Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori*,
Pentru a veni în sprijinul celor peste 40.000 de copii care-și petrec prima parte a vieții în grija statului, pentru a-i proteja de abuzuri și, în primul rând, pentru a preveni astfel de situații de abuzuri de orice fel, de violență, neglijare, precum și de exploatare și abuz sexual*, plenul Senatului, în ședința din 21 februarie 2022, a aprobat înființarea Comisiei privind investigarea cazurilor de abuzuri sexuale sau a oricăror abuzuri fizice împotriva minorilor din serviciile de tip rezidențial aflate în subordinea direcțiilor generale de asistență socială și protecție a copilului.
Activitatea comisiei de anchetă a avut în vedere obiectivele stabilite prin hotărârea de înființare, respectiv: – identificarea viciilor sistemice care au contribuit la înfăptuirea abuzurilor sexuale sau a oricăror abuzuri fizice împotriva minorilor;
– audierea persoanelor cu funcții de conducere în serviciile de tip rezidențial, precum și a directorilor executivi ai DGASPC pe raza cărora au fost raportate cazuri de abuzuri sexuale sau orice abuzuri fizice împotriva minorilor instituționalizați, precum și a celorlalți salariați;
– identificarea disfuncțiilor operaționale în comunicarea și cooperarea dintre autorități și instituțiile publice de specialitate privind asistența socială și protecția copilului;
Lucica Dina Muntean · 27 martie 2023 · monitorul.ai
– stabilirea măsurilor care ar trebui luate pentru remedierea problemelor investigate, respectiv pentru atragerea răspunderii persoanelor responsabile.
Voi face o scurtă prezentare a activității desfășurate de comisia de anchetă.
Precizez, pentru început, faptul că ședințele comisiei au avut loc atât la sediul Senatului, cât și prin mijloace electronice și au fost transmise live pe site-ul Senatului și pe pagina de Facebook.
Pe parcursul ședințelor au avut loc dezbateri pe marginea documentelor puse la dispoziția comisiei și au fost audiate o serie de persoane reprezentative din instituții, organisme și organizații cu atribuții în domeniul drepturilor copilului. Voi menționa câteva dintre acestea:
- doamna Renate Weber – avocatul poporului;
– doamna Elena Tudor – președintele Autorității Naționale pentru Protecția Dreptului Copilului și Adopție;
- domnul Eduard Mirițescu – chestor de poliție MAI;
- doamna Maria Mădălina Turza – Departamentul pentru
- responsabilitate socială comunitară și grupuri vulnerabile; – doamna Cătălina Surcel – director executiv al Asociației
- doamna Gabriela Scutea – procurorul general al României;
- domnul Mihai Pașca – Ministerul Justiției;
- domnul Adrian Bulgaru – Institutul Român pentru
- Drepturile Omului;
- doamna Mihaela Nabăr și doamna Iana Matei, de la
- World Vision România.
Am dorit să citesc toate aceste nume ca să vă dați seama de amploarea și de volumul de muncă al comisiei de anchetă din Senatul României.
De asemenea, în cadrul ședințelor comisiei de anchetă au avut loc audieri – audierile peroanelor cu funcții de conducere în DGASPC pe raza cărora au fost raportate cazuri de abuzuri sexuale sau orice abuzuri fizice împotriva minorilor instituționalizați, precum și a celorlalți salariați, respectiv DGASPC Iași, Giurgiu, București, Vrancea, Argeș, Vaslui. Doamnelor și domnilor senatori,
Cu privire la realizarea obiectivelor comisiei de anchetă, voi face doar câteva precizări.
Copiii beneficiari ai sistemului de protecție specială au nevoie de sprijin specializat, prin programe de consiliere psihologică, de educație pentru viață, educație sexuală, precum și de legi care să sprijine activitatea DGASPC-urilor, precum și a angajaților acestora. Inițiativele legislative care au rezultat din activitatea comisiei de anchetă, precum și „Ghidul privind prevenirea situațiilor de violență asupra copiilor și tinerilor din centrele rezidențiale”, editat de IRDO, sunt primii pași făcuți în acest sens.
Astfel, din dezbaterile comisiei de anchetă s-au decantat câteva idei, care s-au materializat în trei propuneri legislative.*
Prima propunere legislativă este... dintre măsurile propuse... se referă la următoarele măsuri: tinerii să fie sprijiniți în căutarea unui loc de muncă și a unui loc de cazare prin direcțiile generale de asistență socială și protecție a copilului, iar la ieșirea din sistemul de protecție specială să fie monitorizați pe o perioadă de doi ani și să beneficieze de o indemnizație*, al cărei cuantum reprezintă de trei ori valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
A doua propunere legislativă prevede condiții speciale de desfășurare a audierii minorilor, persoane vătămate sau martore, fiind prevăzute atât posibilitatea desemnării unui psiholog care să asiste la audiere, cât și posibilitatea înlocuirii reprezentantului minorului pentru îndeplinirea activității judiciare privind audierea. Propunerea aceasta legislativă a fost adoptată de ambele Camere ale Parlamentului și a devenit Legea nr. 51/2023, publicată în Monitorul Oficial.
A treia propunere legislativă privind protecția și promovarea drepturilor copilului propune înlocuirea sintagmei „învățământ de zi” cu „formă de învățământ prevăzută de lege”, cu scopul de a încuraja tinerii din sistemul de protecție socială să urmeze orice formă de învățământ în vederea obținerii unei calificări profesionale și a integrării pe piața muncii.
În cadrul dezbaterilor din cadrul Comisiei de anchetă a reieșit necesitatea întocmirii unui document care să cuprindă informații utile pentru prevenirea situațiilor de violență asupra copiilor și tinerilor, cu precădere din centrele rezidențiale.
Astfel, în urma colaborării dintre membrii comisiei de anchetă, Institutul Român pentru Drepturile Omului și Consiliul Tinerilor Instituționalizați, a fost elaborat „Ghidul privind prevenirea situațiilor de violență asupra copiilor și
tinerilor din centrele rezidențiale”. Ghidul se adresează atât copiilor și tinerilor din centre, având un limbaj accesibil nivelului lor de înțelegere, cât și persoanelor care au în îngrijire copii sau care lucrează în sistemul de protecție specială. El își propune o abordare bazată pe drepturile omului și ale copilului, care vizează, pe de o parte, dezvoltarea capacității copiilor ca titulari de drepturi, pentru ca aceștia să-și revendice și să-și exercite drepturile, iar, pe de altă parte, privește dezvoltarea capacității persoanelor responsabile care au o obligație față de acești copii, persoane care trebuie să-și îndeplinească obligațiile prin respectarea, protejarea și aplicarea tuturor drepturilor copilului. De asemenea, sunt incluse și informații despre modul în care se poate face o sesizare, precum și detalii privind principalele autorități, instituții și organizații care au atribuții în domeniul promovării și protecției dreptului copilului.
Totodată, în vederea îndeplinirii obiectivelor sus-amintite, membrii comisiei de anchetă au efectuat vizite în centrele rezidențiale din subordinea direcțiilor generale de asistență socială și protecție a copilului din aproape toate județele țării și în București și au stabilit efectuarea unui sondaj, prin intermediul unui chestionar transmis tuturor direcțiilor generale de asistență socială și protecție a copilului, în vederea colectării informațiilor necesare desfășurării anchetei.
Comisia de anchetă a primit o serie de petiții, atât de la persoane fizice, cât și din partea unor comisii parlamentare.* Una dintre sesizări a fost ca... a avut ca obiect situația unor minore aflate în sistemul rezidențial aflat în subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Sector 2. Cu privire la această sesizare, comisia de anchetă a constatat că, deși DGASPC Sector 2 a susținut că a luat toate măsurile necesare, aceste măsuri nu au avut efectele dorite*, având în vedere sarcinile repetate în cazul unor minore.
Prin prisma celor de mai sus, este necesar de precizat faptul că scopul anchetei parlamentare este de a lămuri, de a clarifica împrejurările și cauzele în care s-au produs evenimentele supuse cercetării. Comisia de anchetă nu are competența de a da verdicte, ci aceea de a întocmi un raport cu privire la situația de fapt anchetată, prin care se vor indica concluziile la care au ajuns pe baza actelor și documentelor pe care le-au consultat și a audierilor efectuate.
Astfel, comisia de anchetă recomandă Guvernului României următoarele măsuri:
– revizuirea sistemului actual de monitorizare a situațiilor de violență și includerea cadrelor didactice și personalului medico-sanitar (medic de familie, pediatru, asistent medical) în procesul de monitorizare a situațiilor de abuz, neglijare și exploatare;
– acoperirea nevoilor de asistenți sociali profesioniști, psihologi și psihologi pediatri în toate centrele direcțiilor sociale de asistență socială și protecție a copilului;
– intensificarea verificării periodice a zonei de asistență maternală;
– întărirea capacității sistemului public de a identifica, raporta și aborda într-o manieră transversală cazurile de violență, abuz și neglijare, precum și de exploatare și abuz sexual împotriva copiilor;
– crearea unei baze de date la nivel național care să conțină informații centralizate privind abuzul și neglijarea copiilor, estimarea impactului asupra sănătății publice și costul economic implicat.
Aceste recomandări pe care noi le-am adresat în raportul final și le-am transmis Guvernului României pot fi, stimați colegi, consultate pe site-ul Senatului.
Doresc să le mulțumesc tuturor colegilor care au desfășurat o muncă intensă în această comisie și sperăm că viața copiilor, în urma rezultatelor obținute de comisia de anchetă, va fi mai bună.