Maria Cernit

Mulțumesc, doamnă președinte. Bună dimineața, dragi colegi!

Declarația politică de astăzi este despre violența domestică.

Violența domestică nu este doar o statistică, nu este doar un subiect de discuție la conferințe și nu este ceva ce putem tolera ca fiind „o problemă complicată”. În spatele fiecărui caz raportat se află o femeie care trăiește cu frică, un copil care asistă neputincios, o viață distrusă de abuz.

În județul Constanța, unde îmi desfășor activitatea ca deputat, există un singur centru rezidențial pentru victimele violenței domestice, unul singur pentru un județ cu aproape 700.000 de locuitori și peste 2.000 de cazuri raportate anual.* Acest centru este, de cele mai multe ori, insuficient, iar multe femei rămân fără sprijin real.

Zilele trecute, am aflat despre cazul unei femei care, în loc să fie protejată acolo unde trăiește, a fost trimisă la București, pentru a găsi un loc sigur. De ce? Pentru că în Constanța nu avea unde să meargă. Aceasta este realitatea.

În teorie, există strategii, hotărâri, documente care vorbesc despre protecția victimelor. În practică însă acele hârtii nu le oferă un loc unde să doarmă în siguranță, nu le protejează de agresorii care continuă să le amenințe. Cine își asumă această realitate?

Consiliul județean și DGASPC au responsabilitatea directă1