Cristina Camelia Rizea

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Astăzi vreau să vă vorbesc despre tunurile imobiliare de pe litoralul românesc.

Un an. Atât durează să obțină un cetățean un document de interes public, realizat din bani publici. Un an de presiune publică, un an de acțiuni în instanță. Vi se pare normal?

De 30 de ani ne plângem de dezorganizarea și haosul urbanistic care au acoperit litoralul românesc. De 30 de ani se construiește direct pe plajă, în zonele de protecție a lacurilor riverane Mării Negre, se distrug habitate și zone sălbatice*, fără nicio reglementare, în timp ce autoritățile centrale și locale, într-un ping-pong continuu, plasează responsabilitatea de la unii la alții.*

După un an întreg de solicitări, de acțiuni în instanță, de presiuni publice, justiția mi-a dat dreptate și am reușit să obțin un document esențial de la Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral în deslușirea vânzărilor ilegale de terenuri de pe falezele Mării Negre.

Studiul geologic și morfologic de delimitare a falezelor Mării Negre, realizat de Institutul „GeoEcoMar” în urmă cu 8 ani, ne clarifică tocmai această controversă între domeniul UAT-urilor riverane Mării Negre, pe care se poate construi, și domeniul statului, zonele de protecție, unde nu se poate construi, cel puțin, nu legal.