Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·26 octombrie 2022
Camera Deputaților · MO 138/2022 · 2022-10-26
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Radu-Marcel Tuhuț – declarație politică intitulată „România poate fi independentă energetic!”; – Florin Piper-Savu – declarație politică având titlul „Oamenii pe primul loc”; – Alexandra Huțu – declarație politică intitulată „Se impune realizarea de urgență a lucrărilor pentru decolmatarea acumulării Bucecea de pe râul Siret și reluarea construcțiilor pentru finalizarea barajului din această zonă”; – Christine Thellmann – declarație politică având subiectul „Intensificarea dialogului politic bilateral poate sprijini promovarea relațiilor economice dintre România și Indonezia”; – George Șișcu – declarație politică intitulată „Nu-i mai putem lăsa pe aleșii locali să încaseze la urne decontul birocrației excesive din România!”; – Ștefan-Iulian Lőrincz – declarație politică având titlul „România trebuie să facă parte din spațiul Schengen!”; – Nicu Fălcoi – declarație politică intitulată „Adevărul ca datorie”; – Dumitru Flucuș – declarație politică având titlul „Asigurarea populației cu lemn de foc”; – Dragoș Gabriel Zisopol – intervenție intitulată „28 octombrie – Ziua Națională a Republicii Elene, Ziua «Marelui NU»”; – Daniel-Liviu Toda – declarație politică despre necesitatea educației alimentare; – Dan-Constantin Șlincu – declarație politică având tema „PSD susține majorarea punctului de pensie și a pensiei minime cu cel puțin 10%, într-o singură tranșă, de la 1 ianuarie 2023”; – Mirela-Elena Adomnicăi – declarație politică referitoare la salariul minim pe economie, în contextul în care Parlamentul European a adoptat Directiva privind salariile minime adecvate din Uniunea Europeană; – Ioan Vulpescu – declarație politică intitulată „Quiet quitting: un răspuns al social-democrației față de reconfigurarea pieței muncii”;
Aprobarea modificării ordinii de zi
· Declarații politice
16 discursuri
## Doamnelor și domnilor deputați,
Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 26 octombrie 2022, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.
Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.
Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute. Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.
Deputații își vor putea susține declarațiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform algoritmului parlamentar.
În continuare, vreau să dau cuvântul domnului deputat Radu-Marcel Tuhuț, de la Grupul PSD.
## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Întreaga Europă se află în pragul celei mai mari crize energetice de după Cel de-Al Doilea Război Mondial. Toate aceste aspecte care riscă să arunce economia europeană într-o nouă criză economică au împins majoritatea statelor europene către reconsiderarea urgenței implementării strategiei „Green Deal”, unele state precum Germania, reoperaționalizând termocentralele, alte state, precum Franța, naționalizând parte din sistemul energetic. Toate aceste măsuri curajoase sunt adoptate pentru protejarea populației în fața exploziei prețurilor și a pieței libere.
Dintre toate, un stat rămâne parcă ancorat în trecut, cu o încăpățânare greu de explicat oamenilor din fiecare județ, care vin în cadrul audiențelor și își exprimă dezamăgirea față de modul în care Ministerul Energiei înțelege să acționeze în această perioadă tumultuoasă. Când statele din Vest naționalizează, Ministerul Energiei înțelege să vândă capacități energetice, așa cum s-a întâmplat cu termocentrala de la Mintia. Când statele din Vest redeschid minele și termocentralele, România, prin același minister, alege să continue planul cu decarbonificarea sistemului energetic, deși energia a ajuns să fie tranzacționată pe piețele europene la un preț colosal. Avem nevoie de energie verde? Categoric! Însă, mai întâi de toate, trebuie să înțelegem că statul trebuie să adopte orice măsură necesară pentru a evita această criză generată de război și de liberalizarea pieței energiei, pentru a-și proteja economia și consumatorii casnici.
Nu demult, o delegație a Partidului Social Democrat a realizat o vizită de lucru la Complexul Energetic Oltenia și Complexul Energetic Hunedoara, pentru a investiga capacitatea României de a produce necesarul național de energie atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali.
În prezent, la Complexul Energetic Oltenia funcționează nu mai puțin de șapte grupuri. Șase dintre ele sunt retehnologizate după o investiție de peste 140 de milioane de euro, bani contractați prin creditare. În urma acestor modernizări, grupurile respectă toate normele naționale și europene de mediu și se poate produce energie la parametri de înaltă performanță pentru cel puțin 10-12 ani.
Problema este că, deși funcționale și retehnologizate, din cele șase grupuri nu funcționează decât patru, ceea ce asigură o producție de 1000 MWh. Dacă toate cele șase grupuri ar funcționa la parametri optimi, producția ar fi majorată cu peste 50%, având un impact substanțial asupra prețului de tranzacționare a energiei în țara noastră. Cu alte cuvinte, crescând producția, ar scădea prețul.
În concluzie, pentru a nu periclita siguranța energetică a țării, un prim pas ar fi acela de a stopa vânzarea sau închiderea capacităților energetice sub orice formă, renegocierea componentei energetice a Planului național de redresare și reziliență și angajarea investițiilor necesare modernizării întregului sistem energetic, obligatoriu operaționalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.
Concluzia personală este una singură – România poate deveni independentă energetic dacă nu ar mai fi sabotată! Deputat al PSD de Alba Radu Tuhuț. Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Domnul Florin Piper-Savu, Grupul PSD.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația politică se intitulează „Oamenii pe primul loc”.
Din cauza inflației și a facturilor explozive la energie, după invazia rușilor în Ucraina, nivelul de trai a scăzut în aproape toată Europa. În Olanda, statisticile oficiale arată o scădere de peste 7 procente a puterii de cumpărare. Francezii se luptă cu prețuri tot mai mari la energie și la alimente. Marea Britanie se confruntă cu o recesiune prelungită și cu cea mai gravă scădere a nivelului de trai din ultimii 60 de ani.
Tot mai multe state europene se confruntă cu protestele cetățenilor nemulțumiți și îngrijorați pentru că nivelul lor de trai este afectat de criza energetică europeană și de inflația globală.
În România, reprezentanți ai lucrătorilor din Poliție, Administrația Penitenciarelor, învățământ și administrație publică au protestat față de scăderea nivelului de trai al
populației și au cerut măsuri pentru limitarea creșterii prețurilor și pentru majorarea veniturilor salariaților.
Pentru PSD, oamenii sunt pe primul loc și acesta a fost motivul pentru care a intrat la guvernare – protejarea populației și a economiei, într-un context foarte dificil.
PSD a reluat calendarul aplicării Legii salarizării, după venirea la guvernare. Calendarul a fost înghețat de guvernele de dreapta – Orban și Cîțu. În luna august, veniturile persoanelor care lucrează la stat au fost majorate cu 1/4 din diferența dintre salariile în plată și cele prevăzute în grila Legii nr. 153/2017.
PSD a propus pachetul de măsuri sociale „Sprijin pentru România”, pachet la baza căruia a stat ideea de a face o distribuție justă și echitabilă a resurselor către cetățenii care o duc greu, dar și către companiile românești.
Suntem conștienți cu toții că veniturile românilor trebuie să crească; de aceea, PSD a propus ca de la 1 ianuarie salariul minim brut să fie majorat la 3.000 de lei, iar pensiile, cu minimum 10%. La propunerea PSD au fost acordate vouchere pentru persoanele cu venituri mici, precum și un sprijin de 700 de lei pentru pensionarii cu venituri sub 2.000 de lei.
Reglementarea prețurilor la energie este măsura necesară pentru rezolvarea crizei care afectează toți românii, iar, dacă PSD nu ar fi insistat pentru plafonarea prețurilor la energie, astăzi inflația ar fi fost de aproape 22%, iar categoriile vulnerabile ar fi fost total expuse efectelor crizelor multiple care afectează Europa.
Categoric, aceste măsuri nu sunt suficiente, dar arată destul de clar determinarea PSD de a fi aproape de oameni și de problemele lor. Criza pe care românii o resimt poate fi traversată doar împreună. Românii așteaptă din partea politicienilor unitate și solidaritate cu problemele lor.
Deputat al PSD, Teleorman, Florin Piper-Savu.
Vă mulțumesc.
Urmează, tot din partea Grupului parlamentar al PSD, Alexandra Huțu.
Bună dimineața! Stimate colege,
Stimați colegi,
Alături de președintele Consiliului Județean Botoșani, Doina Federovici, și de colegii mei parlamentari socialdemocrați din județ, am solicitat Ministerului Mediului, precum și Administrației Naționale „Apele Române” să intervină imediat pentru remedierea a două dintre principalele probleme cu care se confruntă județul nostru în ceea ce privește infrastructura de alimentare cu apă brută.
Prima problemă semnalată este cea referitoare la lucrările pentru decolmatarea barajului Bucecea. Acest baraj, care este singura sursă de apă a municipiilor Botoșani și Dorohoi, a orașelor Bucecea și Flămânzi, precum și a altor 12 comune, unde locuiește mai bine de jumătate din populația județului, este colmatat în proporție de 80%.
Singurele lucrări mai importante efectuate în ultimii 10 ani la această acumulare au fost cele din anul 2017, care au vizat o serie de modernizări ale sistemului de acționare a vanelor de apă. Conform acordului de mediu emis pentru aceste lucrări, dimensiunea lucrărilor a fost redusă, iar problema colmatării nu a fost rezolvată.
Cel de-al doilea obiectiv se referă la amenajarea complexă Vârfu Câmpului, pe râul Siret, acumulare care va deveni principala sursă de alimentare cu apă a întregului județ Botoșani. Execuția lucrărilor a început în anul 1987, în prezent gradul de realizare fiind de aproximativ 70%. Este obligatoriu ca această investiție să fie finalizată, pentru că vorbim de o problemă de siguranță și de sănătate a sute de mii de botoșăneni, fiind un obiectiv de interes național și constituind cauză de utilitate publică.
Cu toate că în acest moment documentația necesară pentru emiterea acordului de mediu pentru acest obiectiv se află în analiză la două instituții din subordinea Ministerului Mediului, iar în cel mai scurt timp se va putea emite acest document, lucrările de la barajul Vârfu Câmpului nu se vor finaliza înaintea colmatării barajului de la Bucecea.
De aceea, este imperios necesar ca Ministerul Mediului și „Apele Române” să dispună toate măsurile necesare pentru a depăși orice obstacol de natură birocratică și să aprobe în regim de urgență lucrări pentru decolmatarea barajului Bucecea, pentru că, altfel, în cel mai scurt timp, se va ajunge în situația în care jumătate din județul Botoșani va rămâne fără apă potabilă.
În calitate de reprezentant al botoșănenilor în Parlamentul României, fac un apel public către instituțiile abilitate să dispună în regim de urgență realizarea lucrărilor de decolmatare la barajul Bucecea, pentru a evita ca județul Botoșani să rămână fără principala sursă de alimentare cu apă, până la finalizarea investiției de la amenajarea complexă de la Vârfu Câmpului.
Nu poate exista niciun fel de impediment birocratic și nu se poate identifica niciun fel de scuză atunci când vorbim de alimentarea cu apă potabilă a două municipii și a altor zeci de localități unde trăiesc peste jumătate dintre botoșăneni. Vă mulțumesc.
Deputat al PSD de Botoșani Alexandra Huțu.
Și noi vă mulțumim. Trecem la Grupul parlamentar al PNL.
Christine Thellmann este invitată la microfon.
Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!
Declarația mea politică de astăzi are titlul „Intensificarea dialogului politic bilateral poate sprijini promovarea relațiilor economice dintre România și Indonezia”.
Stimați colegi,
Săptămâna aceasta am primit vizita în România a delegației Grupului parlamentar de prietenie cu țara noastră din Indonezia, condusă de doamna Nurul Arifin.
Diplomația parlamentară este o formă de dialog eficientă pentru consolidarea relațiilor dintre țări și a colaborării în toate domeniile. De Indonezia ne leagă 72 de ani de relații diplomatice.
În dialogul cu delegația indoneziană am vorbit despre educație, piața muncii, despre relațiile mai strânse cu Uniunea Europeană și deschiderea țărilor noastre pentru investiții noi, de ambele părți. De ambele părți, de asemenea, s-a manifestat interesul pentru diversificarea relațiilor româno-indoneziene într-un spectru divers de domenii, precum: securitate cibernetică, educație, combaterea terorismului, afaceri, educație, IT, tehnologie sau răspuns în situații de urgențe.
Pe dimensiunea cooperării economice, putem spune că există un potențial neexploatat în relațiile noastre economice. Este un obiectiv comun intensificarea dialogului politic în scopul promovării relațiilor economice, dar mai sunt necesare eforturi suplimentare din partea ambelor părți pentru a stimula conexiunile între comunitățile de afaceri ale acestora.
Țara noastră este pregătită să aprofundeze dialogul cu Indonezia în domeniile muncii și protecției sociale, inclusiv prin semnarea memorandumului de înțelegere între ministerele noastre de resort. Companiile românești au capacitatea și expertiza tehnică de a se angaja în proiecte de dezvoltare indoneziene, prin livrarea unei game variate de produse. Partea română a salutat interesul mediului de afaceri indonezian față de Portul Constanța și a invitat companiile indoneziene să folosească acest port pentru acces ulterior către alte piețe europene, pe lângă cea românească.
Considerăm că ar trebui să căutăm noi mijloace pentru a folosi toate oportunitățile de ordin bilateral și multilateral în domeniile de interes reciproc. Educația este un domeniu deosebit de promițător al cooperării bilaterale, așa cum arată tradiția noastră îndelungată în acest domeniu și numărul tot mai mare de studenți indonezieni care aleg România pentru a studia.
Am felicitat delegația pentru deținerea și exercitarea cu succes a mandatului Indoneziei de președinte al G20. Arhitectura globală a sănătății, tranziția energetică și transformarea digitală sunt cei trei piloni principali pe care se axează prioritățile Indoneziei în acest format.
Deputat al PNL de Sibiu Christine Thellmann. Mulțumesc frumos.
Vă mulțumim.
Urmează domnul deputat George Șișcu.
Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,
Declarația mea de astăzi se intitulează „Nu-i mai putem lăsa pe aleșii locali să încaseze la urne decontul birocrației excesive din România!”.
Cel mai mare dușman invizibil al dezvoltării în România rămâne, la 32 de ani de la căderea comunismului, birocrația. În același timp, cei care decontează din punct de vedere politic această birocrație sunt edilii comunităților. Aceștia primesc în mod direct votul din partea oamenilor, dar răspund la final de mandat pentru toți funcționarii din ministere care nu reușesc să dea drumul la timp actelor necesare implementării investițiilor. În ultimii ani, așa cum se întâmplă și în comunitățile tulcene, administrațiile locale fac eforturi uriașe pentru a scrie proiecte care, mai apoi, să primească finanțări guvernamentale sau europene. Primarii, alături de întregul lor aparat de specialitate, își dedică cea mai mare parte a timpului realizării de documentații, pentru a se asigura că niciun leu nu este pierdut de comunitate pentru investiții. Cu toții se plâng însă de același lucru – atunci când vine rândul aprobărilor din birourile administrației centrale, lucrurile se mișcă încet, încetișor sau, uneori, deloc.
I-am sprijinit și voi continua să îi sprijin pe primari în proiectele lor, merg săptămânal la ministere pentru a obține informații privind dosarele în lucru, pentru a discuta cu miniștrii sau cu directorii sau secretarii de stat, în încercarea de a impulsiona circuitul birocratic. Este un efort pe care îl fac cu drag și devotament față de edili și de comunitățile tulcene, deoarece există astfel și un impact direct al muncii mele în viața tulcenilor.
Legile la București nu se fac pentru anumite localități, ele sunt general valabile pentru întreaga țară. Dar, ca reprezentant al unuia dintre principalele partide de guvernământ din România, am datoria de a mă implica la firul ierbii, cum se spune. Nu este doar cazul meu, este și cazul multor colegi din Parlament care fac același lucru.
Totuși visez la ziua în care birocrația va fi una mai suplă în România, iar funcționarii vor vedea dincolo de biroul lor și vor înțelege că o investiție într-un podeț, într-o rețea de canalizare, într-un drum asfaltat continuă să facă diferența pentru mulți oameni între secolul trecut și zilele noastre, între noroi până la genunchi și civilizație, între o viață cu lipsuri și una decentă. Proiectele nu le fac primarii pentru a le lua acasă la finalul mandatului, ci le fac pentru oameni!
În următorii ani, 80 de miliarde de euro, bani din fonduri nerambursabile și din împrumuturi garantate de Comisia Europeană, vor trebui atrași în România numai pentru dezvoltare. Numai pentru Programul național „Anghel Saligny” avem previzionate investiții guvernamentale de 65,5 miliarde de lei, adică 13,3 miliarde de euro. Asta înseamnă, automat, că trebuie să crească și capacitatea administrativă a României de a cheltui fondurile publice pentru investiții. În ritmul actual, rămânem însă cu banii necheltuiți. Ajungem în situația paradoxală de a avea bani, dar de a nu-i putea cheltui, pentru că – o spun cu toată sinceritatea – din neștiință sau din rea-voință nu se vrea acest lucru.
Pe lângă legile pe care le-am votat, cred că trebuie să venim în fața românilor și cu un mare proiect de lege care să pună în ordine birocrația și să crească astfel, treptat, capacitatea țării noastre de a putea implementa proiectele. Iar, după rezolvarea problemelor care țin de legi și proceduri, să ne aplecăm asupra reformării acelor instituții din cauza cărora am pierdut bani de investiții și din cauza cărora riscăm să mai pierdem și alții!
Vă mulțumesc. Deputat al PNL de Tulcea George Șișcu.
Vă mulțumesc. Trecem la Grupul parlamentar al USR. Ștefan-Iulian Lőrincz, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. „România trebuie să facă parte din spațiul Schengen!” Este de datoria Guvernului să facă din acest deziderat o realitate.
Nu poate fi absolut nicio îndoială că un nedorit eșec în cazul ratării aderării la spațiul Schengen aparține actualului guvern. Este limpede că ezitările unor parteneri europeni în a vota favorabil pentru intrarea României se datorează unor aspecte netehnice, dar esențiale pentru funcționarea unui stat de drept, fără de care principiile tratatelor Uniunii Europene nu ar mai avea nicio importanță.
MCV-ul a fost de la început o manifestare a acelor îndoieli și a oferit o foaie de parcurs foarte clară pentru România despre cum să înlăture acele incertitudini.
În schimb, guverne succesive ale României au ales să măcelărească legile justiției și să ignore orice fel de recomandări ale unor organisme europene, cum ar fi Comisia de la Veneția.
Cum să nu fie derutați partenerii europeni despre starea suportului fundamental al statului de drept, când, după ce legile justiției au fost date de pământ de guvernele manevrate de Dragnea, actualul guvern, în loc să le readucă la standarde europene, așa cum a promis, prin noile propuneri le-a făcut și mai nocive.
Existența unei justiții independente, funcționarea unui stat de drept autentic și robust, pe lângă respectarea setului de aspecte tehnice, stau la baza întregului cadru de sprijin pentru apartenența la spațiul european de liberă circulație.
Un alt set de circumstanțe care alimentează ezitările unor parteneri europeni este nivelul ridicat de corupție, care ajunge până la cel mai înalt nivel al Guvernului PSD–PNL–UDMR, guvern care are încă în componență miniștri suspecți de plagiat, incompetenți și notorii care dau din colț în colț pentru a oferi soluții confuze pentru problemele curente sau șpăgari instruiți la școala jafului din banul public.
Cu o astfel de garnitură, notele pot părea tehnic plauzibile pe hârtie, însă tonul pe care îl trimite Guvernul partenerilor europeni nu este deloc promițător, nu este deloc credibil.
Neacceptarea României în spațiul Schengen ar reprezenta un eșec grav și actualii guvernanți sunt direct răspunzători pentru o astfel de ratare.
România merită să fie o țară europeană modernă, clădită pe valori sănătoase, comune, nu pe interpretări originale și deturnarea adevărului, care, de fapt, ascunde apetitul unor „speciali” pentru hoție, plagiat, eschive permanente, fente patriotarde și stagnare într-o stare de tip „merge și așa”.
USR susține apartenența neechivocă a României la spațiul Schengen. A dovedit-o limpede și practic, nu doar declarativ, ci prin sprijinul concret al întăririi statului de drept, al unei justiții independente, luptei anticorupție, interzicerii accesului penalilor la funcții publice și promovarea unor persoane competente și integre în întregul cadru instituțional, la toate nivelurile.
Aceasta este alternativa oferită de USR – România în spațiul Schengen, credibilitate în fața partenerilor europeni și respect față de toți cetățenii acestei țări.
Vă mulțumesc.
## Vă mulțumim.
În continuare, dau cuvântul domnului Nicu Fălcoi, Grupul parlamentar al USR.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Doamnelor și domnilor colegi,
Peste 4 zile se fac exact 7 ani de la tragedia de la Colectiv, care a cutremurat o țară întreagă și a lăsat în urmă zeci de familii cu sufletele sfâșiate. 64 de oameni și-au pierdut atunci viața, pe loc sau în urma complicațiilor cauzate de infecțiile nosocomiale.
Am fost cutremurați cu toții nu doar de amploarea tragediei, ci și de un fapt pe care, deși mulți dintre noi îl știam, l-am conștientizat mai puternic, tocmai din cauza dimensiunii dramei și a oglinzii pe care realitatea ne-a pus-o în față cu toată cruzimea. Minciuna și corupția ucid. Neglijența ucide. Politicianismul lipsit de responsabilitate ucide. Raportarea în fals a unor situații ucide. Infecțiile nosocomiale ucid.
„Nu avem nevoie de nimic”, au fost cuvintele ministrului de atunci al sănătății, pe 1 noiembrie 2015. Pentru ca 6 zile mai încolo să declare: „Nu am spus niciodată că nu avem nevoie de ajutor.” Doar că era prea târziu.
Amintesc nu întâmplător de toate declarațiile acestea.
Amintesc pentru a sublinia că trebuie neapărat să ne dezbărăm de obiceiul acesta păgubos al minciunii rostite de la cel mai înalt nivel până la cea mai mică poziție în ierarhia decizională.
Amintesc pentru a sublinia că este foarte important să cunoaștem situațiile reale, fără cosmetizări și fără exagerări, făcute numai ca să dea bine public sau în ochii superiorilor ierarhici. De felul cum ne facem fiecare dintre noi datoria, de corectitudinea fiecăruia în parte pot depinde uneori chiar și vieți omenești. Și este foarte important să conștientizăm asta. Altfel, corupția endemică și minciuna ridicată la rang de practică uzuală de lucru pot ucide. Exact așa cum s-a întâmplat atunci, la Colectiv. Și nu numai atunci.
Am aflat, în urmă cu o săptămână, că premierul Nicolae Ciucă i-a solicitat public ministrului sănătății un raport la zi cu situația infecțiilor nosocomiale din spitale, după ce situații dramatice s-au înregistrat în spitale din Târgu Mureș și ClujNapoca. Tributul plătit a fost de astă dată de nouă vieți – cinci adulți și patru bebeluși. Acestea sunt cazuri despre care aflăm. Fiindcă, din păcate, multe, foarte multe alte cazuri sunt mușamalizate și se încearcă trecerea lor sub tăcere. Am văzut mai deunăzi declarațiile îngrijorătoare ale unui medic epidemiolog, vicepreședinte al Asociației pentru Prevenția și Controlul Infecțiilor, care atenționa că în România nici măcar nu se cunosc cifrele reale legate de infecțiile asociate asistenței medicale, pentru că ele nu sunt raportate în totalitate, din cauza obiceiului păgubos de a ascunde gunoiul sub preș.
Ce îmi propun azi, prin această declarație politică, este să trag un semnal de alarmă, pe care să îl alătur vocilor tuturor acelora care sunt, pe bună dreptate, foarte îngrijorați de situația din spitalele noastre. Avem nevoie să cunoaștem
datele reale, pentru a putea adresa realitățile din spitalele noastre cu soluțiile cele mai potrivite! La fel ca în multe alte domenii de activitate în care miza reală este viața oamenilor, adevărul rostit întreg, și nu cu jumătăți de măsură, nu e opțional, ci reprezintă o îndatorire și o necesitate. Și suntem datori, fiecare dintre noi în parte, să facem demersuri pentru aflarea adevărului adevărat, nu a unor statistici oficiale fardate și cosmetizate. Așa încât solicit ca raportul întocmit de ministrul sănătății la cererea premierului Nicolae Ciucă să fie făcut public cu celeritate, concluziile sale să fie dezbătute de toți responsabilii și factorii de decizie din domeniu și să fie prezentat cât mai grabnic cu putință un plan național de combatere a infecțiilor nosocomiale din spitale.
Sunt aproape 33 de ani de când vă tot perindați pe la putere, împreună sau separat, domnilor colegi de la PSD și PNL. În toți acești ani am fi putut avea spitale noi, cu dotări moderne, și măsuri concrete, nu doar rapoarte, planuri de măsuri și vorbe goale. Ar fi momentul ca măcar acum să nu mai așteptați și să treceți de la vorbe la fapte!
Vă mulțumesc.
Vă mulțumim.
Grupul parlamentar AUR, domnul Dumitru Flucuș.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Declarația mea politică de azi se intitulează „Asigurarea populației cu lemn de foc”.
Observați cu toții că țara noastră trece printr-o criză energetică profundă, iar cetățenii trebuie să plătească sume foarte mari pentru a-și putea încălzi locuințele.
În România există peste 3,5 milioane de gospodării care se încălzesc folosind lemnul de foc. Suntem la sfârșitul lunii octombrie, iarna se apropie, temperaturile deja au scăzut, iar până în acest moment multe familii nu au reușit să se aprovizioneze cu lemn de foc, fie din cauza prețului ridicat, fie din cauza lipsei unei cantități suficiente de lemn pe piață.
Măsura Guvernului de a plafona prețul lemnului de foc la 400 de lei/m[3] nu a produs și nu va produce o îmbunătățire a situației. Toți cei care au un minim spirit practic își pot da seama de acest lucru.
Cei care locuiesc în mediul rural, cu siguranță, cunosc faptul că există o mare cantitate de material lemnos pretabil pentru a putea fi folosit ca lemn de foc, în păduri și în fânețe împădurite.
Atunci când copacii cresc, crengile de jos care nu mai ajung la lumină se usucă și cad, alte crengi tinere luându-le locul mai la vârf. Este un proces normal de creștere a copacilor și a pădurilor. Aceste crengi uscate nu pot fi adunate de populație. Deși până în anul 2010 acest lucru se făcea în mod firesc, acum, adunarea și transportul de crengi uscate reprezintă o infracțiune.
Materialul lemnos neutilizat constă, în afară de crengi uscate, în vârfuri de copaci, resturi de exploatare, buturugi, zoburi și altele. Acestea se regăsesc, în general, pe suprafețele parchetelor exploatate legal, în lungul drumurilor forestiere sau de tractor, precum și în șanțurile drumurilor ori în pâraie.
Neglijența cu privire la acest material lemnos nevalorificat duce frecvent, din cauza ploilor torențiale, la înfundarea podețelor, blocarea albiilor pâraielor și distrugerea pe anumite porțiuni a drumurilor.
Materialul lemnos cu diametru mai mic de 4 cm reprezintă circa 10% din cantitatea de lemn exploatabil. În țara noastră se exploatează anual aproximativ 28.000.000 m[3 ] de lemn, din care 2.800.000 m[3] reprezintă crengile cu diametru mai mic de 4 cm, care rămân nevalorificate și putrezesc în pădure.
Având în vedere cele menționate mai sus, vă propun următoarele măsuri practice:
1. Efectuarea în regim de urgență a unor modificări legislative la nivel de hotărâre de guvern sau ordin de ministru care să permită ocoalelor silvice să emită documente de proveniență a materialului lemnos pentru aplicația SUMAL 2, pentru lemn de foc de foioase și rășinoase, categoria grămezi-crăci.
· other
1 discurs
<chair narration>
#448742. Ocoalele silvice Romsilva și cele private trebuie să acorde prioritate absolută activității de marcare și întocmire a documentelor de transport în proprietățile particulare ale proprietarilor de fond forestier și de fânețe împădurite, astfel încât cetățenii să se poată aproviziona cu lemn de foc în timp util.
· Dezbatere proiect de lege · respins
165 de discursuri
Vă mulțumim.
Trecem mai departe la Grupul minorităților naționale. Domnul Dragoș Gabriel Zisopol.
Bună dimineața, stimați colegi!
Declarația mea politică se intitulează „28 octombrie – Ziua Națională a Republicii Elene, Ziua «Marelui NU»”.
Stimate domnule președinte de ședință,
Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,
La data de 28 octombrie grecii și filoelenii de pretutindeni își comemorează eroii căzuți în luptele din Cel de-Al Doilea Război Mondial, își rememorează istoricul moment al „Marelui NU” din 1940, cu care Grecia, prin intermediul premierului Metaxas, a răspuns ultimatumului lansat de ambasadorul Italiei la Atena, prin care Guvernul acestuia îi pretindea celui elen teritorii strategice, pentru a fi ocupate de armata fascistă.
Răspunsul ferm al Greciei, cunoscut în istorie ca „Marele NU”, a avut ca rezultat intrarea țării în Cel de-Al Doilea
Război Mondial. „Ridicându-și patria pe umeri”, grecii și-au dat viața pentru a scrie noi pagini glorioase în tumultuoasa istorie.
După lupte crâncene și pierderi incomensurabile, în anul 1940 armata elenă o învinge pe cea a Italiei fasciste. Aceasta a fost prima victorie terestră aliată din Cel de-Al Doilea Război Mondial, victorie care a surpat mitul de neînvins al puterilor Axei și a potențat exponențial conștiința luptei pentru libertate și demnitate.
Înfrângerea armatei italiene fasciste de către cea elenă, luptele de pe teritoriul Greciei cu trupele Germaniei naziste și în special cele din insula Creta au avut un rol decisiv în victoria ulterioară a forțelor aliate.
Stimate domnule președinte de ședință,
Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,
Cu un rafinat simț al datoriei de a-și apăra principiile și idealurile multimilenare, grecii ne-au lăsat o moștenire prețioasă și actuală.
Geneticieni ai democrației pe câmpurile de luptă, eroii epopeii din 1940 au reușit să demonstreze o dată în plus că devotamentul față de umanitate este singura alternativă viabilă. Unitatea, demnitatea națională, respectul pentru valorile umane și credința în puterile inepuizabile ale neamului sunt cele care pot răspunde provocărilor lumii contemporane.
În acest context, membrii Uniunii Elene din România se alătură grecilor și filoelenilor de pretutindeni care, prin intermediul unei palete largi de activități – tedeumuri, depuneri de coroane, concerte, lansări de carte, simpozioane etc. –, își comemorează eroii căzuți în luptele antifasciste din Cel de-Al Doilea Război Mondial.
Glorie eroilor!
La mulți ani, Grecia!
La mulți ani, România!
La mulți ani grecilor și filoelenilor de pretutindeni! La mulți ani prieteniei româno-elene! Vă mulțumesc.
Vă mulțumim și noi.
La mulți ani prieteniei româno-elene! Trecem la colegii neafiliați. Daniel-Liviu Toda, l-am văzut.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
58% dintre români sunt supraponderali. Dintre copiii între 7 și 9 ani, aproape 20% sunt obezi. Iar aceste procente sunt în creștere!
Trebuie să vă mai spun câte boli sunt cauzate de supraponderabilitate? O fac cu speranța că ne aude și președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului. Această instituție tocmai a decis că alimentele nu mai trebuie să aibă eticheta „semafor” care indica caloriile conținute.
Deci, domnule președinte Constantinescu, greutatea excesivă a unei persoane cauzează 13 tipuri de cancer, două forme de diabet, boli cardiovasculare sau boli respiratorii cronice.
ANPC știe foarte bine că educația alimentară la noi este inexistentă. La fel cum știe că mulți dintre noi nu au cunoștințele necesare să înțeleagă cât de nocive sunt anumite ingrediente. O etichetă denumită de mass-media „semafor” indică în mod simplu și clar care este conținutul caloric al unui produs și ne ajută în decizia de a-l cumpăra sau nu. De altfel, Organizația Mondială a Sănătății este cea care a solicitat Comisiei Europene aplicarea acestor etichete în scopul de a ajuta cetățenii să facă alegerea corectă pentru sănătatea lor.
Domnule Constantinescu, poate că un norvegian consumă carne de ren, dar necesarul său caloric nu este diferit de al unui italian. Mă așteptam să cunoașteți acest lucru, dacă tot ați vorbit de slănină sau carne de ren. Așa cum mă așteptam să protejați și sănătatea consumatorilor, nu doar interesele anumitor industrii afectate de folosirea etichetei Nutri-Score.
Este obligatoriu ca ANPC să revină asupra deciziei aberante de a interzice etichetarea produselor alimentare cu o grilă care să le indice cetățenilor conținutul caloric. Dacă tot nu vă interesează protecția consumatorilor, măcar nu luați hotărâri care să le afecteze sănătatea și chiar viața!
Vă mulțumesc.
Trecem la Grupul parlamentar al PSD.
Dan-Constantin Șlincu este invitat la microfon.
## Bună dimineața!
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Stimați colegi parlamentari,
Am avut în ultima perioadă discuții cu mai mulți pensionari din județul Botoșani și o obiecție care apărea invariabil în dialogul cu aceștia e legată de jocul politic pe care îl fac partidele cu procentul avansat pentru creșterea punctului de pensie de anul viitor.
Reproșul pensionarilor, foarte întemeiat, din punctul meu de vedere, este că noi, oamenii politici, ne jucăm cu soarta lor, aruncând tot felul de cifre, care mai de care mai populiste sau mai lipsite de orice analiză economică, în timp ce dânșii, pensionarii, asistă neputincioși la creșterea prețurilor la alimente, medicamente și utilități.
Partidul Social Democrat este singurul partid care a prezentat o propunere în urma unei analize economice bine fundamentate. Atunci când PSD a spus că pensiile trebuie să crească cu cel puțin 10%, am prezentat și un impact bugetar, dar și sursele de finanțare pentru susținerea unei astfel de majorări.
Am văzut alte partide care au aruncat pe piață tot felul de cifre – 15%, 16%, 27% etc. Niciuna dintre aceste propuneri nu a fost însoțită de calcule economice. Dimpotrivă, aș spune, s-au aruncat calcule profund eronate, care arătau modul superficial în care se tratează lucrurile.
Chiar dacă ar fi spațiu pentru o creștere mai mare de 10%, ar fi mai înțelept ca banii suplimentari să fie folosiți pentru ajutoare oferite pensionarilor cu venituri mici.
Trebuie să luăm în calcul că, atunci când are loc o majorare a punctului de pensie, creșterea se aplică la toate pensiile, inclusiv la cele foarte mari.
## Vă mulțumesc.
În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Mirela-Elena Adomnicăi.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația mea politică, în mod firesc, după declarația colegului meu, care s-a referit la indexarea punctului de pensie, se va referi la salariul minim pe economie, fiindcă, recent, Parlamentul European a adoptat Directiva privind salariile minime adecvate din Uniunea Europeană.
În principiu, în calitate de stat membru, România are obligația de a stabili un salariu minim decent, care să reflecte, pe de o parte, creșterea de prețuri și dezvoltarea economiei, prin raportarea la celelalte salarii.
Directiva, în schimb, nu impune un mod obligatoriu de stabilire a salariului minim în fiecare stat membru. Asta pentru că, pe de o parte, sunt state în care nu există în acest moment un salariu minim stabilit, iar, pe de altă parte, pentru că politicile salariale din statele membre sunt foarte variate și nu permit aplicarea întocmai a unor formule de calcul.
Totuși Directiva privind salariul minim european propune două mecanisme orientative pentru stabilirea salariului minim în fiecare stat. Pe de o parte, se propune ca salariul minim să reprezinte 60% din salariul median brut, respectiv 60% din salariul care se află la mijlocul șirului care începe de la salariul cel mai mic, până la cel mai mare salariu din România. Noi însă, ca stat și ca evaluări statistice, ne raportăm, în general, la salariul mediu brut pe economie, și nu la cel median.
Dar directiva propune și în acest caz un mecanism, respectiv ca salariul minim brut să reprezinte 50% din salariul mediu brut pe economie. În directivă nu se precizează însă dacă acest salariu mediu brut trebuie să fie cel estimat pentru anul în curs sau pentru anul următor, când ar trebui să se aplice noul salariu minim.
Vă mulțumesc, doamna deputat. Urmează domnul deputat Ioan Vulpescu. Domnule ministru, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Pandemia și contextul geopolitic tensionat au reformat radical viziunea asupra valorii muncă. Nu doar din pricina insecurității financiare a locurilor de muncă. Tot mai multe companii solicită prelungirea conduitelor reziliente printr-un efort de muncă mai mare, fără creșterea remunerației salariale, în timp ce telemunca a vulnerabilizat încrederea angajatorilor în angajați și a crescut expunerea la stres și burnout. America anunță o pandemie a joburilor – Marea Demisie – prin care milioane de muncitori își părăsesc voluntar locurile de muncă, fără vreun plan secundar de angajare, orientându-se către reconversie profesională și către roluri profesionale care nu solicită munca peste orele de program. Deși România nu se confruntă cu o asemenea problemă, societatea noastră se confruntă cu paradigma alternativă Marii Demisii, numită „quiet quitting” sau o demisie silențioasă. După terminarea orelor de program, angajatul e de negăsit.
Ca social-democrat, constat că această temă, care ar trebui să primeze pe agenda politicilor publice dedicate reglementării pieței muncii, nu doar că lipsește cu desăvârșire, dar este și complet neînțeleasă. „Quiet quitting” nu presupune angajați mai puțin loiali sau mai puțin implicați în îndeplinirea rolurilor lor. Nu presupune nici contraperformanță, nici stagnarea profesională. E un fenomen mai degrabă moral, care sancționează un sindrom pe care nu doar angajații mediului privat, ci și cei din sistemul de stat îl trăiesc – așteptarea, tacită, ca efortul de muncă să se prelungească peste orele de program.
Avem o mentalitate primitivă – încă arbitrăm între viața personală și cea profesională. Trebuie să recunoaștem, România încă mai crede că prezența fizică a angajatului peste program e o dovadă de implicare. Concurența înseamnă, pentru unii, cine e mai vizibil, nu cine e mai productiv. Și adevărul e că nimeni nu mai vrea să trăiască într-o Românie în care atunci când ești prezent nu contezi, dar când lipsești toată lumea observă.
Vă mulțumesc, domnule deputat. Urmează Grupul parlamentar al PNL. Radu-Marin Moisin.
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația de astăzi are ca temă „România și Comisia Europeană: acord de parteneriat 2021–2027”.
În perioada anterioară, 2014–2020, în cadrul politicii de coeziune, România a beneficiat de aproximativ 23 de miliarde de euro din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și Fondul social european. Printre programele principale care au fost finanțate se numără Programul operațional regional, Programul operațional Competitivitate, Programul operațional Infrastructură mare, Programul operațional Asistență tehnică, cel de Capital uman și Programul operațional Capacitate administrativă.
Recent a fost semnat Acordul de parteneriat între Guvernul României și Comisia Europeană, acord prin care vor fi investiți în România, în perioada 2021–2027, 43 de miliarde euro din politica de coeziune, constituită din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime.
Acordul aduce în vedere importanța dezvoltării și a competitivității economiei, precum și aspecte ce țin de tranziția verde și digitală. De asemenea, politica de coeziune cuprinde și proiecte de investiții ce țin de modernizarea sistemului de sănătate, dezvoltarea infrastructurii de transport, precum și combaterea sărăciei și măsuri pentru stimularea ocupării forței de muncă.
Prin urmare, fondurile puse la dispoziție în acest exercițiu financiar vor oferi oportunitatea de a securiza finanțarea dezvoltării și calității marilor servicii publice. Până acum s-a stabilit calendarul lansării pentru apelurile de proiecte, astfel că ghidurile solicitantului destinate fiecărui program finanțat vor fi publicate în dezbatere, iar apelurile de proiecte vor fi lansate în cursul anului 2023.
Vă mulțumesc, domnule deputat. Trecem la Grupul parlamentar al USR. Mihai-Laurențiu Polițeanu este invitat. Și se pregătește doamna Denisa-Elena Neagu.
Bună dimineața, domnule președinte! Dragi colege și colegi,
Peste 50 de milioane de euro, bani europeni, riscă să piardă Ploieștiul din cauza incompetenței și corupției din administrația locală, adică mai mult de jumătate din banii alocați de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea Ploieștiului.
Din cele 21 de proiecte cu finanțare europeană, 14 sunt în pericol de a nu fi implementate. Vorbim de proiecte de eficientizare energetică a unor grădinițe, licee sau blocuri de locuit, vorbim de proiecte majore de infrastructură, de regenerare urbană și de modernizarea transportului public. 50 de milioane de euro riscă să se ducă pe apa sâmbetei.
Și nu pierdem doar bani. Pierdem ani din viața noastră și a Ploieștiului. Pierdem șansa la dezvoltare și o viață urbană civilizată, așa cum merită un oraș european.
Incompetența și corupția aleșilor PSD și PNL care s-au succedat la conducerea administrației locale și județene au dus orașul în mizerie, în subdezvoltare, au lăsat ploieștenii fără apă caldă și căldură și astăzi riscă să compromită viitorul Ploieștiului pentru ani buni de acum încolo.
De ce s-a întâmplat așa? Fiindcă vor să fure! Fiindcă PNL-iștii și PSD-iștii din Prahova nu știu altceva!
Și pentru că e mai greu să furi bani europeni au preferat să lase în paragină niște proiecte, deși aveau asigurate finanțări nerambursabile de zeci de milioane de euro. Nu le-a păsat, fiindcă era prea greu de furat. Au întârziat cu organizarea licitațiilor și cu avizele, au lăsat să moară
proiecte bune pentru ploieșteni, pentru că nu erau bune pentru neamurile și rețelele lor de partid.
Vă mulțumesc. Denisa-Elena Neagu.
Se pregătește domnul Cristian-Daniel Ivănuță.
Mulțumesc.
„Românii, angajați sau pensionari, sunt tot mai sărăciți” Incompetența Guvernului îi sărăcește pe români. Guvernul a provocat explozia facturilor la energie, o avalanșă de scumpiri și a dublat ratele. Românii asistă neputincioși la creșterea galopantă a cheltuielilor, în timp ce veniturile lor stagnează la nivelul de anul trecut sau au scăzut.
Stimați colegi de la PSD, PNL și UDMR,
Știți de unde știm lucrul acesta? Din discuții directe cu cetățenii.
Când a fost ultima dată când ați ieșit să vorbiți cu votanții dumneavoastră? Probabil în campania electorală din 2020, când le-ați cerut votul. De atunci, stați închiși într-un „buncăr”, deconectați de realitatea economică.
În ultimele luni am avut mai multe întâlniri cu cetățenii din București, dar și din județe precum Călărași, Giurgiu sau Vrancea. Toți mi-au spus că se simt mai săraci din cauza scumpirilor.
Am întâlnit foarte mulți pensionari care se luptă să supraviețuiască de la o lună la alta.
Ați auzit bine, „supraviețuiască” este cuvântul! Din 5 milioane de pensionari, două milioane au o pensie sub 1.000 de lei pe lună. Pensia medie este de 1.735 de lei. Asta în timp ce fostul parlamentar și politruc PSD Valer Dorneanu are o pensie de 41.000 de lei pe lună. Și este doar un exemplu.
Când vine vorba de mărirea pensiilor, Guvernul o dă din colț în colț. La finalul lunii august, PSD înainta un procent de 10%. În septembrie, PNL a spus că pensiile ar putea fi mărite cu 15% sau 16%, cât este inflația.
Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis trebuie să crească pensiile cu 27%. Nu îi mai pot minți pe români că nu sunt bani. Bani sunt!
Vă mulțumesc, doamna deputat.
Urmează domnul Cristian-Daniel Ivănuță, Grupul parlamentar AUR.
Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, dragi colegi!
Declarația mea politică se intitulează „Noile proiecte de legi ale educației – atentat la adresa identității naționale”.
Din 1990 și până astăzi, toți miniștrii educației, vreo 30, în 32 de ani, au susținut „reforma educației”. Unii au venit cu modificările metodologiilor de examinare și de promovare, alții au propus schimbarea planurilor-cadru, a manualelor sau ziua începerii ori a terminării școlii. Așa-zisa reformă s-a făcut doar într-un singur sens: al descompunerii, privatizării și lichidării școlii românești clasice, în numele educației active, alternative și incluzive.
Momiți de frumoasa idee că elevul se află în centrul procesului educativ, s-a pus pe roate o rețea de educație bazată pe un dubios parteneriat public-privat, școală–părinți–ONG-uri–corporații, pentru a deturna educarea copiilor de la valorile naționale, morale și religioase. În expunerea de motive a proiectelor de lege suntem informați că rațiunea de a fi a legii este de a ajuta la aderarea României la OCDE, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Așadar, centrul de greutate al acestei noi reforme cade în afara preocupării pentru sprijinirea învățământului, școala este reformată din motive conjuncturale, de oportunitate politică, după norme și interese care nu sunt specifice școlii.
De mai bine de 3 decenii, la cârma sistemului de educație din România s-au instalat organizații transnaționale și internaționale care dictează politica educațională. Acest tip de reformă continuă erodează suveranitatea unei națiuni și o transferă de la cetățeni și stat către organizații globale.
Vă mulțumesc.
Urmează Grupul parlamentar al minorităților naționale, domnul Slobodan Ghera.
Mulțumesc, stimate domnule președinte.
Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Uniunea Croaților din România la ceas aniversar!”.
Stimate colege și stimați colegi,
Sâmbătă, în 22 octombrie 2022, în amfiteatrul sediului central al Uniunii Croaților din România din localitatea Carașova, județul Caraș-Severin, au fost sărbătorite mai multe evenimente semnificative pentru minoritatea croată din țara noastră. Și anume: aniversarea a 30 de ani de la înființarea Uniunii Croaților din România, 1991–2021, moment care a fost amânat de anul trecut din cauza epidemiei de COVID-19; aniversarea a 30 de ani a ansamblului folcloric „Karaševska Zora”, făcându-se, cu acest prilej, și referire, de pe scena deschisă UCR, la marcarea împlinirii a 30 de ani de relații diplomatice dintre România și Republica Croația, precum și la împlinirea a 30 de ani de la recunoașterea internațională a Republicii Croația, 15 ianuarie 1992. Evenimentul a fost organizat de Uniunea Croaților din România, debutând cu o sfântă liturghie oficiată în Biserica „Înălțarea Maicii Domnului” din Carașova, liturghie celebrată de preotul Nicolae Lauș, cancelar al Episcopiei de Timișoara.
La acest eveniment aniversar Uniunea Croaților a fost onorată de prezența multor invitați de seamă, oficialități din Parlamentul României, reprezentanți ai instituțiilor județene, profesori universitari, precum și oficialități din Republica Croația.
În cuvântul de deschidere a ședinței festive a luat cuvântul președintele UCR, care a prezentat o scurtă sinteză a activității Uniunii Croaților în decursul celor 30 de ani de existență, mulțumind tuturor oaspeților care, prin diverse modalități de prezență și participare sau mesaje, au contribuit la marcarea acestui important moment aniversar, precum și tuturor membrilor care au fondat Uniunea Croaților.
După-amiaza zilei a fost rezervată programului artistic, când pe scena deschisă a Uniunii Croaților au urcat atât elevii Școlii Generale Lupac, cât și elevii Liceului Bilingv Româno-Croat din Carașova, dar și membrii corului mixt „Laudate Dominum” din Recaș, pentru a prezenta publicului prezent un amplu program artistic.
Vă mulțumim și noi și ne alăturăm urărilor. La mulți ani Uniunii Croaților din România și la mulți ani croaților din România!
Domnule Nicolae Roman, de la neafiliați, vă rog.
Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,
Din ciclul „Redeșteptarea poporului român”, astăzi declarația mea politică se intitulează „Demnitatea militară”.
Atunci când, în 1971, am reușit să trec probele de concurs și am devenit elev al actualului Colegiu Militar Național „Dimitrie Cantemir” de la Breaza, hotărât să fac carieră militară, nu credeam că, după 42 de ani, de Ziua Armatei Române, voi fi în stradă, alături de camarazii mei veniți din toată țara, acum aflați în rezerva Armatei, care mi-au fost șefi, colegi și subordonați.
Din anul 2017, cu precădere, militarul român este batjocorit continuu.
Se întreabă cineva, popor român, ce simte un militar care, în fiecare an, declară în scris că nu a comis fapte incompatibile cu onoarea și cu demnitatea sa să fie comandat de un individ care este dovedit de instanțele de judecată pentru că a făcut fals în declarații și care, atunci când era în cea mai înaltă poziție în stat, și-a asmuțit „ciracii” pe cei care nu au drepturi, ci obligații asumate prin jurământ militar și care, cu arma la picior 24 de ore din 24 de ore, sunt în măsură să apere România chiar cu prețul vieții?!
Popor român, dacă admiți ca aceia care sunt îmbrăcați în uniforma neamului tău să fie batjocoriți, înseamnă că îți meriți soarta!
Acum și aici, de la această înaltă tribună, urez la mulți ani cu sănătate tuturor celor care au fost, sunt și vor fi militari activi ai glorioasei Armate Române!
Deputat de Buzău Nicolae N. Roman. Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule deputat. Trecem la Grupul parlamentar al PSD. Marian Mina este invitat la microfon.
Se pregătește domnul Ionel Floroiu.
Mulțumesc, domnule președinte.
Titlul declarației mele politice de astăzi: „Un nou pod între Giurgiu și Ruse va deveni un motor de dezvoltare pentru județul Giurgiu”.
Cred cu tărie într-o abordare cuprinzătoare a dezvoltării infrastructurii naționale. După părerea mea, dar și a Partidului Social Democrat, investițiile în infrastructură trebuie să fie însoțite de îmbunătățirea politicilor de cooperare cu vecinii României pentru a stimula dezvoltarea comerțului și a ridica nivelul de trai. Toate aceste elemente trebuie integrate pentru a ne asigura că dezvoltarea infrastructurii fizice produce rezultatele așteptate de către populație.
Deschiderea unui punct de trecere a frontierei între Giurgiu și Ruse cu bacul a fost primul pas în această direcție, însă un pod nou peste Dunăre reprezintă un proiect cu adevărat important, un proiect pe care giurgiuvenii îl așteaptă, care va reduce costurile și termenii de transport al mărfurilor în comerțul exterior și va deveni un motor de dezvoltare pentru județul Giurgiu și întreaga regiune. Planul de a construi un pod între Giurgiu și Ruse face parte din angajamentele noastre, iar România și Bulgaria au realizat deja primele demersuri în acest sens.
Acest proiect de infrastructură este aliniat cu prioritățile identificate de cele două state în cadrul memorandumului bilateral semnat în anul 2019. El este conceput pentru a stimula dezvoltarea regională și pentru a promova investițiile private.
Sunt încrezător că guvernele de la București și Sofia vor depune toate eforturile pentru coordonarea eficientă a tuturor instituțiilor relevante, astfel încât acest pod să poată deveni pe deplin realizabil și funcțional în câțiva ani.
Vă mulțumesc. Domnul Ionel Floroiu.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația mea politică are următorul titlu: „Cer președintelui Iohannis și diplomației românești să întreprindă toate demersurile pentru ca România să intre în spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2023!”.
Este revoltător votul din Parlamentul Olandei, care a blocat intrarea țării noastre în spațiul Schengen!
Sunt peste 5.800 de firme olandeze, înregistrate în Regatul Țărilor de Jos, care activează în România, care au făcut afaceri în țara noastră de peste 22 de miliarde de euro în 2021 și profit pe măsură. Atât instituțiile statului român, cât și mediul de afaceri, prin respectarea legislației, au adus prosperitate în contul olandezilor.
Mă întreb: care este interesul politic sau care este șantajul din spatele rezoluției negative a parlamentarilor olandezi?
România este un paradis pentru firmele lor, un loc care le aduce profit, dar pe care nu o doresc în spațiul Schengen. De ce nu o doresc? Pentru că creșterea economică pentru țara noastră și creșterea competitivității sunt lucruri esențiale pentru exportatorii români.
Potrivit statisticilor, aproape 90% din exporturile românești merg spre piețele Uniunii Europene. Sunt mărfuri în valoare de peste 60 de miliarde de euro care stau cu zilele în cozi de mai mulți kilometri de la vămile către Occident.
Știm cu toții că România a făcut tot ce era necesar și că îndeplinim de mai mulți ani cerințele tehnice pentru a intra în spațiul economic european. Olandezii nu pot invoca drept motive „corupția” și „problemele persistente legate de crima organizată” din România, în timp ce țara lor este în mijlocul unor scandaluri de corupție, trafic și consum de droguri, trafic de persoane și pornografie infantilă.
Și noi vă mulțumim. Urmează Florian-Claudiu Neaga. Vă rog, domnule doctor.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Sănătatea a reprezentat întotdeauna una dintre cele mai importante și dezbătute teme din ultimii 30 de ani. Garantarea dreptului constituțional de a asigura accesul liber oricărui cetățean la servicii medicale și viață sănătoasă a cunoscut o nouă paradigmă odată cu pandemia de coronavirus, situație care ne-a ridicat nenumărate provocări.
În momentul de față, toată atenția este concentrată pe organizarea și funcționarea serviciilor medicale spitalicești, însă această strategie a dovedit de-a lungul timpului anumite lacune, rezultate din faptul că dezvoltarea acestui sistem centralizat generează timpi mari de așteptare, aglomerare și, în final, un randament scăzut al calității serviciilor medicale.
Așa cum ministrul sănătății a susținut, România are nevoie de un sistem de servicii medicale care să își demonstreze sustenabilitatea, concomitent cu dezvoltarea unui mecanism care să accesibilizeze și să faciliteze interacțiunea dintre pacient și serviciile medicale, dar care să și analizeze în timp real costurile acestor servicii, eficiența lor.
O soluție reală care să corecteze problemele ridicate de aceste noi provocări o poate reprezenta conturarea unei strategii naționale pe termen lung, prin care să degrevăm presiunea de pe medicina de urgență, fie că vorbim despre unitățile de primiri urgențe, fie că ne referim la zona de ambulanță, astfel încât profesioniștii să ofere servicii de înaltă calitate cât mai aproape de locuința pacienților și indiferent de ziua sau de ora la care sunt solicitate aceste intervenții. Un pas important în această direcție strategică a fost realizat prin adoptarea legii care permite medicilor de familie să deschidă puncte de lucru secundare.
Vă mulțumesc, domnule doctor.
Trecem la Grupul parlamentar al USR, Ion-Marian Lazăr. Și se pregătește Adrian Giurgiu.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Autostrada expres, o nouă soluție marca Grindeanu”.
Stimați colegi,
Astăzi voi formula câteva succinte observații pe marginea unei noi inepții a ministrului Grindeanu, care vizează celebra autostradă Ploiești–Brașov, un proiect de infrastructură despre care aproape toți românii au auzit discutându-se de peste 16 ani de zile.
În acest sens, într-un interviu relativ recent, ministrul Grindeanu preciza că nu este de acord cu proiectarea unui tunel de 14 km, ce ar ridica costurile de execuție a autostrăzii Ploiești–Brașov la 8 miliarde de euro, și, de asemenea, că nu respinge ideea construirii unor porțiuni de drum expres pe traseul viitoarei autostrăzi. Mai mult decât atât, acesta afirma zeflemitor că nu deține inelul Arabelei, ca să îl întoarcă și să construiască dintr-o dată autostrăzi.
Într-o altă ordine de idei, domnul Grindeanu ține să ne informeze că agreează ideea construirii unei autostrăzi tip armonică, o variantă autohtonă a pleșcaviței cu de toate, cu porțiuni intercalate de drum expres pe toate cele patru sectoare ale autostrăzii, respectiv Ploiești–Comarnic, Comarnic–Predeal, Predeal–Cristian și Cristian–Codlea. Astfel, mă văd nevoit să îi comunic domnului ministru că la momentul actual legislația din România nu prevede în categoria drumurilor rapide și autostrada expres. Mai mult decât atât, o eventuală implementare a unei asemenea soluții tehnice va genera dificultăți tuturor participanților la trafic, dificultăți determinate în principal de limitările și regimul de circulație rutieră pe sectoarele intercalate de drum expres de pe viitorul traseu al autostrăzii.
Vă mulțumesc. Îl invit la cuvânt pe Adrian Giurgiu. Se pregătește domnul Radu-Vicențiu Grădinaru.
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Programul eficiență energetică în clădiri publice, total ineficient”.
Prin acest program se finanțează lucrări de reabilitare termică a clădirilor și a sistemelor de încălzire a apei. Aceasta înseamnă inclusiv instalarea de panouri solare sau fotovoltaice și crearea unui sistem de management energetic integrat.
Programul a atras doar 870 de cereri de finanțare. Asta înseamnă un dezinteres al administrațiilor publice locale pentru atragerea de fonduri nerambursabile. Majoritatea clădirilor în care funcționează acum instituțiile statului au fost construite înainte de 1989. Acum sunt ineficiente din punct de vedere energetic, ceea ce generează un consum ridicat de energie.
Am vrut să văd care este situația la nivelul județului Mureș și dacă primăriile au solicitat fonduri din Programul de eficiență energetică în clădiri publice sau dacă intenționează să aplice pentru alte fonduri nerambursabile similare.
La începutul lunii august am trimis o serie de întrebări către fiecare primărie din județ. Aproape 3 luni mai târziu am primit răspunsuri de la șase primării care au depus proiecte. 6 din 104! La Târgu Mureș s-a depus un singur proiect, pentru Liceul „Avram Iancu”. Există intenția de a depune două noi alte proiecte la următoarele runde de finanțare, pentru două școli gimnaziale. Este extrem de puțin pentru un municipiu reședință de județ! Cinci primării ne-au comunicat că au depus proiecte, dar nu au primit niciun răspuns până acum, asta deși dosarele trebuiau evaluate până la finalul lunii mai 2022. Sunt deja 5 luni de întârziere. Avem o situație generalizată la Ministerul Mediului, unde sunt nenumărate întârzieri pe mai multe programe. De exemplu, în Programul „Casa eficientă energetic”, destinat persoanelor fizice, s-a suspendat temporar depunerea de noi proiecte, în decembrie 2021, la începutul crizei energetice. Nici până în ziua de astăzi depunerea nu a mai fost reluată.
Vă mulțumesc. Urmează Radu-Vicențiu Grădinaru. Se pregătește domnul Francisc Tobă.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația politică de astăzi se intitulează „Bătrânii României, condamnați la foame, frig și întuneric”.
Bătrânii României reprezintă o categorie socială de care partidele sistemului își vor reaminti doar înainte de alegeri, când vor vrea să îi cumpere din nou pe aceștia cu o sticlă de ulei sau cu o pungă de făină, după ce îi vor fi ținut în foame, în frig și în întuneric. O vorbă din popor spune: „Cine nu are bătrâni să-i cumpere!”
Bunicii reprezintă vocile trecutului și modelele viitorului.
Din păcate, chiar acestei categorii sociale i se ia demnitatea, cei în vârstă sunt lăsați să trăiască în condiții mizere, lipsiți de ajutor, după ce tot deficitara guvernare a țării le-a trimis copiii și nepoții peste hotare.
Guvernanți, și voi aveți bunici, și voi aveți aceste persoane în grijă! Chiar nu vă pasă?!
Ați angajat în ministere, agenții, structuri guvernamentale mii de amante, de prieteni, de pile și cunoștințe de la partid și dincolo de partid, uitând că acasă, departe, într-o localitate
bătută de vânt, într-o cameră fără lumină, în frig, o bătrânică își așteaptă nepotul.
Țineți la cald amantele și țineți în frig bătrânii!
Nu uitați, bunicii au construit România! Tot ceea ce vedem, hidrocentrale, tot ce e în jurul nostru, de la metroul din București până la Transfăgărășan. Pe acești bunici i-ați condamnat la frig, foamete și sărăcie.
Vom ajunge să ne cumpărăm propriul gaz la prețuri enorme, fără să primim niciun profit din exportarea propriilor zăcăminte.
Ați cedat resursele din Marea Neagră care ne-au mai rămas companiilor multinaționale, care le vor exploata scoțând și profitul peste hotare.
Vă mulțumesc.
Îl invit la cuvânt pe domnul Francisc Tobă.
Se pregătește domnul Alin-Gabriel Apostol, de la USR.
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația politică de astăzi se intitulează „Legile justiției, atac fără precedent la suveranitatea României”.
Proiectele de lege propuse recent de ministrul justiției constituie, în opinia noastră, cel mai grav atentat la suveranitatea României.
Ele constituie, în același timp, un derapaj politic fără precedent în spațiul european, fără să aibă niciun soi de legătură cu valorile unei democrații autentice.
Ele deschid calea unei insecurități juridice care va afecta pe toată lumea. Niciun român nu va mai avea încredere în sistemul juridic național.
În același timp, deschid calea ca politicul și alte structuri să intre în pas de defilare în actul de justiție.
Va urma o perioadă de lipsă de eficiență a acestor decizii, pe care Curtea Constituțională și Înalta Curte le vor lua în spațiul juridic.
Pentru acest balamuc, creat de ministrul justiției, considerat de noi inamicul public numărul unu, am depus plângere penală pe numele ministrului justiției Cătălin Predoiu, pentru trădarea interesului național, conform art. 394 – Cod penal. Alianța pentru Patrie va lupta pentru a ne recâștiga suveranitatea țării și a stopa aplicarea deciziilor aberante, halucinante, antiromânești venite de la Bruxelles.
Deputat Francisc Tobă, de Brașov. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Trecem la Grupul parlamentar al USR, domnul DanielSorin Gheba. Este prezent? Și îl rog să se încadreze în cele 3 minute.
Mulțumesc, domnule președinte.
Titlul declarației politice de astăzi este „Ajutor _de minimis_ pentru apicultori”.
Domnule președinte,
Stimate colege, Stimați colegi,
Doresc să atrag atenția încă o dată asupra unui domeniu în care fermierii români au nevoie urgent de măsuri de sprijin, măsuri care întârzie să apară.
Apicultura este o ramură a agriculturii, dar și una dintre cele mai vechi tradiții de la noi. Pe lângă valoarea produselor apicole, aceasta asigură creșterea productivității în sectorul vegetal și păstrarea biodiversității.
Fenomenele hidrometeorologice nefavorabile din perioada martie–mai 2022, constând în secetă, grindină, ploi torențiale, vânt puternic și abaterile privind regimul de temperaturi și precipitații, atestate prin hărțile de monitorizare a climei elaborate de Administrația Națională de Meteorologie, au generat insuficiența hranei pentru familiile de albine de pe întreg teritoriul României. Perioada pentru cules a fost restrânsă, cantitățile de polen și nectar mai mici, ceea ce a pus în pericol continuitatea ciclului de producție pentru apiculturi.
Astfel, în data de 27 septembrie, am solicitat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să ia măsurile necesare pentru acordarea ajutorului _de minimis_ pentru apicultori și în anul 2022, așa cum a procedat și în anii anteriori, precum și pentru actualizarea cuantumului de 23,7 lei/familia de albine, ținând cont de situația economică actuală.
Prin răspunsul său, ministerul de resort atestă faptul că este la curent cu situația descrisă, condițiile meteorologice nefavorabile din anul curent compromițând culesul la rapiță, salcâm, tei și floarea-soarelui. Astfel, apicultorii au avut cheltuieli suplimentare pentru menținerea familiilor de albine.
## **Domnul Florin-Alexandru Alexe:**
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Doamnelor și domnilor deputați,
Din cauza faptului că timpul alocat ședinței de astăzi s-a terminat, vor depune declarații în scris următorii colegi deputați: Ana-Loredana Predescu, Eugen Bejinariu, ElizaMădălina Peța-Ștefănescu, Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, Daniel-Florin Ghiță, Laurențiu-Daniel Marin, Virgil Alin Chirilă, Georgeta-Carmen Holban, Elena Stoica, Cristina-Elena Dinu, Romulus-Marius Damian, Mihai Weber, Daniel Tudorache, Ioan Mang, Vasilică Toma, Mirela Furtună, Oana-Gianina Bulai, Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Bogdan-Iulian Huțucă, Florin-Alexandru Alexe, Iulian-Alexandru Muraru, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Ioan Balan, Valentin-Ilie Făgărășian, George-Cătălin Stângă, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Marian Crușoveanu, Maria Stoian, Alin-Gabriel Apostol, Viorel Băltărețu, Beniamin Todosiu, Raisa Enachi, Vasile Nagy, Sebastian-Ilie Suciu, Mircia Chelaru, Silviu-Titus Păunescu, Longher Ghervazen, Constantin Șovăială, Dănuț Aelenei, Simina-Geanina-Daniela Tulbure, Anamaria Gavrilă, Bogdan-Alexandru Bola și Mihai Ioan Lasca.
Vă mulțumesc pentru prezența de astăzi și declar prima parte a ședinței închisă.
Vă mulțumesc.
„Cum procedăm cu miliardele de euro pe care le avem la dispoziție pentru viitor”
Scopul accederii la guvernare al PSD, anul trecut, precum și principala sa preocupare este îmbunătățirea condițiilor de viață ale românilor. Toate măsurile de sprijin adoptate de noi pentru realizarea acestui demers confirmă viabilitatea programelor aplicate de PSD pentru reducerea sărăciei și asigurarea unui nivel de trai pentru români comparativ cu cel al cetățenilor din țările Uniunii Europene. Dar este foarte important ca România să continue politicile de diminuare a sărăciei în rândul populației, în același ritm accelerat din ultima perioadă, impus de către PSD, prin noi măsuri și prin susținerea investițiilor în agricultură și în industrie.
Anul viitor va fi unul crucial pentru absorbția fondurilor europene de către România. La fel și următorii care i se vor succeda lui 2023. Avem la dispoziție, pentru următoarele 365 de zile, 18 miliarde de euro pentru investițiile necesare continuării procesului dezvoltării țării noastre. Vorbim de o sumă pe cât de mare, pe atât de necesară progresului intern. Și, ca să spunem adevărul până la capăt, există însă și un „dacă” în această perspectivă frumoasă. Acest „dacă” vizează capacitatea noastră să absorbim acești bani, având în vedere că puterea noastră de implementare, până în prezent, a fost destul de modestă în raport cu cea a altor state.
Dar auspiciile par bune încă de pe acum. Și nu e vorba strict de optimismul meu personal, ci și de date și fapte concrete. Se știe că mediul de afaceri a reușit, în cel mai performant mod, să atragă fonduri europene. Companiile private care au fost implicate în apelurile de proiecte – și pe multe dintre ele le-au și implementat – s-au încadrat în termenele fixate.
„Protejăm moștenirea regelui Mihai I! Rămânem pe calea libertății!”
Anul acesta se împlinesc 101 ani de la nașterea regelui Mihai I al României. Personalitatea regelui este cunoscută în întreaga lume, ca un simbol al patriotismului autentic, al demnității și respectului față de valorile perene ale democrației.
Prin deciziile curajoase luate în timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial, regele Mihai I a fost unul dintre cei mai apreciați lideri politici ai secolului trecut, recunoscut și onorat în toate marile capitale ale lumii. În egală măsură, curajul cu care s-a opus instaurării comunismului în țara noastră, în condiții deosebit de vitrege, se cuvine a fi păstrat în memoria colectivă a poporului nostru.
Discursul ținut de regele Mihai I în Parlamentul României în data de 25 octombrie 2011, cu ocazia împlinirii a 90 de ani, reprezintă unul dintre cele mai importante momente ale istoriei parlamentarismului românesc, perceput ca atare de către toți cei care au avut onoarea să asiste la acest eveniment.
„Am servit națiunea română de-a lungul unei vieți lungi și pline de evenimente, unele fericite și multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit rege, pot spune, fără ezitare, națiunii române: cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate și democrație, sunt identitatea și demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere”, declara regele Mihai în Parlament.
Suntem datori să ducem mai departe învățăturile regelui Mihai. Într-o lume aflată într-un proces de schimbare, trebuie să protejăm identitatea și demnitatea poporului român.
Indiferent de modul în care a fost tratat de reprezentanții vremelnici ai statului român, regele Mihai a fost un susținător al intereselor României la nivel internațional. Parcursul european și parteneriatul solid cu SUA nu erau posibile fără implicarea monarhului. În aceste momente tensionate în regiune trebuie să fim recunoscători regelui pentru determinarea cu care a susținut aderarea noastră la UE și NATO. Suntem datori să rămânem pe drumul drept al istoriei și să ne opunem oricărei forțe antidemocratice. Locul României este alături de statele democratice.
„Pensiile contributive pot fi crescute cu 27%. Pensionarii români merită pensii decente!”
Pensionarii români merită pensii decente! O pensie corectă, adaptată realităților socioeconomice din România, nu este un favor, ci este o dovadă de respect pentru românii care au muncit o viață.
Ceea ce nu spun, în aceste zile, politicienii din coaliția de guvernare este faptul că pensiile românilor pot fi crescute cu 27%. Aceste calcule au fost realizate de specialiștii USR, care au concluzionat că această mărire poate fi susținută chiar acum de economia României.
Coaliția sărăciei PSD–PNL amăgește, în schimb, pensionarii cu măriri care nici măcar nu acoperă inflația.
În Planul național de redresare și reziliență (PNRR) este trecută reforma pensiilor speciale și plafonul maxim de 9,4% din PIB, care poate fi alocat pentru fondul de pensii în România.
Dacă ar fi să analizăm sistemul de pensii actual, observăm că avem două categorii: sistemul public, format din Casa Națională de Pensii Publice și casele de pensii sectoriale (MAPN, MAI, SRI), și a doua categorie, sistemul neintegrat de pensii, respectiv Casa de Pensii a Avocaților, Casa de Pensii a Notarilor Publici și casele de pensii ale diverselor culte religioase (șapte culte religioase).
Cum se calculează pensia contributivă? Numărul de puncte se obține din venitul brut lunar împărțit la venitul mediu brut comunicat de INS. Apoi se calculează punctajul anual, ca medie a celor lunare, și se împarte numărul de ani de stagiu complet de cotizare (35 de ani) la suma punctajelor anuale. Rezultatul se înmulțește cu indicele de corecție – 1,41 – și apoi se înmulțește cu valoarea punctului de pensie, care este în prezent 1.586 de lei, pentru a se obține pensia bazată pe contributivitate.
Potrivit statisticilor Casei Naționale de Pensii Publice, în România avem 4,79 milioane pensionari, iar pensia medie este 1.735 de lei. Pensiile contributive reprezintă 7,42% din PIB-ul României, iar pensiile speciale reprezintă aproape 1% din PIB (aproximativ 2,5 miliarde de euro anual).
Până la procentul stabilit în PNRR, de 9,4 din PIB, rezultă că punctul de pensii poate crește până la 2.000 lei. Această mărire, care ar însemna bani mai mulți pentru pensionarii români, se poate face chiar de mâine.
„25 octombrie – Ziua Armatei Române”
Acum exact 78 de ani, la ora 8.00 dimineața, soldații dobrogeni ai Diviziei 9 Infanterie înfigeau steagul românesc pe turla primăriei orașului Carei și eliberau ultima palmă de pământ românesc din Transilvania. Pentru a reuși acest lucru, ai noștri au fost nevoiți să spulbere defensiva organizată în jurul orașului Carei de către Divizia 2 Infanterie germană și de către Divizia 25 horthystă.
Misiunea unităților române nu era ușoară, întrucât forțele inamice dispuneau de poziții amenajate din timp, iar terenul plat și descoperit permitea trupelor hitleriste și horthyste să folosească la maximum eficacitatea focului armamentului automat și al artileriei.
În ciuda faptului că întregul oraș fusese minat de fasciști, populația sare în sprijinul militarilor români și, cu ajutorul trupelor de pionieri, dezamorsează minele și salvează de la dezastru orașul. Generalul Costin Ionașcu, comandantul Diviziei 9 Infanterie, povestea despre acele momente: „Mulți cetățeni ne-au arătat punctele minate, ne-au condus spre locurile unde se aciuiseră dușmanii. Unii au acționat apoi, cot la cot cu ostașii, pentru deminarea orașului, pentru înlăturarea minelor, a ruinelor, pentru arestarea ultimilor fugari fasciști.”
Și, uite așa, „După patru ani de cumplită suferință și împilare maghiară, Ardealul a fost eliberat de sub hoardele cotropitoare. Stindardul libertății și drepturilor noastre nepieritoare îmbracă azi în sărbătoare orașele și satele pângărite de urgia uzurpatorilor... Plaiurile și codrii Maramureșului, Țării Oașului și Crișanei vuiesc iarăși de voioșia libertății câștigate. Românii de pretutindeni, cu mic, cu mare, tresaltă la sunetul trâmbițelor biruitoare. Ardealul sfânt, leagăn scump al românilor, furat printr-un odios dictat, oferit cu generozitate de dictatorii Europei magnaților unguri pentru întregirea latifundiilor lor, a revenit azi, prin luptă dreaptă și jertfă vrednică, la patria din care a fost rupt”. Și, oricât de mult mi-aș dori să-mi asum aceste cuvinte, ele aparțin lui Mihail Racoviță, ministrul de război de la acel moment, cuprinse într-un ordin general către armată, a doua zi după eliberarea orașului Carei și Satu Mare.
„Reforma pensiilor speciale este esențială pentru România”
Subiectul pensiilor speciale sau al pensiilor de serviciu reapare periodic în atenția opiniei publice, fiind nevoie de o soluționare clară și definitivă a acestui subiect. Este foarte important de menționat faptul că reforma pensiilor speciale reprezintă un jalon din PNRR ce trebuie atins până la sfârșitul acestui an, iar Ministerul Muncii și Solidarității Sociale este principalul organism care trebuie să vină cu soluții concrete. La nivelul coaliției, s-a decis ca tot ce înseamnă reglementarea salariilor și a pensiilor să constituie activitatea de analiză în interiorul grupurilor de lucru de la Ministerul Muncii.
Este nevoie de un sistem integrat, de o strategie și o reformă solidă. PNL și-a asumat ferm să îndeplinească toate jaloanele și țintele din PNRR. Reforma pensiilor nu va face rabat de la acest scop. Suntem angajați categoric în soluționarea problemei pensiilor speciale. Procesul însă trebuie făcut cât mai bine, cât mai corect, pentru ca acesta să nu se mai blocheze procedural sau să sufere de vicii de neconstituționalitate, așa cum s-a întâmplat și în trecut. Vor trebui luate în calcul mai multe aspecte care trebuie reglate, precum: pensia care depășește salariul în plată, majorări ale salariului de bază cu prime de concediu și alte beneficii adăugate în ultima lună, înaintea ieșirii la pensie, corelarea vârstei de pensionare cu capacitatea de muncă.
În ultimul său raport, Banca Mondială a exprimat clar: „Considerăm că pensiile militare îndeplinesc deja cerințele jalonului 215 și propunem să nu se ia în considerare, acum, o nouă reformă a pensiilor militare. Mediul extern este foarte diferit în prezent față de momentul negocierii PNRR.
„România nu este ruda săracă a Europei”
Uniunea Europeană se află la o răscruce istorică. Trebuie să gestionăm împreună situația generată de conflictul de la granițele noastre cu Ucraina. Este un proces care nu va fi ușor, dar pe care România, ca stat de graniță, l-a gestionat foarte bine.
În majoritatea statelor europene se face simțit un curent eurosceptic din ce în ce mai puternic. Una dintre cauze este dată de modul în care instituțiile europene administrează subiecte de maxim interes pentru cetățenii statelor membre, dar și scindarea între europenii buni și cei mai puțin buni.
Știm cu toții că, fără să oferim speranță și un drum înainte tuturor cetățenilor europeni, curentul eurosceptic va câștiga.
România este, probabil, printre cele mai proeuropene țări. Totuși acest curent poate fi schimbat în momentul în care țara noastră este tratată drept un fel de rudă săracă a Europei, un stat de mâna a doua. Modul în care este pusă problema cu privire la aderarea țării noastre la Schengen de către Olanda ne determină să avem acest sentiment.
Este o vorbă pe care, fără îndoială, cei mai mulți o cunoașteți: a greși este omenește, a persevera în greșeală
este diabolic. Istoria ne oferă multe lecții la care trebuie să luăm aminte, pentru a nu persevera în eroare.
Ceea ce face Olanda cu privire la aderarea României la Schengen reprezintă o greșeală continuă, atât în relație cu țara noastră, cât și în relațiile cu celelalte state europene. O greșeală față de care celelalte țări nu reacționează, ceea ce este și mai trist. România nu e cu nimic mai prejos decât celelalte state membre din Uniunea Europeană. A fi parte din Schengen este un drept pentru România, nu vreun privilegiu pe care ni-l acordă cineva!
„PSD propune reglementarea temporară a pieței de energie”
Doresc să vă readuc în atenție o propunere pe care PSD a enunțat-o încă de la începutul crizei energetice, chiar înainte de începerea războiului din Ucraina, o propunere care, în opinia mea și a colegilor mei din PSD, reprezintă cea mai bună soluție pentru combaterea inflației, care, în proporție de peste 70%, este determinată de prețurile la energie.
Este clar, acum, pentru toată lumea că se fac multe speculații pe piața de energie de către unii operatori care profită de situația de instabilitate în aprovizionarea cu energie electrică, cu gaze naturale și cu alte resurse energetice. Și este limpede că soluția compensării, promovată de colegii din PNL, nu a fost în măsură să oprească aceste tranzacții speculative pe piața de energie.
De aceea, consider că singura soluție rezonabilă care poate răspunde acestor tentații speculative este revenirea, pe o perioadă determinată, la o piața reglementată, care să asigure predictibilitatea și stabilitatea prețurilor la energie atât pentru populație, cât și pentru mediul economic.
Cred că o formulă de reglementare care să țină cont de costurile de producție și care să asigure o marjă rezonabilă de profit ar fi acceptabilă și chiar dezirabilă pentru mulți operatori din piața de energie, cu excepția celor care, până acum, au încercat să speculeze situația în favoarea lor și în detrimentul economiei naționale.
Cred, de asemenea, că reglementarea temporară a pieței de energie este și o chestiune de siguranță națională, iar această formulă de reglementare trebuie să își propună, printre altele, și asigurarea resurselor energetice pentru consumul intern și doar ceea ce depășește acest nivel, dacă mai e cazul, să fie oferit la export.
Ieri am avut o demisie din Guvern. Nu este un lucru rău. Dar în aceste vremuri aveam nevoie de un ministru la Apărare care să fie „la butoane”, nu de schimbări și scandaluri.
Cu toate acestea, cred că ministrul demisionar nu și-a înțeles bine rolul. A făcut o serie de greșeli și a neglijat populația. Cu toții vă amintiți foarte bine ce panică a fost în toată țara în primele zile de război din Ucraina. Oamenii căutau pe internet cum să se adăpostească în caz de bombardament, căutau unde ar putea fugi în alte țări, cumpărau alimente neperisabile sau generatoare de curent. Erau cozi interminabile și la secțiile de pașapoarte.
Oare de ce se întâmpla acest lucru? V-ați întrebat?
Oare nu cumva pentru că ministrul apărării era ascuns bine în birou, fix atunci când trebuia să comunice și să liniștească populația?
Să nu uităm că, în ultimii doi ani, Armata Română a primit un buget mai mare. Ministrul era obligat să vină în Parlament și să facă un efort pentru a arăta populației că banii nu s-au dus pe apa sâmbetei, ci se regăsesc în dotări, tehnică militară și în militari mai bine pregătiți. A preferat să-și dea demisia cu câteva ore înainte de a veni la ora Guvernului. Păcat!
El trebuia să spună oamenilor că avem o armată gata să intervină în caz de nevoie. În schimb, a venit cu teze din propaganda putinistă și cu recomandări pentru așa-zisa pace cu niște agresori. Ucraina a pierdut extrem de multe vieți în acest război și bombele continuă să cadă peste oameni nevinovați.
Acum ministrul a plecat. Aviz amatorilor – următorul ministru al apărării ar trebui să fie un militar cu picioarele pe pământ, nu un politruc de partid. Ar trebui să învețe din greșelile ministrului Dîncu și să comunice din această postură și să facă din siguranța fiecărui român o prioritate strategică.
„Investițiile mediului privat în activitățile de cercetaredezvoltare, stimulate de PNL prin modificarea cadrului legislativ”
Conducerea PNL a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) a definitivat demersurile privind susținerea investițiilor mediului privat în activitățile de cercetare-dezvoltare. Modificările aduse cadrului legislativ vor fi propice stimulării investițiilor private în acest gen de activități.
Până acum, legislația fiscală autohtonă prevedea deducerile pentru cheltuielile eligibile de cercetare-dezvoltare doar la calculul rezultatului fiscal, în proporție de 50%, cu mențiunea că era nevoie de constituirea unui registru al experților, în vederea încadrării activităților ca fiind de cercetare-dezvoltare. Zilele trecute, ministrul liberal al cercetării, inovării și digitalizării a semnat Ordinul privind constituirea Registrului național al experților pentru certificarea activității de cercetare-dezvoltare – REXCD, precum și a metodologiei de selecție pentru corpul de experți și a normelor metodologice privind expertiza în vederea certificării activității de cercetaredezvoltare.
Această problemă, rămasă nerezolvată ani de zile, a fost astfel rezolvată, prin instituirea acurateței cadrului legislativ, având în vedere faptul că exista o abordare neunitară în acest domeniu.
Din aceste considerente, firmele private erau reticente în a accesa beneficiile de care puteau să profite în cercetaredezvoltare, deși Codul fiscal specifica anumite facilități de care s-ar fi putut bucura _._
În urma edificării aspectelor de ordin legislativ care împiedicau companiile private să investească, noul sistem va fi pe deplin funcțional, începând cu prima zi a anului viitor. Va fi creat, astfel, un cadru predictibil, simplu și transparent, care va permite realizarea investițiilor private în segmentul de cercetare-dezvoltare.
„La mulți ani Armatei României!”
De Ziua Armatei Române, sărbătorită pe 25 octombrie, doresc să transmit un mesaj de recunoștință și de prețuire pentru militarii români, pentru angajamentul lor față de țara noastră, pentru curajul și pentru tot ce fac ei, zi de zi, în activitatea lor, pentru tot ce au făcut în trecut, dar și pentru viitoarele acțiuni, mai ales în momente istorice importante, precum este, de altfel, și cel actual, când ne confruntăm cu un război la granițele țării noastre.
România este astăzi un stat liber, suveran, democratic, european datorită eroilor care au luptat pentru acest statut de care ne bucurăm cu toții astăzi. Cu prilejul aniversării acestei zile, trebuie să îi onorăm pe cei care și-au dat viața pentru țara noastră, dar și pe cei care, în prezent, îndeplinesc misiuni în țară și peste hotare.
Armata Română este o instituție de o importanță majoră și aș dori să îi mulțumesc pe această cale domnului Vasile Dîncu, pentru modul profesionist în care a condus până de curând Ministerul Apărării Naționale, într-un context internațional extrem de tensionat și în situația în care România trebuie să îndeplinească un rol extrem de important, la nivel internațional, pentru menținerea păcii și stabilității în regiunea noastră, ca membru aflat pe flancul estic al NATO. Miniștrii PSD din actualul guvern dau dovadă zilnic de competență, integritate, profesionalism și apreciez efortul lor de a repara toate greșelile comise de fosta coaliție de guvernare.
În încheiere, cu ocazia Zilei Forțelor Armate Române, doresc să le transmit tuturor militarilor din Caraș-Severin și din toată țara urări de bine, sănătate, putere de muncă și la mulți ani!
„Românii din Valea Timocului sunt în pragul deznaționalizării totale!”
Doresc să vă aduc în atenție situația absolut dramatică a unei comunități românești uitate complet de autoritățile statului român, decimată în mod sistematic și supusă unui regim de deznaționalizare brutal. Este vorba despre frații noștri români de peste Dunăre, din Valea Timocului, în prezent Republica Serbia.
În urma unei delegații oficiale, desfășurată în perioada 18–20 octombrie, am reușit să cunosc și să discut cu mai mulți lideri ai comunității de români-vlahi din Timoc, oameni care prin simpla lor existență și prin faptul că încă vorbesc limba română sfidează istoria și regimul brutal care îi condamnă la pierzanie. Este vorba de o comunitate compactă de peste 300.000 de români, mereu uitați, neglijați și nebăgați în seamă de autorități, acești eroi și-au păstrat limba, portul, graiul, tradițiile și credința fără cel mai mic sprijin instituțional. Fără școli în limba română, fără presă, fără mass-media, până nu de mult, fără biserici în limba română, fără susținere financiară, acești oameni încă spun cu mândrie că sunt români!
Deși statul sârb a prezentat mereu cifre false cu privire la această comunitate, acuzându-i de toate infamiile, acești români nu își doresc altceva decât să poată trăi liniștiți în satele lor, să își vorbească limba, copiii lor să învețe în graiul matern și să se poată ruga în biserici românești. Acestora le-a fost luat absolut totul, au rămas fără stâlpii de bază ai unei comunități, iar astăzi lansez, în numele lor, un strigăt disperat, pentru ca românii noștri să poată fi salvați! Doar prin truda exemplară a unor reprezentanți de vază ai acestor comunități, în prezent, mișcarea românească din Timoc mai supraviețuiește.
„Oare politicienii care ne conduc – PSD, PNL – sunt rupți de realitate?!”
Prin decuplarea de la Sistemul energetic național a unor capacități importante de producție a energiei electrice (electrocentralele pe cărbune), prin nefinalizarea intenționată a hidrocentralelor construite în proporție de 90%, nefinalizarea centralei electrice de la Iernut, dar și prin începerea extragerii de gaz în offshorul Marea Neagră și nefolosirea lui în interes național, costul facturilor la utilitățile de bază ale românilor (energie electrică și gaze) au crescut enorm.
Pentru reducerea prețurilor la facturi guvernanții propun soluții care mai de care mai năstrușnice, cum ar fi plafonarea, semiplafonarea, reglementarea, semireglementarea, toate praf în ochii cetățenilor, micilor și marilor companii, care vor întâmpina din ce în ce mai multe dificultăți, care vor conduce, inevitabil, la închiderea multora dintre ele.
Majoritatea parlamentară a votat, acum 3 săptămâni, un proiect de lege prin care indemnizațiile aleșilor locali cresc cu 20%.
Iată că la Senat, săptămâna trecută, tocmai a fost votat un alt proiect, prin care impozitele pe proprietăți se măresc cu 50%. Oare cei de la PSD, PNL, UDMR sunt atât de rupți de realitate? Oare de ce aceștia mai reprezintă interesele celor ce i-au ales?
Mare parte a cetățenilor României este proprietară de locuințe! Mă întreb: ce vor face aceia care nu vor fi în stare să-și plătească, pe lângă facturile enorme, și impozitele crescute?
Am venit în politică pentru a fi în slujba cetățenilor și a lucra pentru ei, și nu împotriva lor!
Cu toate că votez împotrivă, în fiecare săptămână, asistăm neputincioși la promovarea și votarea de către majoritatea parlamentară (PSD, PNL, UDMR, minorități) a multor legi împotriva cetățenilor și României, legile justiției și alte legi antiromânești.
„Investiții considerabile în infrastructura de sănătate prin PNRR”
Investițiile preconizate a fi derulate în perioada următoare în domeniul sănătății au intrat în linie dreaptă, în urma aprobării Programului național de investiții în infrastructura de sănătate, aferent țintei 377, componenta 12 – Sănătate, din anexa Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării Planului național de redresare și reziliență al României (PNRR), precum și a Metodologiei de aprobare a investițiilor finanțate din PNRR.
Aprobarea hotărârii de Guvern este o veste excelentă pentru întreg sistemul național de sănătate, printre obiectivele scontate, din lista inițială de 49 cuprinsă în PNRR, fiind prioritizarea finanțării a minimum 25 de obiective de investiții în infrastructura spitalicească publică.
Conducerea PSD a Ministerului Sănătății va stabili, în perioada imediat următoare, obiectivele de investiții principale din PNRR, care vor fi selectate în urma aplicării criteriilor de eligibilitate. De asemenea, vor fi definitivate cele minimum 25 de investiții aflate pe lista PNRR, după analizarea criteriilor de ierarhizare emise în acest sens.
Practic, aceste investiții vor fi stabilite în ordinea descrescătoare a punctajului obținut, iar valoarea însumată trebuie să se încadreze în bugetul total alocat investițiilor, la capitolele infrastructură spitalicească publică nouă și echipamente și aparatură medicală.
În paralel, Ministerul Sănătății a demarat procedura de evaluare a infrastructurii IT a unităților spitalicești din țară, în vederea optimizării programelor de digitalizare cu nevoile reale din spitale. Scopul acestora este contribuția directă la îmbunătățirea calității serviciilor medicale, o mai bună administrare și management al serviciilor de sănătate.
„Capitalizarea firmelor românești este un imperativ!” Dacă ne uităm cu atenție la firmele străine care operează în România, nu avem cum să nu constatăm că acestea sunt foarte competitive, prin costuri și prin dotarea lor, cu cele mai înalte elemente de capital. Roboții și inteligența artificială asamblează produse chiar și în fabricile din România, automatele computerizate au luat deja locul casieriilor tradiționale ale băncilor, benzile automate hrănesc animalele în crescătorii, iar computerele și resursa umană înalt calificată sunt cele care aduc valoarea adăugată mare.
S-a demonstrat cu multe decenii în urmă, și practica a confirmat, că mai mult capital nu înseamnă mai puține locuri de muncă, ci chiar mai multe și mult mai bine plătite, prin creșterea productivității muncii.
După atâtea decenii de beznă comunistă pe care le-au traversat românii, ne mândrim astăzi cu peste 600 de mii de antreprenori români, care au pus bazele unor afaceri mici sau mijlocii, dar care fac față cu mare dificultate concurenței acerbe de pe piața internă și de pe piețele externe. Acest lucru nu este cauzat de faptul că antreprenorul român ar fi mai puțin priceput decât cel german sau englez, ci de faptul că antreprenorul român nu are încă puterea financiară de a utiliza cele mai performante elemente de capital și cele mai noi descoperiri tehnologice. În multe cazuri, ne bucurăm că folosim echipamente și mașini la mâna a doua, de care statele dezvoltate s-au debarasat pentru a le înlocui cu altele mai performante. Chiar și așa, românul reușește să facă încă față concurenței, muncind foarte mult și consumând foarte multe resurse.
Mă întreb cum ar arăta o firmă românească cu dotări de capital occidentale de ultimă generație și cu hărnicia demonstrată a românilor. Grație fondurilor externe nerambursabile, avem șansa istorică de a elimina aceste decalaje și de a sprijini firmele românești să se capitalizeze.
„România este gata să fie admisă în spațiul Schengen” Vestea adoptării în Parlamentul olandez a unei moțiuni privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen a provocat multă rumoare în societatea românească. Această moțiune nu trebuie să ne îngrijoreze, fiind doar un pas procedural normal. Nu avem de ce să ne temem de evaluări obiective, deoarece România îndeplinește toate criteriile tehnice pentru admiterea în spațiul Schengen. Prin moțiunea adoptată, Parlamentul olandez doar își sfătuiește Guvernul să continue procesul de monitorizare a modului în care România și Bulgaria își administrează sectoarele de frontieră externă a Uniunii Europene.
Menționez că, în perioada 9–12 octombrie, s-a derulat, în România, exercițiul voluntar de evaluare a implementării acquis-ului Schengen, sub coordonarea Comisiei Europene. Echipa de evaluare a avut experți din diferite state membre și experți ai Frontex, Europol, respectiv ai Agenției UE pentru Drepturi Fundamentale. Exercițiul a fost deosebit de complex și a decurs fără probleme deosebite. Concluziile evaluării vor fi prezentate de către Comisia Europeană, în 26 octombrie, în grupul SCHEVAL și avem toate motivele să ne așteptăm la un raport pozitiv.
Documentul Parlamentului olandez nu trebuie să ne îngrijoreze, neconținând un refuz categoric al solicitării României de a fi admisă în spațiul Schengen. Să nu uităm că este vorba despre Parlamentul Olandei, țară care până acum s-a opus admiterii României în spațiul de liberă circulație. Astfel, orice informație pe subiectul Schengen care vine din Olanda primește o atenție aparte și i se acordă o importanță exagerată, chiar dacă este vorba despre simpli pași procedurali.
Pe 8 octombrie a.c., Uniunea Polonezilor din România a marcat un eveniment foarte important pentru comunitatea poloneză – 230 de ani de la sosirea polonezilor la Cacica. Totodată, am celebrat hramul secundar al bazilicii „Adormirea Maicii Domnului” și întâlnirea persoanelor consacrate.
Cacica este o localitate foarte importantă pentru istoria așezării polonezilor din Bucovina, deoarece a fost primul loc compact colonizat de polonezi în România. Acest lucru este strâns legat de descoperirea zăcămintelor de sare din Cacica.
În anul 1780 s-a descoperit zăcământul de sare, iar în 1791 s-a dat în exploatare salina, aducându-se muncitori și tehnicieni din diferite provincii ale Imperiului Habsburgic, mai ales din Galiția, cei mai mulți fiind de etnie polonă și de religie romano-catolică. Grupul numeros de coloniști polonezi, împreună cu familiile lor, a avut un puternic sentiment al identității religioase, preocupându-se și de binele spiritual, astfel că, în anul 1904, aceștia au construit actuala biserică, care, în anul 2000, a primit titlul de „basilica minor”, titlu acordat de către sfântul papă Ioan Paul al II-lea.
Manifestările au început la ora 9.00, la bazilica „Adormirea Maicii Domnului”, cu Sfânta Liturghie în limba ucraineană și rit greco-catolic, la ora 10.00 a avut loc Sfânta Liturghie în limba polonă, celebrată de capelanul Contingentului Militar Polonez, care staționează la Craiova, maiorul Sebastian Semrau, împreună cu pr. dr. Stanislav Ioan Cucharec, capelan al polonezilor din dieceza de Iași, și pr. Iulian Kropp.
A urmat apoi, la ora 11.00, celebrarea Sfintei Liturghii solemne, prezidată de ES Petru Gherghel, episcop emerit de Iași, alături de pr. Alois Farțadi, decan de Bucovina, și preoții prezenți la acest eveniment.
Manifestările au continuat la Casa Naționalităților din Cacica, cu programe artistice special pregătite de ansamblurile reprezentative ale Uniunii Polonezilor din România: „Sołonczanka” și „Mała Pojana”. În semn de recunoștință față de înaintași, și copiii din Cacica au prezentat un program artistic, care a cucerit publicul prezent la această acțiune.
La acțiune au participat: subsecretarul de stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene – doamna Doina Iacoban, reprezentanți ai autorităților locale, delegația schimbului XI al Contingentului Militar Polonez, care staționează la Craiova, în frunte cu comandantul, maiorul Adam Gombiński, directorul general Salrom – Dan Dobrea, dar și reprezentanții și membrii comunității polonezilor din România.
„Fostul premier Cîțu a preluat controlul asupra Romsilva, care se judecă cu tatăl său”
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a avut un șef nou, de la începutul acestui an, care, din motive întemeiate, s-a (sau a fost) ascuns într-un anonimat aproape total.
În funcția de director general al regiei a fost numit interimar, începând cu data de 1 ianuarie 2022, inginerul silvic George Mierliță, care a ocupat anterior, timp de 3 luni, funcția de secretar de stat la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Mierliță a fost numit secretar de stat în acest minister, în data de 1 octombrie 2021, de către premierul în funcție Vasile Florin Cîțu, care a fost și președinte trecător al PNL și al Senatului României.
Cîțu și Mierliță sunt originari din același județ, respectiv din Vâlcea, și au cam aceeași vârstă. După absolvirea Facultății de Silvicultură, George Mierliță a activat, timp de 20 de ani, în cadrul Direcției Silvice Vâlcea, respectiv în perioada 1996–2000 și în perioada 2005–2021. La Direcția
Silvică Vâlcea nu a deținut funcții de conducere, dar a ocupat, din 2005 până în 2021, postul de responsabil fond forestier, întocmire, verificare, recepționare și punere în aplicare a amenajamentelor silvice, scoateri definitive sau temporare din circuitul silvic, schimbări categorii de folosință, lucrări de îngrijire.
Conform unor surse vâlcene, din postul pe care l-a deținut în cadrul Direcției Silvice Vâlcea, Gheorghe Mierliță a fost implicat în retrocedarea frauduloasă către părinții fostului premier Florin Cîțu a mediatizatei păduri de la Voineasa, retrocedare care s-a făcut pe alte amplasamente decât cele deținute de strămoșii lor și pe suprafețe mai mari decât cele cuvenite. Conform declarațiilor de avere înregistrate ca senator, ca ministru și ca premier, Florin Cîțu a dobândit în proprietate, împreună cu fratele său George, în cotă de 1/2 fiecare, o suprafață de 75 de hectare de pădure în localitatea Voineasa, care le-a fost transmisă prin donație de către părinții lor. Pădurea este situată pe muntele Puru, în apropierea Transalpina Ski Resort, cel mai mare domeniu schiabil din România. Părinții fostului premier au obținut această pădure în baza unor hotărâri controversate pronunțate de Judecătoria Brezoi și de Tribunalul Vâlcea, care au fost contestate de Comisia locală Voineasa, pentru aplicarea legilor fondului funciar, precum și de Direcția Silvică Vâlcea.
„Pledoarie pentru diminuarea fenomenului îngrijorător al mamelor minore”
Creșterea natalității este absolut necesară în România, însă acest deziderat trebuie să rămână unul natural, iar mamele să își crească copiii în condiții de deplină conștiență și în cunoștință de cauză.
Din păcate, fenomenul mamelor minore este o realitate în țara noastră și ia amploare din ce în ce mai mult.
Viața multora dintre ele a luat o întorsătură dramatică, iar consecințele pot fi deosebit de grave, atât pentru viața acestor copile, cât și pentru evoluția copiilor născuți. Este o situație extrem de îngrijorătoare, care preocupă în mod fundamental Organizația de Femei a PSD, precum și conducerea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
Susțin în mod categoric diminuarea situațiilor în care aceste minore rămân copii fără copilărie și tinere fără adolescență. Un prim pas a fost deja făcut de ministerul condus de doamna Gabriela Firea, printr-un proiect-pilot care să ofere posibilitatea fetelor aflate în grija statului să aibă acces la informații complete referitoare la ceea ce înseamnă și ce implică o sarcină timpurie și modalitatea de contracepție, de evitare a unor astfel de sarcini.
Astfel, prin Programul de educare și informare „Copilul din umbră”, minorele aflate în îngrijirea statului vor beneficia de acele ore absolut necesare de educație sanitară, susținute de medici și specialiști, care să le ofere detaliile de strictă necesitate despre corpul femeii, sarcina timpurie și prevenția acesteia.
O altă soluție este îngrijirea mamelor minore în centrele maternale existente în țară, cu atât mai mult cu cât gravidele se află deseori în situații vulnerabile, determinate de starea materială precară, de violența domestică sau de lipsa oricărui fel de sprijin. Aceste tinere, aflate în timpul sarcinii sau după ce au născut, pot fi îngrijite în centrele maternale ale statului, unde primesc adăpost și ajutor pentru a-și putea crește copiii în condiții decente.
„România are un plan național de prevenire și combatere a cancerului!”
România este printre primele state din Uniunea Europeană care, după lansarea de către Comisia Europeană a Planului european pentru combaterea cancerului în anul 2021, a adoptat, în Parlamentul României, un plan național complex menit să prevină și să combată această boală cumplită. Mă bucur că am putut să fac parte dintre inițiatorii acestui proiect legislativ, care devine, astfel, principalul document de politică publică, pe care se vor fundamenta măsurile viitoare de prevenire și combatere a cancerului.
Anual, mii de români primesc vestea cruntă că au o anumită formă de cancer și cei mai mulți dintre ei nu supraviețuiesc. Dacă în urmă cu mai mulți ani se considera că sunt afectați de cancer doar adulții și persoanele vârstnice, astăzi medicii constată cu surprindere că tot mai mulți tineri și copii ajung victimele bolii. Dacă în trecut auzeam rareori că cineva suferă de această boală, acum fiecare dintre noi a aflat că un prieten, un fost coleg sau chiar o rudă este greu încercată de lupta cu cancerul. Numai la nivelul județului Suceava primesc, anual, acest diagnostic cumplit peste 1.500 de persoane, potrivit celor mai recente date furnizate de DSP Suceava.
Din păcate, prevenția, programele de screening, medicina personalizată sau terapiile și medicamentele inovative sunt obiective încă neatinse de către România în lupta cu această boală nemiloasă. Accentul acestui efort național trebuie să cadă pe politicile de prevenție, pe eliminarea riscurilor de îmbolnăvire, pe depistarea precoce a bolii, pe evitarea suferinței pacientului și a familiei lui.
Cred cu putere că acest plan național de prevenire și combatere a cancerului a fost adoptat într-un moment extrem de propice pentru realizarea unor reforme structurale în acest domeniu. Astfel, resursele financiare din fonduri europene pot asigura finanțarea tuturor politicilor de sănătate în domeniul prevenției și tratamentului bolnavilor de cancer. De asemenea, există voință politică totală din partea actualei coaliții de guvernare și din partea Guvernului Ciucă pentru a moderniza politicile de sănătate și pentru a ameliora serviciile medicale furnizate pacienților din România. Este, de
„Despre Schengen și corupție”
Schengen este din nou pe buzele tuturor, în aceste zile. Românii așteaptă de foarte mulți ani ca țara noastră să fie acceptată, în sfârșit, în acest spațiu al liberei circulații, iar aceste așteptări sunt pe deplin întemeiate, mai ales că, din punct de vedere tehnic și legislativ, țara noastră este pregătită și îndeplinește toate condițiile necesare pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen încă din anul 2011!
Așadar, nu aici este problema! De 11 ani, problema este la nivelul politic al Uniunii Europene! În ciuda numeroaselor recomandări venite din partea Comisiei Europene și a rezoluțiilor repetate ale Parlamentului European, ultima chiar de săptămâna trecută, statele membre ale Uniunii nu reușesc să ajungă la un consens privind aderarea țării noastre și a Bulgariei! De ce nu reușesc? Pentru că liderii anumitor state predică apă și beau vin și de fiecare dată găsesc un pretext „bun” pentru a fi împotriva noastră.
Nu am fost niciodată fan Traian Băsescu. Din contră, l-am considerat un adversar politic și am luptat împotriva sa și a sistemului de putere ticălos pe care l-a construit în cele două mandate de președinte. Trebuie să recunosc însă că a avut dreptate atunci când, de la tribuna Parlamentului European, a criticat ipocrizia statelor occidentale. Băsescu s-a referit la relația „profitabilă” a Occidentului cu Rusia lui Vladimir Putin. Eu merg mai departe și spun că unele state din vestul Europei manifestă aceeași ipocrizie și în relația cu țara noastră.
Săptămâna trecută, Parlamentul Țărilor de Jos a votat o rezoluție în care se afirmă că România și Bulgaria nu ar trebui să intre în Schengen, recomandând Guvernului olandez ca, la ședința decisivă a Consiliului European de la începutul lunii decembrie, să nu voteze intrarea noastră. Motivul invocat și de această dată de către olandezi este că România ar fi o țară coruptă și nu vor ca noi să exportăm această problemă la nivel european.
Un astfel de „argument” este însă unul lipsit de credibilitate atunci când vine din partea unei țări care desfășoară afaceri importante și de succes în România. Înțeleg că banii românilor „corupți” sunt în regulă pentru Guvernul olandez, dar țara noastră nu este suficient de bună pentru a fi acceptată în zona Schengen. Ce nu pot să înțeleg totuși este: cum de oamenii de afaceri olandezi cinstiți și corecți mai pot face afaceri cu „corupții” din România?!
„Guvernul Ciucă va continua îmbunătățirea legislației din domeniul energiei, pentru a proteja cetățeanul român”
Situația energetică prin care trecem astăzi necesită discuții continue pentru a găsi cele mai bune soluții pentru cetățenii români. În dezbaterea publică a intrat astăzi ipoteza revenirii la piața reglementată în energie. Vreau să fac precizarea clară că în acest moment nu a fost luată o decizie concretă cu privire la acest aspect. În coaliție se discută mai multe scenarii și multe ipoteze de lucru, pentru a veni cu cele mai bune soluții care să protejeze România de efectele crizei energetice mondiale, provocată de Rusia. Având în vedere evoluțiile rapide, au loc permanent discuții cu companiile din piață. Furnizorii au sugerat ideea revenirii la piața reglementată. Aceasta este doar o ipoteză de lucru, împreună cu multiple idei aflate în discuție. Ordonanța de urgență pe energie este perfectibilă și va fi adaptată ori de câte ori va fi nevoie, în funcție de evoluțiile piețelor internaționale și de deciziile pe care le va lua Comisia Europeană.
Astăzi, mai mult sau mai puțin, prin ordonanța de urgență pe energie, în România există în practică un sistem similar cu norma de bază a pieței reglementate: consumatorul final plătește un preț fixat printr-o lege. Tarifele pentru electricitate și gaz sunt plafonate până în august 2023. Aceasta este o măsură care protejează consumatorii de fluctuațiile majore ale prețurilor energiei de pe piețele internaționale. Astfel, Guvernul ia de pe umerii cetățenilor și ai firmelor greaua povară a unor facturi mai mari la gaz și electricitate. Oamenii plătesc mai puțin, iar companiile au o predictibilitate a prețurilor. Bineînțeles, toate aceste măsuri pot beneficia de îmbunătățiri, iar Partidul Național Liberal este deschis tuturor sugestiilor care vor veni dinspre spectrul politic sau academic. Este foarte important să ținem cont de părerile specialiștilor în domeniu, pentru că numai astfel putem fundamenta cele mai bune măsuri.
„Piața energiei trebuie reglementată ferm pentru o perioadă de doi ani!”
Mă bucur să constat că, așa cum le-a promis românilor, Partidul Social Democrat nu abandonează soluția reglementării ferme a pieței energiei pentru o perioadă de doi ani.
În acest context, este necesar ca până la începutul lunii noiembrie să se producă ajustarea legislativă corespunzătoare, în caz contrar nu se va putea aplica de la începutul anului viitor.
Sunt încă foarte multe facturi care nu sunt depuse, solicitări de plată care nu sunt depuse la ANRE sau la Ministerul Energiei. Este un lucru care a făcut să încetinească și partea de facturare și, atunci, lucrurile acestea trebuie reglementate foarte clar.
Înțeleg că unora dintre colegii de la PNL le este greu să accepte că liberalizarea pieței, pusă în practică de ministrul Virgil Popescu, a fost un eșec de proporții. Însă le propunem să nu mai stea încremeniți în trecut și să privească alături de noi spre viitor, adică să accepte că singura soluție viabilă este reglementarea temporară a prețului energiei și gazelor.
Eu știu că au existat propuneri pentru reglementarea pieței de energie, însă nu au venit din partea PSD, ci din partea furnizorilor din piață. Românii vor soluții urgente pentru a fi convinși că vor plăti prețuri decente la facturile de energie și gaze.
În prezent, 93% dintre români, dintre consumatorii casnici, intră în categoria celor care sunt protejați, fie cu 0,68 lei pentru consumatorii până în 100 kW/oră, fie 0,8 lei pentru consumatorii până în 255 de kW/oră. Dar sunt 700.000 de gospodării, de români care nu beneficiază de această plafonare și, atunci, credem că și acestea trebuie să beneficieze de un tarif clar, care să fie fix.
„Convertirea legilor și abandonul dreptății” Distinși cetățeni ai României Profunde,
Dragi compatrioți de pretutindeni,
Ceea ce urmează nu este o simplă declarație politică! Ceea ce urmează este un rechizitoriu public!
Pitagora – „Crimele și nenorocirile ce ți se întâmplă sunt rodul unei proaste rânduieli; rânduielile proaste sunt urmarea firească a suferințelor pe care le înduri. Caută-ți legiuitori de-ajuns de iscusiți ca să te scoată din acest cerc vicios.” – Legile morale și politice, L. 407.
Valoarea de „funcționare” a unei societăți, așa cum o vedea fiecare la timpul său, Aristotel sau Toma d’Aquino, este dată și astăzi de ordinea relațiilor stabilite între indivizi, pe de o parte, și între cetățeni și stat, pe de altă parte, pe baza legilor legitim consimțite sau a unor obiceiuri împământenite. De regulă, Ordinea formală este menținută de autoritatea conducătorului, dar mai ales de substanța legilor și mecanismelor de producere a dreptății, prin sistemul juridic. În societatea românească actuală, deși autoritatea Guvernului este recunoscută și chiar funcționează _de jure_ , _de facto_ , aceasta este serios subminată de sistemul invizibil, dar peste tot invocat, al relațiilor informale procesate în instituțiile publice, nepermis căzute sub administrarea unor actori potentați, venali și subtili, care pervertesc mecanismele de autoritate și le însușesc cu titlu de interes privat! Mai simplu și pe înțeles, de mai bine de 20 de ani, băieții „deștepți”, clienții abandonului școlar, repetenți și plagiatori, dar cu simțul dezvoltat al oportunismului speculativ, au pus mâna pe pârghiile de comandă ale statului și le exercită până în zilele noastre, sub beneficiu personal.
„România devine un hub energetic european”
Criza energetică, provocată în urma deciziei Federației Ruse de a invada Ucraina, a avut potențialul de a paraliza Europa. Prin bunăvoință, dezbateri aprinse și eforturi comune, Uniunea Europeană a adoptat decizii care să favorizeze obținerea independenței față de gazul rusesc pentru cât mai multe state europene. Executivul european, pe lângă construirea unei strategii privind reducerea cererii de gaze și de energie electrică, redistribuirea profiturilor exagerate din sectorul energetic și stocarea gazelor, a trebuit să vină cu măsuri pentru a menține UE pe parcursul aferent tranziției către energia verde.
Am fost forțați de circumstanțe speciale să implementăm un program care necesită în mod normal mai multe etape, de aceea înțelegem șocul resimțit de cetățeni și îngrijorarea cu privire la creșterea prețurilor la energie.
Au existat voci care au criticat dur pachetele de sancțiuni aplicate Moscovei, întrucât au produs anumite efecte economice, însă trebuie să ne reamintim că nu putem tolera atrocitățile comise de regimul lui Vladimir Putin și nici nu putem închide ochii în fața încălcării dreptului internațional. Conducătorul rus folosește șantajul nuclear pentru a genera panică, șantajul energetic pentru a destabiliza piața și fake news pentru a induce în eroare organele decizionale din Ucraina. Răspunsul nostru trebuie să fie mai unit și mai amplu ca niciodată.
Summitul Consiliului European care a avut loc între 20 și 21 octombrie reafirmă obiectivele blocului comunitar în această perioadă, printre care se numără în special
descurajarea comportamentului Federației Ruse, acțiunile sale la centrala nucleară de la Zaporijia, anexarea ilegală a regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporijia și Herson și crimele de război comise împotriva poporului ucrainean.
Astăzi, la împlinirea a doi ani de mandat al conducerii liberale a Consiliului Județean Iași, rememorez momentele din 2020 când ieșenii de bună-credință au arătat că vremea promisiunilor a trecut și este timpul pentru fapte. La Consiliul Județean Iași s-a format o echipă profesionistă, serioasă și implicată, dar mai ales foarte tânără, având în spate o majoritate în plen care sprijină proiectele Executivului.
Astăzi este imposibil să mergem prin județul Iași și să nu vedem măcar o parte a muncii pe care conducerea CJ Iași, cu girul deliberativului, a realizat-o în acești doi ani de mandat.
Fie că vorbim despre Aeroportul Internațional Iași – care la finalul anului 2023 va deveni al doilea cel mai mare aeroport din România, după Otopeni –, despre asfaltarea drumurilor județene – și mă refer aici la unul dintre cele mai importante proiecte rutiere de interes județean, axa strategică 1 Iași–Suceava sau la centura ușoară de ocolire a municipiului Iași –, despre parcul industrial de la Lețcani, aflat în plin proces de construcție, Institutul de Boli Cardiovasculare de la Miroslava, reabilitarea integrală a Spitalului de Copii „Sf. Maria”, noua unitate UPU, investiția în viitorul spital de boli respiratorii, investițiile în spitalul de neurochirurgie, extinderea lucrărilor de apă și canalizare, despre gaze naturale, dar, nu în ultimul rând, energia și celeritatea de care conducerea CJ Iași a dat dovadă în procesul marilor proiecte ale Iașiului, cum sunt autostrăzile A7 și A8, spitalul regional de urgență, sediul nou pentru Opera Națională Iași și reabilitarea Filarmonicii Moldova Iași, acestea reprezintă o realitate ce nu poate fi negată. Implementăm la Iași cel mai mare proiect de infrastructură de apă și canalizare din România, de peste 500 de milioane de euro.
„Celebrarea Zilei Armatei Române, între conflictul învecinat și poziționările interne”
25 octombrie, Ziua Armatei Române, este o ocazie a cinstirii memoriei eroilor noștri, care și-au sacrificat viața pentru acest neam. Prin jertfa lor succesivă, am reușit să dăinuim de-a lungul istoriei. Iar marcarea acestei zile ne plasează mai aproape de eroii noștri, ne face mai conștienți de ceea ce înseamnă sacrificiul și dăruirea pentru ceilalți români și pentru țară, dar și mai atenți la lecțiile trecutului. Evoluția țării noastre spre un stat modern și sigur, așa cum este astăzi România, este strâns legată de armată.
Tot prin intermediul armatei noastre, România s-a dovedit nu doar un aliat activ și apreciat în cadrul NATO, ci și un membru important al Uniunii Europene. Nu numai că soldații noștri respectă angajamentele și contribuie activ la pacea și securitatea internațională, ci s-au remarcat și prin devotamentul și susținerea lor pentru orice acțiune menită să impună pacea oriunde în lume pe unde au trecut. Și, în acest sens, trebuie să evidențiem și să salutăm cu gratitudine și respect întreaga participare exemplară a militarilor români la operații și misiuni în afara teritoriului național, care au
subliniat, întotdeauna, relevanța țării noastre în cadrul comunității internaționale.
La fel ca înaintașii lor, atunci când nu au beneficiat de tehnică militară ultramodernă, soldații și ofițerii noștri au compensat prin curaj, inteligență strategică și dârzenie. Toate aceste fapte ale lor confirmă că ei cinstesc memoria eroilor antecesori și prețuiesc în aceeași măsură valorile pentru care ei s-au jertfit, în special iubirea ferventă pentru această țară.
„Degeaba investim în infrastructura școlară, dacă nu ducem toți copiii la școală!”
Anul acesta am aflat că din cei peste 200 de mii de elevi înscriși în clasa I în anul 2010 doar puțin peste 90 de mii au finalizat studiile liceale și au promovat bacalaureatul. Aceste cifre, care ar trebui să ne cutremure, par că nu au creat mare deranj nici în societate și nici în rândul autorităților române. Să fim onești! Nu în anul 2022 au dispărut peste 100 de mii de copii din școală, ci ei au părăsit sistemul de învățământ cu multă vreme înainte. Unii copii se pierd chiar din clasele primare. Cei mai mulți abandonează școala la finalizarea gimnaziului și altă parte în primii ani de liceu.
Deși în Legea educației se prevede în mod explicit care este durata învățământului obligatoriu din țara noastră, deși Constituția stipulează foarte clar că învățământul obligatoriu este gratuit, în realitate, statul român nu a reușit să pună în aplicare aceste prevederi legale.
Situația este cu atât mai dramatică cu cât egalitatea de șanse între copiii din mediul rural și cei de la oraș nu există. Deși în România se nasc tot mai puțini copii și populația îmbătrânește constant, copiii din mediul rural au tot mai puține șanse să urmeze cursurile liceale sau ale unei școli profesionale. Despre admitere la facultate și câștigarea unui loc de muncă superior calificat nici nu mai încape vorba!
N-avem medici specialiști, n-avem judecători și procurori, nu mai sunt ingineri sau agronomi – se vaită autoritățile publice și mediul de afaceri din România. Păi, de unde să fie medici, magistrați, profesori sau ingineri în țara noastră, dacă tot mai puțini copii intră în școală, tot mai puțini ajung la bacalaureat, iar și mai puțini reușesc să parcurgă studiile universitare?
„Eliminarea din PNRR a pragului de 9,4% ca pondere a cheltuielilor din PIB cu pensiile, un avantaj pe termen lung pentru pensionari”
Partidul Social Democrat a considerat mereu, în programele sale de guvernare și în viziunea sa, creșterea pensiilor ca fiind o prioritate și o dovadă de recunoștință și respect față de cetățenii care au muncit zeci de ani pentru România.
În acest sens, una dintre marile realizări ale PSD din acest an va fi eliminarea din PNRR a pragului de 9,4% din ponderea cheltuielilor din PIB cu pensiile, măsură ce ar fi restricționat creșterea veniturilor pensionarilor și ar fi condamnat, pe termen lung, persoanele vârstnice la venituri mici, fără posibilitatea creșterii acestora.
Suntem într-un mare avantaj în acest sens, având în vedere opiniile favorabile României care se cristalizează din partea comisarilor și înalților funcționari ai UE, precum și din cea a familiei politice europene a social-democraților.
Avem două argumente importante ce justifică eliminarea acestei condiționalități. În primul rând, nicio altă țară din Uniunea Europeană nu are o asemenea restricție și, în al doilea rând, nu este normal ca în acest domeniu să existe constrângeri bugetare care să înghețe creșterea pensiilor, mai ales având în vedere că, în acest moment, România are deja o pondere a cheltuielilor cu pensiile de aproximativ 9,3%, în condițiile în care media europeană este consistent mai mare, de 13%.
Partidul Social Democrat a considerat mereu că acest prag impus și introdus în PNRR de către reprezentanții opoziției a fost o măsură ce condamnă la sărăcie pe termen lung o mare parte a seniorilor țării, un fapt de neacceptat în politicile social-democrate și, în general, în politicile procetățeni.
„Vocea protestatarilor trebuie auzită!”
Protestele au început în inima Uniunii Europene, la Bruxelles, apoi au continuat în Germania, în Cehia, în Ungaria, în Franța, tema principală fiind costul ridicat al vieții de zi cu zi și creșterea prețurilor la energie.
În România, sindicaliștii din stradă au avut cereri simple – aplicarea Legii salarizării unitare, Legea nr. 153/2017, care a fost blocată prin diverse ordonanțe, măsuri pentru stoparea creșterii prețurilor. Iar unii dintre aceștia au protestat pentru îndreptarea unor erori materiale și morale prin care s-au produs inechități.
În Piața Victoriei s-au aflat și reprezentanții Federației Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET”, Brașov, cu care am avut discuții și în trecut și care mi-au pus în vedere inechitățile sistemului de învățământ:
– Pentru personalul didactic nu se decontează costul cu naveta. Vă dau un exemplu concret – în comuna Pârău din județul Brașov nu se decontează cheltuielile cu transportul pentru cadrele didactice.
– Directorii au salariile plafonate, astfel că sunt profesori care au salariile mai mari decât directorii școlilor, cu toate că și directorii au normă de predare.
– O altă inechitate ține de numărul de zile de concediu – un director are 25 de zile de concediu pe an, în timp ce un profesor are 62 de zile de concediu.
– Salariile personalului nedidactic sunt la limita subzistenței.
Tot în Piața Victoriei au protestat și reprezentanții Sindicatului Național al Consilierilor din Serviciile de Probațiune. Aceștia cer corectarea unei greșeli comise de angajatorul lor, Ministerul Justiției, la calcularea salariului, peste care s-a aplicat Legea salarizării nr. 153 și, în loc să crească salariile, acestea au scăzut.
„Baronizarea agențiilor statului – ANRE”
Facturile la utilități din România au urcat de la 77% în 2010 la 124% în 2021, pe baza indicatorului de referință a prețurilor la utilități din 2015, fiind, de departe, cea mai mare creștere din Uniunea Europeană. La fel, între anii 2010 și 2021, creșterea totală a tarifelor facturilor la utilități la domiciliu a fost de 61%, de departe cea mai mare din UE.
România a avut în mod constant una dintre cele mai mari creșteri anuale ale facturilor, acestea crescând cu cel puțin 8% în fiecare dintre anii 2011, 2013, 2018 și 2021 și concretizându-se în cea mai mare rată de creștere a prețurilor din Uniunea Europeană. Prețul utilităților a crescut în România într-un ritm semnificativ mai mare decât rata generală a inflației din țară, ceea ce indică faptul că românii plătesc mai mult pentru toate costurile curente, pe primul loc aflându-se facturile la energie pentru locuințe.
De la începutul crizei energetice, actualul șef al ANRE, Dumitru Chiriță, a păstrat o tăcere mai mult decât suspectă, nesusținând nici măcar o conferință de presă. După cum
niciun membru important al boardului ANRE nu a transmis niciun semnal că ar fi preocupat de altceva decât de salariile anuale, care sunt de aproape patru ori mai mari decât cele ale Președintelui României, declarațiile de avere confirmând acest lucru.
Aceste venituri au depășit plafonul legal pe care doar președintele țării ar trebui să îl aibă. Să nu uităm că diferența de remunerare între cel mai mic și cel mai mare salariu este uriașă în comparație cu media UE. Oricine va fi numit, ar trebui să fie plătit cu o sumă mai mică decât salariul președintelui. În caz contrar, este o încălcare flagrantă a legii și o bătaie de joc la adresa cetățenilor din această țară care câștigă salariul minim brut, trăind la limita pauperizării.
„Aderarea României la Schengen”
După cum bine știți, Parlamentul Olandei se opune aderării României la spațiul Schengen, iar Guvernul nostru, în frunte cu prim-ministrul Ciucă, se face preș în fața lor, acceptând motivația legată de corupție și crimă organizată.
Toate acestea se petrec în contextul în care:
- În Olanda, jurnaliștii și avocații sunt împușcați pe stradă.
- În Olanda, băncile de stat spală bani.
- În Olanda se află cel mai mare hub pentru pornografie
- cu minori.
- În Olanda circulă cantități record de droguri.
- În Olanda, companiile bat recorduri la dat mită.
Paradoxală situație, în care moraliștii olandezi consideră România un pericol, iar Guvernul nostru nevertebrat se resemnează cu această situație absurdă, în care justificate ar fi îngrijorările noastre privind crima organizată și corupția din Olanda.
Dacă nemărginita ipocrizie, lipsa de coloană vertebrală și continua perfecționare în arta slugărniciei ne vor deschide calea spre Schengen, atunci permiteți-mi să refuz această perspectivă!
„Rolul esențial al României în noua configurație geopolitică, geostrategică și de securitate a Europei”
Marea Neagră avea imperioasă nevoie de o strategie de securitate distinctă, care să răspundă ferm și eficient noilor provocări apărute odată cu invazia armată a Federației Ruse în Ucraina. În acest sens, Guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă are în plină desfășurare inițierea unei strategii naționale pentru regiunea Mării Negre, mai ales că, la cererea țării noastre, Uniunea Europeană și-a recalibrat optica abordării problematicii maritime.
În ultimele 8 luni, România și-a demonstrat reziliența și solidaritatea în ceea ce privește efectele agresiunii la adresa Ucrainei, derulată atât de aproape de granițele noaste, atât ca stat riveran Mării Negre, cât și ca țara din Uniunea Europeană cu cea mai extinsă graniță cu Ucraina.
Deciziile guvernamentale principiale au certificat maturitatea instituțională și umană a României, atât la nivel guvernamental, cât și prin societatea civilă.
Țara noastră a reușit să se achite cu brio nu doar de problemele legate de gestionarea crizei refugiaților, ci și în rolurile-cheie avute în porturile Constanța și Galați, unde au fost consolidate liniile de aprovizionare în vederea derulării exporturilor de cereale provenite din țara vecină.
În același timp, România a susținut și a promovat constant inițiativele privind consolidarea transatlantică, fapt ce a contribuit la întărirea capacității noastre de reacție.
Nu în ultimul rând, în baza Parteneriatul strategic cu SUA, s-a inițiat un nou proiect de strategie dedicat Mării Negre, beneficiind de susținerea puternică a Congresului SUA.
„România este pregătită să susțină din rezervele interne o eventuală criză a gazelor naturale”
Îngrijorarea românilor referitoare la conflictul armat din Ucraina este una normală, firească, în condițiile în care se așteaptă ca efectele acestui război să fie alarmante și dificile pentru toată Europa. Disputa din estul României va avea consecințe economice pentru toate statele, mai ales că Uniunea Europeană este vulnerabilă la capitolul furnizarea și livrarea gazelor naturale.
Pe fondul realității conform căreia peste o treime din necesarul de gaze al Europei vine din Rusia, iar o treime din aceste livrări trec prin Ucraina, neliniștea continentală este perfect justificată.
În acest moment însă disputa militară din țara vecină se pare că nu a afectat în niciun fel derularea exporturilor de gaze rusești prin Ucraina, tranzitul desfășurându-se în mod normal, chiar dacă cantitățile au crescut cu peste 40% în ultima perioadă.
Specialiștii opinează că riscul diminuării livrărilor de gaze rusești sub angajamentele contractuale este unul limitat, cel puțin deocamdată, în cazul în care nu va exista o escaladare semnificativă a crizei.
În aceste condiții, este pe undeva argumentată decizia Uniunii Europene și a SUA de a nu include sectorul energetic al Rusiei pe lista sancțiunilor economice drastice impuse Kremlinului, ca reacție la atacul sângeros asupra Ucrainei. Chiar și Administrația Biden a justificat nesancționarea sistemului energetic rusesc pentru a nu perturba importanța sistemică a Rusiei în economia globală din acest punct de vedere.
Este evident că o astfel de imixtiune va avea ca efect afectarea livrărilor de energie și gaze în toată Europa, ceea ce ar provoca consecințe poate mai dramatice decât războiul în sine, pe fondul scăderilor accentuate ale economiei mondiale din ultimii doi ani ai pandemiei.
„Afacerea BMW – un nou tun financiar pe spinarea românilor!”
Noua afacere BMW Gate nu este o noutate în spațiul românesc în ceea ce privește bătaia de joc la adresa banilor contribuabililor. Nu ar trebui să uităm că nu statul plătește oamenii, ci cetățenii finanțează statul prin munca, taxele și impozitele pe care le plătesc!
Fac apel la memoria dumneavoastră și vă reamintesc că înainte de această afacere a existat afacerea Logan, dotarea Poliției Române cu Dacii ce au ajuns la prețuri finale colosale pentru niște banale mașini de poliție!
Prin 2009, costurile defalcate și detaliate pe patru categorii principale au fost: 11.760 de euro prețul de bază al mașinii, 42.270 de euro costul dotărilor specifice unei autospeciale de patrulare pentru Poliția Rutieră, 891 de euro preț revizii și 10.577 de euro cheltuieli leasing, sume enorme chiar și pentru 2021!
Revenind la noua achiziție făcută de la firma prietenului Președintelui României, nu mă va convinge nimeni că este doar o coincidență faptul că, la câteva zile după ce câștigătorul licitației a fost anunțat, aproape toți miniștrii PNL din Guvernul României, în frunte cu președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul afacerilor interne, Lucian Bode, au participat la un eveniment anual dedicat tradițiilor săsești!
Am și adresat, de altfel, și o întrebare parlamentară prin care îi solicit ministrului afacerilor interne, Lucian Bode, să îmi precizeze ce firmă va face asigurările pentru mașinile care vor fi achiziționate și care este prețul total al asigurărilor,
ce firmă va asigura service-ul mașinilor, inclusiv reviziile periodice și operațiunea de schimbare a anvelopelor, inclusiv care sunt prețurile obținute pentru revizii și operațiunea de schimbare a anvelopelor – ultimele, cele de iarnă, primite cadou din partea importatorului –, dar și care este suma finală care va fi plătită pentru un automobil cu dotările specifice unei autospeciale de patrulare pentru Poliția Rutieră.
„Autostrăzile A7 și A8, la raport în Comisia pentru transporturi și infrastructură a Camerei Deputaților!”
Autostrada Unirii, A8, are asigurată finanțarea în integralitate.
Conform asigurărilor și eforturilor ministrului transporturilor, Sorin Grindeanu, termenele legale de execuție/construire vor fi respectate.
În urma dezbaterii aplicate din cadrul Comisiei pentru transporturi și infrastructură, al cărei secretar sunt, cu domnul vicepremier social democrat, Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor și infrastructurii, despre problematica infrastructurii rutiere din regiunea Moldovei, la care au mai fost prezenți domnii Gabriel Budescu, în calitate de director tehnic al CNAIR, și Cătălin Urtoi, consilier al ministrului, s-au desprins mai multe concluzii.
Autostrada Moldovei, A7, este în grafic și avem toate motivele să credem că va fi gata, în totalitate, până în 2026. Unele secțiuni vor fi deschise circulației mai devreme decât termenele din contracte.
Proiectul Autostrăzii Unirii, A8, s-a deblocat și mergem pe o direcție bună, ireversibilă, cu toate tronsoanele. Domnul ministru a subliniat din nou ceea ce m-a informat încă de săptămâna trecută, și anume că secțiunile de capăt, respectiv Târgu Mureș–Miercurea Nirajului și Leghin–TârguNeamț (Moțca), finanțate prin PNRR, vor fi scoase la licitație pentru proiectare și execuție până la sfârșitul anului acesta.
De asemenea, la solicitarea mea, ne-a subliniat în cadrul dezbaterilor din comisie că secțiunea de mijloc, respectiv Miercurea Nirajului–Leghin (traversarea munților), va fi finanțată prin Programul operațional de transport – POT, cu finalizare, în întregime, până în 2030. Acum putem spune că Autostrada Unirii are asigurată finanțarea în integralitate.
Ne aflăm într-o perioadă în care țara noastră are nevoie mai mult ca oricând de o armată pregătită să facă față amenințărilor externe.
Anul acesta sărbătorim Ziua Armatei Române cu un profund sentiment de bucurie, speranță și recunoștință, conștientizând importanța apartenenței noastre la cea mai importantă alianță din lume.
Armata Română a dovedit, de fiecare dată, în diferite structuri de comandă și control ale Alianței Nord-Atlantice profesionalism, determinare și voință pentru a-și apăra atât propriii cetățeni, cât și partenerii strategici.
Transmit un gând bun și apreciere deplină tuturor celor care veghează și asigură siguranța noastră națională.
La mulți ani, militari! La mulți ani, veterani de război! La mulți ani Armatei Române!
„Modernizarea serviciilor consulare ale României este o necesitate!”
Nu cu mulți ani în urmă ni s-ar fi părut imposibil să facem cumpărături cu ajutorul calculatorului sau chiar al telefonului, să plătim facturi cu instrumente electronice sau să comunicăm video în interes personal sau profesional. Astăzi, aceste lucruri sunt posibile, iar progresul tehnologic ne-a ajutat să creștem calitatea vieții, să diminuăm unele costuri și să câștigăm timp prețios. Din păcate, acest salt tehnologic nu a pătruns, așa cum ne-am fi dorit, și în serviciile publice.
Apariția ghișeului electronic, a platformelor de achiziții online ar fi trebuit să determine statul român să generalizeze digitalizarea administrației și a serviciilor furnizate de aceasta. Deși suntem apreciați la nivel internațional ca țara celor mai iscusiți specialiști în tehnologia informației, avem foarte multe de recuperat chiar în acest domeniu.
Digitalizarea este extrem de utilă și când vizează serviciile unei primării, aflată aproape de casa ta. Cât de utilă ar fi aceasta, dacă ar fi și la nivelul secțiilor consulare, care, de regulă, sunt la zeci și sute de kilometri distanță de reședința sau domiciliul românilor stabiliți în străinătate! Pentru o adeverință sau un atestat, pentru o simplă programare, unii români trebuie să meargă sute de kilometri, să aștepte cu
orele și, dacă au noroc, își rezolvă și problema. Toate aceste chinuri la care sunt supuși cetățenii statului român ar putea fi spulberate prin digitalizarea celei mai mari părți a activității secțiilor consulare.
Mult timp s-a invocat faptul că nu avem resurse financiare pentru a moderniza și informatiza secțiile consulare. Mult timp s-a spus că nu există voință politică. Acum avem și resurse financiare asigurate din fonduri nerambursabile și avem și voință politică totală în actuala coaliție de guvernare, precum și un ministru al digitalizării care susține cu toată forța acest proces. Este motivul pentru care am elaborat și voi înainta Parlamentului o propunere legislativă pentru digitalizarea unor servicii consulare ale statului român.
## „Orașul Curtici”
Orașul Curtici este amplasat în partea de vest a județului Arad și este cel mai important punct de legătură pe calea ferată cu Europa Centrală și de Vest al României, fiind conectat la marile capitale europene Budapesta, Viena și Bratislava.
Este situat în partea de vest a României, aproape de frontiera de stat cu Ungaria, la nord de municipiul Arad, cu un teritoriu administrativ care se întinde pe o suprafață de circa 7.265 ha, atestat documentar din anul 1519, iar rangul de oraș fiind obținut în anul 1968.
Populația orașului Curtici, conform recensământului efectuat în anul 2011, este de 7.453 de locuitori, mai puțini față de recensământul din anul 2002, când s-au înregistrat 8.043 de locuitori.
Principalul punct de atracție turistică a orașului este ștrandul termal, pentru relaxare, recreere și pentru tratament, turiștii fiind tot mai mulți de la un an la altul.
Pentru dezvoltarea economică a orașului Curtici este nevoie de numeroase investiții, care să se oglindească din punct de vedere social în crearea de locuri de muncă sigure și bine plătite.
Zona liberă Curtici Arad, cu o suprafață de 90 de hectare, este împărțită în două platforme, unde își desfășoară activitatea peste 100 de firme, cu investiții de peste 50 de milioane de euro, fiind singura zonă liberă situată pe un coridor european, cu patru puncte de trecere a frontierei de stat în apropiere, cu acces pe căile ferată, rutieră și aeriană.
Datorită potențialului agricol și poziției favorabile de la granița de vest a României, apropierea de municipiul Arad, existența magistralei de cale ferată, poarta de legătură cu Europa, orașul Curtici este un pol de convergență economică cu un mare potențial de atracție a investitorilor, fiind cel mai important punct de trecere al frontierei între România și Ungaria.
Orașul Curtici este un oraș inovator, plin de viață, cu o societate civilă vibrantă și prosperă, cu valori și înclinații spre educație, moralitate și religie. Cu toate acestea, în anul 2022 el continuă să se lupte cu o serie de provocări economice serioase, care pot produce efecte dezastruoase.
În următoarea perioadă este necesar ca orașul Curtici, un oraș de rang III, să își întărească poziția de oraș de frontieră vestică, prin creșterea numărului de IMM-uri în regiune, a competitivității și productivității acestora, pentru afirmarea sa pe plan regional și național.
## **Domnul Csoma Botond:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Am acordul liderilor să aducem Pl-x 343/2022
de pe punctul 62 la punctul 13 al ordinii de zi.
Am acordul liderilor.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Este în regulă. Nu mai trebuie să
Vot · Amânat
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe (Pl-x 386/2022; rămasă pentru votul final) 39–40
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe
În conformitate cu prevederile art. 95 din regulament, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă transmisă cu adresa Pl-x 386/2022 din 20 iunie 2022.
În conformitate cu prevederile art. 92, suntem Camera decizională.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați!
Continuăm lucrările ședinței Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 143.
Ordinea de zi a fost distribuită.
Vă reamintesc programul de astăzi: până la 11.00 – dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; de la 11.00 la 11.30 – pauză; iar apoi votul final, exclusiv prezență
- Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil. Guvernul nu susține.
Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele
minorităților naționale a avizat favorabil.
- Comisia pentru egalitatea de șanse – aviz favorabil. Comisia pentru învățământ – aviz favorabil. Comisia pentru tineret și sport – aviz favorabil. Comisia pentru sănătate – aviz favorabil.
Propunerea legislativă având ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 152/1998 preconizează posibilitatea de prelungire a contractului de închiriere a locuințelor pentru tineri destinate închirierii, inclusiv cele construite și destinate în mod exclusiv închirierii tinerilor specialiști din învățământ sau sănătate, pe perioade de câte 5 ani, iar nu de un an, cum este în prezent. La lucrările Comisiei pentru administrație publică din 11 octombrie, în conformitate cu prevederile art. 56 și 57, a fost prezent domnul Gabriel Dinică – director adjunct din cadrul Agenției Naționale pentru Locuințe.
În urma examinării inițiativei, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe.
În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Mulțumesc.
Nu există intervenții la dezbateri generale. Trecem la dezbaterea pe articole.
Dacă la titlul legii există obiecții sau comentarii? Nu.
Adoptat.
Dacă de la art. 1 la art. 5 există obiecții? Nu.
Adoptate.
Propunerea legislativă rămâne la votul final.
13. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 343/2022.
19 deputați și senatori, inițiatori.
Dacă vreunul dorește să ia cuvântul în calitate de inițiator?
Domnul...
Domnul Ivănuță nu poate lua cuvântul ca inițiator. Comisia pentru învățământ, vă rog, raportul. Pl-x 343/2022, doamna președinte.
Doamna Intotero, vă rog, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,
Stimați colegi,
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul introducerii unor incompatibilități între funcțiile de conducere din cadrul unităților de învățământ, al inspectoratelor școlare și al unităților conexe ale învățământului preuniversitar și calitatea de membru al organelor de conducere de la orice nivel teritorial ale partidelor politice.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.
În urma dezbaterii, în ședința din data de 11 octombrie 2022, comisia a votat cu 6 voturi pentru adoptare, 16 voturi împotriva adoptării și o abținere. Astfel, s-a hotărât să se emită un raport de respingere asupra propunerii legislative mai sus menționate.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
La dezbateri generale, domnul Ivănuță, vă rog, Grupul AUR.
Mulțumesc, domnule președinte.
De zeci de ani politicul a căpușat sistemul public, lovind chiar în zone de interes național, cum ar fi și sistemul de învățământ.
Reforma în educație trebuie să înceapă de la modul cum sunt numiți directorii unităților de învățământ și inspectorii școlari generali, funcții care ar trebui să fie ocupate de oameni care se remarcă prin calități manageriale și profesionale, și nu prin simpla apartenență la un partid politic.
Inițiativa legislativă, după cum s-a spus, propune extinderea incompatibilității dintre funcțiile de conducere din cadrul unităților de învățământ și calitatea de membru al unei organizații de conducere la nivel teritorial al partidelor politice, de la directori și directori adjuncți la inspectori școlari generali și generali adjuncți, precum și a altor funcții de conducere din unitățile conexe ale Ministerului Educației Naționale.
AUR susține depolitizarea sistemului de învățământ și, ca atare, va vota împotriva respingerii prezentei propuneri legislative.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Nu mai dorește nimeni să ia cuvântul.
Vă reamintesc faptul că prin raportul comisiei se propune respingerea propunerii legislative.
Rămâne la votul final.
Domnule Rodeanu, pe procedură, vă rog.
## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Da, pe procedură.
Vreau să vă aduc la cunoștință că... referire la raportul pe PL-x 468/2021
, deja dezbătut, membrii comisiei au sesizat o serie de discrepanțe la unul dintre amendamente, respectiv punctul 3 marginal.
Cu acordul liderilor, aș dori să vă înaintez propunerea de a supune votului respingerea acestui amendament admis și revenirea la forma inițială din proiectul de lege.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Numai o secundă, rămâneți, vă rog, acolo. Liderii de grup?
Este în regulă. Bun.
Haideți să și intrăm în... să revenim la PL-x 468/2021. Și trebuie să
Vot · Amânat
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe (Pl-x 386/2022; rămasă pentru votul final) 39–40
Deci, din anexa cu amendamente admise, marginal 3, cu referire la art. 66[1] – „Copiii și juniorii legitimați la cluburile sportive înființate conform prezentei legi, care participă la competiții sportive oficiale naționale și internaționale beneficiază lunar de un stimulent.”
Acesta este amendamentul.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Vă
Vot · Respins
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe (Pl-x 386/2022; rămasă pentru votul final) 39–40
Vă
Vot · Amânat
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe (Pl-x 386/2022; rămasă pentru votul final) 39–40
## **Domnul Gabriel Andronache**
**:**
Articolul!
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Și eu vă mulțumesc.
Dacă din partea grupurilor dorește cineva să ia cuvântul? Nefiind amendamente, rămâne la votul final.
Dați-mi voie să salut și niște copilași minunați, dacă nu mă înșel, din satul Satu Nou, județul Iași, care ne fac onoarea să fie la balcoane astăzi.
Bine ați venit în Palatul Parlamentului!
Mergem mai departe.
16. Propunerea legislativă privind desființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului; Pl-x 115/2022.
Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.
Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, pentru raport.
Domnule Bulai, vă rog.
Articolul.
## Vă rog, vot.
Cu 121 de voturi pentru, 3 abțineri, aprobat.
Rog stafful tehnic, până la sesiunea de vot final, să facă modificările pe care tocmai le-am votat.
Mergem mai departe.
15. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2022 pentru completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat; PL-x 423/2022.
Suntem în procedură de urgență.
Dacă Guvernul dorește să ia cuvântul? Nu.
Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, vă rog, pentru raport.
Domnule Dunava, vă rog.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2022 pentru completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Senatul a adoptat proiectul de lege.
În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2022 pentru completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat, în forma adoptată de Senat.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.
Raport asupra Propunerii legislative privind desființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului
Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
În redactarea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil de la Comisia pentru știință și tehnologie, avizul negativ de la Consiliul Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice.
Majoritatea parlamentarilor au votat pentru respingerea acestei propuneri legislative.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
La dezbateri generale, domnule Albișteanu, vă rog, Grupul AUR.
## **Domnul Mihail Albișteanu:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Grupul AUR se opune sinecurilor și sinecuriștilor.
Pentru domnul președinte Ion Iliescu a fost înființat Institutul Revoluției Române; pentru domnul președinte Emil Constantinescu – Institutul Levantului.
Domnul Traian Băsescu a rupt această tradiție și nu a cerut să fie înființat vreun institut de marină. Din fericire, zic eu, pentru că altfel ne trezeam că peste doi ani, când domnul Klaus Iohannis își încheie mandatul prezidențial, va cere să se înființeze și, poate, să conducă un institut de robotică...
sau de... nu știu, de cercetări în domeniul...
creșterii plantelor de casă.
De aceea, considerăm că, într-o perioadă de criză, a menține zeci de persoane care taie frunze la câini în aceste institute nu este benefic pentru România.
AUR va vota pentru desființarea acestui institut. Mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Revine la microfon domnul Bulai, Grupul USR. Vă rog.
## **Domnul Iulian Bulai:**
Stimate doamne, Stimați domni,
Un scurt istoric al acestei propuneri legislative. Este a doua oară când împreună cu colegii de la USR vă înaintăm această propunere legislativă de desființare a unui institut de cercetare care nu se justifică; și a doua oară este respinsă.
Acestea fiind spuse – provin dintr-o familie care a crezut într-un om politic acum 25 de ani și care a fost dezamăgită. Dar nu despre asta este vorba. Este vorba despre ce fel de instituții de cercetare, de diplomație culturală și de soft power vrem să creștem în această țară. Ce fel de viziune de țară avem, investind în mici jucării create de oameni politici care nu mai au nimic de spus în România în momentul de față.
Este greșit să finanțăm acest institut, pentru că un milion de euro pentru curiozitățile și anvergura personală a unui om de a călători nelimitat și a vorbi despre pacea mondială cu fostul partid al lui Berlusconi prin țări foarte puțin relevante pentru ideea Levantului, care, din punct de vedere cultural, ca relevanță, este de mult expirată, este prea mult.
Spunem „nu” sinecurilor, spunem „nu” devălmășiei folosirii banului public, spunem „nu” acestor instituții care reprezintă forme fără fond.
Noi vom vota împotriva raportului de respingere. Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
Fiecare cu dezamăgirile sale, unele mai soft, unele mai hard.
Propunerea legislativă rămâne la votul final.
17. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii monumentelor de for public nr. 120/2006; PL-x 562/2020/2022.
Nu există un inițiator care să dorească să ia cuvântul. Comisia pentru cultură. Domnule Bulai, vă rog.
Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii monumentelor de for public nr. 120/2006 și a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii monumentelor de for public nr. 120/2006 – PL-x 775/2011
În urma finalizării dezbaterilor, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune plenului Camerei Deputaților adoptarea, cu amendamente, a Proiectului de lege nr. 562/2020, amendamente redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport, și respingerea proiectului de lege nr. 775/2011.
Propunerea a fost votată în unanimitate. Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. La dezbateri generale, domnule Vulpescu? Vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Proiectul de lege pe care l-am inițiat va contribui la o mai bună protejare și promovare a culturii și identității naționale. Pe de o parte, prin clarificarea atribuțiilor și obligațiilor ce revin instituțiilor publice în materia protejării monumentelor de for public și instituirea unui regim de protecție mai bun, iar pe de altă parte, prin protejarea și cultivarea memoriei naționale, inclusiv cea a minorităților naționale, care contribuie la identitatea multiculturală a țării noastre.
Modificările legislative pe care le propun vor permite amplasarea de plăci comemorative dedicate unor mari personalități sau evenimente în locuri legate de acestea, inclusiv pe imobile nou-construite. Aceste plăci vor afișa un cod QR care, odată scanat, va redirecționa utilizatorul către o pagină de internet administrată de Ministerul Culturii, de unde va afla mai multe informații despre personalitatea sau evenimentul respectiv.
Acesta este un amplu proces de digitalizare ce va oferi tuturor celor interesați acces la informații despre istoria României și personalitățile sale, o experiență imersivă ce va crea o legătură specială între utilizator și locul istoric în care acesta se află.
Le vom oferi astfel tinerelor generații, așa-numiților nativi digitali, posibilitatea de a accesa istoria națională într-un mod pe care îl consideră firesc, combinând realul cu digitalul și poate astfel îi vom face să fie mai conștienți cu privire la moștenirea lor istorică și culturală.
Mulțumesc colegilor din Comisia pentru cultură, pentru colaborare.
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat susține această inițiativă.
Și eu vă mulțumesc. Domnule Bulai, vă rog.
Stimate doamne,
Stimați domni,
Acest proiect legislativ arată o bună practică a dialogului, negocierii și a unei colaborări foarte bune între toate partidele parlamentare.
A fost o discuție care a durat foarte mult timp, dar iată că astăzi dă roade.
Și îi felicit și le mulțumesc tuturor colegilor care au fost proactivi în această discuție.
Acestea fiind spuse, da, această uniformizare a elementelor care vor informa publicul cu privire la monumentele de for public este necesară, este relevantă și este binevenită. Elementul nou care face diferența față de monumentele istorice care au parte de un afișaj similar îl reprezintă anume informațiile care pot fi accesate și în mod digital.
Îi felicit și le mulțumesc tuturor colegelor și colegilor care au participat la elaborarea acestei variante finale. Este un exemplu bun de colaborare legislativă transpartinică.
Vă mulțumesc.
Luăm distanță față de...
...articolul.
Dacă îmi permiteți să intervin, domnule președinte?
Și eu vă mulțumesc. Grupul AUR, domnul Dan Tanasă. Vă rog.
## **Domnul Dan Tanasă:**
Mulțumesc frumos, domnule președinte.
Pe chestiunea monumentelor istorice vă semnalez de la acest microfon și aduc în atenția tuturor colegilor, de la toate partidele, colegilor care încă mai au puțină urmă de demnitate românească. Vă semnalez faptul că Transilvania este împânzită de zeci de monumente închinate Ungariei Mari sau care au harta Ungariei Mari, închinate unor criminali de război sau unor fasciști, unor criminali care au tras cu tunul și cu pușca în români, în Transilvania.
## **Domnul Iulian Bulai**
**:**
Procedură! Procedură! Procedură!
Pe procedură.
## **Domnul Iulian Bulai:**
Pe procedură, voiam doar să anunț că ședințele Comisiei pentru cultură uneori n-au cvorum pentru că reprezentantul AUR nu binevoiește să vină la ședință, chiar și când se dezbat proiectele lor.
Așadar, aș spune mai mult stop la a disemina ură de la acest microfon și mai multă activitate în Parlament și prezență în comisii, pentru a dezbate și proiectele dumneavoastră.
Spuneți stop urii.
Știm că sunteți cumpărați de ruși și primiți bani pentru a disemina ura între minorități...
**Domnul Dumitru-Viorel Focșa**
**:**
Nu mai abera acolo!
## **Domnul Dan Tanasă:**
Situația este absolut halucinantă, absolut inacceptabilă. Există cazuri în care sunt monumente mai vechi, pentru care s-au obținut autorizații, chiar în județul Harghita, iar acum, pe nepusă masă, a apărut câte o hartă a Ungariei Mari pe aceste monumente. Există monumente care apar la tot felul de intersecții, se ridică cruci creștine, iar în mijlocul crucii nu stă Iisus Hristos, așa cum știam, nu, stă harta Ungariei Mari.
Am interpelat în repetate rânduri Ministerul Culturii și vă semnalez de la acest microfon, ca să știți și domniile-voastre ce se întâmplă în Transilvania.
Și vă rog frumos să înțelegeți că una este politica, una este coaliția de guvernare și alta sunt demnitatea și respectul reciproc.
Mulțumesc.
**Domnul Iulian Bulai**
**:**
Pe procedură!
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Pe procedură, îmi face semn domnul Bulai. Vă rog.
**Domnul Georgel Badiu**
**:**
Articolul din procedură!
Vă rog să indicați, la solicitarea...
Vă mulțumesc.
...colegilor din AUR...
## **Domnul Iulian Bulai:**
...în România. Terminați cu acest circ ieftin!
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Ce bine că ne-am mai animat!
Domnul Badiu.
Numai o secundă!
Cu tot...
Vă rog, la microfon.
## **Domnul Antonio Andrușceac:**
Noi știm că, în pofida a ceea ce cere Uniunea Europeană, Iulian Bulai ne-a obișnuit să fure curent.
Prietene, dar nu direct de la linia de înalte!
Dacă se mai întâmplă să faci o afirmație pe care nu poți să o susții, vom apela la legea pe care aici, în Parlament, am votat-o, da?
Până atunci, te rog, inițiază o lege prin care statul român... sau ceilalți colegi patrioți... să blocheze toate activele Rusiei din România până se recuperează valoarea tezaurului care nu ne-a mai fost înapoiat.
Să vă văd, patrioților!
## **O voce de la USR**
**:**
De ce n-o faceți voi? N-aveți dreptul sau ce?
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Mă derutați, domnule Badiu, pentru că apare domnul Tanasă. ## **Domnul Georgel Badiu**
**:**
Am apăsat pe buton.
Ați apăsat pe buton. Ultima intervenție, vă rog.
Da.
Mulțumesc.
Domnule președinte,
Vă rog, cu tot respectul, întotdeauna când se pune problema de a da o replică sau a avea o intervenție pe procedură, vă rog, haideți să ne obișnuim să indicăm și un articol. Pentru că se abuzează de această așa-zis procedură și n-are nicio legătură cu procedura în sine.
Mulțumesc frumos.
Vă mulțumesc.
Domnule Badiu, am să țin minte, pentru că am, așa, o vagă impresie că 80% din intervențiile pe procedură au venit inclusiv de la colegi de-ai dumneavoastră.
Legea rămâne la votul final.
18. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2019 privind unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019; PL-x 123/2019; procedură de urgență.
Comisia juridică.
Sau doriți să interveniți?
Vă rog să interveniți, în calitate de inițiator.
vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,
Ordonanța de urgență în cauză și-a produs efectele cu prilejul alegerilor europarlamentare din anul 2019, textul acesteia vizând exclusiv respectiva consultare electorală.
Prin urmare, AEP susține adoptarea prezentului proiect de lege în forma adoptată de Senat, care nu a adus modificări textului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2019.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Comisia juridică, vă rog, raportul. Doamna Oteșanu, cu cel mai mare drag. Vă rog, aveți microfonul.
Raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2019 privind unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere, pe fond, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2019 privind unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019, trimis cu adresa PL-x 123 din martie 2019.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Proiectul de lege are ca obiect reglementarea unor măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019. Astfel, demersul legislativ conține, printre altele, dispoziții referitoare la implementarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, la finanțarea campaniei electorale, precum și dispoziții referitoare la cheltuielile pentru organizarea și desfășurarea alegerilor.
S-a primit aviz favorabil – de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, de la Comisia pentru drepturile omului, de la Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, de la Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, de la Comisia pentru buget, finanțe și de la Comisia pentru muncă și protecție socială.
Mulțumesc.
Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.
## Stimați colegi,
Revenim la poziția 6 pe ordinea de zi, și anume Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2019 privind acordarea unor facilități fiscale și pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2018 pentru adoptarea unor măsuri bugetare și pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 302/2019.
Suntem în procedură de urgență.
Și dacă inițiatorul...? Nu.
Comisia pentru buget, Comisia pentru muncă sau Comisia pentru agricultură, vă rog, raportul comun suplimentar.
Domnule Huțucă, în lipsa altor doritori, vă rog.
Și vă rog să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Raport comun suplimentar asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2019 privind acordarea unor facilități fiscale și pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2018 pentru adoptarea unor măsuri bugetare și pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea unei derogări de la prevederile art. V din OUG nr. 89/2018, conform cărora termenul de plată al sumelor stabilite prin deciziile de impunere anuală pentru definitivarea contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice, pentru perioada 2014–2017, este de 30 iunie 2019, prin reglementarea unui termen de plată de 120 de zile, în funcție de data comunicării deciziei.
Este vizată reglementarea anulării contribuției individuale de asigurări sociale de sănătate, precum și a accesoriilor fiscale aferente acesteia, stabilite prin decizii de impunere, în cazul persoanelor pentru care baza de calcul a fost întregită la nivelul salariului de bază minim brut pe țară sau, după caz, la valoarea a 12 salarii de bază minime brute pe țară, pentru perioada 1 iulie 2015 – 31 decembrie 2017.
Totodată, se dorește suplimentarea bugetului fondului de mediu pentru restituirea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, a taxei de poluare, a taxei pentru emisiile poluante și a timbrului de mediu pentru autovehicule.
În același timp este vizată și reducerea cotei TVA de la 9% la 5% pentru livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, eco, tradiționale, autorizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Vă rog să vă pregătiți cartelele.
Vot, timp de dezbateri – 3 minute.
Vot, vă rog.
145 de voturi pentru, 5 abțineri, un vot contra. Adoptat.
Dezbateri generale, domnul Silviu Vexler, deputat al minorităților naționale.
Vă rog.
Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.
O eroare materială pe care am sesizat-o și trebuie corectată, respectiv la amendamentul de la nr. crt. 9 din raportul comun al celor trei comisii, pentru corectarea unei erori materiale, noțiunea de definit „locuințe care în data livrării pot fi locuite ca atare” se va înlocui cu sintagma „locuințe care în momentul livrării pot fi locuite ca atare”, pentru corelare cu prevederile art. 291 alin. (3) lit. c) pct. 3 din Codul fiscal.
Mulțumesc.
## Și eu vă mulțumesc.
Rog stafful tehnic să ia act de îndreptarea erorii materiale. Există înscrieri la cuvânt din partea grupurilor parlamentare?
Nu.
Trecem la dezbaterea pe articole.
- Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.
Dacă de la art. 1 la art. 14 există obiecții sau comentarii? Nu.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
19. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2022 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat pentru compensarea pierderilor suferite ca urmare a pandemiei de COVID-19 de către Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” – S.A.; PL-x 229/2022; procedură de urgență.
Inițiatorul, vă rog.
## **Domnul Gábor Sándor** – _secretar de stat_
_în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**
## Mulțumim, domnule președinte de ședință.
Ordonanța are ca obiect acordarea unui ajutor de stat pentru compensarea pierderilor suferite ca urmare a pandemiei de COVID-19 de către Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători, sub forma majorării capitalului acesteia, în valoare de 210.346 mii lei, reprezentând echivalentul sumei de 43,63 milioane de euro, care au fost utilizați pentru finanțarea rezultatului negativ din activitatea de exploatare estimat pentru perioada aprilie 2020 – august 2020, astfel cum a fost autorizat prin decizia Comisiei Europene.
În ceea ce privește plățile, ele au fost efectuate ca atare, conform deciziei Comisiei Europene, până la data de 30 iunie 2022.
Și eu vă mulțumesc. Domnul Botez, Grupul USR, dezbateri generale. Vă rog.
Și îl rog pe domnul Ciubuc să vină din spate mai în față...
Raportul.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
...că urmează.
A, scuze, o secundă!
Comisia pentru buget, Comisia pentru transporturi sau Comisia pentru politică economică, raportul.
Vă rog, domnule Dunava.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru transporturi și infrastructură și Comisia pentru politică economică au fost sesizate spre dezbatere în fond cu proiectul de lege.
Camera Deputaților este Camera decizională. Proiectul a fost adoptat de Senat.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2022 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat pentru compensarea pierderilor suferite ca urmare a pandemiei de COVID-19 de către Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” – S.A., în forma adoptată de Senat.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.
Mulțumesc.
Reluăm procedura.
Domnule Botez, te rog.
Cu aceeași rugăminte pentru domnul Ciubuc, să vină mai în față.
Vă rog, domnule Botez.
## **Domnul Mihai-Cătălin Botez:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
În comisie am votat pentru acest ajutor pe care să-l acordăm CFR Călători.
USR va vota pentru acest proiect. Trebuie însă să atragem atenția asupra faptului că CFR Călători se află într-o situație foarte dificilă și pare că nu există nici măcar vreo viziune despre cum am putea ieși de aici. S-au pierdut și se pierd în continuare fonduri pentru achiziția de material rulant
și pare că angajații își pierd răbdarea, încep să își caute de lucru în altă parte.
CFR Călători – o companie de stat atât de importantă și strategică pentru România, dar lăsată de izbeliște. Ar trebui să avem grijă de ea.
Și mai ales partidele care sunt acum la guvernare vorbesc întotdeauna despre companii strategice, despre cum statul ar trebui să se implice.
Prin Guvern ar trebui să vă implicați și să puneți CFR Călători pe picioare, pentru că suntem în al doisprezecelea ceas.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Înțeleg că a fost o greșeală tactilă de la domnul Ciubuc. Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.
20. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Republica Portugheză privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la București la 19 mai 2022; PL-x 451/2022.
Comisia pentru apărare, raportul.
Vă rog, domnule Leoreanu.
Da.
Mulțumesc, domnule președinte.
Raport asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Republica Portugheză privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la București la 19 mai 2022
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru ratificarea acordului dintre România și Republica Portugheză.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului dintre România și Republica Portugheză privind cooperarea în domeniul apărării. Acordul are ca scop promovarea cooperării în domeniul apărării între cele două state, în concordanță cu legislațiile naționale și cu obligațiile internaționale asumate de către acestea pe baza principiilor egalității, reciprocității și interesului reciproc, și conține prevederi referitoare la scop, domenii de cooperare și formele acesteia, autoritățile competente ale părților, protecția informațiilor clasificate schimbate, aspecte financiare și legale, soluționarea disputelor și prevederi finale.
Principalele domenii de cooperare în domeniul apărării, potrivit acordului, sunt: managementul și planificarea apărării, participarea la exerciții militare bilaterale și multinaționale, apărare cibernetică și contracararea războiului de tip hibrid, instruirea și educația personalului civil și militar, managementul crizelor, operații de menținere a păcii și umanitare, logistică, schimb de informații în domeniul apărării, industrii și tehnologii de apărare și echipament militar, cercetare și dezvoltare, geografie militară, geodezie, topografie, informații geospațiale și meteorologie, legislație militară, controlul armamentelor și dezarmare, probleme de mediu, problematică de gen și rolul femeilor în Forțele Armate, medicină militară, istorie militară și publicații, activități culturale, sportive și sociale.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
## Și eu vă mulțumesc.
Nefiind intervenții, nici amendamente, proiectul rămâne
## la...
Scuze, domnule general Chelaru, vă rog. Vă rog.
fiecăreia dintre aceste legi – pentru că știu că urmează și altele – să fie în beneficiul statului român.
Cunoaștem – inclusiv Portugalia fiind una dintre donatoarele, vorba vine, ale avioanelor F-16; ne-am bucurat că au dat dovadă de fairplay și foarte multă sinceritate în punerea la dispoziția statului român a acestor nave de luptă aeriene.
Și doresc ca pe mai departe, de la această tribună, să atenționăm factorii de răspundere să nu se gândească doar la beneficiul de imagine personală, ci la finalitatea creșterii puterii de luptă și de operaționalizare a armatei române, fie că este în domeniul naval, aerian sau chiar cel terestru.
Acesta a fost obiectul intervenției mele.
Mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
Proiectul rămâne la votul final.
Stimați colegi, vă dau întâlnire peste o jumătate de oră, la sesiunea de vot final.
Declar ședința închisă.
## PAUZĂ
## * * DUPĂ PAUZĂ
## Stimați colegi,
Am rugămintea să vă ocupați locurile, să putem începe sesiunea de vot final.
Vă rog să vă pregătiți cartelele.
Vom începe cu un vot de verificare a cvorumului. Vot, vă rog. 224 de colegi.
Suntem în cvorum.
Liderii de grup, este în regulă?
Da.
Capitolul I. Legi ordinare. Adoptări.
## Mulțumesc, domnule președinte.
## Distinși colegi,
Această lege este o continuitate a politicii consolidate militare a statului român de a realiza acele punți de cooperare în interiorul atât al spațiului euroatlantic, cât și al Uniunii Europene însăși.
Am dezbătut acest lucru în Comisia pentru apărare. Observațiile noastre au fost pertinente. Și în acest sens aduc doar în discuție necesitatea abordării, din perspectiva atât a politicii externe, cât și a politicii militare, a unei substanțializări a interiorului acestor legi.
Înțelegem că avem la bază acele principii de cooperare militară, dar și în domenii conexe. Mi-aș dori ca finalitatea
1. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului privind spațiul aerian comun dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Armenia, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 15 noiembrie 2021; PL-x 446/2022.
Vot, vă rog.
Cu 250 de voturi pentru, adoptat.
2. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului privind transportul aerian dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Statul Qatar, pe de altă parte, semnat la Luxemburg la 18 octombrie 2021; PL-x 445/2022.
## Vot, vă rog.
Cu 248 de voturi pentru, adoptat.
3. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului privind
spațiul aerian comun dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte, semnat la Kiev la 12 octombrie 2021; PL-x 444/2022. Vot, vă rog.
Cu 251 de voturi pentru, un vot contra și 3 abțineri, adoptat.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#2653164. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2022 privind unele măsuri bugetare destinate organizării și desfășurării celei de-a 21-a ediții a Conferinței Plenipotențiarilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor la București, în perioada 26 septembrie – 14 octombrie 2022; PL-x 276/2022.
Vot, vă rog.
Cu 219 voturi pentru, 7 contra și 26 de abțineri, adoptat.
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
1 discurs
<chair narration>
#2657205. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 181/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene; PL-x 21/2021.
Vot, vă rog.
Cu 251 de voturi pentru, 5 abțineri, adoptat.
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
1 discurs
<chair narration>
#2660176. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2022 privind unele măsuri pentru asigurarea sălii principale de conferință necesară pentru organizarea și desfășurarea celei de-a 21-a ediții a Conferinței Plenipotențiarilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor la București, în perioada 26 septembrie – 14 octombrie 2022; PL-x 393/2022.
Vot, vă rog.
Cu 217 voturi pentru, 5 contra și 31 de abțineri, adoptat.
· Dezbatere proiect de lege
24 de discursuri
Mulțumesc, domnule Brian Cristian.
Domnule președinte, vă rog să-mi dați voie să finalizez.
Vă rog să finalizați!
Spun în acest moment ceea ce gândesc toți colegii dumneavoastră de la PNL și PSD și n-au curajul s-o spună de la tribună.
Domnul ministru a absentat de la două întâlniri ale Comisiei pentru strategia pe sport și, cel mai grav, domnul ministru, din păcate...
Cu 237 de voturi pentru, 18 abțineri, adoptat.
Domnul Brian Cristian, vă rog, explicarea votului.
Evident că Grupul USR a votat acest proiect de lege, pentru că, indiferent de guvernare, ne vom bate să aducem cât mai multe fonduri spre sportul din România, indiferent prin ce metode.
Dar, din păcate, am văzut că în acest proiect, pe care l-am avut la comisie în cinci ședințe și oricât am încercat să-l facem să fie într-o formă bună, am văzut lipsa de viziune și dezorganizarea coaliției când vine vorba de sportul din România.
Se spune că pentru corabia care nu știe spre ce port se îndreaptă niciun vânt nu este favorabil. Și evident că aici vorbim despre mult anunțata strategie națională pentru sport, strategie care a întârziat un an de zile.
Dar haideți să vedem cum a fost elaborată această strategie cu care se laudă coaliția de guvernare și mai ales ministrul Novák!
Ministerul Sportului a cumpărat în data de 30 iulie 2021, prin achiziție directă, servicii de cercetare, fundamentarea procesului de documentare și cercetare în sport de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, pentru care a plătit 131.900 lei.
Ultima propoziție, domnule Brian Cristian, vă rog!
...absentează și de la nivel european. Domnul ministru nu merge la întâlnirile consiliilor de miniștri de la Consiliul European!
Dacă comparăm sportul din România cu o corabie putem spune că avem un căpitan care stă pe plajă și care bea rom!
Mulțumesc, domnule Brian Cristian. A trecut tot timpul!
Și cred că este momentul să-l trezim pe domnul căpitan din beție...
Mulțumesc, domnule Brian Cristian!
## **Domnul Brian Cristian:**
...că avem o corabie care se îndreaptă spre stânci. Mulțumesc.
Domnule Simonis, vă rog.
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
Înțeleg că USR-ul se zbate să facă foarte multe lucruri pentru sport, înțeleg că ați votat inițiativa, înțeleg că sunt ceva probleme prin coaliție, însă vreau să vă spun faptul că această inițiativă a fost semnată exclusiv de parlamentari, deputați și senatori ai PSD, să știți!
Mulțumesc. Domnul Csoma Botond, Grupul UDMR. Vă rog.
## Stimați colegi,
Noi suntem de acord să avem o discuție pe acest aspect, dar cred că colegul nostru nu și-a explicat votul, ci a făcut o declarație politică și nu înțeleg care e problema dacă în acest proces au fost implicați specialiștii de la UBB. Chiar dânsul a spus că sunt foarte buni acești specialiști. Care e problema? Faceți declarații politice la „declarații politice”, nu la explicarea votului!
## Mulțumesc.
Sunt total de acord cu dumneavoastră. Domnul Avrămescu, Grupul PNL.
## **Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:**
Înainte să acuzăm, haideți să nu uităm cine refuză să cheme ministrul sportului în comisie, la solicitarea noastră de o jumătate de an, și de ce până acum nu s-a luat în discuție tema Strategiei naționale de sport, pentru că am solicitat-o în ultimele ședințe la care am participat.
Așa că, dragi colegi, haideți să lăsăm ipocrizia și demagogia pentru alții!
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
## Mulțumesc.
Domnule Tudor, vă reamintesc, la explicarea votului un singur coleg de grup.
Domnule Tudor Pop! Nu vă dau cuvântul, domnule Tudor Pop! Nu există procedură la votul final, vă rog! Domnul Dan Tanasă, Grupul AUR.
## **Domnul Dan Tanasă:**
## Mulțumesc frumos, domnule președinte.
Vreau doar să subliniez ipocrizia, fățărnicia colegilor de la USR, care nu au dorit să semneze o moțiune pe care noi am inițiat-o și le-am pus-o în vedere împotriva ministrului Novák. Domnul ministru Novák a fost un sportiv respectabil, îl respectăm pe sportivul Eduard Novák, însă ca ministru este doar o coadă de topor a Ungariei și un incompetent.
Vă rog, colegii de la USR, sunteți pur și simplu niște ipocriți, da? Când ați avut ocazia să-l îndepărtați, să depuneți o moțiune simplă, ați fugit mâncând pământul.
Mulțumesc.
Domnul Manea, din partea deputaților aparținând minorităților naționale.
Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Acest proiect de lege nu este despre ministrul sportului Novák, nu este despre strategia în domeniul sportului, ci pur și simplu este un proiect de lege foarte bun, într-adevăr, inițiat de către colegii noștri social-democrați – pe această cale doresc să-i felicit –, un proiect foarte bun prin care zeci de mii de copii care practică sportul de performanță, tineri și juniori, vor beneficia lunar de un tichet de sportiv, în cuantum de 50 de lei.
Pare puțin, dar eu cred că este un pas extrem de important pentru încurajarea practicării sportului în rândul copiilor. Despre asta este vorba.
Mulțumesc.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
## Și eu vă mulțumesc.
Înainte de a trece mai departe, dați-mi voie să remarc numeroasa prezență și să-i și salut pe unii dintre locuitorii comunei Matca, județul Galați, aflați la balcoane.
Vă mulțumim că ne faceți cu mâna!
Bine ați venit în Parlamentul României!
Mergem mai departe.
· other
19 discursuri
## Stimați colegi,
Grupul AUR s-a abținut de la acest vot, pentru că am văzut că în ultima vreme Legea nr. 82/1992 este călcată în picioare și se intenționează secretizarea tuturor acțiunilor de scoatere din rezervele statului a diverselor cantități, în ultima vreme, de combustibil și de gaz și înstrăinarea lor nu către unele companii care ar avea nevoie să-și dezvolte activitatea sau să-și susțină activitatea în statul român, ci, ce să vedeți?, către norocoasa firmă OMV, de fapt către statul austriac, care deține peste 51% din acționariatul acestei firme.
Vrem să știm cum rezervele statului român, rezerve strategice, ajung pe mâna unor state străine, care le comercializează în folosul lor, iar noi suntem obligați prin lege ca în termen de maximum 30 de zile să reînnoim aceste rezerve la prețul actual.
Gândiți-vă mai bine care este scopul și ce ne propunem prin aceste rezerve ale statului român! Pentru că în lege se prevede clar felul în care acestea pot fi deținute, pot fi înmagazinate, pot fi înstrăinate, iar ceea ce se întâmplă acum este o subminare a rezervelor de stat și a suveranității noastre în cazul unui pericol de natura celor prevăzute în Legea nr. 82/1992.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Mulțumesc.
Domnule Pop, doriți la acest punct sau să mă păcăliți și să vă referiți la precedentul?
## **Domnul Rareș-Tudor Pop**
**:**
Exact!
Dacă o faceți, să știți că nu vă las să continuați! Vă rog.
## **Domnul Rareș-Tudor Pop:**
Sunteți pregătiți, da? Deci, domnule deputat Avrămescu...
Stimate coleg!
...domnul ministru Novák are invitație la Comisia pentru tineret de peste două luni. A refuzat două invitații...
Din respect, vă las să terminați propoziția...
Vă mulțumesc.
...dar am presupus că așa veți face.
## **Domnul Rareș-Tudor Pop:**
Așa este!
Domnul Novák a refuzat alte două dezbateri la Senat, la invitația colegului Bogdan Matei...
Mulțumesc, domnule Tudor!
Puteți să-l invitați pe domnul Avrămescu la o cafea și să-i explicați aceste lucruri.
Mulțumesc.
## **Domnul Rareș-Tudor Pop:**
...iar domnul ministru Novák are invitație la Comisia pentru tineret și sport pentru a dezbate strategia, săptămâna viitoare.
Mulțumesc. Domnul Salan Viorel, Grupul PSD. Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Am dorit neapărat să iau cuvântul în final, la explicarea votului, dat fiind faptul că și media, dar văd că și antevorbitori de-ai mei confundă unele noțiuni. Pentru că acest proiect de lege conține măsuri care să prevină disfuncționalități cu efecte negative în derularea activităților de administrare a stocurilor rezervelor de stat și mobilizarea capacităților de intervenție în situații de urgență civilă, în scopul gestionării optime a crizelor.
S-a impus astfel necesitatea unei reglementări uniforme, care să instituie norme clare referitoare la asigurarea finanțării acțiunilor de gestionare a crizelor și de reacție rapidă.
Din acest punct de vedere, grupul nostru parlamentar a votat pentru acest proiect de lege. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Doamna Alexandru Victoria-Violeta, deputați neafiliați. Vă rog.
O, nici vorbă! Nu mă simt deloc liniștită cu acest proiect de lege pe care tocmai l-ați votat, pentru că asta îmi dă sentimentul că, în loc să fim pregătiți în orice moment, în orice moment apare o situație de urgență, și anume stocurile noastre să fie puse la punct, iar rezervele naționale să se organizeze, să-și planifice achizițiile pe procedurile normale, astfel încât, repet, stocurile să fie acolo pentru orice situație, noi, de fapt, încurajăm improvizația și lăsăm la nivelul rezervelor naționale o procedură simplificată, adică îi împingem să facă pe ultima sută de metri o procedură ca să umple ceea ce în mod normal ar fi trebuit să fie acolo, dacă suntem un stat serios.
Ceea ce ați votat acum mă neliniștește, în niciun caz nu mă liniștește.
Ceea ce ați dorit să propuneți sub aspectul protejării oamenilor dă un sentiment de neliniște celor care își imaginează și care își doresc ca rezervele naționale să fie puse la punct pentru orice situație de criză, pe care, de altminteri, n-o definiți în proiectul pe care tocmai l-ați propus la vot. Deci de aceea ne-am abținut.
Undeva ne transmiteți neseriozitate și improvizație, în loc să ne spuneți că suntem în siguranță pentru orice moment, prin niște achiziții planificate din timp, completate rezervele atunci când este cazul, pentru orice situație care apare în statul român.
Mulțumesc.
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
1 discurs
<chair narration>
#2787529. Legea pentru modificarea și completarea Legii monumentelor de for public nr. 120/2006, reexaminată la cererea Președintelui României; PL-x 562/2020/2022.
Vot, vă rog.
Cu 245 de voturi pentru și 12 abțineri, adoptată. 10. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2019 privind acordarea unor facilități fiscale și pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2018 pentru adoptarea unor măsuri bugetare și pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 302/2019.
Vot, vă rog.
Cu 204 voturi pentru, unu contra, 47 de abțineri, adoptat.
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
10 discursuri
Grupul AUR a votat pentru a mai acorda și de această dată un ajutor celor de la CFR.
Nu vrem să dispară încă un operator important de transport al statului român, însă suntem nemulțumiți de modul în care ani de-a rândul conducerea CFR consideră să managerieze acești bani și să prezinte un plan de redresare a acestei companii. Am vorbit în Comisia pentru buget. Cred că, dacă nu se vor prezenta în viitor cu un plan de redresare care să ne convingă, nu vom mai vota fonduri pentru a-i ține cu masca de oxigen pe figură, în condițiile în care pe ei nu îi interesează să-și facă compania să devină rentabilă.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
## Mulțumesc.
12. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Republica Portugheză privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la București la 19 mai 2022; PL-x 451/2022.
Vot · Respins
Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2022 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat pentru compensarea pierderilor suferite ca urmare a pandemiei de COVID-19 de către Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” – S.A. (PL-x 229/2022; rămas pentru votul final)
Explicarea votului, doamna Neagu Denisa-Elena. Vă rog.
Rectific. Propunerea de respingere a fost adoptată. Nu vă bucurați așa tare, colegi de USR!
Vă rog, doamna Neagu!
## **Doamna Denisa-Elena Neagu:**
USR a susținut mereu că aceste instituții-fantomă trebuie desființate. De aceea USR a votat astăzi pentru desființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, împotriva raportului de respingere dat de majoritatea parlamentară.
Tot astăzi, AUR spune că este împotriva sinecurilor.
Vă reamintesc că la proiectul pentru desființarea Academiei Oamenilor de Știință din România ați votat cot la cot cu PSD, PNL și UDMR, împotriva desființării.
Toate aceste așa-zise instituții sunt doar o sugativă din bani publici care finanțează buzunarele potrivite, fără a aduce un beneficiu cetățenilor.
Vă reamintesc că suntem în plină criză economică, dragi colegi!
Doamna Mitrea Dumitrina, Grupul AUR, vă rog, explicarea votului.
Vă rog, stimată doamnă.
## **Doamna Dumitrina Mitrea:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Țin să le amintesc colegilor de la USR, în special colegului de la Neamț, care se bate foarte tare, e mai mult deputat de București decât deputat de Neamț. Nu l-am văzut nici măcar o secundă să ia atitudine în ceea ce privește monumentele din județul Neamț, nu am văzut să ia atitudine când s-a desființat biroul lui Kogălniceanu de la TârguNeamț, nu l-am văzut nici la podul de la Luțca, nici la Perla Invest, nu-l văd pe nicăieri în Neamț, de aceea nu văd...
Probabil că nevenirea colegilor mei de la AUR în comisia dumneavoastră, domnule coleg, este pentru că dumneavoastră nu spuneți nimic ce ar putea fi interesant pentru țară și pentru monumentele istorice, și pentru cultură.
Mulțumesc.
## Și eu vă mulțumesc.
Nu o să intervenim în această mică răfuială locală.
II. Legi organice. Adoptări.
14. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală; PL-x 485/2022.
Vot, vă rog.
Cu 251 de voturi pentru, o abținere, adoptat.
15. Proiectul de lege pentru completarea art. 2 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, precum și a Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative; PL-x 493/2022.
Vot, vă rog.
Cu 187 de voturi pentru, 63 de abțineri, adoptat.
52 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/16.XI.2022
16. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe; Pl-x 386/2022.
Vot, vă rog.
Cu 196 de voturi pentru, 7 contra, 50 de abțineri, adoptată.
17. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2019 privind unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019; PL-x 123/2019.
Vot, vă rog.
Cu 245 de voturi pentru, 6 abțineri, adoptat.
Capitolul II. Legi organice. Respingeri.
18. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 343/2022. Vot, vă rog.
Cu 172 de voturi pentru, 75 contra, 5 abțineri, propunerea de respingere a fost adoptată.
Domnule Miftode, vă rog, explicarea votului.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
USR a votat împotriva respingerii acestui proiect, cum ar fi trebuit să voteze oricine a trecut prin sistemul de învățământ românesc, acela în care numiții se schimbă odată cu aleșii.
Când se schimbă majoritatea parlamentară se schimbă și inspectorii, apoi se schimbă directorii, pentru că de foarte multe ori criteriul real după care sunt înscăunați este apartenența politică.
Propunerea era simplă: inspectorii și directorii să rămână simpli membri de partide, să nu fie în conducerea organizațiilor teritoriale de partide la niciun nivel, să se concentreze pe o singură activitate – sau în politică, sau în educație.
Ați ales azi ca politica să sufoce în continuare învățământul! Păcat!
## Doamnelor și domnilor,
Vă informez că, în conformitate cu art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, astăzi s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi adoptate în procedură de urgență:
1. Legea privind stabilirea cadrului organizatoric în scopul operaționalizării la nivel național a Sistemului de intrare/ieșire și a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile; PL-x 185/2022;
2. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2019 privind acordarea unor facilități fiscale și pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2018 pentru adoptarea unor măsuri bugetare și pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 302/2019.
Termenul pentru sesizare este de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență, de la data depunerii, astăzi, 26 octombrie 2022.
Termenul se calculează luând în considerare ziua anunțului, adică data de astăzi, 26 octombrie 2022.
Declar ședința închisă.
Rog membrii Biroului permanent să vină pentru ședință. Mulțumesc.
## _Ședința s-a încheiat la ora 12.07._
**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/
&JUYEJT|451372]
Vă mulțumesc.
Și multă sănătate tuturor!
Daniel Toda, deputat de Timiș.
De aceea, trebuie să fim responsabili atunci când facem astfel de propuneri, pentru că pensionarii vor să știe ceea ce se poate face cu adevărat pentru protejarea puterii lor de cumpărare în această perioadă economică extrem de dificilă.
Vă mulțumesc.
Dan-Constantin Șlincu, deputat al PSD, Botoșani.
Din punctul meu de vedere, cred că ar trebui să ne raportăm la datele concrete pe care le avem până la momentul stabilirii salariului minim pentru anul viitor. Astfel, dacă ne uităm la datele disponibile privind evoluția salariilor, se estimează un salariu mediu brut pentru anul 2022 de circa 6.167 de lei.
Iar dacă aplicăm cota de 50% propusă în directiva europeană vom obține un salariu minim brut de 3.084 de lei, care ar putea fi implementat cu începere de la 1 ianuarie 2023.
Este o propunere care ar putea să stea la baza actului normativ prin care transpunem directiva europeană în legislația noastră. Și, dacă ne uităm cu atenție, este doar puțin mai mult față de propunerea pe care PSD o formulase încă de la finalul lunii august și care, potrivit calculelor noastre, este sustenabilă din punct de vedere economic, nu are impact negativ asupra bugetului de stat și este absolut necesară pentru a preveni exodul forței de muncă din România, în contextul inflației globale pe care o traversăm.
Și aș remarca, în încheiere, că aceste calcule propuse de PSD pentru salariul minim au fost validate din nou de viziunea Uniunii Europene, la fel cum s-a întâmplat și cu celelalte propuneri, cum ar fi, de exemplu, plafonarea prețurilor la energie și gaze naturale.
Vă mulțumesc.
Deputat Mirela Adomnicăi, Grupul parlamentar al PSD.
„Quiet quitting” este o reacție morală la o nedreptate socială. Angajații reconfigurează granițe între timpul de lucru
și timpul personal – e o cale de a reduce insatisfacția față de supraefortul neremunerat și frustrarea de a rămâne în urmă cu propria viață. E dovada clară a capitalismului care accelerează inegalitățile sociale și a dificultăților guvernamentale de a întreține o societate echitabilă.
Dezvoltarea capitalului uman este, pentru statul român, o narațiune electorală, nicidecum o sarcină continuă, reală. În același timp, a da vina pe mileniali că nu acceptă un tratament de lucru similar seniorilor generației trecute e o prejudecată. Nici condițiile de muncă nu mai sunt aceleași, așadar, reacțiile la valoarea muncii sunt, generațional, distinct întemeiate. Și poate tocmai de aceea, când vine vorba despre muncă, unu din trei mileniali caută, mai degrabă, politici întemeiate în paradigma social-democrată. Poate tocmai această statistică vă va face să vă gândiți de două ori înainte de a veni la job dacă nu cumva noi, cei responsabili pentru a schimba condițiile ecosistemelor de muncă, am renunțat silențios la a mai face ceva în acest sens.
Mulțumesc.
Mai mult decât atât, separat de acordul de parteneriat, România a transmis Comisiei Europene cele 16 programe operaționale legate de Politica de coeziune și primul, aprobat deja în luna august, este Programul operațional Asistență tehnică. Celelalte programe depuse, precum Programul de transport, cel de dezvoltare durabilă, Programul incluziune și demnitate socială, Programul educație și ocupare, cel de sănătate, Programul creștere inteligentă, digitalizare și instrumente financiare și, în cele din urmă, Programul de tranziție justă au primit observații din partea structurilor comisiei și se află în analiză și revizuire, obiectivul principal fiind acela de a obține aprobarea acestora până la sfârșitul anului în curs.
Astfel, pentru actualul exercițiu financiar, politica de coeziune va susține mai ales investițiile publice aferente obiectivelor de tranziție ecologică și digitală, „O Europă mai inteligentă, mai ecologică, mai conectată, mai socială”, „O Europă mai aproape de cetățeni”, prin sprijinirea proiectelor de investiții ce își asumă dezvoltarea și modernizarea domeniilor de o importanță majoră națională. Mulțumesc.
Dar nu e vorba doar de dezinteresul hoțului care vede lacăt greu la poartă. E și multă incompetență. Au umplut administrația publică de rețele de incompetenți, de sinecuriști de partid, care nu știu pe ce lume sunt, incapabili să gestioneze un proiect, fără cea mai vagă urmă de profesionalism.
În unele cazuri, firmele care au câștigat licitația și-au bătut joc de proiect. De ce? Fiindcă multe dintre firmele abonate la bani publici, la contracte cu statul sunt doar sugative de bani publici și nu știu cum să facă un proiect pe bune.
Și asta nu e tot. După ce au lăsat Ploieștiul fără apă caldă, după ce au lăsat Ploieștiul fără căldură, după ce și-au bătut joc de fonduri europene de peste 50 de milioane de euro, acum au pus ochii pe transportul public din Ploiești. Și au votat în consiliul județean aceeași combinație care a distrus serviciile de termie și serviciile de colectare a gunoiului: o asociere în care soarta și banii ploieștenilor sunt la cheremul baronilor din fruntea județului.
Dragi ploieșteni,
- Hai să scăpăm de hoți și de incompetenți în 2024! Hai să
- scăpăm de PSD și PNL!
Mulțumesc frumos.
Reformați pensiile speciale! Nu o spune doar USR, o spune acum și Banca Mondială.
„Specialii” nu se vor mai putea pensiona înaintea altora. Trebuie să muncească și ei la fel ca toți românii.
Nicio pensie specială nu trebuie să fie mai mare decât salariul câștigat în perioada de activitate.
Timp de 32 de ani, PSD, PNL și UDMR au susținut acest sistem inegal de pensii. Este momentul unei schimbări radicale.
Din 2023, românii „ne-speciali” ar putea avea pensii cu 27% mai mari. Nu-i mai mințiți pe români și respectați PNRR!
În cadrul proiectelor de lege o poziție proeminentă este acordată unor valori curente pe piața ideologică globală, precum: diversitatea, echitatea, incluziunea. Ele au fost folosite în Vest pentru a descompune sistemele de învățământ public din țările avansate, nu pentru a le consolida sau îmbunătăți. Totodată, aceste concepte sunt
folosite în sistemele de educație din Vest pentru a justifica discriminarea populației albe, a bărbaților și a femeilor, a creștinilor, a copiilor extrem de buni la învățătură, în folosul unor categorii declarate de către experți ca fiind categorii sau minorități dezavantajate.
Un exemplu asupra modului cum aceste așa-zise valori sunt puse în circulație și la noi, în sistemul de educație, îl reprezintă recomandarea recentă pe care au făcut-o inspectoratele școlare județene către unitățile din învățământul preuniversitar referitoare la posibilitatea consultării și utilizării de către cadrele didactice, la orele de consiliere și orientare, și nu numai, a Manualului pentru predarea și integrarea la clasă a egalității de gen, aceasta venind la sugestia Coaliției pentru Egalitate de Gen. Manualul este structurat în cinci capitole și cuprinde aspecte teoretice despre stereotipii și prejudecăți de gen. De asemenea, conține și o analiză a programelor școlare care se pretează la introducerea elementelor de egalitate de gen, și anume: consiliere și dezvoltare personală, limba și literatura română, istorie, educație socială, logică, psihologie, economie.
Atunci când se referă la conceptul de egalitate de gen, în sens larg, aceasta include și persoanele cu o identitate de gen minoritară, persoanele transgender și persoanele nonbinare, dar și unele persoane din rândul comunității LGBTQ. Identitatea de gen este definită ca o experiență personală, subiectivă și adânc înrădăcinată a unei persoane cu privire la genul ei, care poate corespunde sau nu sexului de la naștere. Observăm astfel cum o ideologie utopică egalitaristă este transpusă și în rândul sexualității, în beneficiul unei pseudoelite ce urmărește consolidarea puterii pentru a lovi în familie, școală, biserică și națiune.
De aceea, partidul AUR se va opune adoptării noilor proiecte de legi ale educației.
Cristian Ivănuță, deputat AUR de Iași.
Cu acest prilej, tinerii membri ai ansamblului „Karaševska Zora”, precum și membrii seniori au prezentat un spectacol folcloric de excepție, marcând astfel 30 de ani de la înființare.
În cei 30 de ani de la înființare, ansamblul s-a făcut remarcat atât în țară, cât și în străinătate, prin spectacolele de înaltă ținută, prin autenticitatea costumelor populare prezentate, dar și a dansurilor autentice carașovenești.
Evenimentul festiv s-a încheiat cu un concert extraordinar susținut de către membrii celebrului grup de muzică „Emanuel Band” din Republica Croația.
Uniunea Croaților din România a fost, este și va fi în continuare principalul promotor și păstrător al identității etnice a croaților din România, având ca scop păstrarea identității etnice în toate formele ei de manifestare.
Doresc să mulțumesc în mod special, pe această cale, tuturor participanților la această aniversare, conducerii Uniunii, membrilor onorifici și membrilor Uniunii, colegilor mei din Parlamentul României, reprezentanților instituțiilor județene, locale, comunității croate, bisericii, oficialităților din Republica Croația și, nu în ultimul rând, statului român, DRI-ului, România fiind un exemplu și un model de conviețuire armonioasă demn de urmat chiar și pentru Uniunea Europeană.
Vă doresc multă sănătate, realizări frumoase și pace sufletească! _Nihil sine Deo!_
La mulți ani, „Karaševska Zora”! La mulți ani, Uniunea Croaților din România! La mulți ani comunității croate! _Sretan rođendan_ !
Vă mulțumesc.
Deputat al Uniunii Croaților din România Ghera GiureciSlobodan.
Voi continua să mă implic pentru a facilita acest proces, bazându-mă pe lecțiile învățate din proiectele anterioare. Una dintre cele mai importante lecții pe care le-am învățat este importanța colaborării strânse cu vecinii noștri în formă continuată. Sper sincer că dialogul nostru permanent va contribui nu numai la întărirea legăturilor economice, ci va promova și o prietenie de durată între cele două țări. Marian Mina, deputat al PSD Giurgiu.
România a securizat granițele Uniunii Europene și a pus umărul, în această perioadă grea, de când a început războiul
Rusiei împotriva Ucrainei. Am fost și suntem solidari cu vecinii noștri, le-am deschis casa noastră și suntem ospitalieri cu ei.
România nu este o țară a atentatelor, ci este o țară sigură, unde domnește legea. Noi nu exportăm în Uniunea Europeană crimă organizată sau corupție și tocmai de aceea cred că nu trebuie să mai acceptăm să mai fim umiliți. Nu suntem răii Europei, nu suntem oameni de rangul doi și nu trebuie să mai acceptăm nicio discriminare!
Le cer colegilor noștri care fac parte din familia Partidului Popular European și celor din Renew Europe să facă lobby față de colegii lor, astfel încât să le obțină votul.
Totodată, cred că președintele Klaus Iohannis trebuie să se implice total la nivel diplomatic, astfel încât votul nedrept al olandezilor să fie schimbat la întâlnirea Consiliului Justiției și Afaceri Interne de pe 8 decembrie. Dacă acest lucru se va întâmpla, de pe 1 ianuarie 2023 România se va bucura de libera circulație a mărfurilor în întreg spațiul european.
Este important, în această perioadă, ca întreaga clasă politică din România să acționeze unitar, să facă lobby și presiuni, astfel încât să împlinim acest vis de a trăi într-o Europă unită, fără granițe economice impuse discreționar! Vă mulțumesc.
Cabinetele de medicină de familie pot deschide până la două puncte de lucru secundare dacă în acestea se asigură un program de cel puțin 10 ore pe săptămână. Serviciile medicale prestate în aceste puncte secundare sunt decontate, indiferent dacă au fost prestate de către medicul de familie titular al cabinetului sau de către medici angajați ai cabinetului.
Este foarte important faptul că autoritățile administrației locale se pot implica pentru a sprijini înființarea și funcționarea punctelor de lucru ale cabinetelor de medicină de familie, în baza unui contract civil.
Salut, de asemenea, viziunea domnului ministru Alexandru Rafila privitoare la întărirea direcțiilor de sănătate publică și, bineînțeles, la profesionalizarea acestora. Paradoxal, ne găsim într-o situație în care, din cauza statutului de funcționari publici, cei care conduc aceste instituții ale Ministerului Sănătății în teritoriu, de multe ori, nu sunt medici, existând direcții de sănătate publice cu un număr extrem de redus de angajați medici.
Consider, de asemenea, că este imperios necesar să punem specialiști în aceste funcții, profesioniști care să facă diferența într-o situație de urgență majoră, așa cum poate fi o nouă pandemie, o criză a refugiaților, conflicte regionale ce necesită un alt tip de abordare, dincolo de asistența medicală care este acordată în mod obișnuit.
Din acest punct de vedere, Partidul Social Democrat rămâne un partener solid în ceea ce privește atenția acordată finanțării și dezvoltării serviciilor medicale din România, un facilitator de consens între pacienții și profesioniștii din sănătate, cu un scop foarte bine definit, acela de a garanta servicii medicale de înalt nivel profesional pentru fiecare român în parte.
Mulțumesc.
Deputat al PSD de Sălaj Florian Neaga.
Trecând peste această fantezie a domnului ministru, care vine să se adauge lungului șir de rateuri instituționale ce vizează construirea acestei autostrăzi, este necesar să menționez, pe această cale, o reușită remarcabilă a autorităților locale din Brașov, care, sătule fiind de promisiunile neonorate ale guvernanților privind infrastructura rutieră, sunt pe cale să inaugureze primul aeroport construit de la zero în România după 1989. Acest aeroport va permite conectarea acestei regiuni cu Europa, facilitând, totodată, turismul și dezvoltarea mediului de afaceri din zonă.
În final, nu pot să nu remarc apetitul domnului ministru pentru unul din serialele de copii realizat în perioada comunistă de televiziunea din Cehoslovacia. Totuși consider că ar fi fost mai util să aibă același apetit pentru asimilarea tuturor aspectelor pe care le-am comunicat anterior de la această tribună, respectiv faptul că îi revine sarcina de a soluționa toate problemele din zona de transport și infrastructură și că nu este suficient doar să se asigure de buna derulare a anumitor investiții de infrastructură din circumscripția electorală din care provine.
Vă mulțumesc.
Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripția nr. 40 Vâlcea.
Programul „Casa verde fotovoltaice” se mișcă extrem de greu. S-au depus 44.000 de cereri de finanțare și nu s-au analizat nici măcar 5.000.
Programul „Rabla local” pentru mașini mai vechi de 15 ani a fost amânat de două ori în doar două luni de zile. Nu avem o garanție că va mai fi lansat anul acesta. Ministrul Tánczos Barna devine expert în blocarea sau amânarea programelor de finanțare pe bani europeni. Ministrul dă vina pe funcționari, adică pe angajații din subordine, și pe cetățeni. Nu își asumă sub nicio formă proasta funcționare a ministerului pe care îl conduce.
Românii au nevoie de predictibilitate, mai ales acum, în plină criză energetică și economică.
Tánczos Barna trebuie să deblocheze urgent programele de mediu. Dacă nu e în stare, să plece acasă! Tranziția verde și criza energetică nu pot aștepta ca ministrul să se trezească la realitate.
Deputat al USR de Mureș Adrian Giurgiu.
Ați vândut Termocentrala Mintia unei companii din Irak, care o transformă chiar acum în fier vechi.
Există multe întrebări legate de vânzarea termocentralei cu doar 91 de milioane de euro, o sumă ce reprezintă jumătate din banii investiți în ultima retehnologizare a acesteia.
De ce contractul nu a fost făcut public?
De ce statul a așteptat momentul cel mai nefavorabil pentru o astfel de tranzacție, așteptând ca termocentrala să se degradeze? S-a vândut pe mai nimic cea mai mare termocentrală din zonă, în contextul crizei energetice prin care trece România.
Cât să vă mai răbdăm ipocrizia și fariseismul? Nu ne-ați vândut pe noi, v-ați vândut bunicii, trecutul, dar și viitorul. V-ați vândut și pe voi! Veți regreta într-o zi, dar va fi prea târziu.
Vă mulțumesc.
Deputat AUR, de Botoșani, Radu-Vicențiu Grădinaru.
La momentul actual, conform celor declarate, ministerul analizează posibilitatea acordării unei scheme _de minimis_ în acest sens.
Având în vedere faptul că suntem deja în prag de noiembrie, că perioada de consultare publică și implementare cauzează întârzierea plăților efective cu câteva luni și faptul că apicultorii trebuie să se pregătească pentru iarnă, mulțumesc Ministerului Agriculturii pentru răspuns și preocuparea sa față de apicultori, dar insist ca măsurile necesare să fie luate cu celeritate. Altfel, pentru cei mai mulți dintre apicultori va fi deja prea târziu.
Aștept publicarea de urgență în consultare publică a hotărârii Guvernului în acest sens și asigurarea resurselor necesare pentru susținerea apicultorilor români.
Vă mulțumesc.
Deputat Daniel Gheba, Circumscripția electorală nr. 17.
Pentru anul viitor, mediul de afaceri poate accesa în jur de 2 miliarde de euro din politica de coeziune 2014–2020, 1,2 miliarde de euro din cadrul financiar 2021–2027 și aproximativ 1,5 miliarde de euro din Planul național de redresare și reziliență. Restul sumelor sunt destinate sectorului public. Iar acest sector gestionează marile proiecte de infrastructură, de la cele privind autostrăzile și drumurile naționale până la infrastructura de cale ferată, precum și cea educațională și cea de sănătate.
În plus, la aceste sume consistente se vor adăuga și banii menționați în Planul național strategic al României, trimis la Comisia Europeană. Iar prin acest document programatic pentru perioada 2023–2027, cu obiective clare pentru dezvoltarea agriculturii, industriei alimentare și a satului românesc, România ar urma să beneficieze de 15,8 miliarde de euro. Astfel, circa 6 miliarde de euro vor fi destinați pentru investițiile în agricultură și dezvoltare rurală, 9,78 miliarde de euro pentru acordarea subvențiilor în agricultură și 151,7 milioane de euro pentru măsurile de piață. Așadar, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pune un accent determinant pe evoluția agriculturii din Româna și pe atragerea cât mai multor fonduri pentru acest domeniu vital de dezvoltare.
Este mai mult decât evident, pentru oricine, faptul că, și în acest caz, conducerea PSD a MADR acționează ferm și concret pentru identificarea soluțiilor optime, care să ofere garanții reale investitorilor în agricultură, încurajându-i pe aceștia să își poată asuma și folosi pozitiv și judicios resursele de care dispun și oportunitățile care li se oferă.
Analizând întreaga ofertă financiară complexă, pe care Guvernul a pregătit-o prin seria de demersuri la Bruxelles, devine și mai clar semnalul concret de încredere transmis către potențialii și actualii investitori din toate domeniile, atât către cei externi, cât și către IMM-uri, care au acum, cu toții, șansa să-și depășească nivelul. Și asta mai ales că, în același timp, conducerea guvernamentală este preocupată îndeaproape ca românii să aibă în continuare locurile de muncă asigurate. Cât privește menținerea și creșterea numărului lor, aceasta este reușita rezultată, în special, din eforturile depuse de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, în vederea traversării cu optimism și încredere a acestui an dificil.
În acest context propice generat, sunt încrezător că adaptarea României la această perioadă dificilă va fi mai facilă, prin intermediul fondurilor europene pe care le avem la dispoziție. Mai mult, consider că producătorii autohtoni, fie ei agricoli sau industriali, fie că au capital străin sau românesc, își vor perfecționa mult mai ușor capacitatea de adaptare la noile provocări ale acestei perioade grele, prin armonizarea cerințelor de ultimă oră, care sunt asumate pe diverse
domenii, precum noile directive europene referitoare la protecția mediului.
Drept concluzie, care se susține pe baza experienței în această sferă de activitate de atragere a finanțării europene, cred că ne mai rămâne ceva de lucru la capitolul îmbunătățirii implicării beneficiarilor în derularea lor.
„Moștenirea regelui Mihai I, prin devotamentul și respectul față de națiune și de instituțiile statului, prin curajul, integritatea și modestia de care a dat dovadă de-a lungul vieții sale, trebuie să rămână în mijlocul națiunii noastre ca nucleu al solidarității și unității, să fie apărată și transmisă generațiilor viitoare. Prin viața sa petrecută în credință, dăruire și sacrificiu, regele Mihai ne arată că nimeni nu este prea tânăr pentru a da proba iubirii de țară și niciodată prea în vârstă pentru a o sluji”, a declarat Klaus Iohannis, Președintele României, în cadrul unui mesaj transmis cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea regelui Mihai I.
În fața crizelor multiple cu care se confruntă întreaga Europă, avem nevoie de repere, iar regele Mihai I va rămâne veșnic un model pentru oamenii politici din întreaga lume. Așa cum ne-a îndemnat președintele Iohannis, trebuie să apărăm și să transmitem generațiilor următoare moștenirea regelui nostru. Protejăm identitatea românească! Rămânem pe calea libertății!
PNL și PSD s-au întrecut, pe rând, în ultima perioadă, în promisiuni față de pensionarii din România. Toate acestea au rămas doar vorbe, iar tot mai mulți vârstnici se văd în pragul sărăciei din cauza creșterilor de prețuri la alimente și utilități. De ce nu vrea actuala coaliție să mărească pensiile românilor? Pentru că PSD-iștilor și liberalilor le-ar rămâne prea puțini bani de furat sau pentru că vor să dea, pe rând, doar firimituri pensionarilor români, în speranța că aceștia vor aprecia acest „favor” îndeajuns de mult încât să îi voteze la următoarele alegeri. Acestea sunt practicile demagogice și meschine ale coaliției sărăciei PNL–PSD.
În ultimele două luni, Divizia 9 Infanterie Dobrogea traversase în diagonală, prin luptă, toată România. Plecată din Dobrogea, după ce a curățat-o de trupe germane, a dus lupte în Bărăgan și la București, și-a îngropat jumătate din efective la Oarba de Mureș și, după un marș neîntrerupt de câteva sute de kilometri, care a început la Turda, a eliberat și ultima porțiune din Ardeal.
Cinste lor și tuturor eroilor armatei române!
Lumea s-a schimbat la 24 februarie 2022, când Rusia a atacat Ucraina. Astăzi există o zonă de război nu departe de granița României cu Ucraina, iar toate țările care se învecinează cu Ucraina trebuie să mențină un nivel ridicat de pregătire militară. Nu trebuie făcut nimic, acum, care să pună în pericol forța și pregătirea militară.” Mai mult, Banca Mondială consideră că o pensie care reprezintă 65% din venitul brut îndeplinește cerința, deoarece rezultă un raport de 95% sau mai mult între pensia netă și salariul net. Toate aceste sugestii vor trebui luate în considerare de Ministerul Muncii atunci când va pune pe hârtie noua legislație privind pensiile. PNL este determinat să tranșeze acest subiect o dată pentru totdeauna.
Nu înțeleg logica pentru care sunt state europene care se consideră superioare, asemenea vechilor coloniști, dintre care Olanda face parte, și care militează pentru ideea Europei cu două viteze. În loc să promovăm o viziune de incluziune, orientată spre viitor, Olanda promovează o viziune a excluziunii.
România nu a fost niciodată un imperiu colonial și nici nu a atacat popoare vecine pentru a câștiga noi teritorii. Românii au fost pașnici, și-au îngrijit propriul lor pământ. Alții au venit mereu peste noi, încercând să ne subjuge. Nu le-a reușit. Atitudinea pe care azi o are Olanda ne aduce aminte de acele perioade pe care le speram apuse, în care eram tratați asemenea unui stat vasal. Nu! România este un stat național, unitar și independent, care trebuie să fie respectat de către toți!
Din punctul meu de vedere, abordarea Olandei cu privire la România reprezintă cea mai mare greșeală posibilă, pentru că este un pas împotriva valorilor europene și subminează încrederea pe care românii și alți cetățeni o au în Uniunea Europeană.
Este adevărat că va fi întotdeauna dificil să armonizezi interesele statelor membre, dar secretul este ca regulile să se aplice tuturor și să nu existe ținte în mișcare.
Totuși este cel puțin frustrant ca, după mai bine de 15 ani de la aderarea României la UE, să fim ținuți la poarta Schengen de către Olanda, care se opune constant intrării țării noastre.
De ce nu vrea Olanda țara noastră în Schengen? Pentru că în România e corupție. Tocmai Olanda spunea asta? În primul rând, oficialii olandezi ar trebui să se uite în oglindă, să vadă scandalurile majore de corupție din propria lor țară, înainte de a face pe lupii moraliști. Olanda nu e pură și curată, iar asta trebuie să o spunem cât se poate de clar! Dacă ar fi aplicate aceleași reguli pentru toți, probabil că Olanda, din cauza problemelor legate de corupție pe care le are, nu ar mai fi azi în Schengen sau în Uniunea Europeană.
Dar regulile nu sunt aceleași pentru toți, iar Olanda beneficiază de statutul de țară alfa a Uniunii Europene, în vreme ce noi, românii, suntem considerați la coada Europei. Este o abordare complet greșită.
Refuzul Olandei nu are nicio legătură cu criteriile pe care țara noastră le îndeplinește. Olandezii refuză România pentru că așa vor ei. Schengen nu are de-a face cu corupția și statul de drept, iar România îndeplinește condițiile tehnice.
Probabil că ar trebui să începem și noi, românii, să penalizăm olandezii și interesele lor în țara noastră. Haideți să evităm să mai consumăm produsele firmelor olandeze, să nu mai acceptăm ofertele diverselor trusturi din Olanda. Solidaritatea funcționează în ambele sensuri! Nu poți face afaceri de miliarde în România și să ne sabotezi sistematic!
România nu trebuie să abandoneze lupta! În momentul acesta, capul plecat sabia îl va tăia, dacă nu știm să ne apărăm interesele.
Este important ca, tot pe o perioadă limitată în timp, România să suspende calendarul decarbonificării, astfel încât să folosim cărbunele obținut din minele românești pentru asigurarea necesarului intern de energie. Iar, așa cum am spus și cu alte ocazii, închiderea capacităților de producție pe bază de cărbune trebuie să se producă doar atunci când punem ceva în locul lor, iar aceste unități trebuie conservate și trecute în capacitatea de rezervă a României pentru situații critice, cum este și cea pe care o traversăm în acest moment.
Ne uităm în jurul nostru și constatăm că multe state europene au luat deja astfel de măsuri. Din fericire, România încă are resurse naturale care îi permit să treacă cu bine peste această perioadă dificilă. Dar este clar că, în acest context, liberalizarea haotică a prețurilor la energie, fără o concurență reală, produce mari distorsiuni în piață, care afectează foarte grav economia națională și stabilitatea socială a țării.
Consider, așadar, că reglementarea temporară a pieței de energie este o chestiune care ține de securitatea națională a României și sper ca Guvernul, CSAT-ul și, de ce nu?, Parlamentul să ia în serios această propunere a PSD, pentru a tempera inflația și pentru a preveni o prăbușire economică provocată de speculanții din piața de energie.
Sunt convinsă că noile reglementări vor contribui la crearea unui climat de încredere, atât pentru contribuabili, cât și pentru instituțiile fiscale, în aplicarea efectivă a facilității fiscale prevăzute la art. 20 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
Apreciez reușita acestui deziderat, prin intermediul căruia România va reuși să diminueze decalajul de finanțare în raport cu media Uniunii Europene la capitolul investițiilor private în cercetare-dezvoltare, un element esențial pentru realizarea modelului de dezvoltare economică de care România are imperioasă nevoie în viitorul apropiat.
A sosit clipa ca statul român să intervină de urgență pentru ca acești oameni să nu dispară pentru totdeauna! Repet, cu cea mai mare gravitate, nu mai putem pierde niciun moment! Fiecare zi în care România nu intervine și nu acordă sprijinul cuvenit reprezintă un pas spre dispariția identității acestor oameni!
Pe lângă rezistența culturală a acestor oameni, o chestiune dezastruoasă cu care se confruntă românii din Timoc este reprezentată de dezastrul ecologic care pune în pericol existența fizică a acestor comunități și modul în care această regiune este devastată de interesele pur economice ale unei companii străine.
Am putut să văd la fața locului modul în care statul sârb asistă impasibil la felul în care cetățenii săi sunt jefuiți de o companie privată de minerit din China. Statul sârb este incapabil să asigure respectarea dreptului la proprietate a acestor cetățeni sârbi, etnici români-vlahi din zonă, și considerăm că atitudinea statului sârb în această chestiune este incompatibilă cu standardele europene și cu ideea de aderare la Uniunea Europeană. Românii de aici sunt forțați să își vândă terenurile către o companie de minerit din China, iar cei care refuză sunt amenințați, șantajați sau expropriați cu forța, fiindu-le oferite prețuri derizorii în raport cu valoarea terenurilor. Pe lângă toate acestea, poluarea inimaginabilă face ca viața în zonă să devină insuportabilă. Deșeurile toxice sunt eliminate în pâraiele din zonă, acestea vărsându-se în Timoc și mai apoi în Dunăre.
Așadar, și apele României sunt poluate de această companie, iar nimeni nu ia măsuri! Când unități ale fabricilor din zonă lucrează la capacitate maximă, aerul devine insuportabil și poluarea se poate vedea prin fumul toxic eliminat de coșurile de fum ale companiei. Nici măcar animalele nu mai beau apă din pâraiele existente în această zonă.
Această atitudine este, pur și simplu, barbară, astfel de practici antieuropene și complet contrare valorilor unui stat civilizat ne fac să ridicăm un semn de exclamare în fața autorităților europene și a partenerilor noștri americani. În imediata vecinătate a României, etnicii români sunt supuși deznaționalizării, sunt supuși intimidărilor și, mai nou, chiar existența lor fizică este pusă în pericol. Fie acționăm acum, fie îi condamnăm la pieire!
În momentul de față, toți acești falși politicieni tună și fulgeră împotriva europarlamentarilor olandezi pentru că nu au votat pentru intrarea României în spațiul Schengen, dar nu se gândesc la cei care vor rămâne fără niciun ban sub presiunea facturilor la energie, nu se gândesc că poate există posibilitatea ca gospodăriile să rămână fără energie electrică și gaze, nu se gândesc că prețurile alimentelor au luat-o razna, nu se gândesc la acele familii cu mulți copii care acum nu mai au bani pentru haine, rechizite și chiar mâncare.
În 1989 am ieșit în stradă pentru libertate și pentru un trai mai bun, dar, iată, acum, după 32 de ani de așa-zisă democrație, mulți dintre noi o duc mai rău decât atunci.
Dragi politicieni din coaliția de guvernare, reveniți cu picioarele pe pământ până nu va fi prea târziu! Reveniți alături de cei care și-au pus votul pentru voi, cu speranța unei vieți mai bune!
Apreciez demersul ministrului sănătății, Alexandru Rafila, de a institui un proces complex de digitalizare, atât la nivel central, cât și în cadrul spitalelor din țară, care presupune achiziționarea și instalarea de echipamente IT, echipamente pentru comunicații și echipamente conexe, licențe, dezvoltare de aplicații informatice, instruirea personalului tehnic la nivel local.
Sunt încrezătoare că vom reuși implementarea proiectelor vitale din domeniul sănătății, astfel încât acestea să conducă la finanțarea obiectivelor de investiții în directă corelare cu necesitățile reale și adaptate la particularitățile generale și specifice ale sistemului și, în final, la creșterea calitativă a serviciilor medicale oferite românilor.
În urmă cu mai bine de un an, Banca Națională a României atrăgea atenția asupra vulnerabilităților și riscurilor la care sunt expuse firmele românești, tocmai pentru că decalajul tehnologic față de statele dezvoltate s-a adâncit. Din păcate, crize precum cea pandemică sau cea energetică nu au făcut decât să le slăbească și mai mult.
Mă bucur foarte mult de faptul că Guvernul Ciucă a reușit, în ultimul an, să deblocheze majoritatea măsurilor de sprijin pentru mediul economic românesc, orientate exact către această problemă structurală – dezvoltarea capacităților de producție și dotarea cu elemente de capital de calitate. În agricultură, în industrie și în servicii vor apărea, mulțumită fondurilor europene nerambursabile, schimbări majore în bine, iar competitivitatea produselor românești va crește, fără nicio urmă de îndoială.
De aceea, cred cu putere că efortul pe care îl face Guvernul pentru realizarea investițiilor publice, în special în infrastructură, trebuie să fie însoțit, în continuare, și de măsuri pentru sprijinirea și stimularea investițiilor private ale antreprenorilor români.
Sunt parlamentari olandezi care nu doresc admiterea României în Schengen, nu este un secret, însă nu toți politicienii din Olanda sunt împotriva intrării României în Schengen. Partidul premierului Mark Rutte a votat împotrivă la recentul vot din Parlamentul olandez, iar europarlamentarii acestui partid s-au abținut de la votul din Parlamentul European. PNL a făcut toate demersurile pentru a pleda cauza României în cadrul grupului politic al popularilor europeni, din care partidul face parte.
Vom continua toate demersurile necesare pentru a ne asigura că în 8 decembrie, la Consiliul Justiție și Afaceri Interne, România va pleca cu un succes și va fi admisă, cu drepturi depline, în spațiul Schengen.
Orice întârziere în admiterea României nu mai poate fi acceptată.
Trebuie să ne luptăm cu toate puterile pentru interesul nostru național!
Numirea lui George Mierliță în funcția de director general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva a survenit într-un moment în care pe rolul instanțelor vâlcene se aflau două procese importante în care tatăl ex-premierului Cîțu se judecă cu Direcția Silvică Vâlcea. Unul dintre procese se află pe rolul Tribunalului Vâlcea, în dosarul nr. 3067/198/2012*, și are ca obiect apelurile declarate de Direcția Silvică Vâlcea și Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar Voineasa împotriva sentinței Judecătoriei Brezoi, prin care a fost admisă în parte acțiunea reclamantului Vasile Cîțu – tatăl fostului premier –, și Comisia locală Voineasa a fost obligată să procedeze la punerea în posesie a reclamantului cu suprafața de 11,6 hectare de teren forestier, astfel cum a fost stabilit prin hotărârea Comisiei județene Vâlcea de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor nr. 45/1800/2007.
Tribunalul Vâlcea a decis, în 6 iulie 2017, suspendarea cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului Judecătoriei Brezoi nr. 724/198/2017, care are ca obiect cererea reclamantei Direcția Silvică Vâlcea de anulare a titlului de proprietate emis pentru suprafața de 11,6 hectare de pădure în favoarea lui Vasile Cîțu. Acesta este deci al doilea dosar în discuție între tatăl fostului premier și Direcția Silvică Vâlcea.
În acest dosar, Direcția Silvică Vâlcea a solicitat introducerea în cauză a statului român, prin Ministerul Finanțelor Publice, iar acest minister a formulat cerere de intervenție în cauză, în data de 5 noiembrie 2019, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vâlcea. Prin această cerere s-a solicitat anularea actelor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 11,6 hectare de teren forestier. Judecătoria Brezoi a respins cererea ca inadmisibilă, printr-o încheiere pronunțată în 6 iulie 2020. Reclamanta a declarat apel, care a fost admis de Tribunalul Vâlcea, în data de 2 martie 2021, încuviințându-se, în principiu, cererea de chemare în judecată a statului român, prin Ministerul Finanțelor Publice. Dosarul nr. 724/198/2017 a revenit la Judecătoria Brezoi, unde soluționarea sa este tergiversată, înregistrându-se nu mai puțin de 31 de amânări după înregistrarea dosarului cu 5 ani în urmă. Următorul termen de judecată este stabilit pe data de 2 noiembrie 2022.
Este bine știut, personal am devoalat acest fapt într-o altă declarație politică, că, în perioada în care a deținut portofoliul de ministru al finanțelor, Florin Cîțu a folosit Ministerul Finanțelor Publice pe persoană fizică, în interesul său și al familiei sale, în procesul cu Direcția Silvică Vâlcea și comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar privind mediatizata pădure dobândită fraudulos la Voineasa. În acest proces, Direcția Silvică Vâlcea a cerut și a obținut introducerea în cauză a statului român, prin Ministerul Finanțelor Publice.
Întrucât șeful și angajații acestei direcții juridice din minister au refuzat să-i facă jocurile în scopul avantajării familiei sale, în procesul cu ministerul pe care-l conducea, ministrul Florin Cîțu a mers până acolo încât a propus și a realizat reorganizarea Ministerului Finanțelor Publice și desființarea Direcției juridice, prin Hotărârea Guvernului nr. 380 din 14 mai 2020. Toate aceste demersuri au constituit presiuni asupra angajaților Direcției juridice și au afectat apărarea statului în procesul cu tatăl său.
În urma promovării conjudețeanului său George Mierliță, care a fost implicat în retrocedarea pădurii de la Voineasa către familia sa, în fruntea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, s-a născut temerea că fostul premier Vasile Cîțu urmărea schimbarea conduitei procesuale a Direcției Silvice Vâlcea în litigiile cu tatăl său de pe rolul instanțelor vâlcene. Este mai mult decât plauzibil că, în mod premeditat, pentru a-i crea lui Mierliță un CV corespunzător, în calitate de prim-ministru, l-a numit pe acesta secretar de stat la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru a putea fi desemnat ulterior director general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, știind că mandatul fostului director general expira la 31 decembrie 2021. Țanțoșul Tánczos Barna, ministrul mediului, apelor și pădurilor, i-a făcut pe plac în ambele situații șefului său de guvern, deși știa că amândouă funcțiile sunt pălării prea mari pentru Mierliță.
Binefăcătorul Mierliță a ocupat două mandate interimare a câte 4 luni în funcția de director general al Romsilva. În 1 septembrie a.c., după expirarea celui de-al doilea mandat interimar, în locul lui Mierliță a fost numit director general al Romsilva, cu un mandat de 4 luni, Daniel Nicolaescu, care este originar tot din județul Vâlcea și este, de asemenea, suspectat că a fost implicat în dobândirea pădurii de la Voineasa de către familia Cîțu. De profesie inginer silvic, în perioada 1994–1998, Nicolaescu a activat în cadrul Direcției Silvice Vâlcea ca responsabil de activitatea de fond forestier, regenerarea pădurilor și investiții la Ocolul Silvic Voineasa. Din 1998 până în 2003 a fost șef la Ocolul Silvic Voineasa, care a avut în administrare pădurea deținută de frații Cîțu în zonă, iar ulterior la ocoalele silvice Brezoi și Cornet din cadrul Direcției Silvice Vâlcea.
După ce Florin Cîțu a devenit premier, Daniel Nicolaescu a fost promovat, în tandem cu șeful său George Mierliță, consilier al secretarului de stat pe probleme de păduri din cadrul Direcției Silvice Vâlcea, funcție în care a fost numit,
atunci, tocmai Mierliță. Nicolaescu a fost consilier în minister până ce, cu două luni în urmă, a fost numit director general al Romsilva.
Putem spune că, de la începutul acestui an, fostul premier Florin Cîțu a preluat controlul asupra pădurilor patriei prin doi pupili politici care au făcut anterior servicii familiei sale în obținerea pădurii de 75 de hectare de la Voineasa, ajunsă în proprietatea sa și a fratelui său. Cîțu a realizat acest fapt cu concursul larg al ministrului țanțoș de la Mediu, Ape și Păduri, care i-a numit în funcția de director general al Romsilva pe pupilii săi vâlceni, Mierliță și Nicolaescu. Se spune că ministrul Tánczos a obținut în schimb controlul asupra pădurilor și vânatului din Secuime, control deținut anterior, aproape 3 decenii, de defunctul senator UDMR Attila Verestóy, poreclit Cherestoy.
Așteptăm cu interes evoluția proceselor familiei Cîțu de pe rolul Judecătoriei Brezoi și Tribunalului Vâlcea, pe care le monitorizăm în continuare.
Unul dintre riscurile alarmante ale minorelor care nasc este cel de a-și abandona copiii, mai ales în cazurile în care fetele mame sunt respinse de familie și de societate. Având însă un acoperiș deasupra capului și o mâncare caldă, tinerele mame vor putea treptat să se reintegreze și să aibă grijă așa cum se cuvine de bebelușii lor. De asemenea, ele beneficiază de educație, de consiliere socială, psihologică, juridică și parentală, de planificare familială, de formare a deprinderilor de viață independentă și de facilitare a accesului la servicii medicale de specialitate, inclusiv de monitorizare a sarcinii și de evaluări medicale periodice.
Fenomenul copiilor cu copii este un subiect delicat, complex și dificil de abordat încă în România, mai ales în mediul rural, dar cu atât mai mult trebuie discutat și soluționat, pentru a reduce numărul considerabil al minorelor care devin mame, deseori fără voia lor.
Sunt convinsă că extinderea acestor ore de educație sanitară în zona rurală va fi de mare ajutor pentru scăderea procentului mare de nașteri ce sunt înregistrate la vârste fragede.
asemenea, de necontestat faptul că cele mai multe dintre administrațiile publice locale își concentrează eforturile pentru a crește calitatea serviciilor medicale oferite populației.
Așadar, rămâne ca fiecare principiu și fiecare obiectiv din plan să fie pus în practică, începând cu prima lună a anului viitor, așa cum prevede legea recent adoptată.
În acest context, nu pot să nu fac referire la declarația președintelui sindicatului polițiștilor din Olanda care își descria țara ca pe un „narco-stat”, unde drogurile pompează atât de mulți bani în economie încât preiau controlul, iar acest lucru subminează democrația, dar și economia. În lumina unei astfel de dezvăluiri venite tocmai de la un om al legii, mă întreb: oare Olanda, stat membru al Schengen, ce exportă cu adevărat în acest spațiu minunat?
Totodată, dacă tot ne preocupă atât de tare problema corupției, mă întreb dacă nu cumva ar trebui să ne facem griji cu privire la capitalul olandez din România și nu cumva ar trebui ca statul român să ancheteze „afacerile” companiilor olandeze. Nu aș vrea ca olandezii să ducă acasă bani murdari rezultați de pe urma unor afaceri realizate cu „corupți” și nici nu aș vrea ca România să importe corupția unui „narco-stat”. Dacă temerile lor sunt justificate, atunci cred că și ale noastre sunt la fel!
Închei intervenția mea de astăzi cu un îndemn spre reflecție. Fosta primă doamnă a Statelor Unite ale Americii, Eleanor Roosevelt (1884–1962), a spus odată că „nimeni nu te poate face să te simți inferior fără consimțământul tău”. Să avem grijă, așadar, la ce ne dăm consimțământul!
PSD, la fel ca UDMR, a fost parte la toate deciziile care privesc domeniul energetic, implicit la scrierea și modificarea ordonanței pe energie. Vom continua să discutăm în interiorul coaliției și să ne asumăm cu toții deciziile acestei guvernări, care urmărește stric interesul românilor.
De asemenea, credem că și marea industrie, care nu se încadrează la tariful de un leu, perceput pentru întreprinderile mici și mijlocii, dar care generează peste 500.000 de locuri de muncă directe, ar trebui să beneficieze de un tarif clar, care să nu fie de lux.
Cum de s-a ajuns aici?
O primă cauză a fost justiția însăși, care s-a pus sub comanda zilei cu o nonșalanță de budoar, exersându-și duplicitatea prin standardele duble, ea însăși aparținând cândva unui sistem cariat de elemente ordinare și corupte, jucând rol de bici al represiunii! A intrat în era postdecembristă cu un asasinat politic, apoi s-a lansat în marile afaceri recuperatorii ale veneticilor de tot felul, împărțind dreptatea direct proporțional cu valoarea comisionului acoperit. Ridicolul a pus stăpânire pe întreaga tagmă, asasinând nu doar încrederea în actul de justiție, ci însăși conștiința dreptății! Mai nou, a acceptat să lucreze în Câmpul Tactic oferit la Ordin, primind în plicuri galbene țintele stabilite a fi eliminate, inclusiv prin linșaj mediatic planificat.
Cele câteva excepții din ultima vreme prin care legea se face simțită sunt considerate defecte majore ale sistemului. Procurori sau judecători, sătui de propriile mizerii, încearcă o disperată smulgere din urâțenia lor și se iau la trântă cu cerberii puterii nevăzute. Unii reușesc câte ceva, ceva foarte puțin. Dar în cele din urmă sfârșesc prin a renunța, cel mai adesea, revin și dau la pace... Cei care nu renunță sunt executați!
A doua cauză au fost însăși legislatorii, adică acei făcători de legi, în majoritate cu competențe improvizate, proiectați în Parlament pe liste de subvenții la partid, care au emis legi incomplete, ușor de eschivat, ei înșiși croind litera în spiritul intereselor proprii, adesea venale, dar paravanate de o imunitate fabricată și deloc meritată.
România este în plin fenomen de turbulență legislativă conexă unei angoase sociale. Ea se manifestă ca reflex imediat al crizei de autoritate la care ne-au împins politicile clicocrate care încearcă să-și mențină privilegiile prin falsificarea realităților, iar falsificarea realităților se face prin falsificarea legităților.
Deja consacratele scene de vot măsluit sub patronajul președinților de Camere, fie al senatorilor, fie al deputaților, au făcut istorie. S-au dat legi organice cu doar 40% din cvorum! Cum a fost posibil? Simplu! Ei, reprezentanții, aleșii, nu se supun niciunui mecanism de control, ceea ce le creează certitudinea proprietății asupra puterii. Ei nu înțeleg că sunt doar depozitarii unei puteri transferate prin vot, ci se consideră proprietarii discreționari ai acestei puteri și, ca atare, fac din ea ce vor mușchiul lor!
Și au făcut și mai fac încă legi slute, nedrepte și ticăloase, care să le apere privilegiile. Stufărișul legislativ ascunde haita flămândă a delapidatorilor de țară. La noi, dreptatea umblă
cu ochii scoși și capul spart. Dreptatea noastră a ajuns doar o pronunție logoreică scursă din vocalizele unor bastarzi tevemanelizați. Paradigma dreptății este doar subiect de manual alternativ al acelorași repetenți. Mai mult, lipsa de substanță morală, duplicitatea așa-ziselor standarde croite pe interesele de clan au dezvoltat atitudini agresive fără precedent în istoria noastră recentă.
Copierea mimetică păguboasă a unor soluții sugerate, dar veninoase și străine modului nostru de viață, insolența vulgară a legiuitorilor, acompaniată de incapacitatea lor de a înțelege stările prin care trece țara, distrugerea credibilității omului de stat, ca urmare a abandonării virtuților moralei și deontologiei profesionale, fac să se manifeste tot mai frecvent și periculos reacțiile de enclavizare ale unor entități comunitare, însoțite de refuzul declarat sau disimulat al suveranității statale, disprețul față de lege și în mod deosebit pierderea încrederii în actul de dreptate socială, indiferentismul aparent însoțit de o radicalizare accentuată. Dezordinea instituțională este abil întreținută de grupuri interesate de subminarea statalității și acapararea pe mai departe a bogățiilor țării.
Fiecare societate organizată își are civismul ei, interesele și idealurile ei, precum și corpul de legi care le apără. Cine acționează împotriva lor, producând daune, trebuie invariabil sancționat. Or, aproape nimic din toate acestea nu se întâmplă acum într-un mod normal, satisfăcător. Normalul s-a mutat în infracționalism nepedepsit, în delațiune și denunțare sterilă. Pârghiile justiției se arată astăzi, mai mult ca oricând, ori prea gripate, ori mult prea „unse”.
În aceste condiții, tot mai multe categorii sociale sau, mai nou, societățile de publicuri se descoperă marginalizate, tot mai mulți indivizi se extrag regulilor și devin individuali, tot mai mulți intră în armata revoltaților și îngroașă rândurile lumpenului. Baza de revoltă este în creștere. Societatea noastră descoperă dureros abandonul autorităților și reacționează atipic, de la grevă de avertizare japoneză până la revolte de stradă tip Zăbrăuți, de la înjurătura mocnită a unui necunoscut la lozincile explicite ale conștiințelor din Piața Universității.
Important a evidenția în economia acestei diagnosticări nu sunt atât exemplificările, îndeobște știute, ci caracteristica atitudinii colective.
Legea este ignorată, chiar disprețuită, pentru că nu îi reprezintă. Reacția de autoorganizare a românilor transformați în mulțimi dezorientate a început să lanseze lideri spontani, de regulă asemănători numitorului comun al gloatei. Instinctivi și avizi de notorietate, aceștia se substituie autorităților delegitimate și reușesc să creeze propriile reguli de joc. Discursul lor este tranșant, negativist, vulgar și incriminant.
În România de astăzi, peste tot vezi, auzi și citești retorică populistă și evident contestatară. Premisele discursului logic sunt eliminate și se atacă predilect pateticul, visceralul și instinctul. Nu se urmărește a rezolva cauza, ci doar a exploata și chiar a întreține efectele. S-a reușit în ultimii ani anihilarea spiritului natural de solidaritate. Cetățeanul, atât cât a mai rămas din el, s-a retras din fața responsabilităților.
Cetățeanului periferic abandonat, izgonit până și din conclavul mizeriei lui, nu-i rămâne decât revolta. El devine dintr-odată solidar prin contestație cu sutele de mii ca el. În România a început căutarea de sine a milioanelor de răzvrătiți care vor altceva, altceva care să le satisfacă dorința de revanșă, altceva care să le răzbune frustrările și condiția de viață nemeritată. Până când i se va realiza această recompensă, el refuză tot și pe oricine. Românul de azi nu este un alienat. Românul de azi este un însingurat bântuit de spaima zilei de mâine.
Ca atare, statul în actuala formă de organizare a eșuat! El nu oferă baza minimă pentru exersarea unei conștiințe în spiritul dreptății și justiției reale, fapt pentru care cetățenii săi se adâncesc într-un scepticism ireparabil, care le paralizează orice resursă de comportament etic.
Poate că tocmai din această cauză generică poporul de nedreptățiți și înșelați tânjește după o mână forte. S-a săturat de discursuri și talk-show-uri găunoase, sterile și manipulatorii. Poporul meu, cel cuminte și prostit de-atâta bunătate, s-a săturat să vadă cum Europa ne privește ca pe niște neputincioși înecați în baia corupției și mitocăniei.
Poporul român, cel născut cu vocația dreptății și nobilei ascultări, nu merită o asemenea pecete murdară. Tocmai de aceea se impune a face curățenie și bună rânduială, ca înaintea oricărei sărbători a Învierii!
Culoarele de solidaritate UE–Ucraina vor fi menținute în continuare, permițând exportul de volume semnificative din recoltele, produsele agricole și îngrășămintele ucrainene către țările importatoare. Consiliul a urgentat adoptarea unor măsuri suplimentare, precum achiziții voluntare în comun de gaze, o nouă valoare de referință complementară, până la începutul anului 2023, un cadru temporar al UE pentru a plafona prețul gazelor în producția de energie electrică, intensificarea eforturilor de economisire a energiei, după cum se arată în concluziile summitului.
Pe lângă implicarea la nivel european și solidaritatea față de situația refugiaților care fug din calea războiului și a cetățenilor ruși care nu vor să se alăture scopurilor imperialiste ale lui Vladimir Putin, România întreprinde bilateral acțiuni pentru a crea noi coridoare de transport de energie. Săptămâna trecută au fost puse bazele unui astfel de coridor între Marea Caspică și Marea Neagră, ce are rolul de a transporta gaze din țara noastră către restul Europei.
Memorandumul semnat de către compania azeră Socar și compania românească Romgaz stipulează explorarea oportunităților de dezvoltare în comun a unui proiect de gaze naturale lichefiate la Marea Neagră. Mai mult decât atât, proiectul ar cuprinde un terminal de lichefiere a gazelor naturale și un terminal de regazeificare, dar și alte instalații și facilități necesare pentru a facilita transportul de gaze din regiunea Mării Caspice în România. Prin astfel de inițiative, România are potențialul de a deveni un adevărat hub energetic, în ceea ce privește atât energia, cât și gazele naturale.
Am dovedit de mai multe ori până acum elementele unei guvernări strategice care are perspectivă și transformă situațiile de criză în oportunități pentru dezvoltare. Vom continua să aplicăm aceleași principii și să lucrăm pentru un viitor prosper, în care niciun agent extern nu va mai putea șantaja statele democratice ale Uniunii Europene.
De asemenea, investițiile în cultură au luat un avânt important, reabilitarea Bojdeucii lui Ion Creangă, a Muzeului „Nicolae Gane”, finalizarea reabilitării Casei Pogor, iar următorul pe lista reabilitării integrale va fi Teatrul de Copii „Luceafărul”. Finalizarea Casei Muzeelor a dat Iașiului o nouă și prestigioasă instituție, iar, pe lângă celelalte muzee, cel al pogromului ne-a dat șansa nouă, celor care discutam în acest domeniu cu partenerii americani și europeni, să spunem că ceea ce a făcut această administrație la Iași nu a făcut nimeni în 30 de ani, să marcheze definitiv oficial prezervarea memoriei victimelor Pogromului de la Iași.
Mă bucur că relația cu Moldova a beneficiat de o atenție deosebită. Restartul euroregiunii Siret–Prut–Nistru, forumurile și conferințele contribuie la apropierea definitivă a Republicii Moldova și a reformei administrației de acolo.
Toate acestea reprezintă realitatea de astăzi, o realitate în care lucrurile se mișcă repede și bine în județul Iași. Sunt convins că peste încă doi ani administrația județeană va reuși să demonstreze ieșenilor că a meritat încrederea lor și este pregătită să o facă pentru mulți ani de acum înainte.
Mereu aflați la datorie, în slujba patriei, a poporului român și a partenerilor strategici, militarii și întreg personalul din structurile Ministerului Apărării ne fac cinste prin modul în care își îndeplinesc jurământul de credință față de România. Participarea lor în diferite misiuni desfășurate alături de partenerii noștri internaționali îi transformă în ambasadori ai statului român și ai valorilor acestui neam. Și, când spun calități, mă refer la curaj, profesionalism, responsabilitate și dăruire. Toate aceste însușiri morale sunt confirmate de soldații noștri în fiecare dintre misiunile la care iau parte, fie că este vorba de asigurarea capacității de apărare a țării, reprezentarea României în teatre de operații sau misiuni desfășurate în sprijinul populației atunci când este nevoie.
Așadar, țara noastră și cetățenii săi se bucură de cea mai extinsă și durabilă protecție concretă de până acum, nu doar prin parteneriatele strategice, care se traduc prin cele mai solide garanții de securitate din istorie, de care beneficiem, ci și prin însuși corpul său de armată.
Nu este deloc întâmplător că încrederea românilor în Armată s-a menținut constant la cotele cele mai ridicate. Altfel spus, Armata, demnă de trecutul și de eroii săi, a rămas un reper temeinic, a cărui contribuție viabilă la menținerea stabilității necesară dezvoltării societății noastre poate fi oricând cuantificată pe plus.
Prin efort național amplu, politic, militar și diplomatic, am consolidat flancul de apărare al NATO în regiunea Mării Negre și, cu siguranță, vom continua acest proces în strânsă legătură cu aliații și partenerii noștri, contribuind, pe cât posibil, la reducerea conflictului dintre Ucraina și Federația Rusă.
Totodată, trebuie să remarcăm că războiul din Ucraina generează mai departe schimbări profunde și în arhitectura relațiilor de securitate din zonă și chiar de pe glob. În paralel, fluxurile economice zonale și globale, afectate de conflictul armat, continuă să accentueze criza alimentară, precum și pe cea energetică. Ambele tipuri de criză determină tensiuni umanitare și sociale majore.
Având în vedere acest plan de fundal, pe care și România evoluează, trebuie să fim mai conștienți ca niciodată că, indiferent de eforturile internaționale conjugate, precum și de strategia națională de depășire a crizelor prin care suntem forțați să trecem, societățile din preajma conflictului nu vor mai fi aceleași o lungă perioadă de timp. Felul în care vom depăși aceste provocări depinde foarte mult de lungimea conflictului, precum și de rezultatul final al războiului din Ucraina.
Tocmai de aceea, prezentul ne impune să acționăm unit și hotărât atât la nivel național, cât și în cadrul NATO, al Uniunii Europene și al tuturor structurilor multilaterale relevante, pentru a asigura securitatea și bunăstarea cetățenilor români.
Armata Română, pe care o sărbătorim astăzi, este, alături de partenerii noștri, doar un resort de forță, în timp ce, pe plan intern, evitarea conflictelor sterile, generate de opoziție, este un atribut al nostru, al întregii clase politice, mai ales în acest climat din proximitate! Mai multă cumpătare, pace și consens nu strică niciodată!
Îmi închei declarația politică urând la mulți ani plini de victorii Armatei Române și o atmosferă mult mai pașnică, pe toate fronturile, pentru România!
Nu mai spunem că și din cei care finalizează studiile universitare în țara noastră tot mai mulți au biletele de avion comandate să plece și să muncească în străinătate. De ce? Pentru că peste hotare un profesor nu are același salariu ca un casier de supermarket, un cercetător nu se uită cu invidie la cât câștigă un zidar, un inginer nu are o leafă de câteva ori mai mică decât un șofer, iar un medic nu vine cu pansamentul și bisturiul în buzunar de acasă.
Avem șansa de a inversa procesele care s-au înrădăcinat în societatea din țara noastră, care au generat profund dispreț pentru sintagma „ai carte, ai parte!”. Soluția stă în alocarea unui buget decent educației și în implementarea Proiectului „România Educată”. Noul ministru al educației nu
va putea să ducă la îndeplinire de unul singur toate aceste obiective.
Succesul ține de o mobilizare totală a autorităților române și a societății, astfel încât toți copiii români să aibă șansa reală de a merge la școală, pe toate ciclurile de studiu oferite de instituțiile de învățământ românești, și de a învăța în școală, nu în afara ei.
Viziunea noastră a fost mereu creșterea pensiilor și sprijinirea persoanelor vârstnice, care au tot dreptul să aibă un trai mai mult decât decent. Din nou, datorită PSD, îl vor avea!
Trebuie să vă spun că în România sunt 688 de consilieri de probațiune, care se ocupă de 101.055 de cazuri.
Oamenii au nevoie de soluții!
O soluție ar putea fi indexarea veniturilor românilor cu rata inflației. Alte state ale UE au acționat. De exemplu, în Germania, la 1 octombrie 2022, salariul minim pe oră a fost majorat de la 10 euro/oră la 12 euro/oră, o creștere de 15%. La popul opus, în România, salariul minim pe oră este aproximativ 15 lei, echivalentul a 3 euro!
O altă soluție ar putea fi revenirea la o piață a energiei reglementată, măcar pe termen scurt, pentru a putea combate o parte dintre efectele negative generate de modul în care s-a făcut liberalizarea pieței de energie.
Ca urmare, mari întreprinderi românești au fost forțate să se îndatoreze, zeci de mii de locuri de muncă au fost puse în pericol, iar securitatea energetică a României a fost afectată, într-un mediu internațional deosebit de dificil.
Tot ceea ce s-a întâmplat în România în ultimii ani demonstrează dezintegrarea agențiilor guvernamentale cu atribuții de reglementare și control. Este imposibil de susținut că vreo organizație protejează interesele cetățenilor, ci, mai degrabă, protejează doar interesele personale ale propriului aparat de partid, ale membrilor consiliului de administrație, ale conducerii, ale funcționarilor de stat și ale întreprinderilor pe care le reglementează. Acest lucru se datorează faptului că toți cei aflați în aceste poziții au un interes personal în creșterea veniturilor organizațiilor reglementate, ceea ce va crește veniturile tuturor celor implicați – profituri, remunerații, acțiuni, dividende. Problema este în modul de angajare a personalului și de alegere a managementului, pentru că aceștia sunt aleși, pur și simplu, pe criterii politice, nu pe competențe profesionale!
Virgil Popescu ar trebui să își dea demisia! În plus, directorul ANRE trebuie și el demis imediat și judecat pentru abuz de putere. Liberalizarea prețurilor la gaze și energie nu este permisă în plină criză energetică. Această mentalitate antinațională este cu adevărat nocivă.
Mă nedumerește faptul că unii angajați publici dintr-o țară săracă sunt plătiți atât de bine! Prin urmare, un român civilizat este incapabil să înțeleagă bogăția pe care o dețin acești funcționari de stat. Este, dacă vreți, unul dintre cele mai clare exemple care ilustrează faptul că a fi angajat la stat, mai ales în funcțiile de conducere din marile întreprinderi, unde, paradoxal, pierderile sunt recompensate, este cât se poate de profitabil, atunci când ai un partid în spate.
ANRE elaborează și pune în aplicare reglementări cu forță juridică obligatorie pentru piețele de energie electrică, energie termică și gaze naturale. Altfel spus, ANRE face prețurile. Cu alte cuvinte, acceptă argumentele invocate de cei din top, pentru a-și spori profiturile, în detrimentul populației. Adică producătorii pot pune în funcțiune umflarea tarifelor, pentru a adăuga prețul final la facturile extrem de exagerate pe care le primim, în funcție de cum le dictează interesele.
Și cum altfel? Căci și domnul Dumitru Chiriță, președintele ANRE din 2017, este numit om politic. Chiriță a supraviețuit furtunilor politice din ultima perioadă, ca și Halalai. Mai mult, Chiriță a modificat în avantajul său regulamentele ANRE, pentru a-și putea proteja mandatul. Chiriță se descrie în CV-ul său ca fiind un electrician care s-a înscris în PSD ca sindicalist și a ajuns în cele din urmă să devină deputat pentru patru mandate consecutive începând cu anul 2000. El menționează doar că a urmat Facultatea de Drept și Relații Internaționale a Universității „Nicolae Titulescu”, urmată de un master în relații de muncă și relații industriale la Facultatea de Drept a Universității din București, dar nu precizează și perioadele când a fost student.
Și pentru toate acestea Dumitru Chiriță a fost ales președinte al ANRE, pentru liniștea liderilor de vârf ai statului. Este evident că aceste instituții s-au dezvoltat pentru a recompensa din bani publici tot felul de personaje, nu pentru a servi intereselor românilor, așa cum ar fi și normal!
Este extrem de importantă conștientizarea mizei pe care statul nostru o are în regiunea Mării Negre, nu doar din perspectiva securității militare, cât mai ales din perspectiva geopolitică. Avem oportunități concrete de a rezolva pozitiv aspectele de care suntem responsabili, atât pe planul securității și diversificării energetice, cât și în ceea ce privește siguranța lanțurilor de aprovizionare, infrastructură, interconectivitate, securitate cibernetică.
Statuarea Mării Negre în cadrul unei strategii naționale distincte este justificată, la cel mai înalt nivel, mai ales în sfera securității maritime, axată pe libertatea de circulație, de navigație, precum și pe libertatea comerțului.
În paralel, România dorește intensificarea integrării europene a țărilor de pe platforma Parteneriatului estic, supuse amenințărilor, uneori directe, din partea Rusiei, în scopul susținerii acestora pe acest drum ireversibil. Aderarea acestor state va consolida influența politică a Uniunii Europene și a NATO, precum și stabilitatea și securitatea în regiunea Mării Negre.
În concluzie, România are în acest moment un rol esențial în noua configurație geopolitică, geostrategică și de securitate a Europei, fapt ce presupune atât o misiune dificilă, delicată, cât și o responsabilitate uriașă, de care sunt convinsă că ne vom achita cu succes în viitorul apropiat.
Salut, în acest context, asigurările ferme date populației de către Guvernul susținut de PSD, conform cărora România nu va avea de suferit în cazul unui blocaj al intrărilor de gaze naturale în țară. În funcție de evoluția situației, Executivul de la București a luat deja, în timp util, toate măsurile necesare pentru a asigura continuitatea în aprovizionarea cu gaze naturale.
În consecință, cred că trebuie să facem apel la calm în aceste zile, deoarece România are suficiente stocuri de gaze din depozite pentru gestionarea perioadei sezonului rece și, de asemenea, nu se află într-un pericol iminent din punctul de vedere al siguranței și securității naționale.
Consider că Președintele României, prin această nouă afacere pe banii contribuabililor, tocmai și-a făcut o ieșire rușinoasă, pe ușa din spate, din lumea politică!
Vă asigur că, din 2024, vom face dreptate pentru România și toți vinovații pentru falimentul la care este împinsă țara vor fi trași la răspundere!
Proiectul de revizuire a SF-ului pe autostrada Târgu Mureș–Târgu-Neamț va fi recepționat până în ianuarie 2023.
Acordul de mediu pe secțiunea de mijloc (secțiunea montană) este în lucru și urmează ca până la sfârșitul anului să fie finalizat.
Autostrada Târgu-Neamț–Iași–Ungheni va depăși blocajul actual, inclusiv problemele de traseu de pe sectorul Lețcani–Ungheni, iar până la mijlocul anului viitor vom avea un SF finalizat. Pentru recuperarea întârzierilor și încadrarea în perioada contractuală de 25 de luni, proiectarea a început deja, pe partea cu studii geotehnice realizate. De asemenea, iată și situația celorlalte mari proiecte de infrastructură rutieră, așa cum se prezintă ea de la începutul acestui an și până acum:
– S-au semnat 45 de contracte pentru modernizarea/ reabilitarea și construcția infrastructurii rutiere, cu o valoare totală de 16,7 miliarde de lei fără TVA. Acest lucru înseamnă o creștere de 400% a gradului de contractare față de perioada 2020–2021.
– Absorbția fondurilor europene destinate proiectelor de infrastructură rutieră este estimată la 8,8 miliarde lei, față de 4,8 miliarde în 2021.
– S-au contractat 143,5 kilometri de autostradă și drum expres.
– Au fost dați în circulație 67 de kilometri de autostradă și de drum expres.
Avem un ministru care știe, vrea și face!
Îi invit pe toți cei care sunt dispuși să o susțină să se alăture acestui demers, pentru că această reformă va avea un impact pozitiv uriaș pentru milioane de români din diaspora.
Orașul are nevoie să îmbunătățească calitatea vieții cetățenilor, de o abordare verde, sănătoasă, de regenerare a spațiilor publice, cu accent asupra promovării turismului prin dezvoltarea infrastructurii turistice și valorificarea patrimoniului cultural.
Sunt foarte importante creșterea competiției economice și creșterea eficienței energetice, instalarea de sisteme inteligente de alimentare cu apă și de sisteme pentru siguranță publică, de asemenea, și infrastructura socială, serviciile publice de calitate și turismul durabil.
Unul dintre obiectivele importante ale orașului Curtici este parcul industrial, un punct de interes economic prioritar pentru investitorii străini, un oraș inteligent care să pună cetățeanul în mijlocul comunității și să încerce să-i ofere o viață foarte bună, o interacțiune mai ușoară cu infrastructura, fie că discutăm de spitale, fie că discutăm despre școli, despre transport și, mai ales, despre interacțiunea cu instituțiile statului.
Este urgentă nevoie de susținerea dezvoltării economice, de protecția și conservarea mediului, de gestionarea, dezvoltarea durabilă, promovarea calității și eficienței serviciilor.
Calitatea administrativă influențează direct numărul IMM-urilor la nivel local iar, în lipsa unor măsuri pentru a simplifica procedurile birocratice, desfășurarea afacerilor va fi îngreunată. Este necesară identificarea factorilor care pot contribui la acest proces, cei care influențează pozitiv sustenabilitatea dezvoltării economice și nivelul acesteia.
Dezvoltarea mediului de afaceri la nivel local este direct afectată de gradul de finanțare a investițiilor, de inovare, de antreprenoriat și, nu în ultimul rând, de ajutorul pe care autoritățile publice îl oferă.
fizică; la încheierea sesiunii de vot final – cele două ședințe, ședința Biroului permanent și a Comitetului liderilor.
Întreb liderii de grup: dacă există observații în legătură cu ordinea de zi?
Domnule Csoma Botond, de la UDMR, vă rog.
Mulțumesc.
În urma examinării proiectului de lege, deputații prezenți au hotărât, cu majoritatea voturilor, să supună plenului adoptarea prezentului proiect de lege, în forma adoptată de Senat.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
Mulțumesc.
În urma reexaminării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun suplimentar de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentul admis prezentat în anexa nr. 1.
Amendamentul respins se regăsește în anexa nr. 2.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Vă propun timp de dezbatere – 3 minute.
Măsura asigură funcționarea Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători, cu menținerea standardelor de securitate și siguranță în vigoare, în condițiile unui program de operare afectat de pandemie.
Având în vedere cele expuse, Ministerul Transporturilor înțelege să susțină prezentul proiect de act normativ în forma aprobată de Senat, față de care avem rugămintea de a da un vot favorabil.
Mulțumim.
46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/16.XI.2022
Conform dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (8) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat negocierea tratatului, potrivit Hotărârii nr. 82 din 18 mai 2022.
Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege.
Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil.
Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a dezbătut proiectul de lege în ședința desfășurată în data de 19 septembrie.
În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Republica Portugheză privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la București la 19 mai 2022 – PL-x 451/2022.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Vă mulțumesc.
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 138/16.XI.2022 conține 52 de pagini.**
Prețul: 130,00 lei