Ionuț-Marian Stroe

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cine și-ar fi închipuit, dragi colegi, că într-o Europă modernă vom ajunge să comemorăm un an de război?! Un an de război în care Rusia a declanșat această agresiune, de neimaginat pentru nimeni, asupra unui stat independent, democratic și liber, bombardând și având numeroase agresiuni asupra unor comunități nevinovate.

Acești oameni trăiau, până acum un an, în pace, nu existau niciun fel de probleme și nimeni nu și-ar fi putut imagina, în această Europă, că vom trăi asemenea momente. Din păcate, voința unui dictator și a regimului său a călcat în picioare pacea* și destinul acestui popor. Și am văzut cu toții ororile comise, am văzut imagini greu de văzut la televizor. Am văzut cadavre înșirate pe străzi, am văzut gropi comune, copii, bătrâni uciși, am văzut familii, locuințe, școli, spitale, biserici, clădiri de patrimoniu distruse și am realizat cât de fragil poate fi prezentul unui popor, al unei țări, și cât de rapid se poate schimba destinul a milioane de oameni. Am realizat cu toții că soarta ucrainenilor ne privește pe toți, pe români, pe toți europenii, și că *