-au bătut joc de România. Pentru că despre asta este vorba: vă bateți joc de România. Ratăm niște proiecte extrem de importante, cum ar fi dezvoltarea de eoliene offshore în Marea Neagră, să producem și noi mai mult curent electric, să nu mai fim dependenți de importuri; în timp ce alte țări, cele baltice sau cele din vestul Europei, încheie acorduri să dezvolte împreună, până în 2050, capacități de 300 de gigawați. Asta înseamnă de zeci de ori mai mult decât produce România.

Și, după aceea, iar o să veniți aici, în Parlament, și o să plângeți cu lacrimi de crocodil că nu vrea nu știu cine să ne lase să ne dezvoltăm, când, de fapt, incompetența este la voi și la cei care sabotați de 30 de ani dezvoltarea acestei țări!

Ar trebui să vă fie rușine, cu Planul de amenajare a spațiului maritim suntem în infringement. Chiar Comisia Europeană a ieșit cu o scrisoare, săptămâna trecută, să ne spună că nu am reușit să dăm acest plan de amenajare a spațiului maritim.

Mulțumesc.

Nefiind amendamente și nici alte intervenții, proiectul de lege rămâne la votul final.

31. Reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 849 din 25 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 18 ianuarie 2021; PL-x 428/2018/2021.

Comisia pentru muncă și protecție socială și/sau Comisia pentru constituționalitate, vă rog, raportul comun. Domnule Neață, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate cu Legea pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 849 din 25 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 18 ianuarie 2021, transmisă cu adresa PL-x 428/2018/2021.

Legea, adoptată de Parlament la data de 14 octombrie 2020, are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017, în scopul rezolvării unor inechități salariale cu care se confruntă personalul din anumite instituții.

Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 849 din 25 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51, prin care admite obiecția de neconstituționalitate formulată și constată că Legea pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice este neconstituțională în ansamblul său.

În urma reexaminării, legea a fost respinsă de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 2 iunie 2021. Camera Deputaților este Camera decizională.

În vederea punerii în acord a textului legii cu Decizia Curții Constituționale nr. 849/2020, Comisia pentru muncă și

protecție socială a reexaminat legea și documentele conexe în data de 17 mai 2022, iar la lucrări au participat membrii comisiei conform listei de prezență.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea legii.

Membrii Comisiei pentru constituționalitate au examinat legea, Decizia Curții Constituționale nr. 849/2020 și documentele anexate în ședința din data de 17 octombrie 2022.

În această ședință, membrii Comisiei pentru constituționalitate au hotărât, cu unanimitate de voturi, însușirea raportului de respingere a Legii pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaților respingerea Legii pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

În raport cu obiectul și conținutul său, actul normativ face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Vă reamintesc că prin raportul comisiilor se propune respingerea acestei legi.

Rămâne la votul final.

Doreați, doamna..., să interveniți? Scuzați! Doamna Alexandru Victoria-Violeta la PL-x 428.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

## Bună dimineața!

Poate înțelegem ceva din această experiență, și anume Curtea Constituțională spune foarte clar că este neconstituțional ca Parlamentul să fi propus exceptarea de la obligarea publicării listei cu toate funcțiile plătite din bani publici din sistemul de apărare.

Este deci neconstituțional.

Terminați cu această secretomanie!

Poate învățăm de la partenerii noștri occidentali. De exemplu, de la Statele Unite, care inclusiv în domeniul securității au toate listele de interes public afișate, pentru oricine este interesat.

Noi trăim într-o veșnică frică să ascundem ceva.

Este valabil și pentru proiectul anterior, pe care foarte bine l-a reprezentat colega mea Cristina Prună.

Acolo ce faceți? Nu sunteți de acord ca membrii, cu nume și prenume ale unor oameni care sunt într-un consiliu ce va urma să ia decizii, numele acestor oameni să fie publicate.

Unde vreți să duceți această țară? Am și eu o întrebare. Care este logica pentru care trăiți într-o continuă spaimă, funcțiile – funcțiile, repet acest lucru – din sistemul de apărare să nu fie publice, numele unor oameni care iau niște decizii pentru viața fiecăruia dintre noi și care se află în poziții publice să nu fie date publicității?!

E ceva în neregulă cu modul în care înțelegeți să guvernați această țară și simt nevoia să trag un semnal de alarmă.

Domnule Moșteanu, vă rog.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

Și USR va vota împotriva acestui proiect de lege, care arată cum nu se legiferează, cum nu trebuie să se legifereze într-un Parlament, în orice parlament, într-o țară democratică civilizată.

Un proiect de lege... o „servită” de la securiști. Un proiect de lege care a plecat „servit” de la securiști, propus de trei parlamentari din comisiile SRI, să mai pitească ceva pe acolo, să ascundă niște informații. Un proiect de lege pe care au lipit apoi cei de la PSD, așa cum știu ei: îl țin în sertar ce-l țin și apoi lipesc o grămadă de amendamente fără nicio legătură cu proiectul final. Și constat acum, așa, cu un zâmbet, că a fost atacat proiectul, pe vremea aceea, de PNL, înainte ca PNL-ul să fie un PSD galben, de mână cu PSD-ul roșu. Atunci încă mai aveau un pic de conștiință, conștiință care s-a pierdut pe drum.

32. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2022 privind aprobarea și finanțarea unor programe de garantare în domenii prioritare pentru economia românească; PL-x 191/2022; procedură de urgență.

Comisia pentru buget, Comisia pentru politică economică și Comisia pentru antreprenoriat, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2022 privind aprobarea și finanțarea unor programe de garantare în domenii prioritare pentru economia românească

În conformitate cu prevederile art. 95 și 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru antreprenoriat și turism au fost sesizate pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2022.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 11 aprilie 2022.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2022 privind aprobarea și finanțarea unor programe de garantare în domenii prioritare pentru economia românească.

Prin prezenta ordonanță de urgență se aprobă programele de garantare în domeniile prioritare, sub formă de scheme de garantare cu componentă de ajutor de stat, care au ca obiectiv deblocarea accesului la finanțare al beneficiarilor care se confruntă cu dificultăți generate de pandemia de COVID-19, în vederea realizării proiectelor de investiții și asigurării continuității în desfășurarea activității acestora.

La întocmirea prezentului raport comun, membrii celor trei comisii au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au avizat favorabil proiectul de lege.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2022, cu amendamente admise, care sunt redate în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă rog să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere.

Timp de dezbatere – două minute.

Două minute – timp de dezbatere.

Vot, vă rog.

145 de voturi pentru, 5 contra, 5 abțineri, doi colegi nu votează.

Adoptat.

Doamna Thellmann Christine, vă rog.

PNL va vota pentru acest proiect de lege deoarece investițiile și crearea de noi locuri de muncă sunt două soluții concrete prin care putem susține economia românească. Stimați colegi,

Vorbim despre patru programe deja cunoscute – IMM PROD, Rural Invest, Garant Construct și Programul Innovation –, care acoperă o paletă largă de activități, atât pentru IMM-uri, cât și pentru start-upuri din urban, urbanul mic și mediul rural.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Domnule Năsui, vă rog.

## **Domnul Radu-Mihai Cristescu**

**:**

Motorola!

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ar fi important să înțelegem câteva lucruri.

În România, în ultimii doi ani, dacă ne uităm pe creditarea corporate, a crescut cu 32%. Și ca să avem, așa, un ordin de mărime, în zona euro, în aceeași perioadă, a crescut cu 9%, deci avem o creditare mult mai puternică pe zona aceasta.

Și, dacă ne uităm puțin, din 24 de miliarde de lei, cât s-au dat în plus credite, avem 21 de miliarde care sunt acoperite de scheme de garantare. Practic, 87% din creșterea creditării pe firme în România este garantată de stat. Deci, practic, genul acesta de programe nu ajută, de fapt, economia, nu fac decât să încurajeze firmele să se îndatoreze, ca ele, în momentul în care vine criza, vine recesiunea – și, atenție!, Banca Centrală Americană zice că va veni chiar anul acesta, spre finalul anului; vedem ce va fi, dar, în orice caz, lucrurile nu stau bine, deci suntem în prag de criză –, în momentul acela, toate firmele acestea vor fi deja îndatorate, multe vor da faliment, vor intra în insolvență și, deodată, ce se va întâmpla cu datoria statului român, ce se va întâmpla cu cheltuielile? Pentru că toate băncile acelea care au dat aceste credite vor veni împotriva statului român, să spună: creditele sunt garantate prin diverse scheme, trebuie să ne dați banii. Și în momentul acela statul român va fi în situația oribilă de a trebui să-și explodeze cheltuielile, să mărească deficitul, pentru a da bani băncilor, sau să nu-și respecte angajamentul, ceea ce ar periclita siguranța sistemului bancar.

Genul acesta de scheme nu ajută economia, ele nu fac decât să încurajeze îndatorarea întreprinderilor.

Dacă voiați să ajutați economia, dacă voiați să ajutați întreprinderile românești care o duc greu și au nevoie de ajutor, lucrul acesta trebuia făcut printr-o reducere a fiscalității, mai ales a fiscalității muncii, a taxării muncii, care, în România, pe salariile mici este cea mai mare din întreaga Europă. Acolo trebuia acționat, nu prin a încuraja îndatorarea, ca atunci când vine criza să avem probleme care nici nu ne imaginăm cât de mari vor fi, dar ne vor exploda în momentul acela.

Dacă vreți să ajutați economia, USR are un proiect de lege pe circuit exact pentru reducerea taxării muncii; acela ar trebui votat, nu genul acesta de scheme, care, repet, nu fac decât să ne pună într-o situație extrem de periculoasă, cu o bombă cu ceas care stă sub noi și stă să explodeze – și, atenție!, va exploda în timpul...

Încercați să încheiați, vă rog.

privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei; PL-x 763/2022; procedură de urgență.

Comisia pentru industrii, Comisia pentru muncă, Comisia pentru politică economică și Comisia pentru buget, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor patru comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege, cu amendamente admise, prevăzute în anexa nr. 1, și cu un amendament respins, prevăzut în anexa nr. 2, anexe ce fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Să faceți propuneri, vă rog, pentru timpii de dezbateri.

## **Domnul Costel Neculai Dunava:**

...mandatului domnului Ciolacu, probabil – și care se va vedea la buget, se va vedea în stabilitatea economică a României și se va vedea în momentul în care începe această criză și această recesiune să vină și începe valul de falimente să vină.

Asta e problema cu genul acesta de scheme de ajutor de stat: nu ajută economia, nu fac decât să încurajeze îndatorarea, ceea ce e o mare diferență.

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole. La titlu dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptat. La articole admise? Nu.

Adoptate. Proiectul de lege rămâne la votul final.

7. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022

Propun 3 minute, domnule președinte.

3 minute – timp pentru dezbateri. Vot, vă rog.

97 de voturi pentru, 41 contra, 3 abțineri, 3 nu votează. Adoptat.

Doamna Prună, vă rog.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

E mare activitate astăzi în Parlament și măcar de-ar fi legi bune, dar, din păcate, nu mai conteniți să ne puneți...

pe agendă tot felul de legi care fac mai mult rău.

Nu ajunge că aveți o gaură de 24 de miliarde de lei la buget, ce ați făcut de când ați ajuns la guvernare a fost să luați tot felul de măsuri, inclusiv pe zona de energie, ați reglementat piața la prețuri care, atenție!, acum sunt mai mari decât prețurile din piața liberă – 1,3 lei la energie și 0,31 lei/kWh la gaz sunt prețuri mai mari decât în piața liberă – și ce faceți este că împingeți prețurile în sus. Românii plătesc astăzi prețuri mai mari tocmai pentru că dumneavoastră ați înțeles că prețurile acestea mari sunt salvarea din criză.

Am avut și soluții – noi, USR – și v-am spus că trebuie ajutați oamenii în mod direct, astfel încât să nu omorâți investițiile. N-ați vrut să înțelegeți.

Însă știți ce este mai grav? Iarăși, vom plăti de două ori prostia reglementării pieței de energie, pentru că tocmai a fost anunțat un nou infringement de la Comisia Europeană.

Sper totuși să aveți inteligența...

să nu mai luați astfel de măsuri pe viitor și, dacă vă pasă câtuși de puțin de țara aceasta, de viitorul energetic al acestei țări, să faceți ca investițiile în sectorul energetic chiar să aibă loc. Nu la companiile de stat, că de acelea ne-am tot convins, dar măcar în zona privată să existe investiții și, cu fondurile acelea europene pe care putem să le accesăm, să putem să ajutăm aceste investiții la energie.

Evident că nu vom vota această lege, care face mai mult rău decât bine și sărăcește oamenii din această țară.

Domnule Dancă, vă rog.

## Stimați colegi,

Suntem cu acest proiect de lege exact în momentul în care piața dovedește că prostia Guvernului nu poate..., a acestui guvern PNL–PSD, nu a fost de niciun fel de ajutor pentru economie.

Deci, în momentul de față, noi trebuie să dăm un vot pe un proiect de lege care instituie mecanismul de achiziție centralizată pe piața de energie și care stabilește prețurile la care se pot plafona cantitățile de energie pentru consumatorii casnici și consumatorii industriali.

Prețurile au fost stabilite la 1,3 lei/kW pentru consumatorii din categoria întreprinderilor mici și mijlocii și pentru alte entități publice, pentru cabinete medicale și așa mai departe, în condițiile în care, astăzi, pe piață, pentru ziua următoare, deja prețul la energie este la jumătate față de cel stipulat în această ordonanță de urgență.

Deci să crezi tu, Guvern, din care face parte și PNL, să crezi tu că poți să controlezi piața, prin măsuri guvernamentale, mai bine decât o fac cererea și oferta, asta arată eșecul gândirii acestui guvern în domeniul energiei, care și-a dat cu stângul în dreptul și nu a reușit să rezolve problema prețurilor la energie, pentru că s-a bucurat să încaseze profiturile nesimțite ale producătorilor de energie și să încaseze bani la bugetul de stat, cu nemiluita, din facturile pe care le plătesc toți românii.

Asta este lăcomia Guvernului, care în momentul de față continuă să practice aceste prețuri ridicate la energie, în condițiile în care piața de energie deja a stabilit...

Încercați să finalizați, vă rog.

## **Domnul Ionel Dancă:**

...noi prețuri la energie, la jumătate față de cele stipulate în această ordonanță de urgență.

Această ordonanță de urgență trebuie abrogată și consumatorii industriali și casnici să beneficieze de prețurile din piața liberă.

Ajunge cu prostia Guvernului, care nu a fost în stare să reglementeze și să reducă prețurile la energie pentru toți consumatorii din România!

Domnule Stoica, vă rog.

Domnule Dămureanu, e un singur vorbitor de grup, procedură de urgență. Un singur vorbitor de grup parlamentar.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragii mei colegi,

Am stat și i-am urmărit pe antevorbitorii mei cum le plâng ei de milă românilor. Dar noi nu avem memoria scurtă și ne amintim foarte clar că erau cei mai vajnici susținători ai celui numit de presă „hoțul Virgil de la Energie”, atunci când au liberalizat prețurile.

Așa că primul pas pe care l-ați făcut ca să ajungem în această stare a fost să liberalizați prețurile la energie și să susțineți această decizie incorectă și fără niciun temei logic. Acum, cu siguranță, monstruoasa coaliție PSD–PNL–UDMR, sprijinită de minorități, face greșeli pe bandă rulantă, face totul pe genunchi, totul pe repede înainte, fără studii de impact, fără dezbateri reale. La fel cum s-a întâmplat și, astăzi, în Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, unde vreau să vă spun că ședința a durat mai puțin de un minut, președintele comisiei a trecut pe repede înainte.

La fel s-a întâmplat și la Comisia pentru industrii, acolo unde este președinte de comisie un reprezentant al UDMR, care părea să fie un om de bună-credință și să desfășoare ședințele în spiritul regulamentului și procedurilor. Acolo a fost un record: 38 de secunde a durat ședința.

Și, pe această cale, pentru stenogramă și pentru dumneavoastră, domnule președinte de ședință, vă rog să notați că dezbaterea și votul au început în acea comisie după ora 10.00, ora de începere a plenului. Total neregulamentar, neprocedural. L-am avertizat pe domnul președinte; nici nu a vrut să asculte. A așteptat mai bine de jumătate de oră să vină un reprezentant, pentru a avea cvorum.

Dragi colegi din coaliția nocivă pentru România, să vă fie rușine pentru modul în care alegeți să legiferați, călcând în picioare toate normele...

Încercați să încheiați, vă rog.

...constituționale, legale și regulamentare și chiar și normele de bun-simț!

Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Domnule Simonis, vă rog.

A avut vorbitor Grupul USR.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Mulțumesc, domnule președinte.

În urmă cu 3 ani, când USR-ul susținea liberalizarea pieței de energie, avertizam, USR-ul fiind la guvernare atunci, avertizam... faptul că...

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună**

**:**

Nu era la guvernare!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

...asupra faptului că prețurile la energie vor exploda.

După ce au crescut și am ajuns să plătim și 9-10 lei pe kilowatt, USR-ul condamna liberalizarea prețurilor și prețurile ridicate pe piața liberă.

Astăzi, după ce am plafonat la 1,3 lei prețul pe kilowatt, USR-ul e supărat, probabil pentru că patronii lor câștigă mai puțin, fac profituri mai mici și evident că e nevoie de piață liberă, în accepțiunea domniilor-lor...

, să explodeze din nou prețurile și să fie iar 10 lei prețul pe kilowatt, astfel încât să vă îmbogățiți dumneavoastră și patronii dumneavoastră.

Nu vom susține o astfel de măsură. Ca să fie clar.

## **Voci de la PSD:**

Bravo! Bravo!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. La titlu dacă sunt intervenții?

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună**

**:**

Drept la replică!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Ce drept la replică, doamna Prună?

Vă numiți USR dumneavoastră?

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună**

**:**

Da.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Nu cred.

La titlu dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptat. Amendamente admise?

Unde aveți intervenție? Doamna Prună, unde aveți?

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună**

**:**

La titlul legii.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

La titlu?

Dacă faceți referire la altceva, vă opresc microfonul, să știți.

Nu glumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Domnule președinte de ședință,

Haideți, terminați cu amenințările acestea, că totuși suntem aleși ca și dumneavoastră, chiar dacă sunteți pe scaunul acela!

Am fost și eu pe scaunul acela, dar nu mă comportam așa cu colegii.

La titlul legii.

Respectați regulamentul, doamna Prună!

La titlul legii...

Vă rog.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

...am intervenție, pentru că această lege, cu un titlu kilometric, pe care l-ați citit dumneavoastră și care nu spune absolut nimic, este o lege care, într-adevăr, reglementează prețul la energie la un nivel mult mai mare decât prețul care este actualmente în piața liberă. Și românii sunt cei care sărăcesc din cauza PSD. Din cauza faptului că nu înțeleg ce înseamnă o piață și din cauza faptului că, dacă au un pix, ei cred că pot să deseneze prețurile cu el.

Exact asta face această lege. Exact asta a înțeles PSD să facă, din păcate. Și iată că, dându-și mâna cu PNL, ne-au dus în această situație.

Și este trist pentru că... comunismul l-am lăsat în urmă acum 33 de ani, dar, din păcate, iată că astăzi...

tot în comunism vreți să ne duceți...

, în detrimentul oamenilor.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

La amendamente admise dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptate. La respinse? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

1. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie; PL-x 128/2023; procedură de urgență.

Comisia pentru politică economică, Comisia pentru buget, Comisia pentru industrii și Comisia pentru muncă, pentru prezentarea raportului, vă rog.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu reexaminarea legii.

În urma reanalizării textului legii, în raport cu obiecțiile formulate de Președintele României în cererea de reexaminare, în temeiul art. 140 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii comisiilor au acceptat cererea de reexaminare și au aprobat legea, în forma adoptată de Senat.

În cadrul dezbaterilor au fost formulate amendamente, care, supuse votului, au fost respinse. Acestea se regăsesc în anexa la prezentul raport comun.

În consecință, în urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun de adoptare a legii, în forma adoptată de Senat.

De asemenea, domnule președinte, stimați colegi, la acest proiect de lege avem o corelare tehnică la următorul paragraf, în sensul că se introduce sintagma „pentru anii 2022 și 2023”:

„La articolul 1, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins: «(6) Prin excepție de la alin. (1), persoanele plătitoare de impozit pe profit potrivit art. 13 și de impozit pe veniturile microîntreprinderilor potrivit art. 47 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, care desfășoară activități în domeniile prevăzute de Regulamentul (UE) 2022/1.854 și care desfășoară atât activități de extracție a țițeiului, cât și de rafinare a țițeiului, datorează pentru anii 2022 și 2023»” – doar aceasta este sintagma, stimați colegi, care se introduce. Pentru că v-am auzit că ați spus că acestea sunt amendamente, dar nu sunt – „«o contribuție de solidaritate, calculată conform art. 2 alin. (13).».”

Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc. Doamna Prună.

Haideți să

Domnule președinte...

Îndreptare de eroare materială.

Două secunde, doamna Prună, imediat vă dau cuvântul.

Păi, asta arată cât de praf este legea asta, care nici măcar n-a fost dezbătută în comisii...

Nu v-am dat cuvântul...

...că, altfel, nu ajungea așa...

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Opriți microfonul, vă rog.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

...în plen.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vot, vă rog, pentru propunerea domnului Dunava. 96 de voturi pentru, 50 contra, o abținere. Adoptată.

Domnule Dămureanu, vă rog.

## **Domnul Ringo Dămureanu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Aș dori să vă spun că acest PL-x, cel puțin la Comisia pentru muncă, din care fac parte, a fost adoptat cu încălcarea Regulamentului Camerei Deputaților – și mă refer la art. 53 alin. (1) și (3). Convocarea ședinței nu s-a făcut cu cel puțin 24 de ore mai devreme, iar ședința nu s-a desfășurat regulamentar, deoarece majoritatea deputaților au lipsit de la ședință.

În acest context, ați văzut că am fost personal insultat de președintele comisiei, m-a jignit, m-a înjurat de mamă...

, iar...

Uitați-l că vociferează și acum!

Este suficient, domnule Solomon, după ce...

oamenii dumneavoastră...

ne atacă oamenii în parcuri...

, îi iau la bătaie și așa mai departe.

Noi dorim să susținem cu adevărat interesele economice ale României și dorim ca această dezbatere să aibă loc în condiții regulamentare, în prezența autorităților executive interesate, Ministerului Finanțelor, pentru că este normal, pentru interesul României, ca acest proiect să se dezbată pe fond, nu pe repede înainte: în 20 de secunde vine cineva, întreabă dacă este cineva împotrivă sau se abține cineva, iar, repet, majoritatea membrilor comisiei nu se aflau în sală.

În numele Grupului parlamentar AUR, vă solicităm retragerea acestui proiect de pe ordinea de zi...

și reluarea procedurilor conform Regulamentului Camerei Deputaților.

Vă mulțumim.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Suntem în dezbatere deja, domnule deputat, nu mai putem să retragem nimic de pe ordinea de zi. Domnule Solomon, drept la replică.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica**

**:**

Dar nu i-a pronunțat numele, ce drept la replică? A zis „președintele comisiei”.

## **Domnul Adrian Solomon:**

Îi recomand antevorbitorului să citească deciziile Curții Constituționale emise în anul 2012 referitoare la cvorumul din comisiile parlamentare.

În rest, sunt minciuni sfruntate...

și este inadmisibil ca în plenul Parlamentului un coleg de-al nostru să vină să mintă de la această tribună cu privire la ceea ce crede că i se transmite la un moment dat, fără ca aceste lucruri să se întâmple. Faptul că eu sunt jignit și atacat în permanență de Grupul AUR este poate din cauza poziției mele geografice în raport cu rândul în care stau domniile-lor.

**Domnul Ringo Dămureanu**

**:**

De ce ne înjuri? De ce ne înjuri?

## **Domnul Adrian Solomon:**

În rest, să știți că pot să duc foarte multe jigniri, pentru că toate cazurile medicale trebuie tratate de specialiști...

, nu de noi și nici prin regulamente.

Toate aceste ieșiri sunt convins că au o sorginte medicală și eu vă recomand să mergeți neapărat să vă tratați.

**Domnul Ringo Dămureanu**

**:**

Du-te la doctor!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Doamna Prună, vă rog.

**Domnul Ringo Dămureanu**

**:**

Rușine să vă fie!

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Stau și mă uit la acest Parlament și văd cum devine pe zi ce trece o bandă de circari. O bandă de circari cu pensii speciale.

Pentru că nu știți să faceți altceva decât circ pe o lege extrem de importantă pentru România. E vorba de acea taxă de solidaritate, acea brambureală. Ați dat un OUG la final de an, după care a venit în Parlament, ați depus amendamente – voi știți ce amendamente ați depus, că noi nu am înțeles ce făceau acele amendamente și, mai ales, care era impactul asupra încasărilor la buget –, a ajuns la președintele Iohannis, nu i-a plăcut, a ridicat Klaus Iohannis mâna, Parlamentul – PSD–PNL–UDMR, toată lumea s-a aliniat în spatele lui Klaus Iohannis, să remodifice această lege, care ieri a trecut de Senat și astăzi a venit în Camera Deputaților.

Și aici ce să vedeți? Niciun fel de dezbatere.

La Comisia pentru buget a venit raportul după ora 10.00, când, de fapt, eram în plen și știți foarte bine că nu trebuie, nu avem dreptul să lucrăm în paralel cu plenul decât dacă este expres menționat acest lucru, votat de Biroul permanent.

La Comisia pentru industrii, aici a fost circul de pe lume. A fost efectiv o premieră: în 30 de secunde a fost trecută această lege, fără niciun fel de dezbatere. Timp de 29 de minute v-ați zbătut ca peștele pe uscat să faceți cvorum, adică, pe înțelesul tuturor, să vă aduceți colegii la muncă, colegii din PSD, PNL, UDMR, și într-un final ați făcut acest cvorum și, ca să nu fie neregulamentar, ați trecut legea în 30 de secunde. Ni s-a pus pumnul în gură, să nu putem să întrebăm și noi, după jumătate de an, câți bani va încasa statul român în urma acestor taxe.

Pentru că dumneavoastră puneți taxe peste taxe, ați înnebunit pe toată lumea cât puteți să taxați și să luați din economia privată, de la românii care muncesc în această țară, și totuși aveți o gaură de 24 de miliarde la buget. Ce faceți cu banii?

Vă mulțumesc. Domnule Dancă, vă rog.

## **Domnul Ionel Dancă:**

Dragi români și stimați colegi,

Oamenii, pur și simplu, sunt stupefiați în momentul de față, pentru că nu înțeleg cum acest guvern PNL–PSD...

a luat România cu o creștere economică considerabilă, cu un buget așezat pe venituri și cheltuieli care acopereau nevoile de funcționare ale aparatului de stat și, în același timp, lăsa economia să respire și oamenii de afaceri să-și vadă de businessul lor și să-și dezvolte afacerile și într-un an și jumătate, în doi ani de zile, ați făcut totul praf.

Ați făcut praf economia și cheltuielile statului.

Și, în momentul de față, de câteva luni de zile, de la marile reforme pe care această coaliție PSD–PNL–UDMR s-a angajat să le facă pentru România – eliminarea pensiilor speciale, eliminarea cumulului pensiei cu salariul, reducerea cheltuielilor bugetare, reformarea statului –, ați ajuns la noi și noi taxe.

Despre taxa de solidaritate vorbim astăzi, dar în fiecare zi PSD amenință mediul de afaceri – iar PNL-ul tace mâlc – cu noi și noi taxe, impozitarea progresivă. Deja ați suprataxat contractele part-time, liber-profesioniștii, întreprinzătorii individuali, toate taxele au fost majorate, contribuțiile sociale pentru PFA-uri, taxa de solidaritate pentru companiile din sectorul energetic, care, bașca..., de fapt, taxează doar companiile românești din acest sector energetic.

Noi, cei din Forța Dreptei, susținem că niciun fel de companie, niciun fel de capital, indiferent de originea lui, nu trebuie suprataxat.

De aceea, noi, parlamentarii din Forța Dreptei, în continuare apărăm cota unică și cerem reducerea taxelor și impozitelor majorate de această coaliție PSD–PNL.

Domnul Andrușceac.

Mulțumim, domnule președinte.

Am impresia că am în față niște oameni ostili României. Uniunea Europeană ne cere, sesizând măririle nejustificate de prețuri din energie, să adoptăm niște măsuri care să limiteze efectele negative asupra populației a ceea ce s-a întâmplat pe o piață, de fapt, de monopol.

Noi facem o lege tardiv, în 2023, probabil ca OMV-ul să scape de plata a ceea ce avea în 2022, dar o facem. Imperfectă, dar aveam o lege care putea să aducă niște bani la buget din acea zonă pe care noi am cedat-o nu unei companii multinaționale, ci unui stat care este acționar majoritar, Austriei.

Trece legea de Senat, trece de Camera Deputaților și ajunge pe masa veșnicului turist Iohannis, de unde se trimite spre reexaminare.

Nu știe nimeni, nu există, domnilor colegi, nimeni trecut în dreptul inițiatorului. Am rugat și în Comisia pentru buget să-și asume cineva. Asumați-vă dumneavoastră de la PNL, oamenii președintelui! UDMR-ul, PSD-ul, care ați dat cvorumul, singurii care au fost în Comisia pentru buget, comisie care s-a ținut și a votat fără cvorum. Nu știu ce aberații spune domnul președinte al comisiei acolo, dar s-a votat împotriva regulamentului, fără a exista cvorum.

La Comisia pentru buget cel puțin, domnul Huțucă a așteptat un sfert de oră – un sfert de oră! – ca să-i vină colegii de pe la alte comisii, dar a așteptat să existe cvorum ca să voteze această nenorocire împotriva românilor.

Prin această lege nu facem altceva decât...

Încercați să încheiați, vă rog!

...să suprataxăm PETROM-ul și să-i scăpăm pe cei de la Black Sea Oil & Gas de plata oricărei contribuții.

Practic, 60% din ceea ce puteam obține de la aceștia nu vor mai vedea românii.

Ieri s-a făcut o convocare a Comitetului liderilor, după Biroul permanent...

Domnule Andrușceac, v-am rugat să finalizați!

Da. ...la ora 18.45.

Termenul de depunere a amendamentelor a fost tot ieri. Astăzi se trece prin toate comisiile pe repede-nainte, nu se respectă cvorumul în comisii, nu se respectă termenele legale, pentru a face ce? Pentru a trăda încă o dată românii, în favoarea unui stat străin.

Acesta este adevăratul motiv pentru care a venit în vizită ministrul austriac!

Acesta este adevăratul motiv pentru care nu s-au depus bilanțuri și așteaptă și acum și Ministerul Finanțelor nu știe, nu are o previzionare asupra a ceea ce se va încasa. Așteptăm această lege, ca cei care trebuiau să fie taxați să-și facă...

Vă mulțumesc.

## **Domnul Antonio Andrușceac:**

...în funcție de ceea ce trădăm noi aici, lecțiile și să ajungă să nu mai plătească niciun leu statului român.

Domnul Popescu Pavel.

## **Domnul Pavel Popescu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am făcut o promisiune și mă voi ține de ea: că de fiecare dată când de la acest pupitru propaganda rusă își va face simțită prezența voi lua poziție.

Și mă uitam la colega mea – nu fac o asemănare cu ceea ce am spus –, mă uitam la colega mea de la USR și mă uitam la fostul meu coleg de la Forța Dreptei și mi-am dat seama că vă stă bine în opoziție. Voi ați fost creați pentru opoziție!

Pentru că atunci când ați fost la guvernare erați tot ca în opoziție. Sunteți creați pentru opoziție, că în afară de lătrat de la pupitru...

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu**

**:**

Cere-ți scuze!

## **Domnul Pavel Popescu:**

...nu se poate face ceva constructiv. Vreau să-i spun colegului de la AUR...

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună**

**:**

Pavel, nu ți-e rușine?!

## **Domnul Pavel Popescu:**

...singurul partid politic din România, partid politic de pe scena politică din România care astăzi trădează nu doar poporul român, nu doar steagul României, pe care în mod fals îl atârnați de piepturile voastre, ci trădează tot ceea ce înseamnă valoare democratică, europeană, transatlantică; este partidul AUR.

## **Domnul Antonio Andrușceac**

**:**

Domnule președinte, să vorbească despre proiect! Opriți-i microfonul! Să se refere la proiect! Are declarații politice!

Sunteți singurii care astăzi, în România, veniți cu propaganda rusă, sunteți singurii ai căror foști membri sau membri se întâlnesc cu Ambasada Federației Ruse în România, sunteți singurii care vă întâlniți sau v-ați întâlnit...

Domnule Popescu, încercați să vă referiți la proiect și finalizați!

...conform politicienilor din alte țări, cu reprezentanți, cu spioni ai rușilor și tot voi veniți aici, la pupitru, și spuneți că PNL-ul și președintele, și alte partide din România trădează interesul suprem al românilor și al României.

Este fals!

Timpul!

## **Domnul Pavel Popescu:**

Dragi români,

Timpul ne va demonstra că acest partid care, repet, în mod fals își atârnă steagul în piept, de fapt, este o unealtă a Federației Ruse în România...

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu**

**:**

Să vii să-ți ceri scuze, Pavele!

Papagalule!

Vă mulțumesc, domnule Popescu.

...în tot ansamblul lui.

Vă mulțumesc.

Domnule Simonis, vă rog.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Domnule președinte,

Să auzi reprezentanți ai USR-ului vorbind despre circ și circari în Parlament, având în vedere că știm cu toții cum s-au inventat circul și circarii în Parlament... E adevărat că de data aceasta colegii de culoar ai domnilor inventatori ai circului sunt mai buni circari decât ei și poate asta îi deranjează, nu le mai place.

Pe de altă parte, stimați colegi, noi avem o vorbă în Parlament. Ori de câte ori apare o inițiativă care încearcă taxarea marilor companii care au făcut profituri imense, mai ales în perioadă de criză, avem următoarea vorbă: „Și, atunci, să vedem care conservă explodează.”

Atunci când au liberalizat prețurile la energie, anumite companii au avut profituri colosale. Am vorbit mai devreme despre ele.

Astăzi, această lege de aprobare a ordonanței, practic, reexaminarea cerută de președinte, taxează o parte din profiturile...

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica**

**:**

O parte, dar nu toată!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

...colosale făcute după liberalizarea prețurilor la energie cerută de USR.

Au pușcat conserve astăzi și am văzut cu toții cine sunt cei care doresc ca această lege să nu fie aplicată, astfel încât să nu putem lua niciun ban de la cei care au profitat, aș zice eu, aberant, de pe urma crizei în ceea ce înseamnă energia României.

Mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună**

**:**

Drept la replică!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Drept la replică? Pentru?

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună**

**:**

Ceea ce a spus domnul Popescu.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Păi, da, dar nu v-a pronunțat numele! De ce îmi cereți drept la replică?

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună**

**:**

A spus „colega de la USR”.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Păi, sunteți mai multe colege la USR! Acum...

Să fiu serios.

Opriți-i microfonul!

Mergeți în bancă, doamna Prună!

Trecem la dezbaterea legii.

Sunt foarte serios! Am zis că vă las cuvântul 30 de secunde.

Mergeți, vă rog, în bancă!

Trecem la dezbaterea legii.

Domnule Dunavă, vă rog.

Domnule Dunavă, aveți o intervenție la dezbaterea legii. Vă rog să vă treziți!

## **Domnul Costel Neculai Dunava:**

Eu am fost politicos, domnule președinte, v-am lăsat să vorbiți cu doamna. Poate când terminați o să iau și eu cuvântul.

Pe corelare tehnico-legislativă, o să reiau discuția pe care v-am prezentat-o odată cu raportul.

Este vorba de introducerea unei singure sintagme, respectiv „pentru anii 2022 și 2023”, în următorul paragraf:

„La articolul 1, după alin. (5), se introduce un nou alineat, alin. (6), cu următorul cuprins: «Prin excepție de la alin. (1), persoanele plătitoare de impozit pe profit potrivit art. 13 și de impozit pe veniturile microîntreprinderilor potrivit art. 47 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, care desfășoară activități în domeniile prevăzute de Regulamentul (UE) 2022/1.854 și care desfășoară atât activități de extracție a țițeiului, cât și de rafinare a țițeiului, datorează pentru anii 2022 și 2023 o contribuție de solidaritate, calculată conform art. 2 alin. (13).».”

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa**

**:**

N-am înțeles nimic!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Raportul conține patru amendamente respinse. Dacă se susțin?

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa**

**:**

Da, se susțin! Am trei amendamente.

Domnule Coleșa, spuneți ce amendament susțineți.

Da. Deci marginal 1.

Avem în față legea asupra taxării profiturilor speculative obținute pe piața de energie electrică din petrol, gaz, cărbune.

Deci știm, chiar și Comisia Europeană s-a sesizat de această piață speculativă.

La începutul lunii octombrie 2022 a emis un regulament prin care aceste profituri ar fi fost suprataxate. Guvernului i-au trebuit 3 luni de zile, până la finalul anului trecut, ca să emită o ordonanță de urgență proastă, prin care OMV, Black Sea Oil & Gas ar fi fost scutite, de fapt, de la plata acestei contribuții de solidaritate...

Marginal 1 ați spus, da?

Da. Este explicația...

Susțineți amendamentul!

...pentru că...

Lăsați-mă să termin vorba de susținere a amendamentului. Asta fac!

Iar, la sfârșitul lunii martie, totuși în timpul plenului ați convocat comisiile raportare, ați băgat niște amendamente, care, culmea!, se pare că ar fi taxat la valoarea corectă OMV și Black Sea Oil & Gas. Și, ca atare, președintele Iohannis s-a comportat ca un veritabil agent străin, în urma unor negocieri, în spatele unor uși închise, în interesul acestor firme și în detrimentul interesului românilor, a retrimis în Parlament această lege și ați eliminat acele amendamente pe care chiar dumneavoastră le-ați pus.

Domnule deputat...

Amendamentele sunt...

Domnule deputat!

...acelea pe care...

Domnule deputat!

...le-ați făcut în forma inițială.

Care amendament?

Deci bun! Păi, vi-l citesc!

Vă rog să-mi citiți amendamentul.

Da.

Deci este vorba de calculul corect al cifrei de afaceri, astfel încât să includă și cantitățile de petrol, gaz vândute către terți sau din depozite.

„Prețul de vânzare al...” – haideți să zicem nu pe cel al huilei, că nu e cazul să impozităm aici pe nimeni, ci doar o parte! – „Prețul de vânzare...”

Domnule deputat, susțineți un amendament, nu doar o parte. Nu puteți susține doar o parte din el.

Nu, nu-l citesc pe tot!

Susțineți marginal 1 sau nu-l susțineți? Înțeleg!

„Prețul de vânzare al produselor obținute din rafinarea petrolului, prin cantitățile de produse obținute prin rafinarea petrolului de către contribuabil, ce au făcut obiectul vânzării în cursul anului fiscal 2022, respectiv 2023 către persoane neafiliate, în cazul vânzării către persoanele afiliate, se ia în considerare prețul de vânzare, dar nu mai puțin decât media prețurilor de vânzare către persoanele neafiliate din anul fiscal de referință.”

Vă mulțumesc. Vot, vă rog, pentru amendamentul...

Este propriul dumneavoastră amendament!

...respins, marginal 1. Marginal 1 – respins, vă rog.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

PSD, PNL votează împotriva propriilor amendamente.

**Domnul Gabriel Andronache**

**:**

E cerere de reexaminare!

Da, de către un agent străin!

14 voturi pentru, 102 contra, 30 de abțineri. Respins. Următorul amendament, vă rog.

Următorul este în corelare cu primul. La art. 2 alin. (13) se prevede...

Marginal 2?

Marginal 2, art. 2 alin. (13).

În forma de la Senat se prevede o contribuție de solidaritate datorată de către contribuabilii prevăzuți la art. 1 alin. (6) de 350 lei pe tona de țiței procesat în activitatea de rafinare.

Propunem modificarea acestei cifre, care reprezintă, de fapt, aproximativ 25% din profitul obținut pe această cantitate de către OMV, și modificarea la 1.400, astfel încât OMV să plătească 100% taxă de solidaritate.

Vot, vă rog, pentru marginal 2, amendament respins. Voturi pentru – 15, 111 contra, 28 de abțineri. Amendamentul a rămas respins. Mai aveți?

Da. Marginal 3.

Vă rog.

Este vorba de art. 2[1] .

La Senat se spune: „Prin excepție de la prevederile art. 1 și art. 2, contribuabilii care în perioada 2018–2022 nu au obținut producție din domeniile prevăzute la art. 1 alin. (1) nu datorează contribuția de solidaritate.”

Este un amendament cu dedicație pentru Black Sea Oil & Gas, care, într-adevăr...

Marginal 3, amendament respins. Vot, vă rog.

...în perioada 2018–2022 nu a... Domnule președinte, ce faceți aici?!

Domnule deputat, supun la vot amendamentele pe care le susțineți dumneavoastră.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Se elimină acest amendament, care este cu dedicație. Aveam timp necesar pentru susținere și mi-ați închis telefonul. Mă rog, microfonul!

Să vă fie rușine!

Voturi pentru – 8, 111 contra, 24 de abțineri.

Ha, ha, ha!

Mai aveți?

Nu mai am. Să vă fie rușine!

Haideți! Mulțumesc.

Ați refuzat dezbaterile în comisie și aici la fel.

Legea rămâne la votul final.

33. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2019 privind reorganizarea Ministerului Economiei în scopul exercitării drepturilor și îndeplinirii obligațiilor ce decurg din calitatea de acționar a statului la anumiți operatori economici, precum și pentru modificarea unor acte normative; PL-x 301/2019; procedură de urgență.

Comisia pentru politică economică și Comisia pentru industrii, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Comisia pentru politică economică sau pentru industrii. Avem?

## Numai puțin!

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2019 privind reorganizarea Ministerului Economiei în scopul exercitării drepturilor și îndeplinirii obligațiilor ce decurg din calitatea de acționar a statului la anumiți operatori economici, precum și pentru modificarea unor acte normative

Ne-am întâlnit în procedură de urgență, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru drepturile omului. Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

În urma dezbaterilor și opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Camera decizională este Camera Deputaților.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc. Din partea grupurilor.

Domnule Antonio Andrușceac, doriți să interveniți?

## **Domnul Antonio Andrușceac**

**:**

Nu.

## Nu?

Doamna Mitrea Dumitrina, doriți să interveniți aici sau a rămas de data trecută apăsat?

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnule Năsui, vă rog.

Proiectul de lege din 2019 ajunge abia acum la vot, apropo.

Singura reorganizare de care au nevoie Ministerul Economiei și Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și toate ministerele, de fapt, din Guvernul României este comasarea, este să se mai închidă din ele, să se reducă din ele. Sunt ministere-mamut, cu foarte mulți oameni care nu își fac treaba, nu sunt eficienți, au fost aduși acolo pe pile, activ de partid cum numai PNL și PSD au știut să facă.

Dacă vreți să faceți o reorganizare serioasă, nu treceți un departament dintr-o parte într-alta, desființați-l, nu mai e nevoie de ele, plătim oameni aiurea. Avem cele mai mari cheltuieli de personal, procentual, din toată Uniunea Europeană, o armată întreagă de oameni angajați la stat care nu își fac treaba și care sunt plătiți – atenție! –, în medie, cu 2.700 de lei, mai mult decât cei din privat, care le plătesc lor salariile.

Dacă vreți o restructurare a statului, dacă vreți să ajutați economia, trebuie să reduceți aceste cheltuieli, nu să faceți reorganizări de genul acesta, în care, de fapt, doar mutați un lucru din stânga în dreapta.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

34. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2021 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2020 privind aprobarea Programului IMM FACTOR – Produs de garantare a creditului comercial și a Schemei de ajutor de stat asociate acestuia; PL-x 145/2021; procedură de urgență.

Comisia pentru buget, Comisia pentru antreprenoriat și Comisia pentru politică economică, vă rog. Vă rog.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2021 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2020 privind aprobarea Programului IMM FACTOR – Produs de garantare a creditului comercial și a Schemei de ajutor de stat asociate acestuia

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru antreprenoriat și turism au fost sesizate pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2021 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2020 privind aprobarea Programului IMM FACTOR – Produs de garantare a creditului comercial și a Schemei de ajutor de stat asociate acestuia.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 6 aprilie 2021.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2021 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2020 privind aprobarea Programului IMM FACTOR – Produs de garantare a creditului comercial și a Schemei de ajutor de stat asociate acestuia.

Potrivit expunerii de motive, principalele modificări vizează redefinirea grantului, prin prisma elementelor de cost asociate factoringului care intră în componența ajutorului de stat. Astfel, numai dobânda aferentă sumelor avansate de finanțator beneficiarului finanțării de tip factoring va fi considerată ajutor de stat și va fi acoperită în procent de 50% din grant.

La întocmirea prezentului raport comun, membrii celor trei comisii au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social și Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate

de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege...

Mă scuzați, domnule Năsui, vă rog.

## Stimați colegi,

Genul acesta de proiecte nu ajută mediul antreprenorial, nu ajută întreprinderile. E exact aceeași gândire care a existat și la proiectul anterior, în care încurajăm creditarea. Nu ajutăm întreprinderile. Sunt lucruri foarte diferite.

În momentul în care vedem că creditele corporate în România cresc de aproape trei ori mai mult decât cele din restul lumii, trebuie să ne punem întrebarea de ce. Și, dacă ne uităm la „de ce”, vedem că aceste scheme de garantare sunt exact motivul pentru care băncile au fost atât de laxe în a da așa multe credite pentru aceste companii.

Nu este rău să crediteze, dar este rău să crediteze pentru că au o garanție de stat. În momentul acesta poate rata aceea de default este mică, pentru că încă suntem pe creștere, dar în momentul în care vine criza toate aceste credite se vor duce înapoi pe bugetul de stat și vor crește vertiginos datoria statului român. Și veți fi într-o situație oribilă, între a decide dacă să creșteți enorm cheltuielile și să plătiți acești bani sau să creați o problemă imensă în piața bancară.

Nimic în economie nu este gratuit, totul se plătește. Și aceste scheme se vor plăti și se vor plăti în momentul în care va veni criza.

Dacă îndatorăm mediul privat, nu îl ajutăm. Este un lucru de care nu ne dăm seama, poate, pe termen scurt, dar pe termen lung întotdeauna a fost așa.

Dacă voiați să ajutați mediul privat, lucrul acesta trebuia făcut prin reducerea taxării muncii, care în România este, repet, foarte mare, cea mai mare pe salariile mici din absolut toată Europa. Acolo am fi ajutat în mod real, fără să periclităm siguranța întreprinderilor, fără să periclităm siguranța economiei române.

Dar ce v-ați dorit, de fapt, este doar o măsură pe termen scurt, să ziceți: „Uitați, am făcut ceva, le-am încurajat să se îndatoreze, ele s-au îndatorat.” Și întotdeauna, să știți, creditul funcționează. În prima zi, când ai luat banii, ești fericit. Problema e când începi apoi să plătești ratele și, când începe să vină și criza economică, atunci îți va fi chiar foarte greu să plătești ratele.

Aceasta este problema cu genul acesta de programe economice: că nu ajută, de fapt, economia, doar ajută îndatorarea.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Dancă.

Trebuie să spun că sunt în dezacord cu colegul meu Claudiu Năsui, de la USR, de această dată. Și vreau să vă spun că programele acestea, precum IMM Invest, IMM FACTOR, pentru întreprinderile mici și mijlocii sau „Prima casă,” pentru familiile care doresc să achiziționeze locuințe, programe cu garanții de stat, ajută la bancarizarea economiei, îi fac bancabili pe cei care, altfel, cu greu ar putea avea acces la finanțare bancară și la creditare, iar un sistem sustenabil de dezvoltare a economiei se bazează pe îndatorare. Atunci când ești solvabil primești credit. Asta înseamnă că ai o performanță și că tu, persoană juridică sau persoană fizică care primești un credit, poți să returnezi creditul respectiv și asta te face solvabil și sustenabil în fața creditorilor. Economia de capital se bazează pe creditare și îndatorare.

Din acest punct de vedere, vreau să spun că aceste programe, care au fost lansate în timpul Guvernului Orban, în 2020, IMM Invest, IMM FACTOR și toate celelalte instrumente de garantare pentru companiile mici și mijlocii, au fost o gură de oxigen în perioada pandemiei pentru mediul de afaceri, au ajutat la relansarea creșterii economice din 2020 și 2021. Și faptul că aceste companii astăzi sunt în situația de a avea acces la finanțare bancară înseamnă că programele respective au fost programe de succes și noi, parlamentarii din Forța Dreptei, vom susține în continuare aceste măsuri.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui**

**:**

Drept la replică!

Nu e procedură de urgență! Încă o intervenție.

Vă mulțumesc. Domnule Alda, raportul, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru mediu, Comisia pentru agricultură și Comisia pentru administrație au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din data de 4 octombrie 2021.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2007, din perspectiva necesității de aliniere a legislației naționale de profil la normele și exigențele europene incidente în materie, în contextul îndeplinirii obligațiilor asumate de România, derivate din calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc. Domnule Seidler, vă rog.

Amatorismul vostru la guvernare, PSD, un organism nemodificat genetic de la PCR încoace...

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

35. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic; PL-x 435/2021; procedură de urgență.

Guvernul României, vă rog.

## **Domnul Bogdan-Radu Balanișcu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Hristos a înviat!

Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic completează cadrul legislativ actual pentru a lua în considerare caracteristicile specifice în ceea ce privește informațiile confidențiale incluse în dosarele de notificare a activităților cu organisme modificate genetic.

Urgența acestei reglementări este justificată de obligația României, în calitate de stat al Uniunii Europene, de a asigura transpunerea în legislația națională a Directivei 2001/18 a Parlamentului European și Consiliului.

Mulțumesc.

## **Domnul Antonio Andrușceac**

**:**

Bună asta!

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**

...și PNL, altoit pe tulpina PSD-istă, are rădăcini în minciuni istorice, pe care văd că le preia acum și AUR, o specie rusească.

Vă spun una dintre aceste minciuni, rostită acum câteva minute aici de toți: PNL, PSD, AUR.

Liberalizarea pieței de energie din România a fost semnată de Adrian Năstase – PSD.

Calendarul inițial, adoptat de Parlamentul condus de Roberta Anastase și Vasile Blaga, ex-PDL, azi PNL, a fost amânat pentru mai mulți ani prin decizii ale guvernelor Oprea – UNPR, cu sprijinul PSD – și Dăncilă – PSD, însă nu putea fi amânat dincolo de 28 februarie 2022, când ministrul energiei era Virgil Popescu – PNL, menținut ministru de PSD. Niciuna dintre aceste decizii nu a fost semnată de vreun membru USR.

Mulțumim factual.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Văd că se vorbește la subiect.

Deci, în privința pieței de energie electrică, este o himeră că această piață, în condițiile actuale, de dezechilibru între producție...

Domnule Coleșa!

...și cerere...

Domnule Coleșa!

...să nu fie reglementată.

Vorbesc la subiect, așa cum a făcut-o colegul meu, ca un soi de drept la replică.

10 secunde! Vă rog să terminați.

Bun.

Dacă vreți să faceți referire la proiectul de lege, cu drag.

Deci suntem pentru o piață de energie electrică reglementată până când se vor întruni, cândva, dacă, niște condiții de dereglementare.

Dar deocamdată singura soluție pe termen scurt, mediu și probabil chiar lung este reglementarea prețului, care nu este realizată acum. Acum avem doar un preț subvenționat.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

36. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2022 pentru stabilirea unor măsuri bugetare în vederea sprijinirii sectorului întreprinderilor mici și mijlocii; PL-x 127/2022; procedură de urgență. Guvernul României, vă rog.

**Domnul Lucian-Ioan Rus** _– secretar de stat_

_în Ministerul Antreprenoriatului și Turismului_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Lucian Rus, de la Ministerul Antreprenoriatului și Turismului.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri bugetare în vederea

sprijinirii sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, intenționându-se utilizarea de către Ministerul Antreprenoriatului și Turismului a sumelor rambursate de beneficiarii creditelor acordate în cadrul Programului românoelvețian pentru IMM-uri pentru implementarea programului de accelerare a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, prevăzut de Legea nr. 346/2004.

Proiectul permite implementarea de către Ministerul Antreprenoriatului și Turismului a Programului de sprijinire a sectorului IMM din România, asigurându-se accesul întreprinderilor afectate de situația economică actuală la un nou instrument de finanțare, cu impact pozitiv direct asupra capacității operaționale a acestora.

Vă mulțumesc tare mult.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget și Comisia pentru antreprenoriat și turism, vă rog.

Să faceți și propuneri pentru timp, la sfârșit.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2022 pentru stabilirea unor măsuri bugetare în vederea sprijinirii sectorului întreprinderilor mici și mijlocii

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru antreprenoriat și turism au fost sesizate, prin adresa PL-x 127 din 21 martie 2022, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2022 pentru stabilirea unor măsuri bugetare în vederea sprijinirii sectorului întreprinderilor mici și mijlocii.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri bugetare în vederea sprijinirii sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, intenționându-se utilizarea de către Ministerul Antreprenoriatului și Turismului a sumelor rambursate de beneficiarii creditelor acordate în cadrul Programului românoelvețian pentru IMM-uri, pentru implementarea Programului de accelerare a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, prevăzut în Legea nr. 346/2004.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2022 pentru stabilirea unor măsuri bugetare în vederea sprijinirii sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, cu amendamentele admise prezentate în anexa nr. 1.

Amendamentul respins se regăsește în anexa nr. 2.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Timp de dezbatere – două minute.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Timp dezbatere – două minute. Vot, vă rog. 126 de voturi pentru, 4 contra, 4 abțineri, 3 colegi nu votează.

Adoptat.

Din partea grupurilor parlamentare dacă sunt intervenții? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptat. La articolele admise? Nu.

Adoptate. Respinse? Nu.

Doamna Țoiu?

Vă mulțumesc frumos.

Deși avem atât cadrul european, cât și cadrul național în legislație, care recunoaște economia socială, recunoaște întreprinderile sociale de inserție, Guvernul a uitat și de această dată de ele în programul de sprijin pentru IMM-uri, deși din nou ele sunt asociate, atât european, cât și în legislația națională.

De ce este asta important? Este pentru că în acest moment avem o criză de resurse umane. Mediul de afaceri spune foarte clar că are între 100.000 și 200.000 de locuri de muncă pentru care nu mai găsește resursă umană și resursă umană pregătită. Întreprinderile sociale de inserție sunt unul dintre cele mai bune instrumente de a asigura pregătirea grupurilor vulnerabile, formarea lor profesională, asigurarea compatibilității cu un mediu de lucru disciplinat, bazat pe rezultate, bazat pe munca de echipă.

De aceea, amendamentul, care este în linie cu reglementările europene și este în linie cu obligația Guvernului de a include întreprinderile sociale de inserție în programele de sprijin pentru IMM-uri, este următorul: ca sumele să poată să fie utilizate și pentru dezvoltarea întreprinderilor sociale de inserție, cum sunt ele definite în art. 10 din Legea nr. 219 din 2015.

La comisie nu a existat niciun argument practic pentru respingerea acestui amendament. Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vot, vă rog, pentru amendament respins, marginal 1. Voturi pentru – 54, contra – 101, 4 abțineri. Amendamentul a rămas respins.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Continuăm cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu

capitalizare de piață medie – IMM INVEST ROMÂNIA, pentru modificarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, aprobată prin art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2020, pentru modificarea art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie – IMM INVEST ROMÂNIA, precum și pentru modificarea și completarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, aprobată prin art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2020, precum și pentru modificarea art. 164 alin. (2[1] ) și (2[2] ) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii; PL-x 82/2022; procedură de urgență.

Inițiatorul, Guvernul României, vă rog.

**Domnul Florin-Sergiu Dobrescu** _– secretar de stat în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor, Bună ziua!

Florin Dobrescu, de la Ministerul Muncii.

Prin proiectul de lege menționat se propune modificarea celor două aliniate, (2[1] ) și (2[2] ), ale art. 164 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul aplicării acestor prevederi începând cu data de 1 ianuarie 2022, atât pentru contractele individuale de muncă nou-încheiate, cât și pentru contractele individuale de muncă aflate în derulare. În acest mod va exista egalitate de tratament pentru toate contractele individuale de muncă, indiferent de data încheierii acestora, iar angajatorii vor avea timp să pună în aplicare noile prevederi.

Ministerul Muncii susține raportul comun de adoptare a proiectului de lege de către cele trei comisii parlamentare raportoare, în forma adoptată de Senat, motiv pentru care vă rugăm să adoptați Proiectul de lege privind aprobarea OUG nr. 142/2021 pentru modificarea și completarea OUG nr. 110/2017.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, Comisia pentru politică economică și Comisia pentru antreprenoriat, vă rog, raportul. Încercați fără titlu.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie – IMM INVEST ROMÂNIA, pentru modificarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, aprobată prin art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2020, pentru modificarea art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie – IMM INVEST ROMÂNIA, precum și pentru modificarea și completarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, aprobată prin art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2020, precum și pentru modificarea art. 164 alin. (2[1] ) și (2[2] ) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru antreprenoriat și turism au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu acest proiect de lege menționat mai sus.

Prezentul proiect de lege conține prevederi referitoare la subprogramul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar AGRO IMM INVEST, care constă în acordarea de garanții de stat în favoarea fiecărui beneficiar participant în program care solicită finanțare pentru nevoile curente de lucru sau pentru realizarea de investiții.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie – IMM INVEST ROMÂNIA, pentru modificarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, aprobată prin art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2020, pentru modificarea art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie – IMM INVEST ROMÂNIA, precum și pentru modificarea și completarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, aprobată prin art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2020, precum și pentru modificarea art. 164 alin. (2[1] ) și (2[2] ) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Doamna Alexandru Victoria-Violeta, vă rog. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Nu o să citesc titlul, înțeleg că nu e dezirabil, dar o să mă refer la o prevedere care aparent n-are legătură cu subiectul proiectului de lege. Este o adăugire pe care ați făcut-o în stilul pe care văd că l-ați consacrat în această legislatură, cel puțin, să introduceți tot felul de modificări care au prea puțin, spre deloc, de-a face cu fondul legii. E vorba despre această limitare, la care v-aș ruga să vă gândiți, apropo de ce efecte aberante poate să genereze în practică această limitare la doi ani, care se impune prin lege, în acest domeniu, pentru acordarea salariului minim.

Vă întreb simplu și clar: cum credeți că va reuși vreodată statul să împiedice, respectiv să oblige un angajator să plătească doar o perioadă de timp salariul minim?

Dacă îți dau un leu peste salariul minim, PSD-ului i se pare în regulă, înseamnă că a crescut salariul minim?!

Cum își imaginează cineva că va putea interveni cu măsuri administrative și de sorginte socialistă, dacă vreți, să impună unui angajator să dea doi ani, doi ani și jumătate salariul minim și să nu-și pună întrebarea dacă nu se ajunge la soluții total dezavantajoase pentru angajați, fără să rezolve problema de fond?!

Nu înțelegeți niște reguli ale pieței și faceți din acest subiect al salariului minim scop în viață pentru români, când, de fapt, ei trebuie să creadă în ei că pot mai mult, să investească în ei, în pregătirea lor continuă, să nu mai accepte ca după 7-10 ani la o firmă să primească în continuare tot salariul minim, pentru că este ceva în neregulă, atât cu angajatorul care îl ține pe salariul minim, deși acesta se acordă la începutul carierei, când nu ai toate skillurile și abilitățile necesare, cât și pentru angajatul care acceptă această atitudine.

Mulțumesc.

Repet, aberația de a pune o obligație pentru un angajator să nu care cumva să depășească cu o zi această perioadă de doi ani în acordarea salariului minim va duce la situații ridicole.

Se vede de la o poștă că nu înțelegeți cum funcționează economia de piață și că...

Doamna Alexandru...

...încurajați oamenii să ajungă dependenți de încă un leu în plus, pe care, chipurile, PSD...

Mulțumesc.

...îl dă cu mâna angajatorului prin acest prag pe care l-au pus.

Este jenant!

Mulțumesc...

Dumneavoastră nu le vreți...

...doamna Alexandru.

...binele oamenilor, nu faceți decât să-i păcăliți.

Mulțumesc.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

Mulțumesc.

Domnule Dan Tănase, vă rog.

## **Domnul Dan Tanasă:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Aș dori, având în vedere afirmațiile domnului președinte al Comisiei pentru muncă că nu este nevoie de cvorum pentru ședințele comisiilor parlamentare, să lămurească și domnul Simonis, și domnul Andronache, să lămurească dacă este nevoie sau nu e nevoie de cvorum la ședințele comisiilor parlamentare. Pentru că de două săptămâni colegii de la PSD, de la PNL și de la UDMR boicotează ședințele Comisiei pentru egalitate și nu putem desfășura ședințele Comisiei pentru egalitate de șanse.

Și, atunci, să o stabilim foarte clar.

Înțeleg de la domnul Solomon că se pot face comisii fără cvorum.

Mulțumesc.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt și nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

38. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2022 privind unele măsuri pentru asigurarea implementării proiectelor contractate în cadrul Programului operațional Competitivitate, apelul 2, acțiunea 2.3.3, din fonduri externe nerambursabile și pentru asigurarea sustenabilității acestora; PL-x 504/2022; procedură de urgență.

Vă rog, inițiatorul, reprezentantul Guvernului.

## **Domnul Cătălin Mihai Micu** _– subsecretar de stat_

## _în Ministerul Educației_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Cătălin Micu, Ministerul Educației.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin OUG nr. 144/2020 a fost facilitată depunerea de proiecte pentru achiziționarea de echipamente tip tabletă sau laptopuri pentru uz școlar, cu acces la internet, precum și a altor echipamente sau dispozitive electronice necesare desfășurării activității didactice.

Măsurile au vizat anul școlar 2020–2021, scopul proiectului fiind acela ca echipamentele achiziționate să fie folosite în desfășurarea activității didactice în mediul online.

Prin aprobarea proiectului de act normativ la nivelul unităților de învățământ preuniversitar de stat, respectiv instituțiilor de învățământ superior de stat, tabletele și laptopurile cu acces la internet, precum și alte echipamente sau dispozitive electronice achiziționate pentru beneficiari pentru contractele de finanțare încheiate în Programul operațional Competitivitate, acțiunea 2.3.3, apelul 2, vor putea fi folosite și pentru desfășurarea activităților didactice cu prezență fizică, asigurându-se astfel sustenabilitatea proiectului.

Având în vedere faptul că beneficiarii pot folosi aceste echipamente IT în procesul instructiv-educativ, vă solicităm adoptarea proiectului de lege.

Vă mulțumim.

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru învățământ și Comisia pentru buget. Doamna Sandu, vă rog.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2022

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri pentru asigurarea implementării din fonduri externe nerambursabile a proiectelor contractate în cadrul Programului operațional Competitivitate 2014–2020, apelul 2, acțiunea 2.3.3, precum și pentru asigurarea sustenabilității acestora. Astfel, unitățile de învățământ preuniversitar de stat, pe baza creditelor de angajament și a creditelor bugetare aprobate potrivit legii, respectiv instituțiile de învățământ superior de stat pot încheia contracte de achiziție publică pentru procurarea de echipamente IT mobile de tip tabletă/laptop pentru uz școlar și alte echipamente/dispozitive electronice necesare desfășurării activității didactice cu prezență fizică și pot efectua plăți eligibile din fonduri externe nerambursabile.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să propună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, un raport comun de adoptare a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2022 și pentru asigurarea sustenabilității acestora, în forma adoptată de Senat.

Mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul Coleșa, Grupul AUR.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu avem nimic împotriva utilizării unor fonduri externe sau interne pentru mijloace de calcul, pentru tehnică de calcul, pentru orice este nevoie cu adevărat în învățământul preuniversitar și universitar. DUPĂ PAUZĂ

Însă o repetăm de fiecare dată și cu orice ocazie: ceea ce s-a întâmplat în criza sanitară generată de virusul SARS-CoV-2 a fost un genocid la adresa educației, și preuniversitare, și universitare. Au fost ținuți copiii în online, în fața acestor tablete, pentru care s-au folosit aceste fonduri, neavând, practic, niciun risc de forme grave sau de deces, cu excepția câtorva cazuri de comorbidități, care puteau fi tratate ca atare.

Deci copiii noștri, inclusiv ai mei, au pierdut nu o zi, nu două, doi ani din viața lor, din educația lor, cu efecte nefaste în întreaga viață. I-ați ținut, prin votul dumneavoastră, prin decizia dumneavoastră, în online, în fața unor tablete, nefăcând școală, pierzând vremea și fiind afectați de expunerea prelungită în fața acestor ecrane. I-ați ucis și pentru asta veți răspunde, poate nu în fața unei instanțe omenești, dar în fața lui Dumnezeu cred că cu siguranță veți răspunde.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Marius-Andrei Miftode, Grupul USR, vă rog.

## **Domnul Marius-Andrei Miftode:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În rezumat, echipamentele și dispozitivele destinate inițial folosirii în școala online vor fi utilizate și în activitatea didactică cu prezență fizică.

De-a dreptul inexplicabil, Guvernul a reușit să promoveze în educație o ordonanță din care aproape că lipsește acel element de incertitudine cu care ne-a obișnuit prin sintagme de genul „pot organiza”, „pot folosi” și alte capricii cu titlu de act normativ.

Prin această ordonanță, unitățile de învățământ preuniversitar și instituțiile de învățământ superior sunt totuși obligate să folosească laptopurile și tabletele în activitatea didactică cu prezență fizică. Utilizarea dispozitivelor vine, bineînțeles, la pachet cu rapoarte de durabilitate, care prezintă timp de 5 ani modul în care au fost folosite.

Mă bucur că nu a fost tratată ca opțională intrarea școlilor în era digitală și sper că va exista o platformă a Ministerului Educației în care rapoartele de durabilitate să fie încărcate online.

USR va vota pentru adoptare.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am rugămintea să vă ocupați locurile, să putem începe sesiunea de vot final.

Rog liderii de grup să-și invite colegii.

Haideți să facem un vot de control al cvorumului! Rog stafful tehnic să pornească procedura de vot. Vot, vă rog.

239 de colegi prezenți. Suntem în cvorum. Capitolul I. Legi ordinare. Adoptări.

1. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 173/2022 privind stabilirea unor măsuri necesare pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor din Planul național de redresare și reziliență aferente componentei 10 – Fondul local, componentei 11 – Turism și cultură, componentei 14 – Buna guvernanță și componentei 15 – Educație, precum și pentru completarea unor acte normative; PL-x 44/2023.

Vot, vă rog.

Cu 255 de voturi pentru, 3 contra, două abțineri, adoptat.

2. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România, reexaminată la cererea Președintelui României; PL-x 490/2021/2023.

Vot, vă rog.

Cu 186 de voturi pentru, 73 contra, o abținere, adoptată. Domnul Bulai, Grupul USR, explicarea votului.

## **Domnul Iulian Bulai:**

Avem o academie în România, care trebuie îmbunătățită, nimeni nu zice că nu, dar nu ne mai trebuie încă o academie, care mai are și ea nevoie de alte resurse, care mai împarte titluri și care este o instituție bugetară, nu este un ONG, nu este un club al celor care se consideră ei între ei academicieni.

Nu avem în România niciun fel de instituție universitară și de cercetare în topul primelor sute de instituții la nivel mondial. Este greșit să investim mai departe bani într-o sinecură, într-o prietenie între Ecaterina Andronescu și sistemul postcomunist, care vrea un sistem alternativ la Academia Română și care este contestat atât de către academie, cât și de cele mai importante instituții de educație și de cercetare.

Noi am votat împotrivă și vă îndemn și pe dumneavoastră, în viitor, să faceți la fel.

Vă mulțumesc.

Doamna Țoiu, cu mare drag, doar că suntem în procedură de urgență: un singur vorbitor.

Domnul Alexe Florin a apăsat?

Nu.

Nu mai sunt înscrieri la cuvânt.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimați colegi, ne revedem la 12.30, la sesiunea de vot final.

Mulțumesc.

Domnul Antonio Andrușceac, Grupul AUR.

## **Domnul Antonio Andrușceac:**

## Stimați colegi,

AUR susține cercetarea și dezvoltarea. Tocmai de aceea a adus și în atenția publică ceea ce se întâmplă la Institutul Național de Cercetare Aerospațială. Un institut...

care este în vizorul domnului Burduja, în acest moment, pentru că, ce să vedeți?, este cel mai important din estul Europei și un institut de mare importanță pentru întreaga

PAUZĂ Europă, care se autofinanțează în mod real și mai plătește și numirile din consiliile de administrație cu câte 3.000, 4.000 de lei pe ședință.

Cercetarea și dezvoltarea din institutele românești vreți să o puneți pe butuci, în schimb, vreți să acordați în continuare sinecuri unor oameni care, dacă n-au loc în academia națională, pot merge să-și aducă contribuția în institutele care sunt în subordinea academiei naționale sau în institutele naționale de cercetare și dezvoltare.

Da cercetării și dezvoltării, nu sinecurilor!

Doamna Alexandru Victoria, vă rog.

Am votat împotriva acestui proiect de lege și o spun cu subiect și predicat: această instituție trebuie desființată.

Avem un etalon în România, acela este cel fixat de Academia Română.

Dacă vă uitați la declarațiile reprezentanților Academiei Române, dacă vă interesează acest subiect, declarații făcute în spațiul public, domniile-lor explică foarte clar ce confuzie se face în spațiul public prin înființarea și susținerea de la stat, din taxele și impozitele românilor, a unei academii mai micuțe, ca să dea satisfacție celor care nu se ridică la standardele de cercetare stabilite și validate de reprezentanții Academiei Române.

Am o problemă de principiu și una tehnică.

Așa cum ați votat proiectul de lege, practic, faceți ceea ce ați cam făcut în politică și în Parlament în ultimii ani: cedați, dacă vreți, grupurilor care fac presiune și vor mai mulți bani de la stat. Și nu doar că cedați, ci le dați până la cer, până la Dumnezeu.

De exemplu, deși ați decis să fie finanțați din bani publici, din banii celor care plătesc taxe și impozite, că nu cad din cer, ați fost de acord să nu mai treacă prin Guvern, adică prin HG, așa cum se întâmplă la restul instituțiilor finanțate din bugetul public, anumite decizii care privesc cheltuielile acestei instituții, inclusiv numirea de membri și revocarea statutului de membru în această academie, ci să o facă intern, în forul de conducere.

Cum vine asta? Adică vrei bani de la stat? Că n-am nicio problemă cu tine să te numești academie, institut, club, cum vrei să te numești, atâta vreme cât nu ceri bani de la stat, poți să cercetezi, poți să te validezi, să publici în străinătate, îți oferă toată lumea spațiu să demonstrezi că ești bun, dar vrei bani de la stat?

Mulțumesc, doamna...

Atunci, cum...

...Alexandru.

...poți să pretinzi că nu are dreptul statul să aibă un cuvânt de spus în cheltuirea acestor fonduri, ci să decizi eminamente intern?

Mulțumesc.

Așa ceva este anormal.

Prin urmare, nu vă cred că vreți să faceți curățenie în această țară.

Nu v-am crezut nicio clipă...

Mulțumesc...

...coaliția de guvernare...

...doamna Alexandru.

...că vreți să reduceți cheltuielile și să faceți ceea ce este corect și ceea ce este profesionist pentru România.

Am votat împotrivă. Și mi se pare...

Mulțumesc.

...că simțiți că am avea bani care să curgă din cer și să se ducă pentru cine își mai dorește...

Mulțumesc, doamna...

...o diplomă de...

...Alexandru.

...academician. Mulțumesc și eu.

3. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012; PL-x 95/2023.

Vot, vă rog.

Cu 203 voturi pentru, 16 contra, 47 de abțineri, adoptat.

4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit și politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum și a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014–2020 și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul garantării, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2014 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin reorganizarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit; PL-x 257/2023. Vot, vă rog.

248 de voturi pentru, 19 contra, 3 abțineri. Adoptat.

5. Proiectul de lege privind Ziua sustenabilității în România; PL-x 691/2022.

Vot, vă rog.

Cu 182 de voturi pentru, 32 contra, 48 de abțineri, adoptat.

Domnul Ringo Dămureanu? Explicarea votului.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

AUR a votat împotriva acestei aberații juridice, apreciind că nu este cazul ca substantivele comune să aibă dedicate legi în legislația României și că nu pentru asta ne plătesc românii salarii, la unii pensii speciale și așa mai departe: să votăm legi aberante, legi inutile, legi fără niciun sens.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

6.

Ne întoarcem la 5.

Domnul Năsui, explicarea votului, Grupul USR.

## Mulțumesc, domnule președinte.

E pentru antevorbitor: să știți că există un membru AUR care a semnat acest proiect pe care..., despre care ați vorbit acum la tribună.

Mulțumesc.

6. Proiectul de lege pentru modificarea art. 11 lit. a) din Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic; PL-x 329/2022.

Vot, vă rog.

Cu 263 de voturi pentru, două contra, o abținere, adoptat. Explicarea votului, doamna Oana Murariu, Grupul USR, vă rog.

## **Doamna Oana Murariu:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este firesc ca și consilierii juridici să poată preda în învățământul preuniversitar, mai ales că acum avem, de anul trecut avem o materie opțională numită „Educație juridică”.

Dar cu această ocazie vreau să vă reamintesc că judecătorul Cristi Danileț a fost cel care a militat pentru ca educația juridică să ajungă materie opțională în școli.

Și, dacă vorbim de Cristi Danileț, tocmai s-a întors în instanța de judecată...

, după ce a fost hăituit efectiv...

de o Inspecție Judiciară profund...

, profund politizată.

Și noi am avut oportunitatea, în septembrie, la legile justiției, să facem astfel încât Inspecția Judiciară să nu fie politizată, și voi, coaliția majoritară, nu ați vrut.

În momentul în care au fost candidaturile pentru CSM, mai mulți judecători care au candidat s-au trezit peste noapte nu cu unul, nu cu două, ci cu mai multe dosare disciplinare, dintr-odată, pentru că au îndrăznit să candideze pentru CSM.

Și voi, coaliția majoritară, ați decis să rămână Inspecția Judiciară profund politizată.

Să vă fie rușine!

Domnul Ringo Dămureanu, Grupul AUR. Scuzați! Era înainte domnul Merka, Grupul minorităților. Vă rog, domnule deputat.

## Da.

## Domnule președinte,

Cu scuzele de rigoare, o precizare doar.

Mie pe consola de vot mi-a apărut ca și cum aș fi votat „respins”. Nu asta a fost intenția mea, n-am mai putut să remediez.

Deci votul meu este pentru; doar în consolă a apărut „respins”. Mi se pare că așa a și ieșit dincolo.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Va rămâne pe...

stenogramă. Cu stafful tehnic.

Domnule Ringo Dămureanu, vă rog. Grupul AUR.

## Stimați colegi,

Grupul AUR a votat în favoarea consilierilor juridici.

Consilierii juridici fac de multe ori aceeași activitate ca avocații, numai că regimul lor juridic este ușor diferit, în sensul în care ei au un contract individual de muncă, pentru un singur client, pentru un singur angajator. Însă, de cele mai multe ori, activitatea profesională, activitatea de instanțe se confundă cu cea a avocaților.

Dreptul la tratament egal este un drept constituțional, astfel încât considerăm că și consilierii juridici trebuie să se bucure de acesta.

Vă mulțumim.

## Mulțumesc.

7. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români; PL-x 69/2023.

Vot, vă rog.

Cu 258 de voturi pentru, 7 contra, adoptat.

8. Proiectul de lege privind aprobarea participării României la majorarea de capital a Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei în conformitate cu prevederile Rezoluției Consiliului Guvernatorilor nr. 463/2022 „Privind majorarea capitalului băncii”; PL-x 233/2023.

Vot, vă rog.

Cu 241 de voturi pentru, 22 contra, o abținere, adoptat. 9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2021 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea spațiului maritim; PL-x 482/2021.

## Vot, vă rog.

Cu 242 de voturi pentru, 16 contra, 11 abțineri, adoptat.

10. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2022 privind aprobarea și finanțarea unor programe de garantare în domenii prioritare pentru economia românească; PL-x 191/2022.

## Vot, vă rog.

Cu 220 de voturi pentru, 39 contra, 11 abțineri, adoptat.

11. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei; PL-x 763/2022.

Vot, vă rog.

Cu 200 de voturi pentru, 53 contra, 11 abțineri, adoptat.

12. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie, reexaminată la cererea Președintelui României; PL-x 128/2023/02.05.2023.

## Vot, vă rog.

Cu 182 de voturi pentru, 38 contra și 44 de abțineri, adoptată.

Explicarea votului.

Domnule Antonio Andrușceac, Grupul AUR, vă rog.

## **Domnul Antonio Andrușceac:**

Tocmai ați votat să nu aduceți bani la buget, după ce aveți o gaură de 24 de miliarde.

Dacă așa considerați că îi reprezentați pe români, scutind OMV-ul să plătească din ceea ce face ca profit, exploatând bogățiile României, probabil că pe 6 mai românii vă vor amenda, aici, în fața Parlamentului.

Aceasta este o lege împotriva intereselor românilor.

Nu ați fost în stare nici măcar să vă asumați inițiativa. Pe acest proiect nu există inițiatori.

Sunteți și lași, și trădători.

13. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2019 privind reorganizarea Ministerului Economiei în scopul exercitării drepturilor și îndeplinirii obligațiilor ce decurg din calitatea de acționar a statului la anumiți operatori economici, precum și pentru modificarea unor acte normative; PL-x 301/2019.

Vot, vă rog.

Cu 252 de voturi pentru, 5 contra, 10 abțineri, adoptat.

14. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2021 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2020 privind aprobarea Programului IMM FACTOR – Produs de garantare a creditului comercial și a Schemei de ajutor de stat asociate acestuia; PL-x 145/2021.

Vot, vă rog.

Cu 265 de voturi pentru, un vot contra, 4 abțineri, adoptat.

15. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic; PL-x 435/2021.

Vot, vă rog.

- Cu 239 de voturi pentru, 25 contra, adoptat. Domnul Scripnic, explicarea votului.

Vă rog.

## **Domnul Lilian Scripnic:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Conform art. 43, notificatorul poate transmite autorității competente o cerere ca anumite părți ale informațiilor transmise în temeiul prezentei ordonanțe să fie tratate ca fiind confidențiale și însoțește această cerere de justificări verificabile.

Prin argumente că divulgarea respectivelor informații ar putea prejudicia interesele anumitor producători sau vânzători, accesul la o anumită informație, conform acestei ordonanțe, ne va fi limitat.

Întrebarea mea este: interesele cui sunt prejudiciate? Ale producătorilor și ale investitorilor străini?

Interesele cui favorizează această ordonanță?

Oare sănătatea românilor nu este mai importantă?

Oare noi nu trebuie să cunoaștem ceea ce avem în alimentația noastră?

De aceea AUR a votat împotriva acestui proiect. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Mulțumesc.

16. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2022 pentru stabilirea unor măsuri bugetare în vederea sprijinirii sectorului întreprinderilor mici și mijlocii; PL-x 127/2022.

Vot, vă rog.

Cu 267 de voturi pentru și o abținere, adoptat.

17. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie – IMM INVEST ROMÂNIA, pentru modificarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, aprobată prin art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2020, pentru modificarea art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie – IMM INVEST ROMÂNIA, precum și pentru modificarea și completarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, aprobată prin art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2020, precum și pentru modificarea art. 164 alin. (2[1] ) și (2[2] ) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii; PL-x 82/2022. Vot, vă rog.

Cu 214 voturi pentru, două contra, 51 de abțineri, adoptat.

18. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2022 privind unele măsuri pentru asigurarea implementării proiectelor contractate în cadrul Programului operațional Competitivitate, apelul 2, acțiunea 2.3.3, din fonduri externe nerambursabile și pentru asigurarea sustenabilității acestora; PL-x 504/2022.

Vot, vă rog.

Cu 263 de voturi pentru, unu contra, două abțineri, adoptat.

Legi ordinare. Respingeri.

19. Legea pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 849 din 25 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 18 ianuarie 2021; PL-x 428/2018/2021.

## Vot, vă rog.

Cu 263 de voturi pentru, un vot contra, propunerea de respingere a fost adoptată.

## Stimați colegi,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, astăzi, 3 mai, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale:

– Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie – PL-x 128/2023, adoptată în procedură de urgență de ambele Camere ale Parlamentului.

Termenul pentru sesizare este de două zile de la data depunerii, astăzi, 3 mai 2023.

Rog membrii Biroului permanent și ai Comitetului liderilor să vină la sala de ședință.

Declar ședința închisă.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|452300]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 68/25.V.2023 conține 60 de pagini.**

Prețul: 300 lei