Dănuț Aelenei

Declarații politice și intervenții ale deputaților:

423 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește „Plafonare, compensare sau reducerea taxării”.

Coaliția de guvernare* a ezitat să ia o decizie în ceea ce privește prețul carburanților.

Pe de o parte, pentru că piața carburanților este diferită de cea a energiei electrice și a gazelor naturale.

Pe de altă parte, tarifele gazului natural sau ale energiei electrice sunt mult mai sensibile pentru consumatorii vulnerabili*, pentru că încălzirea locuinței este mai importantă decât transportul.

În aceste condiții, Guvernul a amânat să ia măsuri concrete*

În contextul ședinței

pentru reducerea prețurilor combustibililor până joi, 23 iunie. Și, dintre cele trei măsuri vehiculate, bineînțeles că a ales-o pe cea mai proastă.

O idee a fost plafonarea prețului. Dar plafonarea prețului ar fi venit cu alte probleme.* Este vorba despre riscul ca firmele să scadă semnificativ cantitatea de carburanți pusă pe piață, dacă plafonarea nu este însoțită și de o compensare a diferenței de preț, ceea ce presupune că statul ar trebui să își asume costurile aferente. Dar plafonarea prețurilor este o măsură total împotriva ideii de piață liberă, iar plafonarea ratei de profit pentru companiile petroliere este o eroare.

A doua variantă luată în calcul este reducerea taxelor aplicate asupra carburanților. Este o măsură care deja a fost pusă în practică de unele state europene. În momentul de față, prețul la pompă al combustibilului este dat de:

– prețul barilului la nivel internațional, precum și de costurile de rafinare și transport ale carburanților, toate acestea având o pondere de circa 63% în prețul benzinei și al motorinei;

– taxe, accize și TVA, cu o pondere de până la 36%;

– adaosul benzinăriei – de circa 4%.

Statul român percepe o acciză fixă, indiferent de prețul carburantului, de 1,9 lei pentru fiecare litru de combustibil vândut la pompă. Astfel, statul, fără să facă nimic, obține un profit de 3,7 lei la fiecare litru de combustibil.

Avantajul este că reducerea taxelor aduce, pe cale de consecință, scăderea proporțională a prețurilor.

În fine, a treia variantă luată în calcul este compensarea cu o sumă fixă a unei părți din prețul la pompă al carburantului. Avantajul acestei metode este că face un compromis între plafonare și tăierea taxelor. Dezavantajul este că rambursarea presupune cheltuieli bugetare mai mari.

Dintre cele trei variante, Guvernul a ales-o pe cea mai proastă, și anume soluția compensării, compensare care să fie plătită din banii publici și din profitul benzinarilor.

De ce nu a ales Guvernul Ciucă varianta scăderii accizei

și TVA-ului? Este o întrebare retorică. Vă mulțumesc.

Deputat de Constanța, neafiliat, Aelenei Dănuț.