Stenogramă plen

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Bună ziua, dragi colegi!

Dacă putem să mai semnăm cei care n-am semnat încă? Vă mulțumesc.

Bun.

Suntem în cvorum, avem 87 de colegi prezenți.

În primul rând, dați-mi voie să salut prezența unui grup de elevi de la Școala Gimnazială satul Gura Văii, comuna Bujoreni, județul Vâlcea, invitați ai doamnei senator Claudia Banu.

Și, de asemenea, la invitația președintelui Comisiei de mediu din Senat, îi avem pe colegii noștri din Comisia de mediu din Parlamentul Republicii Moldova, pe care, de asemenea, îi salutăm cu toții.

Aveți cuvântul, domnule senator, înainte de a intra pe ordinea de zi.

## **Domnul Ștefan-Radu Oprea:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urmă cu 105 ani, în după-amiaza zilei de 27 martie 1918, s-a deschis ședința Sfatului Țării pentru adoptarea unirii.

Profit de prezența reprezentanților Parlamentului Republicii Moldova și îi salut și de aici.

Președintele Sfatului Țării era Ion Inculeț, care a spus, în prezența prim-ministrului de atunci, Alexandru Marghiloman: „În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama ei, România. Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi și totdeauna!”

Teofil Ioncu spunea, într-o altă adunare, că: „Mulți ați auzit de moldoveni, dar puțini cred că știți că națiunea moldovenească nu există. Numele «Moldova», «moldoveni» este numai teritorial, dar nu național, iar dacă noi numim moldovenești cuvintele și organizațiile noastre, facem asta numai din punct de vedere tactic, fiindcă cuvântul «român» sună prea aspru la urechile vrăjmașilor noștri, de care avem foarte mulți, ca și dumneavoastră, și el servește de a ne acuza pe noi de separatiști.”

Astăzi vremurile sunt la fel de complicate ca atunci. Un război se desfășoară în preajma granițelor noastre și amenințările la adresa Republicii Moldova au rămas la fel de actuale. De aceea, avem responsabilitatea față de Republica Moldova pentru sprijinirea parcursului european. Efortul pe care-l face Guvernul României pentru sprijinirea cetățenilor moldoveni cu energie, lemne de foc, investiții pentru reducerea dependenței energetice față de Federația Rusă trebuie să continue și să fie sprijinit și de aici, din Senat.

Astăzi limba română este din nou limba oficială a Republicii Moldova. Parcursul european este ținta principală a Guvernului, în ciuda piedicilor pe care unii se străduiesc să le presare la tot pasul. Însă transformările economice din Republica Moldova trebuie sprijinite prin investiții ale antreprenorilor români. Dacă viața cetățenilor din Republica Moldova va continua să fie grea, euroscepticismul va crește, forțele răului vor câștiga lupta politică.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc. Mulțumesc. Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 27 martie, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 87 de colegi senatori.

Colegul nostru, domnul senator Țâgârlaș, va vota clasic, neavând cartela de vot la domnia-sa. Să luăm în considerare acest lucru.

Ședința este condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de către doamna senator Roberta-Alma Anastase, căreia putem să-i spunem „La mulți ani!”

– la mulți ani, Roberta! –, și domnul senator Sorin Lavric, în calitate de secretari ai Senatului, înlocuit de către domnul senator Ion Mocioalcă acum.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

- Dacă nu sunt comentarii,

Ordinea de zi a fost adoptată.

Programul de lucru pentru această zi: am început lucrările în plenul Senatului, avem dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi, iar la ora 17.00 este planificat votul final pentru inițiativele legislative cu caracter ordinar. Doar cele cu caracter ordinar.

- Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program? Sunt intervenții?

Da, o să votăm, după care o să facem și anunțul respectiv.

- Dacă nu sunt intervenții,

- Programul de lucru a fost adoptat.

Încă o dată, le urez bun-venit elevilor de la Școala Gimnazială satul Gura Văii, comuna Bujoreni, județul Vâlcea, copii invitați de către doamna senator Claudia Banu.

Bravo! Da, așa ne place de voi. Pe procedură, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi, în Biroul permanent, grupul... am discutat solicitarea Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități privind sesizarea în vederea întocmirii raportului comun cu Comisia juridică la L139/2023. Este vorba despre inițiativa legislativă pe care domnii Ciucă și Bode au adus-o în Parlament, care, în mod evident, are un impact major asupra drepturilor cetățenilor români de a manifesta, de a-și manifesta nemulțumirea față de Guvern. Este o încercare de a bloca acest drept fundamental. În Biroul permanent a fost respinsă această cerere a comisiei și, de aceea, conform art. 71 alin. (2) din Regulamentul Senatului, domnule președinte, vă cer să supuneți la vot, la votul plenului Senatului, din nou, această solicitare a comisiei de a deveni comisie raportoare.

Repet, este absolut de neacceptat ca o inițiativă legislativă care are un impact major asupra libertății fundamentale a cetățeanului român de a demonstra împotriva Guvernului să nu treacă și prin Comisia drepturilor omului. Deci vă rog frumos să supuneți la vot ca plenul Senatului să se manifeste dacă este de acord ca și Comisia pentru drepturile omului să preia, ca raportoare, această inițiativă, L139/2023.

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Domnule senator, în Biroul permanent această solicitare știți foarte bine că a fost respinsă; nu este de competența plenului, dar sunt de acord să

Propunerea nu a fost... nu a întrunit numărul de voturi necesar.

Înainte de a-i da cuvântul pe procedură doamnei senator Șoșoacă, tot pe procedură, fac încă un anunț.

La invitația Senatului – doamna Rodica Boancă, un grup de elevi de la Colegiul Național „Mihai Viteazu” din Slobozia este, de asemenea, prezent la balcon.

Fiți bineveniți!

Doamna senator Diana Iovanovici-Șoșoacă, ați cerut cuvântul pe procedură.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă:**

Vă mulțumesc frumos.

Este de apreciat cuvântul pe care l-a luat domnul Oprea și cred că, atâta timp cât există o ședință solemnă la Chișinău, consider că Parlamentul României ar fi trebuit să aibă o ședință solemnă a plenurilor reunite la 105 ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Nu știu dacă știți, dar Academia Română a organizat un eveniment. De acolo vin. N-am văzut alți politicieni interesați și este păcat. Și am crezut că astăzi aici vom avea, în plen – mai ales că avem atâția elevi invitați –, o ședință în care să conștientizăm opinia publică românească despre importanța acelei Mari Uniri, pentru că și atunci pericolele bolșevic și ucrainean au făcut ca opțiunea proromânească să câștige tot mai mult teren în cadrul forurilor basarabene, constituite în virtutea principiului autodeterminării și beneficiind de ceea ce teoria dreptului numește legitimitate revoluționară.

Și, pentru că tot avem atâția elevi, permiteți-mi să le spun un lucru. La 24 ianuarie/6 februarie 1918 Sfatul Țării a proclamat independența Republicii Democratice Moldovenești, iar la 27 martie, în urma unor negocieri purtate cu Guvernul Marghiloman, precum și între diferitele facțiuni politice basarabene, a fost adoptată, cu 86 de voturi pentru, 3 contra și 36 de abțineri, motivate în diferite moduri, declarația de unire cu statul român. Întrucât persistau în rândurile basarabenilor unele suspiciuni în legătură, mai ales, cu poziția Guvernului conservator român în problemele sociale, actul de unire a fost unul condiționat cu păstrarea autonomiei provinciale. La 27 noiembrie 1918, după proclamarea Marii Uniri și revenirea lui Ion I.C. Brătianu la conducerea Guvernului român, Sfatul Țării a renunțat la condițiile formulate în urmă cu 8 luni, întrucât drumul către marile reforme, agrară și electorală, devenise ireversibil.

Mulțumesc. Stimați colegi, trecem la secțiunea I a ordinii... Vă rog, vă rog.

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pe procedură, aș vrea să ne păstrăm cât mai clar în programul pe care l-am propus și obiceiurile pe care le avem. Dar nu pot să nu profit de acest moment și să subliniez faptul că acum, la 105 ani de la acel eveniment extrem de important, Republica Moldova este pe cale să se îndrepte către Uniunea Europeană, să se apropie de România, prin ceea ce Guvernul actual al Republicii Moldova, Parlamentul actual al Republicii Moldova fac: reforme. Reforme care transformă statul, așa cum ar trebui să facem și noi, în România. Și am ajuns, după 105 ani, să ne uităm noi cu mare atenție la ce se întâmplă la Chișinău, unde un guvern proeuropean și un parlament proeuropean îndreaptă Republica Moldova către Uniunea Europeană și cât mai aproape de România.

Mulțumesc.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Cosmin-Marian Poteraș:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că intervențiile pe procedură trebuie să fie pe procedură, nu declarații politice. Și pentru asta îi sfătuiesc pe colegi, dacă vor să se audă vorbind, să vină miercurea. Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Trecem la secțiunea I a ordinii de zi.

La punctul 1 din secțiunea I avem o notă privind adoptarea tacită...

Avem o notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 22 martie 2023, a unor inițiative legislative.

Această notă este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Vă reamintesc că inițiativele legislative se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 150 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

La punctul numărul 2, secțiunea I, avem aprobarea solicitării de retragere din procesul legislativ a unei inițiative legislative.

Vă reamintesc, de asemenea, că, în conformitate cu prevederile art. 97 alin. (1) din Regulamentul Senatului, inițiatorul proiectului de lege sau al propunerii legislative poate să-și retragă proiectul sau propunerea până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea Senatului.

Astfel, Biroul permanent al Senatului, în ședința din 27 martie – astăzi, 27 martie –, a analizat solicitarea inițiatorului de retragere din procesul legislativ a unei inițiative legislative.

La punctul numărul 3 din secțiunea I a ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre cu privire la Raportul Comisiei de anchetă privind investigarea cazurilor de abuzuri sexuale sau a oricăror abuzuri fizice împotriva minorilor din serviciile de tip rezidențial aflate în subordinea direcțiilor generale de asistență socială și protecție a copilului (DGASPC).

Comisia, înființată în temeiul Hotărârii Senatului nr. 26/2022, a prezentat Biroului permanent raportul Comisiei de anchetă privind investigarea cazurilor de abuzuri sexuale sau a oricăror abuzuri fizice împotriva minorilor din serviciile de tip rezidențial aflate în subordinea direcțiilor generale de asistență socială și protecție a copilului, precum și proiectul de hotărâre.

Acestea se regăsesc în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Invit reprezentantul comisiei, doamna senator Lucica Muntean, pentru a prezenta raportul și proiectul de hotărâre. Doamna senator...

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Pentru a veni în sprijinul celor peste 40.000 de copii care-și petrec prima parte a vieții în grija statului, pentru a-i proteja de abuzuri și, în primul rând, pentru a preveni astfel de situații de abuzuri de orice fel, de violență, neglijare, precum și de exploatare și abuz sexual, plenul Senatului, în ședința din 21 februarie 2022, a aprobat înființarea Comisiei privind investigarea cazurilor de abuzuri sexuale sau a oricăror abuzuri fizice împotriva minorilor din serviciile de tip rezidențial aflate în subordinea direcțiilor generale de asistență socială și protecție a copilului.

Activitatea comisiei de anchetă a avut în vedere obiectivele stabilite prin hotărârea de înființare, respectiv: – identificarea viciilor sistemice care au contribuit la înfăptuirea abuzurilor sexuale sau a oricăror abuzuri fizice împotriva minorilor;

– audierea persoanelor cu funcții de conducere în serviciile de tip rezidențial, precum și a directorilor executivi ai DGASPC pe raza cărora au fost raportate cazuri de abuzuri sexuale sau orice abuzuri fizice împotriva minorilor instituționalizați, precum și a celorlalți salariați;

– identificarea disfuncțiilor operaționale în comunicarea și cooperarea dintre autorități și instituțiile publice de specialitate privind asistența socială și protecția copilului;

– stabilirea măsurilor care ar trebui luate pentru remedierea problemelor investigate, respectiv pentru atragerea răspunderii persoanelor responsabile.

Voi face o scurtă prezentare a activității desfășurate de comisia de anchetă.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc și eu, doamna senator. Mersi. Îi dau cuvântul, pentru intervenții, doamnei senator Boancă Rodica.

Între timp vreau să urez bun-venit și grupului de elevi de la Liceul Teoretic Peciu Nou, județul Timiș, elevi prezenți la invitația colegilor senatori Sebastian Răducanu și Eugen Dogariu.

Fiți bineveniți!

Mulțumesc.

Aveți cuvântul, doamna senator.

## **Doamna Rodica Boancă:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sunt și din Ialomița, de la Slobozia, elevi sosiți aici pentru a urmări lucrările noastre.

Și aș vrea să punctez două aspecte; profit de faptul că este și doamna ministru al familiei în sală pentru a raporta o situație legată de DGASPC-uri.

Mergând în aproximativ cinci DGASPC-uri din țară pentru a face acea anchetă la fața locului, pe timpul verii, am constatat diferențe foarte mari în ceea ce privește finanțarea, asta cu preponderență, precum și măsurile pe care reprezentanții DGASPC-urilor le luau.

Iar rugămintea ar fi, pentru doamna ministru, să gândească o modalitate prin care aceste direcții să fie preluate de către Ministerul Familiei, deoarece, lăsate doar în grija consiliilor județene, lucrurile par să nu funcționeze așa cum ar trebui; nu există un control suficient, numirile politice sunt extrem de supărătoare, să spunem, și duc la deprofesionalizare. Totodată, cred că în cazul situației de la sectorul 2 se putea face o mai amplă anchetă și luare de poziție, dar am înțeles că și acolo politicul dictează.

Cu alte cuvinte, această comisie a început foarte bine, a avut, din punctul meu de vedere, câteva intervenții salutare, dar rămân foarte multe lucruri care trebuie corectate doar legislativ și doar prin implicarea celor din Guvern. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator. Doamna senator Iovanovici-Șoșoacă Diana.

Mulțumesc.

Pentru a nu mai avea atâtea probleme cu privire la abuzurile sexuale asupra minorilor, să știți că aici un impact negativ îl are și Codul penal, cu infracțiuni care nu-i pedepsesc așa cum ar trebui pe cei care sunt abuzatori ai minorilor.

Din contră, eu am o inițiativă legislativă pentru modificarea art. 222 din Codul penal și vă spun că am făcut o anchetă juridică și, când am văzut că infracțiuni de abuz sexual, de viol, s-au transformat în „act sexual cu un minor” și că există instanțe care consideră că la 10, 11, 12 ani un minor își poate da acordul pentru sex cu unul de 40 de ani, mie nu mi-a venit să cred. În ce lume trăim? Unde-i moralitatea?

DGASPC-urile – și știm foarte bine, de ani și ani de zile am lucrat cu ei, de 20 și ceva de ani tot lucrez cu DGASPC-urile – sunt foarte multe care au devenit, de fapt, locuri de unde se face traficul de copii, trafic de carne vie. Sunt nenumărate dosare deschise pentru anchetarea conducătorilor din multe DGASPC-uri care au legături inclusiv cu poliția, cu politicieni, din păcate, și toate aceste lucruri duc la astfel de rapoarte, în care doar constatăm.

Degeaba constatăm, dacă nu luăm atitudine, dacă nu recunoaștem problemele din sistem, chiar dacă ne deranjează, ne deranjează, dar ele există, nu trebuie să dăm vina nici pe un partid, nici pe altul, pentru că aici e o problemă care incumbă societății, incumbă juridicului, incumbă anchetatorilor, incumbă celor care ar trebui să conducă corect aceste DGASPC-uri și mai ales faptul că nu avem oameni foarte bine pregătiți pentru a fi în aceste instituții.

Deci este o problemă pe care trebuie să o rezolvăm împreună, fără să dăm vina pe unii sau pe alții, pentru că aici nu este vina exclusivă a unui partid sau a altuia. Poate multe probleme nici nu le cunoașteți, dacă nu lucrați în sistemul judiciar și dacă nu ați avut contact cu astfel de cazuri.

## Mulțumesc.

Are cuvântul doamna senator Anca Dragu.

## **Doamna Anca Dana Dragu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În cadrul acestei comisii, pentru a ancheta abuzurile sexuale care au loc în centrele de copii, am depus muncă susținută; mulțumesc colegilor că au făcut parte din comisie, doamnei Lucia Muntean, pentru că am reușit să cristalizăm câteva inițiative legislative, dar mai e foarte mult de făcut. De fapt, foarte puțin. În sertarele Camerei Deputaților se află legea... se află modificarea la Codul penal care incriminează actul sexual cu un minor și introduce o vârstă de consimțământ. Din 15 februarie 2023 această inițiativă legislativă are raport, un raport foarte bine votat și redactat, care întrunește cerințele pe care și noi le-am descoperit în practică, atunci când am lucrat în cadrul acestei comisii speciale, dar, din păcate, acest raport este ținut în sertar.

Ca atare, fac apel la președinții partidelor PNL, PSD să agreeze și să pună în plenul Camerei Deputaților această inițiativă, care, repet, are raport, stă în sertare și, dacă această inițiativă ar trece, atunci foarte multe cazuri, pur și simplu, ar fi rezolvate sau nu s-ar mai întâmpla. Pentru că noi, în practică, asta am constatat: că multe asemenea abuzuri nu sunt raportate sau, dacă sunt raportate, poliția nu știe ce să facă cu ele și ajung în instanță și ajungem să vedem aceste decizii ale instanțelor cum că fetițe de 11-12 ani își dau acordul pentru un act sexual și ajungem să vedem decizii ale CEDO împotriva României; CEDO cere României un asemenea cadru legal, din păcate, din 2016. Deci de 9 ani România nu ia aceste măsuri.

Așa că, stimați colegi de la Camera Deputaților, vă rog, scoateți din sertar acest raport și puneți-l în plenul Camerei Deputaților.

Mulțumesc, doamna senator.

Și ultimul vorbitor înscris la cuvânt, domnul senator László Attila.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul László Attila:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș începe cu cel mai important lucru: aș dori să-mi felicit colegele și colegii pentru munca profesionistă de care au dat dovadă și trebuie să vă spun că este doar începutul.

Eu sunt pediatru, am terminat în ʼ90. Vrând-nevrând, trebuie să vă spun că acum am avut și eu ocazia, după foarte mult timp, să mai fac o tură în aceste instituții și situația este între cer și pământ de unde am pornit și unde am ajuns.

Dar, în același timp, cu această ocazie s-au mai deschis câteva portițe pe care trebuie să le închidem. Și aici mă refer, în primul rând, la toate acele probleme care ne-au fost semnalate cu ocazia vizitelor pe care le-am efectuat în diferite județe de către personalul care lucrează zi de zi cu acești copii. Și să le luăm un pic la rând.

Foarte probabil că noi, în calitate de țară, ne-am luat niște angajamente care sunt foarte greu de pus în aplicare și vă dau câteva exemple: ne-am angajat că vom desființa toate instituțiile mari și trecem la asistența de la domiciliu. Este foarte frumos, foarte ușor de făcut în cazul copiilor fără probleme, dar să știți că nu stau la coadă părinții care se încumetă să crească copii cu diferite dizabilități. Trebuie să existe acele instituții măcar pentru tranzitul acelor copii până le găsești părinți care să se ocupe de ei. Din experiență vă spun, de obicei părinții care au avut un astfel de copil mai iau un copil sau, dacă copilul a decedat, atunci se angajează pentru a crește un copil cu afecțiuni asemănătoare.

Suntem în situația, datorită angajamentelor luate, că o instituție care a avut peste 240 de persoane internate acum are în curte cinci bucăți de instituții sub 50 de pacienți. Am fost nevoiți să construim în curtea aceleiași instituții, pentru că, printre altele, ne-am angajat că nu vom mai avea instituții cu peste 50 de internați.

Mulțumesc, domnule senator. Vă mulțumesc. Bun.

Aveți cuvântul, domnule senator Țâgârlaș.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În urma discutării cu liderii grupurilor parlamentare, considerăm necesar să prelungim programul de astăzi, astfel încât să finalizăm ordinea de zi cu cele cinci elemente care mai sunt în discuție.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru propunere.

Supun la vot propunerea de prelungire a timpului de dezbatere până la epuizarea ordinii de zi.

Vot, vă rog.

Vă mulțumesc.

Cu 91, plus încă două voturi, 93 de voturi pentru... Vă mulțumesc.

Într-adevăr, subiectele discutate până acum sunt extrem de importante, dar acum trecem la secțiunea a II-a a ordinii de zi.

La punctul 1 al ordinii de zi din secțiunea a II-a este înscrisă Legea pentru modificarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 (L843/29.12.2022).

Reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Nu este nimeni din partea Guvernului.

Atunci, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică elaborând un raport comun, invit reprezentantul uneia dintre comisii pentru prezentarea raportului.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

În lumina dispozițiilor art. 70 și art. 155 din Regulamentul Senatului, republicat, comisiile reunite, Comisia juridică și Comisia pentru administrație, au fost solicitate prin L843/2022 să se pronunțe asupra cererii de reexaminare formulate de către Președintele României.

În urma analizei argumentelor invocate de către Președinția României s-a constatat că cererea de reexaminare este întemeiată, este justificată și, raportat la conținutul acesteia, s-a admis printr-un raport și au fost introduse elementele cuprinse, respectiv art. 26 – obligativitatea instituțiilor de a face acțiuni în regres în condițiile în care amenda se plătește de către persoana juridică.

Motiv pentru care, cu majoritate de voturi, cele două comisii au emis un raport comun de admitere.

Avem de-a face cu o lege organică și Camera decizională este Senatul. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Îi dau cuvântul domnului senator Poteraș Cosmin-Marian.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Avem de-a face cu o lege care ne spune așa: dacă greșește primarul, amendăm tot cetățenii. Mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului senator Târziu Claudiu-Richard. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Problema este că cererea de reexaminare a fost admisă și de comisiile de raport, în sensul în care au admis și ele că obiecția președintelui e întemeiată, dar nu s-a îndreptat.

Păi, dacă președintele a obiectat că trebuie să plătească cel care greșește sau abuzează, în speță șeful de instituție, de ce trebuie să menținem amenzile în contul instituției, ca apoi instituția să se îndrepte împotriva celui vinovat?

Ne scărpinăm de la o ureche la alta, pe după cap, așa? Pe cine vreți să protejați, domnilor de la putere, atât de mult? Pe primarii pe care îi aveți, incompetenți? Pe șefii de instituții pe care îi puneți fără să fie pregătiți? Pe cine anume protejați dumneavoastră, obligând cetățenii României să suporte incompetența, indolența și abuzul celor pe care îi cocoțați în funcții de răspundere?

N-avem cum să susținem așa ceva!

Vă mulțumesc _. (Aplauze.)_

Mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Iovanovici-Șoșoacă Diana. Urmează domnul senator Genoiu Mihai.

Vă mulțumesc frumos.

În calitate de avocat, să știți că am atras și răspunderea persoanelor făcute vinovate, există câteva articole care îți permit acest lucru, foarte puțini avocați au curajul ăsta, totul se rezumă la curaj.

Problema este că în aceste articole nu se mai pot aplica acele dispoziții legale de care ne foloseam. Mai mult, art. 26 menționează că persoana juridică, autoritatea sau instituția publică se poate îndrepta cu acțiune împotriva celor vinovați. Deci, dacă nu vrea conducătorul, nu se îndreaptă. Pentru că, ce să vezi?, conducătorul e cel care dispune și solicită departamentului juridic să întemeieze în drept. Dacă acel conducător nu ia această atitudine, nu-l obligă nimeni să o facă, drept care pentru greșelile unor persoane trebuie să plătească instituții, autorități, persoane juridice. Cine sunt aceste instituții? Păi, bugetul de stat.

Înțeleg să fi schimbat art. 26 și să spuneți: persoana juridică, autoritatea sau instituția publică este obligată să se îndrepte cu acțiune împotriva celor vinovați de neexecutarea hotărârii. Atunci înțelegeam intenția, dar de ce să nu ne îndreptăm direct împotriva celui vinovat și, după 2, 3 ani de judecată cu instituția, uneori și 5 ani, să mai existe încă 2, 3, 4, 5 ani o acțiune împotriva persoanelor care se fac vinovate, până îi constați vinovăția, și așa mai departe.

Deci totul este făcut cu dedicație. Mulțumesc.

Domnul senator Genoiu Mihail.

Se pregătește doamna senator Spătaru Elena-Simona.

## **Domnul Mihail Genoiu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Observația făcută de Președinție, pentru care legea a fost trimisă la reexaminare, derivă tocmai din faptul că atâta timp cât persoana sancționată este o persoană juridică, iar amenda se face din bugetul public, sintagma „se poate” să se schimbe cu „obligația” unei acțiuni în regres și îndreptarea împotriva persoanelor vinovate.

Amendamentul făcut la Camera Deputaților, pe care noi l-am preluat în forma pe care astăzi o votăm, tocmai asta face, modifică solicitarea Președinției din sintagma „se poate” în „obligativitatea acțiunii în regres”.

Practic, ceea ce spune și doamna de dinainte, antevorbitorul meu, ceea ce se întâmplă la ora aceasta este un lucru incorect, pentru că de multe ori este amendată o persoană a cărei culpă nu există stabilită, lucru pe care îl constată și Președinția, face această observație, o rectificăm și exact acest lucru îl

## Vă mulțumesc.

Doamna senator Spătaru Elena-Simona.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este greșit ce s-a afirmat acum, anterior, de la microfon. Și la acest moment, așa cum este în lege, persoana vinovată, culpabil, în mod culpabil, este obligată de către instanță să suporte costul. Deci nu se poate ca primarul, ca un conducător de instituție, responsabil, ce este, dacă e declarat vinovat, noi, în Parlamentul României, să spunem că nu trebuie să plătească.

Instanța este suverană în a aprecia cine este culpabil, iar dreptul la apărare îl are primarul în egală măsură cu cetățeanul care face acțiunea respectivă, pentru că dreptul lui nu i-a fost ascultat. Cetățeanul nu ajunge în instanță pentru că primarul a făcut ce trebuie, ajunge în instanță ca ultim recurs, pentru că pe nr. 554, pe această lege a contenciosului administrativ, are acest drept, iar noi îi luăm acest drept prin Parlamentul României. Când a fost acest proiect și în prima dezbatere în Senat v-am atras atenția asupra gravității propunerii pe care ați votat-o.

Iată că s-a reîntors în reexaminare și încercați, paliativ, să adăugați un lucru, că, ulterior, primăria este obligată să se îndrepte către cel vinovat. Adică după ce cetățeanul stă 2, 3 ani în instanță, are o hotărâre judecătorească definitivă care spune că primăria din Dealu de Jos este vinovată, primăria respectivă trebuie să caute care e persoana și abia apoi să pornească un alt proces? Iar între timp cetățenii acelei comune achită amenzile pe care, de fapt, primarul sau persoana din primărie trebuie să le achite de la bun început, pentru că nu și-au făcut treaba.

Foarte greșit că ați revenit cu acest proiect și persistați cu el. Mulțumesc.

## Mulțumesc, doamna senator.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt, declar încheiate dezbaterile. Legea va rămâne la vot final.

La punctul numărul 2 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea participării României la majorarea de capital a Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei în conformitate cu prevederile Rezoluției Consiliului de administrație nr. 463 (2022) „Privind majorarea capitalului Băncii” (L129/13.03.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și îl invit pe domnul secretar de stat Alin Andrieș, de la Ministerul Finanțelor, să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Domnule secretar de stat...

## **Domnul Alin Marius Andrieș** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor_ **:**

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare majorarea capitalului deținut de România în calitate de membru la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei cu 46.490.000 euro, în conformitate cu prevederile Rezoluției Consiliului de administrație nr. 463 (2022) „Privind majorarea capitalului Băncii”.

Valoarea capitalului vărsat este de 13.128.776 euro și se achită începând cu anul 2023, anual, în patru tranșe egale, până la data de 31 decembrie 2026.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îi dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În 21 martie, membrii comisiei au analizat proiectul de lege cu privire la aprobarea participării României la majorarea de capital a Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei în conformitate cu prevederile Rezoluției Consiliului de administrație nr. 463 (2022) „Privind majorarea capitalului Băncii” – L129/2023, cu majoritate de voturi, adoptând un raport de admitere, fără amendamente.

Vă rugăm, domnule președinte, să supuneți spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Facem precizarea că, în raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Așa vom face, domnule senator, întocmai. Vă mulțumesc.

Are cuvântul doamna senator Crețu Gabriela.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Din 1996 România este membră a Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei. În acest timp, atât instituții publice, cât și firme private au finanțat investiții de peste 2 miliarde și jumătate din credite de la această bancă. Ca urmare a capitalului subscris, aproape 60 de milioane de euro, România deține puțin peste 1% din voturile în bancă.

La momentul în care noi vorbim, Ministerul Culturii derulează investiții pentru reabilitarea clădirilor de patrimoniu în valoare de... bun, valoarea este 270, dar creditul este de 216 milioane de euro.

Rata de multiplicare a băncii este remarcabilă, dar majorarea pe care o aprobăm astăzi n-are nicio legătură cu stabilitatea acestei bănci, ci este o nouă consecință a războiului de la graniță și o nouă modalitate prin care România și statele membre ale băncii sprijină Ucraina. Aceasta a făcut cerere de aderare la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei anul trecut.

Luând în calcul nevoile viitoarei reconstrucții și riscul ridicat al creditării, conducerea băncii a considerat că o majorare de capital este absolut necesară, luând două... sau făcând două propuneri, și anume: ca 8,5% din sumele anuale destinate creditelor să fie acordate Ucrainei, pe de o parte, iar, pe de altă parte, ca aderarea să se facă fără costuri, iar contribuția financiară aferentă să fie plătită de statele membre ale băncii conform unei chei care depinde de capitalul subscris de fiecare din statele membre.

Așa cum v-a spus domnul secretar de stat deja, România subscrie, cu această ocazie, 46 de milioane de euro și trebuie să verse ceva peste 13 milioane, în patru tranșe anuale.

Mulțumesc, doamna senator. Doamna senator Iovanovici.

Deci România dă atâtea zeci de milioane de euro pentru ca integrarea Ucrainei să se facă fără costuri? Păi, să ne amintim cât ne-a costat pe noi integrarea și cât ne mai costă?! Adică toate statele europene plătesc pentru integrarea Ucrainei? Ucraina, care își permite să abuzeze inclusiv etnia românească, să ucidă români acolo, să interzică limba română, să interzică școlile, biserica și credința în limba română? Iar eu să plătesc pentru așa ceva?! Înțeleg să plătesc pentru a-mi prelua teritoriile din Ucraina, dar nu să plătesc pentru Ucraina, să o integrez fără niciun cost, în timp ce pe noi ne-au desființat din toate punctele de vedere.

Cum adică, noi să dăm bani pentru integrarea pe gratis a Ucrainei?! Păi, nu vi se pare că îi întreținem fără să facă nimic? De un an și ceva oamenii ăștia nu muncesc, stau pe chirie gratis, copiii – cu ajutoare, absolut totul e decontat. Păi, haideți să ne luăm cu toții cetățenia ucraineană, să nu mai plătească nimeni nici taxe, nici impozite, nici taxe vamale, nici... nimic. Și facem ce vrem și pe Bîstroe, distrugem și Delta Dunării – pe UNESCO nu-i interesează. Hai să fie Ucraina primul stat din lumea asta pe care să nu-l coste nimic, în timp ce noi, proștii, să plătim până crăpăm!

Domnule senator Trifan Raoul-Adrian, aveți cuvântul.

## **Domnul Raoul-Adrian Trifan:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe procedură, vă rugăm respectuos să nu mai acceptați propagandă putinistă în plenul Senatului României. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Nemaifiind înscrieri la cuvânt... Domnul senator Claudiu Târziu.

## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**

Și pe procedură, și pe fond.

V-aș ruga, domnilor de la USR, să vă abțineți de la calificative de tipul ăsta. Tot ceea ce nu intră în vederile dumneavoastră trece drept propagandă putinistă. Dar ce este în vederea dumneavoastră și este, în mod evident, propagandă antiromânească e bine să fie păstrat de la această tribună? Faptul că nu aveți nici măcar minimul reflex de a gândi asupra consecințelor unui gest politic pe care-l faceți în Parlament este dezirabil pentru dumneavoastră? Faptul că, într-adevăr, România se angajează să plătească pentru o țară cu care nu are niciun fel de parteneriat strategic, care nu este în nicio structură comună, cu care nu este aliată, doar pentru că așa îi spune cineva din afară, e OK pentru dumneavoastră?

Și permiteți-mi să observ că propunerea de azi conține și o oarecare doză de umor, așa, mai strâmb, dar... cât de cât. Se presupune că Ucraina va fi curând gata de integrare în Uniunea Europeană. Se presupune, dar nu știm pe ce baze, nu știm când se va încheia acest război, nu știm cum se va încheia, nu știm dacă va mai rămâne ceva din Ucraina sau nu, ca să se integreze în Uniunea Europeană, dar noi ne pregătim deja să plătim pentru integrarea ei. Mi se pare puțin rizibil, iertați-mi remarca, în acest context. N-aș fi făcut-o dacă nu ar fi fost atât de evidentă, n-aș fi subliniat-o.

Deci haideți să revenim la poziția noastră de senatori, care ne obligă la seriozitate, și să luăm o decizie în

consecință. Lăsați etichetările, vă rog foarte mult, și haideți să dezbatem. Dacă un coleg sau altul spune ceva cu care dumneavoastră nu sunteți de acord, oferiți argumente și noi ne putem schimba opinia. Noi, AUR, am dovedit că putem susține inclusiv inițiative ale dumneavoastră, atunci când considerăm că ele sunt bune pentru români și pentru România. V-am dovedit de multe ori, deși dumneavoastră votați programatic împotriva tuturor inițiativelor noastre. Deci bazați-vă pe faptul că avem discernământul și voința politică necesare pentru a vota bine pentru România și încercați să ne convingeți că ceea ce spuneți dumneavoastră este bine. Nu etichetați.

Mulțumesc, domnule senator. Bun.

Vă mulțumesc.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Trecem la punctul numărul 3 al ordinii de zi, unde avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 194 din 7 noiembrie 2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, și a Legii nr. 143 din 26 iulie 2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (L851/29.12.2022).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent și dacă dorește să prezinte inițiativa.

Nu.

Atunci, dau cuvântul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru sănătate, care au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii pentru prezentarea acestui raport comun.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, aflat în vigoare, Comisia juridică și Comisia pentru sănătate au fost sesizate, prin adresa L851/2022, în vederea întocmirii unui raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 194 din 7 noiembrie 2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, și a Legii nr. 143 din 26 iulie 2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

În cele două comisii s-au discutat argumentele pro și contra propunerii legislative. S-a avut în vedere faptul că, la momentul depunerii inițiativei, respectiv 16.11.2022, a intrat în dezbatere și în vigoare o dispoziție legală inserată în conținutul Legii nr. 45/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 143/2000. În acest sens, pentru evitarea paralelismului legislativ, au fost admise amendamente de îndepărtare a articolelor care erau deja reglementate prin Legea nr. 45.

De asemenea, s-a avut în vedere poziția exprimată de către CSM în ceea ce privește pedepsele principale cu închisoarea aplicate minorilor și decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 10/2018, care stabilește în mod clar că procurarea de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie o operațiune distinctă și care, ca să poată fi incriminată, trebuie să fie prevăzută în activități de import-export ori intermediere de produse. Practic, prin amendamentele aduse în cadrul comisiilor, celor două comisii, s-a ținut cont de toate opiniile exprimate și argumentele juridice esențiale.

Mulțumesc, domnule președinte. Văd că nu sunt înscrieri la cuvânt... Da, domnule senator Pălărie, vă rog.

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, am senzația că suntem martori ai unui stat total depășit de ceea ce se petrece pe teritoriul său. Subiectul creșterii fenomenului consumului de droguri sau de substanțe psihoactive este unul teribil de cunoscut. Recent, așa cum am văzut cu toții, mai multe seri la rând, televiziunile au prezentat cazul unei rețele de distribuție de substanțe interzise într-o rețea de licee din București. Un fenomen larg, un fenomen intens, cu foarte mulți, foarte mulți consumatori.

De ce spun că suntem martori în fața unui stat incompetent sau incapabil să rezolve problemele românilor? Sunt peste 5 milioane de părinți preocupați de soarta copiilor lor și vedem că, mai degrabă, reflexele care vin în zona de inițiative legislative sunt de pedepsire, de creștere a pedepselor, inclusiv de pedepsire suplimentară a consumatorului în toate formele sale, deși avem rapoarte și informații științifice care arată că, acolo unde au fost aplicate aceste lucruri, mai degrabă au fost nenorociți tineri, dar nu au fost rezolvate problemele.

În ecuația asta sunt multe puncte. În primul rând, ce caută substanțele astea interzise pe teritoriul României? Haideți să ne întrebăm. Păi, probabil, dacă ai un minister de interne slab și incapabil să verifice granițele României, atunci aceste substanțe fie se cultivă pe teritoriul României, fie sunt aduse, importate. Apoi, discutăm despre situația în care pedepsim – și e foarte bine să pedepsim traficanții și pe toți cei care fac bani din acest fenomen –, dar avem o mare, mare lipsă în zona de prevenție.

Discutăm... O să dau citire, pentru că, până la urmă, din celebrul reflex de a pedepsi pe toată lumea a rămas un singur articol – un singur articol a mai rămas, după dezbateri fierbinți în Comisia juridică și Comisia de sănătate – în vigoare, și anume că vom avea, de acum încolo, la art. 8, un text care spune: „Furnizarea, în vederea consumului, de inhalanți chimici toxici unui minor se pedepsește cu închisoare de la un an la 4 ani.”, dublându-se, în acest fel, pedeapsa anterioară.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Sorin Lavric.

Vă mulțumesc.

În mod neașteptat, voi fi de acord, la început, cu domnul senator Ștefan Pălărie. Într-adevăr, profilaxia în școlile noastre este cât se poate de precară, pentru că acei specialiști care sunt însărcinați să le vorbească elevilor le vorbesc pe un jargon atât de alambicat, încât nu pătrund în mintea copiilor. Acelor copii trebuie să le zică... să li se spună foarte limpede: „Dacă continuați să luați droguri, o să vă pârjoliți mințile și în 2-3 ani veți fi handicapați.” Dacă le spui așa, direct, înțeleg. Altminteri, într-adevăr, dacă duci broșuri, pliante și alte materiale de profilaxie, n-ai cum să atingi niște rezultate palpabile.

În al doilea rând, da, sunt de acord: de ce există droguri pe teritoriul României? Într-adevăr, Ministerul de Interne sau acele instituții de resort nu-și fac treaba, de vreme ce lasă nestingherite aceste rețele de liceeni. Ce ați uitat să spuneți în privința rețelei de liceeni, domnule Ștefan Pălărie, este că majoritatea acelor copii erau copii de bani gata, de oameni înstăriți, asta însemnând că motivația lor de a face trafic și consum de droguri nu e sărăcia, ci acest climat malefic cultural în care trăim și căruia nu-i găsim încă un refugiu. În schimb, flagelul acesta este atât de puternic că nu cred că doar cu profilaxie și cu întărirea instituțiilor de stat vom putea să căpătăm, să ajungem la un deznodământ bun.

Și, atunci, suntem de acord cu acest proiect de lege, vom vota pentru raportul de admitere, pentru că acești indivizi care fac trafic de droguri nu sunt răi pentru că societatea i-a făcut răi, ceva nu e în regulă în ei. Sunt malefici, au un miez morbid și cu ei nu poți discuta decât într-un singur fel: prin pedepse înăsprite. Tocmai de aceea suntem de acord cu înăsprirea drastică a acestor pedepse, pentru că ei nu știu de alt mesaj, de altă lecție decât lecția aceasta a forței drastice.

Mulțumesc, domnule senator.

Nemai... Da, doamna senator Iovanovici.

Mulțumesc.

Pentru cei care nu ați discutat cu traficanți de droguri și nu i-ați văzut nici prin pușcării, vă spun un singur lucru: le place în pușcărie și câștigă bani și de acolo. Și să știți că în pușcărie există trafic de droguri. Deci cred că ar trebui făcut altceva. De fapt, această societate românească este extrem de bolnavă. E bolnavă de mită, de corupție, de trafic de influență și de consum de droguri din ce în ce mai mare. Familii distruse, copii distruși și traficanți de droguri care, deși sunt închiși, își exercită profesia de traficant de droguri inclusiv din închisoare – chiar îi place, pentru că acolo este protejat, în timp ce ceilalți ai lui fac ceea ce trebuie în exterior.

Am înțeles că nu mai există școală în România în care să nu existe consumatori de droguri, ceea ce este inacceptabil. Înseamnă că nu avem o poliție corectă, nu avem pază și protecție și învățământul are grave probleme, iar Ministerul Justiției... și inclusiv problema care... ministrul justiției nu-și face treaba. Și mai avem o problemă: nu există un program pe care să îl aprobe toate aceste instituții, inclusiv cu medicii specializați, care sunt foarte puțini în România, astfel încât să creați un cadru legislativ viabil.

Și vă spun un lucru: foarte rar, extrem de rar se întâmplă ca un copil care a consumat droguri să se lase vreodată. Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Mulțumesc.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt, declar încheiate dezbaterile la acest punct.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Trecem la punctul numărul 4 al ordinii de zi, unde avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2023 pentru completarea art. 24 din Legea drepturilor pacienților nr. 46/2003 (L102/06.03.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate, pentru...

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cer retrimitere la comisie până miercuri și rugămintea ca pe ordinea de zi a Comisiei de sănătate de mâine să intre și această dezbatere.

Termenul de adoptare tacită este 31.03, așa că rugămintea este s-o înscriem și pe ordinea de zi de miercuri. Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

În cazul acesta, trecem la ultimul punct al ordinii de zi, punctul 5, unde avem înscris Proiectul de lege pentru completarea Legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006 (L92/20.02.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnului secretar de stat Claudiu Răcuci, Ministerul Dezvoltării, pentru prezentarea punctului de vedere al Guvernului.

## **Domnul Claudiu-Vasile Răcuci** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege reglementează dispoziția potrivit căreia, pe lângă clauzele prevăzute la alin. (11) art. 29 din Legea serviciilor comunitare de utilități publice, în contractul de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică se stabilește metoda de calcul privind reducerea compensației pentru obligația de serviciu public

prevăzută în Ordonanța Guvernului nr. 36/2006 privind unele măsuri pentru funcționarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a populației, aplicabilă în situația în care operatorul nu îndeplinește obiectivele privind indicatorii de performanță privind calitatea și cantitatea serviciului.

Prevederile respective nu sunt aplicabile operatorului care nu își îndeplinește obiectivele privind indicatorii de performanță privind calitatea și cantitatea serviciului ca urmare a unei situații de forță majoră.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, care au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii pentru prezentarea raportului. Bun.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele separate din 7 martie 2023 și 21 martie 2023, membrii Comisiei pentru administrație publică și membrii Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia economică, industrii și servicii, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru antreprenoriat și turism au avizat favorabil proiectul de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege. Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Vă mulțumesc.

Nu sunt înscrieri la cuvânt, deci declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Și

Este aprobată.

La punctul 3, secțiunea I,

Continuăm cu votul asupra inițiativelor legislative cu caracter ordinar.

La punctul 2 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea participării României la majorarea de capital a Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei în conformitate cu prevederile Rezoluției Consiliului de administrație nr. 463 (2022) „Privind majorarea capitalului Băncii” (L129/2023).

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte, așa cum am precizat, din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Cu majoritate de voturi, au fost adoptate proiectul de lege și raportul.

La punctul numărul 5 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru completarea Legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006 (L92/2023).

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Avem o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, o să vă rog să-mi dați voie să o citesc rapid.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la Secretariatul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege privind aprobarea participării României la runda de suplimentare a fondurilor Asociației Internaționale pentru Dezvoltare – IDA20 – procedură de urgență...

## **Domnul Sorin Lavric**

**:**

Ați sărit peste punctul 3, nu l-ați supus la vot.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Punctul 3...

## **Domnul Ion Mocioalcă**

**:**

Nu, e organică.

Nu, nu, lasă că e...

Nu.

E OK, e OK, e în regulă.

2. Lege privind participarea României la garanțiile acordate de statele membre pentru asistența macrofinanciară excepțională din partea Uniunii Europene, în temeiul Deciziei (UE) 2022/1.628 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 septembrie 2022 privind acordarea de asistență macrofinanciară excepțională Ucrainei și consolidarea fondului comun de provizionare prin garanții din partea statelor membre și prin provizionare specifică pentru anumite datorii financiare legate de Ucraina, garantate în temeiul Deciziei nr. 466/2014/UE și de modificare a Deciziei (UE) 2022/1.201 – procedură de urgență;

3. Lege pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală;

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|452089]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 46/12.IV.2023 conține 12 pagini.**

Prețul: 60 lei