Camelia Gavrilă

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi, intitulată „România anului 1 după Centenar”, se oprește la momentul în care ne aflăm într-o intersecție a timpurilor, Centenarul consumat, lecțiile trecutului, concluziile și reflecțiile firești după această perioadă semnificativă parcursă, dar și deschiderile și etapele ce se află în fața prezentului.

Originea, evoluția, istoria românilor au reprezentat mereu teme de cercetare, de dezbatere, motiv în plus pentru incursiuni, pentru explorări și pentru a explica ceea ce a însemnat o origine complexă, o origine care asumă și filonul dacic, și filonul roman, și aspectele latinității, și pe cele ale romanității, și o intersecție de timpuri și de drumuri tulburătoare ca semnificație, de multe ori tragică aici, în estul Europei, încât acum, la momentul când ne apropiem de sărbătoarea 1 Decembrie..., sigur, ne gândim la 1 decembrie 1918, care prin Proclamația de la Alba Iulia a însemnat consemnarea, definitivarea unirii provinciilor românești – Basarabia, Bucovina, Transilvania, Crișana, Maramureș – cu Regatul României.

Ceea ce suntem acum reprezintă un construct politic semnificativ, administrativ-teritorial, social, cultural și, în același timp, o sumă a unor opțiuni pe care le-am făcut de-a lungul timpului:

Am ales să fim o țară europeană nu doar geografic, nu doar continental, ci și ca afinități ideologice, politice, culturale, oferind siguranță, prosperitate, modernitate cetățenilor noștri.12

Am ales să fim un membru marcant, important, credibil și consecvent în raport cu structurile internaționale, fie că vorbim de NATO, de Organizația Națiunilor Unite, de Uniunea Europeană, iar contribuțiile noastre devin tot mai semnificative.