Ioan Vulpescu

## „Marea Neagră și sfidările viitorului”

De puțin timp, la București s-a desfășurat Congresul Internațional BSUN-BUA, intitulat „Dialog și Cooperare în Regiunile Mării Negre și a Balcanilor”, prilej cu care ar trebui să reevaluăm capitalul cultural pe care ni-l procură litoralul nostru și capacitatea de a-l converti în capital economic. Marea Neagră, cu toată geografia ei „excentrică” în raport cu alte zone de acest gen, a reprezentat mereu un punct de atracție, a cunoscut o mulțime de confruntări, de o intensitate pe care tindem să o uităm, dar a fost și un punct de naștere și un mediu de afirmare pentru culturi și civilizații pe cât de interesante, pe atât de fertile. Regiunea Mării Negre, datorită bogatei ei istorii, este un creuzet multinațional, în care multiculturalismul și diversitatea sunt de secole realități cotidiene, nu probleme teoretice pentru profesorii de drept. Etnii, limbi, religii, culturi și civilizații coexistă aici, cu puține excepții, în bună înțelegere*, edificând societăți pluraliste, creative, care au oferit lumii mari valori culturale.

Ieșirea din comunism și restructurarea geopoliticii regiunii au fost oportunități pentru relansarea zonei în toate domeniile, pentru creșterea stabilității și colaborării. Adunarea Parlamentară de Cooperare Economică la Marea Neagră a fost întemeiată, între altele, tocmai pentru a gestiona, în folosul regiunii și al Europei, această diversitate culturală și etnică. Drept dovadă, faptul că una dintre cele trei comisii care funcționează în cadrul adunării este Comisia pentru cultură, educație și probleme sociale, al cărei președinte am fost, în urmă cu ceva timp.

Provocările cărora regiunea noastră trebuie să le facă față, în materie de dezvoltare, după încheierea acestui conflict, sunt considerabile