La nivel regional și local s-au discutat diverse proiecte care vizau dezvoltarea Regiunii de Nord-Est sau dezvoltarea Moldovei, în general, dar acestea păcătuiau prin aceea că nu își coordonau obiectivele, astfel că, cel mai adesea, ajungeau, cu largul concurs al centrului, să se încurce unul pe celălalt.
Capitala a încurajat rivalitățile locale, județene, pentru ca rezultatul să fie cel previzibil și ușor constatabil astăzi*
– Moldova nu are autostrăzi și nici alte realizări importante în domeniul infrastructurii.
Ca deputat de Iași, voi susține permanent că autostrada Moldovei, A8, este vitală pentru Iași*, de asemenea, și șoseaua de centură. Acestea fiind obiective de infrastructură fără de care orașul se va sufoca din punct de vedere economic. Legea pentru construirea autostrăzii A8 există, dar guvernanții nu se grăbesc să pună proiectul în lucru. De 31 de ani, guvernanții ignoră județul Iași*, al doilea din țară ca număr de populație, oraș care are cea mai mare creștere a zonei metropolitane în România, după București.
Ieșenii și cele trei asociații civice, care și-au propus, de câțiva ani, să militeze pentru dezvoltarea Moldovei și pentru realizarea A8, au început să spere, odată cu șansa pe care România a primit-o, aceea de a accesa fonduri prin PNRR. Părea șansa ideală pentru a scoate Moldova din subdezvoltare și pentru a asigura orașului Iași măcar o legătură rutieră decentă cu restul țării.
Însă, din ceea ce s-a aflat în spațiul public în legătură cu ceea ce PNRR prevede pentru județul Iași, se pare că, în ceea ce privește autostrăzile, se vor construi doar trei
tronsoane, dintre care două abia dacă ating marginile județului, în timp ce despre o porțiune doar din centura ocolitoare a Iașilor se vorbește ca despre o nesigură posibilitate. Principalele trei proiecte care urmează să fie incluse în Planul național de redresare și reziliență vizează construcția tronsoanelor de autostradă Focșani–Bacău și Bacău–Pașcani, care fac parte din A7, și a unei rute de 30-50 km. între Pipirig–Neamț și Moțca–Iași*, porțiune ce reprezintă unul dintre „capetele” sectorului montan al A8. Însă, dacă pentru tronsoanele din A7 ar urma lansarea licitațiilor de execuție până la sfârșitul anului în curs, pentru sectorul din A8 încă nu a fost lansată o dată certă.
De asemenea, PNRR ar trebui să includă construirea unui drum alternativ de intrare în municipiul Iași, pe relația Lețcani–Uricani, însă studiul de fezabilitate este în lucru doar pe porțiunea Uricani–Dacia, iar Consiliul Județean Iași și Direcția Regională de Drumuri și Poduri se acuză reciproc de nerealizarea întocmirii documentației tehnice*.
Deci, în lipsa implicării adecvate a autorităților centrale, șansele de a se realiza A8 sunt extrem de reduse. Asta deși România ar trebui să vadă această autostradă ca pe un obiectiv strategic de interes național, pentru că A8 – autostrada Târgu Mureș–Iași ar trebui prelungită, cât de curând, până la Chișinău, pentru a deveni cu adevărat Autostrada (re)Unirii Basarabiei cu patria-mamă, România.
Desigur, acesta este doar un prim pas, care ar trebui să fie urmat de realizarea altor proiecte majore de infrastructură, cum ar fi, spre exemplu, proiectul Prutului navigabil, care prin investirea a doar două miliarde de euro...
Vocevoce proprieMarkerCadru
Discursul îmbină interesele specifice ale electoratului din Iași cu apelul la interesul strategic național.
„Ca deputat de Iași, voi susține permanent că autostrada Moldovei, A8, este vitală pentru Iași... România ar trebui să vadă această autostradă ca pe un obiectiv strategic de interes național”