Mirela-Elena Adomnicăi

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe (Pl-x 386/2022; rămasă pentru votul final) 39–40

503 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică, în mod firesc, *după declarația colegului meu1 2, care s-a referit la indexarea punctului de pensie*, se va referi la salariul minim pe economie, fiindcă, recent, Parlamentul European a adoptat Directiva privind salariile minime adecvate din Uniunea Europeană.

În principiu, în calitate de stat membru, România are obligația de a stabili un salariu minim decent, care să reflecte, pe de o parte, creșterea de prețuri și dezvoltarea economiei, prin raportarea la celelalte salarii.

În contextul ședinței

Directiva, în schimb, nu impune un mod obligatoriu de stabilire a salariului minim în fiecare stat membru.* Asta pentru că, pe de o parte, sunt state în care nu există în acest moment un salariu minim stabilit, iar, pe de altă parte, pentru că politicile salariale din statele membre sunt foarte variate și nu permit aplicarea întocmai a unor formule de calcul.

Totuși Directiva privind salariul minim european propune două mecanisme orientative pentru stabilirea salariului minim în fiecare stat. Pe de o parte, se propune ca salariul minim să reprezinte 60% din salariul median brut, respectiv 60% din salariul care se află la mijlocul șirului care începe de la salariul cel mai mic, până la cel mai mare salariu din România. Noi însă, ca stat și ca evaluări statistice, ne raportăm, în general, la salariul mediu brut pe economie, și nu la cel median.

Dar directiva propune și în acest caz un mecanism, respectiv ca salariul minim brut să reprezinte 50% din salariul mediu brut pe economie. În directivă nu se precizează însă dacă acest salariu mediu brut trebuie să fie cel estimat pentru anul în curs sau pentru anul următor, când ar trebui să se aplice noul salariu minim.

Din punctul meu de vedere, cred că ar trebui să ne raportăm la datele concrete pe care le avem până la momentul stabilirii salariului minim pentru anul viitor. Astfel, dacă ne uităm la datele disponibile privind evoluția salariilor, se estimează un salariu mediu brut pentru anul 2022 de circa 6.167 de lei.

Iar dacă aplicăm cota de 50% propusă în directiva europeană vom obține un salariu minim brut de 3.084 de lei, care ar putea fi implementat cu începere de la 1 ianuarie 2023.*

Este o propunere care ar putea să stea la baza actului normativ prin care transpunem directiva europeană în legislația noastră. Și, dacă ne uităm cu atenție, este doar puțin mai mult față de propunerea pe care PSD o formulase încă de la finalul lunii august și care, potrivit calculelor noastre, este sustenabilă din punct de vedere economic, nu are impact negativ asupra bugetului de stat și este absolut necesară pentru a preveni exodul forței de muncă din România*, în contextul inflației globale pe care o traversăm.

Și aș remarca, în încheiere, că aceste calcule propuse de PSD pentru salariul minim au fost validate din nou de viziunea Uniunii Europene, la fel cum s-a întâmplat și cu celelalte propuneri, cum ar fi, de exemplu, plafonarea prețurilor la energie și gaze naturale.

Vă mulțumesc.

Deputat Mirela Adomnicăi, Grupul parlamentar al PSD.