Gabriel-Ioan Avrămescu

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea de astăzi se intitulează „Exploatarea zăcământului de la Caragele este imperioasă pentru securitatea noastră energetică”.

Funcționalitatea unui stat este sondabilă prin măsura în care acesta își îndeplinește funcțiile cu care a fost învestit de oamenii în interesul cărora lucrează și pe care îi reprezintă în relațiile cu alte state. Când discutăm despre principala atribuție pe care statul român o are, majoritatea dintre noi, în mod legitim, vom identifica apărarea țării în înțelesul său militar. Însă ultimul an, cu precădere ultimele luni, ne-a demonstrat că securitatea energetică a țării este la fel de importantă precum cea militară convențională.

Conform Strategiei naționale de apărare, România trebuie să își asigure securitatea energetică prin dezvoltarea de capacități de producere a energiei, creșterea eficienței energetice, dezvoltarea proiectelor menite să asigure diversificarea accesului la resurse și transformarea țării noastre într-un actor important pe piața energetică.

Alături de exploatarea gazului de pe platoul nostru continental din Marea Neagră, țara noastră stă pe o adevărată mină de aur energetică, neexploatată încă, și anume zăcământul de gaze de la Caragele, județul Buzău. Descoperite în 2016 de Romgaz, hidrocarburile de la Caragele reprezintă cel mai mare zăcământ onshore de gaze naturale descoperit în ultimii 30 de ani în România, totalizând aproximativ 30 de miliarde de metri cubi, cantitate ce ar putea asigura consumul nostru intern pentru cel puțin doi ani.* Chiar dacă acum, odată cu declanșarea războiului împotriva statului ucrainean, majoritatea Europei realizează dimensiunea reală a jugului rusesc și falimentul politicii conciliatoriste