Oana-Marciana Özmen

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați*,

Declarația mea politică de astăzi are titlul: „Actul democratic presupune dezbatere, dialog și pace. Viziunile diferite sunt necesare pentru promovarea schimbului de idei în spiritul colaborării, și nu în cel al radicalismului”.

Democrația reprezintă temelia unei societăți libere și echitabile. Ea se bazează pe principii precum libertatea, egalitatea și justiția.* În cadrul acestui sistem, fiecare cetățean are dreptul să-și exprime opinia și să participe la procesul decizional. Cu toate acestea, pentru ca democrația să prospere, este esențial să cultivăm valorile pe care se întemeiază.

Parcursul României către democrație nu a fost unul ușor. A trebuit să înfruntăm numeroase provocări și obstacole pentru a ajunge la stadiul din prezent. Totuși democrația în România s-a consolidat în decursul celor 3 decenii, caracterizată fiind de alegeri periodice, separația puterilor în stat, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și existența unui sistem de control și echilibru între instituțiile statului.

Cu toate acestea, există și exemple de regres democratic în unele țări, acesta fiind rezultatul unor factori precum corupția, atacurile asupra libertății presei, erodarea statului de drept, creșterea populismului sau influența autoritară. Astfel de evoluții pot submina democrația și pot afecta drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Pentru prima dată din 2004, s-au înregistrat mai multe state autocratice decât democratice. Din cele 137 de țări în curs de dezvoltare și de tranziție analizate, doar 67 sunt considerate încă democrații, numărul autocrațiilor crescând la 70, potrivit specialiștilor din domeniul care monitorizează această evoluție.