Ședință comună a Camerelor

monitorul.ai

Intră

Ședință comună a Camerelor · Camera Deputaților · 27 februarie 2023 · monitorul.ai

Sorin Mihai Cîmpeanu

#2206

H=0V=0L=2

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Distinși invitați,

A trecut un an de rezistență a unei țări eroice, care dă în fiecare zi proba curajului de a-și apăra locul pe care și l-a ales în lumea liberă.

Îmi amintesc de intervenția de anul trecut a președintelui Zelenski în Parlamentul României, la câteva ore după ce revenise din orașele eliberate, când ne-a arătat imagini cu ororile de la Bucea. Ne-a spus atunci ceva teribil: „Ei nici măcar nu se ascund.” Ucraina a fost atacată de Rusia fără nicio justificare, cu o cruzime care nu a fost ascunsă.

Doamnelor și domnilor,

Acum un an a fost pornit un război împotriva unei națiuni suverane, împotriva unui stat independent, vecin nouă, care acum a devenit o țară-simbol prin lupta sa pentru o lume în care popoarele își aleg singure soarta, în care oamenii sunt liberi, în care familiile sunt în siguranță, în care părinții trăiesc pentru a-și vedea copiii crescând _,_ fără rachete, fără rachete care țintesc grădinițe, școli, spitale, blocuri de locuințe, muzee sau clădiri istorice, pentru o lume în care un stat nu poate invada un alt stat, nu poate să-i distrugă orașele și să masacreze oameni nevinovați.

Niciun popor nu rămâne neutru când este negat dreptul poporului ucrainean de a-și alege soarta și însuși dreptul său la existență. Nicio țară nu poate rămâne tăcută. Ceea ce va conta enorm în perioada imediat următoare este determinarea popoarelor democratice de a ajuta Ucraina, o țară care nu doar că se apără pe sine, dar apără însăși ideea existenței popoarelor libere pe glob. Sute de milioane de oameni, de o parte și de alta a Atlanticului, le cer acum oamenilor politici să apere libertatea.

România a fost printre primele țări, în primele zile, alături de Ucraina, iar această opțiune a fost asumată ferm și clar de către președintele Klaus Iohannis și de către premierul Nicolae Ciucă. Acum, când războiul ucrainean de apărare a intrat în cel de-al doilea an, Parlamentul României, organul reprezentativ suprem al poporului român, transmite un mesaj ferm și sincer de susținere către poporul ucrainean: „Suntem cu voi și vă vom ajuta cât va fi nevoie.”

Până acum, peste 3,6 milioane de cetățeni ucraineni ne-au trecut granița în ultimele 12 luni și au primit tot sprijinul necesar. A fost un efort în care am pus multe resurse, dar mai ales am pus mult suflet și empatie. Infrastructura românească a fost pusă la dispoziție pentru ajutorul către Ucraina și pentru exportul de mărfuri din această țară. Am ajutat când sistemul energetic din Ucraina a fost atacat. Am susținut Ucraina pentru integrarea europeană, pentru sancțiunile decise la adresa Rusiei sau pentru cererea de investigare de către Curtea Penală Internațională a genocidului, crimelor de război și împotriva umanității și susținem crearea unui tribunal pentru pedepsirea crimei de agresiune comise de către responsabilii ruși în Ucraina.

La recentul summit B9 de la Varșovia, România și-a reafirmat determinarea de a ajuta Ucraina atât cât va fi necesar, poziție solidară cu cea a statelor occidentale, respectiv cu țările membre NATO.

Nu a fost un an ușor. Știm, desigur, că abordări politice nesănătoase încă pot apărea, precum cea recentă referitoare la canalul Bîstroe. O temă care, în mod normal, trebuia rezervată experților și discuțiilor tehnice s-a transformat în subiect politic. Vom depăși acest moment, lucrurile vor fi clarificate prin dialogul la nivel de specialiști, fără accente politice excesive. Impactul lucrărilor efectuate este o chestiune pe care numai experții o pot clarifica, iar presupunerile, dezinformarea și fake-news-ul nu își găsesc locul.

Să nu uităm anul 2022. A fost un an în care stabilitatea din România a ajutat întreaga regiune. A fost foarte important că am putut fi alături de Republica Moldova și ei au simțit acest lucru în mod real.

Este responsabilitatea întregii lumi să facă tot ce poate pentru a aduce mai aproape ceasul victoriei. Ucrainenii vor trăi în pace, așa cum merită, și își vor decide singuri propriul destin. Românii și România vor continua alături de ucraineni și de Ucraina.

Vă mulțumesc.

Vasile-Daniel Suciu

#6523

H=0V=0L=1

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc mult. Domnule vicepreședinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori și deputați, Excelența Voastră domnule ambasador, Dragi invitați,

Întotdeauna, când vorbești despre rău, aproape întotdeauna ai mai multe, chiar mai multe cuvinte la dispoziție decât atunci când ai vrea să vorbești despre bine. Dar, când vorbești despre rău, întotdeauna este foarte, foarte complicat să începi o discuție, un discurs, fie el și în Parlamentul României.

În timp ce mă gândeam ce o să vorbesc astăzi, m-a ajutat istoria oarecum, pentru că fix acum un an de zile, împreună cu colegul meu Bogdan Ivan, în noaptea de 26 spre 27 februarie, am trecut în Ucraina cu 10 autocare și am trecut în România peste 1.000 de femei și de copii în siguranță, după ce au stat două zile în frig.

Când vorbești despre război, nu ai putea să vorbești în termeni politici sau să câștigi capital electoral. Și, așa, n-o să vorbesc în acești termeni, ci vreau să vă arăt câteva imagini, pentru că imaginile întotdeauna fac cât o mie de cuvinte.

Dragi colegi,

Războiul este despre suferință și despre experiențe care niciodată n-ar trebui să fie trăite de cei mai vulnerabili dintre noi. Și suferință, de un an de zile, se întâmplă la puțin peste 100 de km de unde locuiesc eu. Și când vă spuneam de suferință: această poză am făcut-o eu fix acum un an de zile și, dacă nu vedeți până aici, încercați să vă închipuiți că sunt o mamă, un tată și doi copii, iar tatăl își îmbrățișează soția și dă copiii unui străin. Mi-au dat un copil în brațe, nevorbindu-mi limba, dar spunându-mi să am grijă de acel copil.

Războiul este despre suferință, și nu neapărat despre calcule politice. Părinții și străbunicii și bunicii noștri au trăit și Al Doilea Război Mondial, au trăit și invazii, au trăit și crime, au trăit și violuri. Maghiarii au trăit în ’56 invazii. Cehii și slovacii le-au trăit și ei, în ’68. Dar nimeni din această Europă, a noastră, a tuturor, nu s-ar fi gândit că în 2022 o să trăiască aceleași lucruri, în această epocă a solidarității, a înțelegerii și a comunității internaționale.

Vreau să vă mai arăt o poză. Este o mașinuță de copil pierdută în fața porții din Vama Siret, pe care am înmânat-o unui alt copilaș care-și plângea suferința. Prin suferința unuia am făcut o bucurie altuia, care era la fel de supărat, într-un miez de noapte.

Și, pentru toți cei care se întreabă – poate foarte rău intenționat – de ce îi ajutăm pe prietenii și vecinii noștri, vă mai arăt o poză. Este o familie mixtă, tată român, mamă ucraineană și o fetiță de 5 luni, pe care o chema – și o cheamă – Sofia, care a trecut 900 de km prin război ca să treacă în România. A plâns 17 ore, pentru că-n acest periplu i-a ieșit primul dințișor. Dar a ajuns acasă, în România, pentru că România, îmi place să cred, este casa tuturor celor care se află în suferință.

Și închei spunându-vă că, pentru ca răul să triumfe, este suficient ca cei buni să nu facă absolut nimic. Mie îmi place să cred despre țara mea că este o țară bună, îmi place să cred despre românii noștri că sunt buni și ei într-adevăr au făcut ceva: s-au aflat, se află și, cu siguranță, se vor afla de partea bună a istoriei.

Mulțumesc mult.

Nicoleta Pauliuc

#9883

H=0V=0L=2

## **Doamna Nicoleta Pauliuc:**

Doamnelor și domnilor,

Cele 369 de zile care au trecut de la declanșarea războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva statului democratic și suveran Ucraina reprezintă o rană sângerândă în istoria continentului european. Peste 14 milioane de ucraineni, oameni nevinovați, copii, femei, bătrâni neputincioși, au fugit din calea barbariei aduse de forțele invadatoare ruse, o tragedie umanitară cum continentul european nu a mai cunoscut de 80 de ani, de la sfârșitul Celui de-Al Doilea Război Mondial.

În calitate de președinte al Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională din Senatul României, reiterez angajamentul ferm al țării noastre pentru sprijinirea Ucrainei, țară victimă și eroină deopotrivă, pentru a ține piept valului sălbatic venit dinspre Răsărit, parcă incapabil să înțeleagă și să respecte viața umană.

Am fost în taberele de refugiați, am văzut suferința, deznădejdea, îndoiala și spaima. Ca mamă, vă pot spune că sunt sentimente sfâșietoare. Tocmai de aceea, asumând un destin democratic european, orice încercare de cauționare a agresorului sau de relativizare a culpei pentru această mare tragedie omenească trebuie respinsă de către România. Spun asta într-un moment în care văd că sunt mulți care au obosit sau poate s-au plictisit de tema războiului și promovează în spațiul public românesc o desensibilizare forțată față de suferință.

Acest an cumplit ne-a ajutat însă pe noi, românii, să înțelegem mai bine cine suntem. Am dovedit că am îmbrățișat principiile și valorile europene, că suntem importanți în arhitectura lumii occidentale, ca pavăză la frontiera estică a Uniunii Europene și NATO. Am făcut pași concreți și deciși în direcția independenței energetice, ne-am arătat în mod decisiv susținerea pentru frații de peste Prut și am înțeles că vremea disputei politice fără fond a trecut.

Nu am nici cea mai mică îndoială că, luptând de partea binelui și având ca sprijin toate democrațiile liberale ale lumii, Ucraina va învinge și va pune astfel stavilă setei de putere a unei Rusii care încă nu s-a desprins de imperialismul trecutului.

La fel de important pentru istorie și pentru drumul înainte al societății umane este ca vinovații pentru această tragedie să fie trași la răspundere în fața unor tribunale internaționale de război, tocmai pentru a funcționa ca lecție pentru cei care vor mai încerca vreodată să transforme războiul în mijloc de impunere a propriei voințe.

Sunt convinsă că la capătul acestui război noi, cei care iubim libertatea și dreptatea, vom ieși mai puternici și întăriți în valorile și convingerile noastre.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Ihor Prokopchuk

#12783

ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Ucrainei în România

H=0V=0L=2

## **Domnul Ihor Prokopchuk** – _ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Ucrainei în România_ **:**

Stimate președinte al sesiunii, Stimați deputați și senatori, Doamnelor și domnilor, Dragi prieteni,

De la bun început dați-mi voie să vă mulțumesc în mod sincer pentru această adunare, pentru această întâlnire care marchează un an de la rezistența eroică a Ucrainei pentru integritatea teritoriului său suveran, care comemorează victimele războiului brutal și neprovocat stârnit de Rusia împotriva Ucrainei și care consolidează solidaritatea și legăturile de prietenie dintre Ucraina și România.

Este o onoare și un privilegiu pentru mine să vă adresez cuvântul. Mă folosesc de această ocazie pentru a exprima gratitudinea profundă față de dumneavoastră și toți românii

pentru răspunsul rapid la nevoile ucrainenilor și pentru tot ajutorul dat în ultimul an pentru... această rezistență și sprijinul acordat Ucrainei și lumii democrate. Acest război, această agresiune rusă a luat foarte multe vieți. Datorită dumneavoastră, mulți ucraineni s-au bucurat în România de siguranță și de o primire generoasă.

Apreciem sprijinul României pentru ucraineni la toate nivelurile: la nivelul oamenilor, societății civile, sectorului privat, Parlamentului și Guvernului. Mulți dintre dumneavoastră au fost implicați personal. Cu câteva minute în urmă am văzut imaginile acestei implicări. România a fost în prima linie a răspunsului umanitar, din primele ore ale războiului, și a arătat un sprijin consecvent în numeroase domenii, care a ajutat Ucraina nu numai să stopeze, ci și să domine adversarul.

Anul trecut a fost marcat de atrocități oribile ale forțelor invadatoare, de atacuri teroriste împotriva civililor, tortură, violuri, deportarea forțată a mii de ucraineni în Rusia, inclusiv copii, distrugerea în masă a infrastructurii civile. În prezent, autoritățile de aplicare a legii din Ucraina, împreună cu parteneri inclusiv din România, investighează zeci de mii de crime de război, crime împotriva umanității și crime legate de genocid, deși, în ciuda suferințelor de pe câmpul de luptă, Rusia încă menține obiectivele inițiale: să distrugă statalitatea Ucrainei. Ucraina dorește pace. Nu dorește stabilirea sferelor de influență, ci o pace de durată, conform principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite.

Săptămâna trecută, Organizația Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție pe principiile păcii cuprinzătoare și juste în Ucraina, care a fost sprijinită de majoritatea covârșitoare, 141 de voturi, pe când Rusia a fost din nou izolată, alături de cei câțiva care o susțin. Această rezoluție reflectă susținerea pentru formula planului de pace prezentat de președintele Zelenski, având scopul ultim de a alunga Rusia din Ucraina și de a face lumea un loc mai sigur.

Stimați deputați și senatori,

Ucraina rezistă încă agresiunii. Suntem convinși că Ucraina va învinge. Putin deja s-a confruntat cu un eșec strategic în îndeplinirea planurilor sale. Regimul rus a crezut că Ucraina este slabă. S-a demonstrat că a greșit. Regimul rus a crezut că Europa este slabă. Din nou s-a dovedit că n-a avut dreptate. A calculat greșit tăria relațiilor transatlantice și voința țărilor de a apăra democrația și pacea în Europa.

Acum, la Kremlin cred că lumea o să se sature să sprijine Ucraina. Suntem încrezători că împreună vom demonstra din nou că greșesc. Solidaritatea cu Ucraina nu este o chestiune de alegere morală, de a fi de partea corectă a istoriei, ci un interes pentru toate țările care cred în principiile legii internaționale. Este clar că miza este mai mare decât Ucraina și afectează în mod direct alte țări și întreaga Europă. Pentru că a proteja libertatea Ucrainei, pentru că a proteja libertatea ucrainenilor, asta înseamnă să garantăm securitatea Europei.

Ucraina nu este ultima țintă a agresiunii militare a Rusiei. Au existat și înainte ținte și vor mai fi și altele, dacă nu punem capăt agresiuni Rusiei. Apărarea de către ucraineni a statului lor este fundamentală pentru independența statului Moldova.

Suntem recunoscători pentru asigurările din partea conducerii României că această țară va oferi Ucrainei asistență atât timp cât este necesar.

Avem de-a face cu un război complex în secolul XXI, iar răspunsul nostru trebuie să fie oportun, complex și eficace.

Trebuie să câștigăm acest război și să facem Rusia să se retragă în interiorul granițelor sale. Viteza cu care se va încheia războiul depinde de sprijinul primit de ucraineni de la parteneri. Acesta nu trebuie să fie încetinit, pentru că nu va face decât să prelungească suferința și distrugerile războiului. Trebuie să consolidăm regimul de sancțiuni împotriva Rusiei, să o privăm de venituri pentru a finanța și de tehnologia necesară mașinii sale de război.

Trebuie să izolăm mai mult Rusia în cadrul organizațiilor internaționale, ca pe un regim terorist, care nu respectă legea internațională și desfide legile de bază ale moralității. Rusia trebuie să fie exclusă din Organizația Națiunilor Unite în integralitate.

Trebuie să stabilim un tribunal cu jurisdicție specifică în domeniul crimelor din Ucraina și legalizarea celorlalte instrumente pentru a aduce în fața justiției responsabilii.

Știm că lupta nu are loc numai pe câmpul de luptă, ci și în domeniul informațional. Războiul informatic rus este la fel de periculos ca cel convențional. Rusia vrea să profite în cadrul relațiilor dintre țări pentru a dezbina aceste țări.

Trebuie să dezvoltăm o strategie cuprinzătoare pentru ca Ucraina să fie reconstruită. Deocamdată, trebuie să ne concentrăm pe prioritățile imediate, incluse în planul de redresare rapidă a Ucrainei.

Anul trecut, un an foarte dificil, a adus o nouă dinamică a relațiilor dintre Ucraina și România, făcându-le mai puternice și mai diverse, inclusiv în ceea ce privește conectivitatea: în ianuarie anul acesta, președintele Zelenski și președintele Iohannis au revizuit agenda priorităților și au dat instrucțiuni specifice de stimulare a cooperării noastre; cei doi prim-miniștri s-au întâlnit anul trecut în noiembrie; există contacte permanente între ministerele afacerilor externe ale celor două țări și alte ministere, în special ministerele energiei.

În ciuda războiului, Ucraina este dispusă să discute toate temele de pe agenda bilaterală, în special drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale – minoritatea română din Ucraina și cea ucraineană din România.

Trebuie să consolidăm relațiile bilaterale și înțelegerea reciprocă prin relații interparlamentare.

Salutăm vizita realizată anul trecut și dorim în continuare relații productive anul acesta.

În final, vă mulțumesc tuturor pentru sprijin, însă războiul continuă. Trebuie să ne concentrăm în continuare asupra asistenței acordate Ucrainei pentru a câștiga.

Vă solicit în continuare sprijinul bilateral și multilateral pentru a învinge agresorul rus și pentru a restaura pacea de durată în Ucraina și pe continentul european.

Doresc tuturor membrilor acestui Parlament: succes în activitățile dumneavoastră!

Ștefan-Radu Oprea

#20063

H=0V=0L=2

Mulțumesc mult, domnilor președinți de ședință.

Excelența Dumneavoastră domnule ambasador al Ucrainei,

Doamnelor și domnilor colegi,

Bunicul meu a fost pe front. Copil fiind, am încercat să-l determin să-mi povestească despre acea perioadă. A refuzat mereu, spunându-mi că a fost foarte greu, că oamenii nu mai erau oameni și că putea muri în fiecare minut. A rezistat pentru că știa că, acasă, bunica mea, tatăl meu, surorile lui sunt în siguranță.

Bunicul meu a fost norocos, s-a întors acasă. Însă apoi au venit rușii și nimic nu a mai fost în siguranță. Violența, violul, foametea, furtul, durerea, moartea erau peste tot. Oricând, oricare membru al familiei putea fi victimă.

Cu toții am sperat că tragicele amintiri ale războiului vor rămâne departe de noi, dar, în urmă cu un an de zile,

conducătorii ruși au devenit agresori din nou. De data aceasta au atacat Ucraina, dar putea fi oricare țară, pentru că istoria se repetă, pentru că disprețul țarului, al secretarului general, al președintelui sau oricum s-a numit conducătorul rus... e același dispreț față de valoarea vieții oamenilor. Violul, violența, tortura, furtul, durerea, asasinatul, moartea au lovit poporul ucrainean, pentru că armele conducătorilor ruși sunt aceleași.

Am crezut că acest tip de război este departe, departe în trecutul nostru, dar nu este. Este aici, este acum și este real. Dar armata ucraineană și poporul ucrainean au surprins o lume întreagă cu determinarea de a lupta. Kievul nu a căzut și lupta pentru libertate a inspirat națiunile democratice.

Marcăm astăzi, în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului României, un an de luptă îndârjită, continuă, de efort al națiunii ucrainene de a-și recâștiga teritoriile ocupate, de a se opune tiraniei și terorii.

Însă ei nu puteau face acest lucru singuri. Alianța NordAtlantică și statele membre ale Uniunii Europene au fost solidare și unite în sprijinul efectiv al Ucrainei, prin livrare de armament și muniție, prin primirea refugiaților de război, prin gestionarea crizei grâului sau a celei energetice. Sprijinul pentru Ucraina a crescut în intensitate și va trebui să continue, pentru că armata ucraineană apără democrația și libertatea, valorile fundamentale în care noi credem. România, Europa, NATO sunt alături de poporul ucrainean.

Milioane de oameni au fugit din calea războiului. Peste 3,5 milioane au trecut granița României: femei, copii, bătrâni. Românii i-au primit cu brațele deschise. Oameni buni au arătat compasiune, decență, empatie. Ne-am deschis casele și sufletele și pentru acest lucru vreau să le mulțumesc compatrioților noștri. Nu a contat dacă sunt bogați sau săraci, din mediul rural sau urban, cu toții s-au implicat în a oferi un sprijin celor atât de încercați de ororile unui război.

PSD, prin președintele său și al Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a fost inițiatorul declarației Parlamentului României care a condamnat, în urmă cu un an, invadarea Ucrainei și a solicitat Guvernului și Președintelui României să susțină adoptarea unor sancțiuni cu impact major pentru actul profund ilegal săvârșit de Federația Rusă.

Guvernul a venit în sprijinul Ucrainei, precum și al Republicii Moldova, unde consecințele politicii rusești sunt resimțite.

Criza energetică a lovit Europa și, implicit, România. Nu a fost ușor, este încă dificil, consecințele le-am resimțit cu toții, dar uniți, prin politici juste și echitabile, prin împărțirea corectă a poverii, având grijă ca nimeni să nu fie lăsat în urmă, vom trece și peste aceste momente dificile.

Efortul de a fi în prima linie a libertății, de a gestiona cea mai lungă frontieră cu Ucraina, de a fi cea mai apropiată țară NATO de linia frontului – Insula Șerpilor este la doar 45 de kilometri – aduce pe umerii României o mare responsabilitate, dar și oportunități.

Efortul a fost acela de a gestiona criza grâului, de a tranzita pe drumurile, căile ferate și porturile românești peste 65% din exporturile fermierilor români. Faptul că nu s-a declanșat foametea în țările care supraviețuiesc cu grâul produs în Ucraina se datorează și României, cu consecințe resimțite însă și de agricultorii locali.

Oportunitățile sunt date de posibilitatea de a deveni mai relevanți în strategia de securitate a Mării Negre, de a deveni, spre exemplu, un hub energetic regional, cu ajutorul investițiilor partenerilor strategici, sau hubul logistic pentru reconstrucția Ucrainei.

Turos Lóránd

#31089

H=0V=0L=2

## **Domnul Turos Lóránd:**

Vă mulțumesc. Domnilor președinți de ședință, Excelența Voastră domnule ambasador, Stimați colegi,

A trecut un an de când sirenele de alarmă din Ucraina au avertizat prima oară populația de atacurile agresorilor. După luni de zile de negocieri, discuții politice, tensiuni, s-a întâmplat ceea ce cu toții credeam că este de domeniul trecutului: s-au auzit focuri de arme și strigăte disperate în Europa.

Urmăream în direct, în fața ecranelor, bombardamentele și am văzut la graniță cozile imense de refugiați. Milioane de cetățeni ai Ucrainei, care odinioară poate își făceau griji pentru problemele cotidiene, au lăsat în urmă roadele muncii de-o viață, distruse în câteva clipe de bombe, de invazia agresorilor.

De pe o zi pe alta s-au schimbat prioritățile. Viața și libertatea au devenit cele mai importante și pentru mulți libertatea a fost și este mai presus de orice. Ei sunt cei care sunt dispuși să înfrunte chiar și moartea pentru libertate. Ei sunt eroii care chiar cu prețul vieții își apără libertatea individuală și libertatea comunităților din care fac parte.

Ei sunt cei care ne dovedesc, de mai bine de un an de zile, că în Europa secolului XXI fiecare popor are dreptul să-și aleagă destinul, viitorul și că nimeni, nicio țară, nicio putere politică, militară, nu are dreptul de a schimba cu forța această decizie.

Nu există niciun motiv, niciun argument care ar putea legitima agresiunea militară față de o țară, un popor care, în mod democratic, își alege viitorul.

## Stimați colegi,

Rezistența Ucrainei a surprins asupritorii, care credeau că în câteva zile își ating obiectivele și își impun voința, în detrimentul unui popor suveran.

Această rezistență a fost posibilă, pe de o parte, grație devotamentului eroic al celor care și-au apărat țara, sfidând orice pericol, și, pe de altă parte, acelei solidarități de care au dat dovadă Europa și lumea liberă.

Este cert că această solidaritate a avut și consecințe negative asupra economiilor europene, dar sunt convins că a contribuit și contribuie în continuare la apărarea suveranității și libertății țării vecine și, implicit, a libertății Europei.

Cu toții ne-am dat seama că libertatea, care în urmă cu un an era de la sine înțeleasă, trebuie protejată, trebuie apărată. Încălcările de drepturi comise de Rusia nu se limitează doar la teritoriul Ucrainei, ci sunt, de fapt, un război împotriva Occidentului, împotriva valorilor democratice și împotriva lumii libere.

Vedem astfel cum stabilitatea democratică europeană este amenințată, iar noi, chiar și în aceste condiții, trebuie să muncim în continuare să menținem cetățenii României și Europei în siguranță, trebuie să promovăm libertatea.

Acum un an speram cu toții că acest război se va sfârși cât se poate de repede, că milioanele de refugiați care au fost nevoiți să-și părăsească țara, acele mame care treceau granițe în brațe cu copiii, cu lacrimi în ochi și cu durere în suflet, se vor putea întoarce în curând acasă, se vor reîntregi familiile dezbinate și își vor găsi locul și viitorul pe pământurile natale.

Din păcate, acest sfârșit de război se vede foarte îndepărtat, iar noi trebuie să fim pregătiți să sprijinim în continuare rezistența față de agresori, trebuie să conștientizăm zi de zi că nicio agresiune nu poate fi tolerată.

Șansa Ucrainei față de agresori este șansa Europei și șansa lumii libere în perspectiva unui parcurs democratic, solidar și liber.

Stimați colegi,

UDMR a susținut, susține și va susține în continuare valorile democratice, libertatea individuală și a popoarelor și parcursul european al țărilor care doresc să-și asume aceste valori.

Vă mulțumesc.

Ionuț-Marian Stroe

#36630

H=0V=0L=2

## **Domnul Ionuț-Marian Stroe:**

Dar, dragi colegi, de un an de zile a devenit foarte limpede că această agresiune a Rusiei nu este doar pe câmpul de luptă, prin tactici militare, ci și printr-un război hibrid, un război propagandistic pe care Putin îl poartă cu întreg Occidentul, inclusiv cu România, cu dezinformări, cu știri false, cu cenzură, toate transpuse într-un discurs public instigator la ură, și obiectivul lui este – și trebuie să-l conștientizăm cu toții – de a stabiliza și de a slăbi societățile europene, de a încerca și de a crea falsa aparență că Uniunea Europeană sau democrațiile noastre sunt fragile și nefuncționale. Și, în mod evident, această propagandă – și trebuie să recunoaștem – funcționează și, atenție!, ar putea chiar reuși, dacă vor continua să existe „cozi de topor” care să propage și să multiplice informații și teorii utile propagandei rusești, chiar și în România. Și sunt lansate în spațiul public false subiecte, prin care unii vor să ne spună în subtext că Ucraina ar fi cumva dușmanul nostru, și nu Putin. Este inadmisibil!

Toți cei care folosesc politic aceste subiecte, pentru a câștiga capital electoral sau pentru a-și îndeplini sarcinile obscure, trebuie respinși. Scopul acestor promotori ai teoriilor rusești este scindarea societății și, evident, generarea unui sentiment de adversitate față de țara vecină, față de Uniunea Europeană, față de NATO.

Așadar, facem apel și de la tribuna Parlamentului la decență, la responsabilitate și la moralitate, pentru că acest tip de discurs propagandistic și viciat poate influența felul în care societatea, în ansamblul ei, răspunde sau acționează într-o astfel de perioadă critică pentru viitorul democrațiilor europene. Lumea civilizată, alături de care suntem și noi, luptă pentru dreptul la viață, luptă pentru libertate, pentru pace, iar locul României trebuie să rămână de această parte a istoriei.

Vă mulțumesc.

Nicolae-Miroslav Petrețchi

#38681

H=0V=0L=2

## **Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:**

Domnilor președinți de ședință, Excelența Voastră domnule ambasador, Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Acum un an, viața a milioane de ucraineni s-a schimbat radical.

În dimineața zilei de 24 februarie 2022, sute de mii de mame, în loc să-și trimită copiii la grădiniță sau la școală și apoi să meargă la serviciu, au fost nevoite să plece spre frontiera de vest a Ucrainei, pentru a-și căuta adăpost în țările vecine, în zgomotul asurzitor al sirenelor antiaeriene și al exploziilor rachetelor rusești.

Decizia nebunească a regimului de la Moscova, condus de un dictator, de a acapara teritorii noi prin anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea în 2014 și continuată prin declanșarea războiului pe scară largă, neprovocat, împotriva unui stat suveran și independent, Ucraina, pe lângă faptul că a afectat viețile a milioane de oameni nevinovați, a afectat și sistemul geopolitic internațional, creând provocări nemaiîntâlnite de la Cel de-Al Doilea Război Mondial.

Toată drama prin care trec vecinii noștri ucraineni ne-a făcut să conștientizăm mai bine faptul că libertatea, în toate formele ei, după viață, e bunul cel mai de preț, pe care ucrainenii au demonstrat că sunt hotărâți să-l apere cu prețul propriei vieți, luptând pentru dreptul de a-și decide viitorul.

Trebuie să rămânem conștienți că regimul lui Putin a declanșat un război pe scară largă nu doar împotriva unui stat vecin, suveran și independent, ci împotriva unor valori pe care le împărtășim și noi, marea familie europeană.

Ne-am putut convinge că acest război nu este doar unul clasic, al armelor, ci unul hibrid, ce întrunește elemente precum finanțarea unor mișcări separatiste, activități de destabilizare și subminare a securității unui stat sau unor regiuni cu cele precum derularea unor campanii de propagandă, dezinformare și atacuri cibernetice.

Pentru a-și atinge scopul, Rusia șantajează, amenință, invadează și destabilizează state, generează crize de securitate umanitare și alimentare, comportament care amenință în mod direct pacea mondială, din păcate, în ultimul an, astfel de încercări putând fi observate în tot mai multe state cu o viziune proeuropeană.

Cu toate acestea, NATO și Uniunea Europeană sunt mai unite și mai determinate ca niciodată să își apere valorile și principiile și să sprijine Ucraina și poporul ucrainean atâta timp cât va fi nevoie. Încă de la începutul invaziei, România, împreună cu statele membre ale Uniunii Europene și ale Alianței Nord-Atlantice, a fost alături de Ucraina, adoptând măsuri menite să sprijine statul și poporul ucrainean, inclusiv prin:

– acordarea asistenței economice și financiare, ajutor umanitar, protecție civilă;

– implementarea mecanismului de protecție temporară;

– asigurarea continuării educației și sprijinului pentru procesul de învățare al copiilor și studenților ucraineni;

– sprijin pentru investigarea și tragerea la răspundere a autorilor crimelor de război;

– facilitarea tranzitului cerealelor, inclusiv susținerea sancțiunilor împotriva Rusiei.

Societatea românească, indiferent de etnie, religie, zonă de proveniență, a manifestat o atitudine de solidaritate fără precedent față de populația ucraineană, peste 3,5 milioane de ucraineni trecând prin țara noastră, dintre care aproximativ 110 mii stabilindu-se pe teritoriul României.

Mai mult, acum un an, la data de 28 februarie, plenul reunit al Camerei Deputaților și al Senatului a adoptat declarația comună prin care condamna agresiunea Federației Ruse asupra Ucrainei, numărându-se printre primele legislative care a condamnat agresiunea împotriva Ucrainei.

De asemenea, la 23 noiembrie a adoptat declarația prin care a recunoscut Holodomorul, foametea deliberată din anii ʼ32–ʼ33, drept o crimă îngrozitoare împotriva poporului ucrainean și împotriva umanității.

Totodată, pe parcursul acestui an, pe lângă sporirea cooperării între cele două state, în special la nivel regional, a fost reluată și cooperarea interparlamentară, inclusiv la nivel de grupuri de prietenie și comisii de specialitate, în atenția reprezentanților acestora aflându-se numeroase teme de interes comun, inclusiv cele legate de măsurile și condițiile în care se asigură exercitarea reală de către minoritățile etnice a drepturilor și libertăților de valoare universală, demonstrând că, în ciuda contextului regional extrem de dificil, generat de războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei, cele două state prietene și vecine pot găsi mai multe puncte comune, inclusiv modele de bune practici, care să ne unească, în locul celor care pot să ne dezbine, așa cum își dorește Federația Rusă.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Sunt multe aspecte care ar trebui enunțate; din păcate, timpul nu ne permite să le abordăm pe toate astăzi, aici. Cu toate acestea, trebuie subliniate două dintre acestea: lumea liberă, civilizată, condamnă agresiunea rusă, iar datorită sprijinului nostru comun Ucraina poporul ucrainean este liber, continuă să se apere și luptă pentru idealurile noastre comune, înțelegând să aleagă speranța în locul fricii, democrația în locul tiraniei.

Doamnelor și domnilor,

În acest context, când utilizarea forței redevine forma prin care se încearcă, în mod ilegal, direcționarea viitorului Europei, afectând securitatea și valorile democratice, suntem nevoiți să adoptăm în continuare măsuri unitare și decisive pe plan național și extern, precum și în cadrul multilateral, rămânând uniți în angajamentul nostru față de democrație, statul de drept, drepturile omului, valorile europene, pentru care poporul ucrainean astăzi plătește cu sânge.

Vă mulțumesc.

Analiza ședinței

Cuprins

Stenograma

Ședința