Astăzi dezbatem, așa cum ați spus, în procedură de urgență, în plenul Senatului României, Proiectul de lege privind Statutul autonomiei Ținutului Secuiesc, un proiect de lege, o spun de la bun început, în numele Grupului senatorial al PSD, profund neconstituțional și care reprezintă, în egală măsură, și o provocare rușinoasă.
De ce profund neconstituțional? Pentru că, prin ceea ce propune în materie de delimitare administrativă, de instituții noi, de competențe, de situație lingvistică la nivel recunoscut oficial ca exercițiu lingvistic și constituțional în statul român, reprezintă, în mod cert și fără a intra în alte detalii, o inițiativă profund neconstituțională și care încalcă atributele fundamentale ale statului român.*
De ce este o provocare? Pentru că inițiatorii acestui proiect au știut de la bun început că *această inițiativă n-are nici cea mai mică șansă
să primească aprobarea finală a Parlamentului României*
, așa cum s-a întâmplat în toți acești ani, 30 de ani, de când noul stat democratic, chiar și imperfect, al României (după Revoluția din Decembrie 1989) a știut să respingă – și aici PSD-ul a avut, indiferent de cum s-a numit ca partid, un rol istoric important – orice fel de inițiativă de promovare a unor forme de autonomie teritorială pe criterii etnice sau a unor drepturi colective, concepte care nu reprezintă standarde europene și încalcă Constituția României. Deci nimic nou sub soare. Este vorba de provocare.
Ceea ce mi se pare însă mult mai grav este altceva. Și vă spune un om care, în 27 de ani în cariera diplomatică și, ulterior, politică, a slujit și a servit statul român. În toți acești 27 de ani, rar mi-a fost dat să aud, așa cum am auzit astăzi, declarații mai rușinoase, mai josnice, mai nedemne și mai mincinoase ca cele formulate de cel care pretinde că este președintele tuturor românilor și ca cele formulate de patrioții de conjunctură din PNL*, pentru că mi se pare absolut rușinos ca de la nivelul instituției prezidențiale, care, astăzi, prin cel care deține temporar această funcție și care ne-a arătat cât de jos poate să ajungă nivelul celui care pretinde că promovează o „Românie normală”... Aceste afirmații, care urmăresc să capitalizeze politic o conjunctură nefericită de la Camera Deputaților – și mă voi explica imediat –, reprezintă un exercițiu mizerabil de a face politică din partea celui care se pretinde a fi un politician de tip european.
De ce „conjunctură politică nefericită la Camera Deputaților”? Pentru că acea conjunctură, care, apropo, a fost generată de plimbarea iresponsabilă a unui senator PNL infectat cu COVID, față de care, atunci, noi, pesediștii, am manifestat și solidaritate, și compasiune, această plimbare iresponsabilă prin Parlament a unui senator PNL a determinat blocarea activității Parlamentului României. Și acel moment de adoptare tacită, 25 martie, rețineți data, 25 martie e termenul de adoptare tacită a acestui proiect de lege la Camera Deputaților, a intervenit exact în momentul blocării activității fizice. De ce? Stare de urgență, măsuri clar stabilite prin decretul de instituire a stării de urgență, care ne-au mai împiedicat... ne-au împiedicat să mai funcționăm în stare fizică, prezenți în Parlament, pe de o parte, și, respectiv, acel moment care a intervenit ulterior, la câteva săptămâni, de funcționare a Parlamentului cu proceduri schimbate, cu tehnologie schimbată, funcționând prin mijloace electronice online. La acel moment, 25 martie, a intervenit termenul de adoptare tacită, în momentul în care acest proiect de lege primise deja raport negativ, în unanimitate, din comisia competentă a Camerei Deputaților, fusese înscris pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, plen care nu a mai avut loc din cauza, mai spun încă o dată, blocării Parlamentului prin plimbarea iresponsbilă prin Parlament a unui senator PNL.
Or, în acest moment, să încerci să capitalizezi politic o astfel de situație, o spun încă o dată celui care se pretinde a fi un politician european și patrioților de conjunctură de la PNL, este o chestiune absolut rușinoasă.
Vreau să spun un lucru: dacă a existat în toți acești ani, în toate aceste decenii, un partid politic în România consecvent, care a respins de fiecare dată, prin vot și prin atitudini politice, orice fel de încercare legislativă sau politică de a promova autonomii teritoriale pe criterii etnice în România, drepturi colective sau încălcări ale atributelor fundamentale ale statului român, acesta a fost Partidul Social Democrat. Da, este adevărat, PSD-ul a știut să dialogheze de-a lungul anilor și să colaboreze în interesul statului român, în interesul proiectelor european și euroatlantic cu reprezentanții legitimi și autorizați ai minorităților naționale din România, inclusiv ai minorității maghiare – mă refer la UDMR.
Și a fost un lucru foarte bun. Și mulțumesc colegilor care au reprezentat diferitele minorități naționale și UDMR-ul, care au știut să contribuie la proiectul european și euroatlantic al României și am lucrat împreună pentru stabilitatea României*, pentru, da, pentru a garanta prezervarea identității culturale a minorităților naționale din România potrivit standardelor europene, da, pentru o bună integrare și o bună înțelegere între populația majoritară și minorități și, bineînțeles, pentru a respinge separatismele. Da, am știut să colaborăm pentru binele României!
Da, e adevărat, au fost momente în care, politic, nu ne-am înțeles și au fost și momente de tensiuni în care ne-am separat, dar așa este în politică, pentru că atributele fundamentale ale statului român – și aici o mai spun încă o dată pentru cel care se pretinde a fi politician european, să știe și să bage la cap: statul național, suveran, independent, unitar și indivizibil, atribute fundamentale ale statului român – nu se negociază! Și PSD-ul niciodată nu a negociat atributele fundamentale ale statului român.
Da, avem o discuție nefinalizată în statul român privind procesul de descentralizare și trebuie să ne asumăm această chestiune, dar descentralizare administrativă pe model european, care să ducă competențele administrative și resursele, pentru o bună dezvoltare, la nivelul administrației locale, cu respectarea atributelor fundamentale ale statului
român. Și, da, va trebui să avem această discuție, probabil după alegeri, cu calm, cu raționalitate, pentru a face bine României. Dar, nu, niciodată pe criterii etnice, nu autonomii teritoriale pe criterii etnice și nu drepturi colective.
Vreau să vă spun un lucru pe care nu-l știți și o să-l aflați astăzi în premieră, apropo de patrioții de conjunctură de la PNL, și e o chestiune absolut rușinoasă, pe care m-am abținut până astăzi s-o comentez, dar o spun astăzi public, în plenul Senatului României.
Președintele Partidului Național Liberal, actualmente și prim-ministru al României din partea PNL, domnul Ludovic Orban, a dat personal instrucțiuni Grupului parlamentar al PNL și deputaților PNL de la Camera Deputaților să voteze împotriva proiectului de lege, pe care l-am inițiat, care marchează ziua de 4 iunie ca Zi a Tratatului de la Trianon în România. O zi istorică, care, prin tratatul de pace încheiat în 1920, a marcat recunoașterea internațională a frontierelor României cu Ungaria după Marea Unire a Transilvaniei cu România.
Acest proiect de lege a fost... și a avut un parcurs dificil prin Camera Deputaților, cu o majoritate dificilă, dar am reușit să trec prin aceste comisii, obținând avize și rapoarte favorabile, însă de fiecare dată cu vot negativ din partea deputaților PNL, urmașii marilor Brătieni. Și mi se pare cu atât mai rușinos cu cât tratatul de pace din 4 iunie 1920, care a dus la recunoașterea internațională a frontierelor României cu Transilvania unită cu România, reprezintă și rezultatul unui raport extraordinar și al unei pledoarii pe care Ion I.C. Brătianu, la 1 februarie 1919, a avut-o în plenul Conferinței de Pace de la Versailles. Urmașii Brătienilor care dau lecții de moralitate astăzi, acești patrioți de conjunctură, au votat împotriva acestui proiect de lege*.
Și voi spune, ca să mă apropii de final: domnule Președinte al României Klaus Werner Iohannis, dumneavoastră, care ați tăcut rușinos atunci când ministrul de externe al Ungariei, recent, l-a atacat rușinos pe ambasadorul României la Budapesta, ați tăcut rușinos și dumneavoastră, și prim-ministrul PNL, și Guvernul României PNL – și eu, de la acest microfon, transmit public, din Senatul României, ministrului de externe al Ungariei, în locul autorităților Executivului de la București: să vă cereți scuze, ministru de externe al Ungariei, pentru afirmațiile nediplomatice și rușinoase la adresa ambasadorului, care este al statului român și, apropo, numit de actualul Președinte al României –, nu sunteți în măsură să dați lecții de patriotism, dumneavoastră care aveți un pasiv în care v-ați jucat (2005–2006) cu atributele fundamentale ale statului român, atunci când ați promovat o lege cu regiuni fundamentate pe criterii de autonomie teritorială etnică. Ați uitat acest lucru.
Așa încât voi încheia spunând încă o dată: atributele fundamentale ale statului român – caracter național, suveran, independent, unitar și indivizibil – nu se negociază.
În consecință, Partidul Social Democrat, cu o atitudine consecventă în acești ani, va vota împotriva acestui proiect de lege* care promovează o autonomie teritorială a Ținutului Secuiesc și vom respinge în Senatul României această inițiativă legislativă profund neconstituțională și care reprezintă, așa cum spuneam, și o rușinoasă provocare. Vă mulțumesc.
· common_good
Vocevoce proprieMarkerCadru
Justificarea se ancorează în apărarea atributelor fundamentale ale statului, un apel universalizabil.
„atributele fundamentale ale statului român – statul național, suveran, independent, unitar și indivizibil – nu se negociază!”