Stenogramă plen

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

„Este desființarea centrelor județene de resurse și asistență educațională un demers în favoarea elevului?”. În România există aproximativ 3.500 de consilieri școlari și logopezi încadrați în centrele județene de asistență educațională, care asigură servicii de consiliere educațională în grădinițe, școli și licee. Sunt un real suport pentru copii și elevi, pentru părinții acestora, pentru cadrele didactice și, implicit, pentru dezvoltarea comunităților în care muncesc.

Supraîncărcați prin numărul de elevi alocat fiecărui cabinet, prin diversitatea copleșitoare a sarcinilor din fișa postului, desfășurându-și activitatea de multe ori în condiții improprii și fără resursele necesare în acest domeniu, consilierii școlari, dar și colegii lor logopezi se confruntă de aproape un an cu incertitudinile legate de viitorul locului lor de muncă.

Potrivit Proiectului Legii învățământului românesc „România Educată”, centrele ar urma să fie reorganizate în cadrul viitoarelor direcții județene de învățământ. Comunitatea profesorilor consilieri școlari, a profesorilor logopezi, a personalului didactic auxiliar și nedidactic din cadrul centrelor județene de resurse și asistență educațională consideră că prezentele propuneri legislative nu sunt decât o întoarcere în timp, mai precis, la perioada anterioară anului 2005.

CJRAE s-a format și s-a consolidat în peste 15 ani de existență ca o comunitate profesională care acționează unitar, prin folosirea experiențelor profesionale individuale și comune, pentru binele elevului și pentru mai buna lui adaptare la școală și la viață.

Noul proiect de lege a educației propune măsuri binevenite și necesare în domeniul educației incluzive – stabilirea normei didactice pentru profesorul consilier școlar raportate la maximum 500 de elevi și maximum 300 de preșcolari, înființarea în cadrul fiecărei unități de învățământ preuniversitar de masă a minimum unui post de profesor consilier școlar, facilitând astfel accesul la consiliere și orientare școlară și vocațională tuturor elevilor –, dar nemulțumește comunitatea profesională din aceste centre prin reorganizarea instituției prin comasare.

Este desființarea centrelor județene de resurse și asistență educațională un demers în favoarea elevului?

Dispun unitățile de învățământ de mijloacele și instrumentele necesare organizării și funcționării acestui tip de profesori, în dubla lor ipostază, de profesor – sub aspect pedagogic – și, în același timp, de consilier școlar?

Ce se va întâmpla, ca urmare a desființării acestor centre, cu beneficiarii serviciilor asigurate în prezent în sediul CJRAE sau oferite de specialiștii desemnați de CJRAE, în condițiile în care compartimentele de asistență psihopedagogică nu vor fi funcționale sau nu vor putea fi create în anumite unități de învățământ decât după un timp îndelungat?

Cum vor fi asigurate finanțarea și logistica necesare, dacă specialiștii vor fi duși în unitățile școlare?

Răspunsurile inițiatorului proiectului de lege la aceste întrebări sunt așteptate de profesioniștii din domeniu, de părinții beneficiarilor direcți, dar și de noi, cei care suntem chemați să legiferăm în numele și în beneficiul celor care ne-au acordat prin votul lor acest mandat.

Deputat al PSD, Teleorman, Florin Piper-Savu.

Mulțumesc.

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD, Nicolae Georgescu.

Pe listă, continui cu Dan-Cristian Popescu. Virgil Alin Chirilă?

Elena Stoica? Cristina-Elena Dinu? Florian-Claudiu Neaga? Alexandra Huțu? Radu-Mihai Popa? Trecem la Grupul parlamentar al PNL. Christine Thellmann? Vă rog.

Bună dimineața, stimați colegi! Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi are titlul „Fondurile europene – principala sursă de dezvoltare a județului Sibiu”. Stimați colegi,

Am remarcat că, în județul Sibiu, în ultimii ani – și sper că și dumneavoastră, în județele pe care le reprezentați – au început să fie realizate cu adevărat proiecte cu fonduri europene nerambursabile. Pare că a început să dispară teama sau neîncrederea sau, poate, reticența față de necunoscutele accesării banilor europeni. Ceea ce, bineînțeles, nu înseamnă că procesul de debirocratizare a procedurilor de accesare a banilor europeni trebuie să înceteze.

Vă amintiți, probabil, că în primii ani de la aderarea României la Uniunea Europeană și până nu de mult auzeam de proiecte făcute doar pentru a fi raportate pe hârtie, fără a fi implementate în mod real, sau proiecte fără nicio utilitate. Sper că astfel de proiecte sunt de neconceput astăzi. Autoritățile locale și centrale au înțeles că fondurile europene sunt cât se poate de accesibile și că trebuie folosite pentru a aduce bunăstare în comunitățile lor.

Conform datelor de la minister, până la acest moment, România a transmis la Bruxelles spre decontare suma de 3,8 miliarde de euro. Doar în ultima lună au fost pregătite declarații de cheltuieli de 557 de milioane de euro.

A crescut foarte mult gradul de absorbție a fondurilor comunitare. Guvernul a pregătit mai multe măsuri concrete în beneficiul oamenilor, precum:

- acordarea de vouchere sociale;

- ajustarea prețurilor pentru deblocarea șantierelor;

- pachetul de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea

- mediului de afaceri;

– pachetul de 500 de milioane de euro pentru eficiența energetică a autorităților locale.

Luna aceasta am aflat și o veste foarte bună pentru municipiul Mediaș și nordul județului Sibiu – Comisia Europeană a aprobat suma de 76,7 milioane de euro pentru Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în regiunile Mediaș, Agnita și Dumbrăveni! Este un proiect așteptat de medieșeni, cu aproape 100.000 de beneficiari din zonă.

Se construiesc tot mai multe grădinițe și școli, proiecte pentru numeroase drumuri și spitale sunt în stadii avansate de proiectare sau execuție, din fonduri europene. Primarii liberali sunt un adevărat exemplu, știu să direcționeze acești bani spre comunitățile lor, pentru bunăstarea cetățenilor.

Stimați colegi, vă îndemn să fim aproape de colegii noștri din administrația locală, dar și de mediul privat care lucrează cu fonduri europene, să-i îndrumăm, unde este cazul, și, totodată, să asigurăm cadrul legal care să le înlesnească munca. Cred cu tărie că putem dezvolta România nu doar cu finanțare de la bugetul de stat, ci și cu profesionalism și idei inovative.

Mulțumesc frumos. Christine Thellmann, deputat al PNL, Sibiu. Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult, doamna deputat. Continuăm cu Grupul parlamentar al PNL. Radu-Marin Moisin? Vetuța Stănescu, care tocmai a intrat în sală? Ervin Molnar? Sorin Năcuță? Mircea Fechet? Alexandru Popa? Continuăm cu doi deputați de la USR. Avem... Ștefan-Iulian Lőrincz? Mihai-Laurențiu Polițeanu? Vă rog.

Bună dimineața, domnule președinte! Stimate colege și colegi,

În atitudinea pe care o are față de independența justiției, statul de drept și lupta anticorupție, Guvernul Ciucă urmează tradiția instituită de guvernele Grindeanu, Tudose și Dăncilă. Nu greșim absolut deloc dacă îl numim „Guvernul Dragnea 4”. Sau, pe modelul filmelor video din anii ’80–’90, „Dragnea se întoarce”, sau „Dragnea lovește din nou”.

E adevărat că Dragnea, personajul, a dispărut din politică și este astăzi doar subiect de tabloid, însă spiritul lui Dragnea este cât se poate de viu și prezent în coaliția PSD–PNL–UDMR și în Guvernul Ciucă.

Vedem la actuala coaliție de guvernare același dispreț pentru Comisia de la Veneția și pentru instituțiile europene cu care ne obișnuise și regimul Dragnea; vedem același dispreț pentru societatea civilă, pentru magistrații onești și pentru români, în general.

Guvernul și coaliția majoritară PSD–PNL–UDMR nu au asigurat un proces legislativ transparent și vor să treacă legile justiției prin Parlament pe repede înainte, fără să aștepte avizul Comisiei de la Veneția. Pe repede înainte, ca hoții, după modelul patentat de Dragnea și Iordache – „noaptea, ca hoții”. Doar o dezbatere reală și transparentă, în care să fie ascultată vocea societății civile și avizul Comisiei de la Veneția, ar reprezenta o garanție că legile sunt bune și servesc interesul public, că promovează cu adevărat respectarea statului de drept, independența justiției și lupta anticorupție.

Guvernanții mint cu nerușinare atunci când susțin că vor să voteze legile pe repede înainte fiindcă așa ar fi cerut Comisia Europeană.

Comisia Europeană nu a cerut legi făcute pe genunchi, cu dedicație pentru mafie, legi care blochează lupta anticorupție și subminează statul de drept. Comisia Europeană a cerut legi care să garanteze independența justiției, respectarea statului de drept și continuarea sau, mai bine zis, reluarea luptei anticorupție.

Domnule președinte Klaus Iohannis, domnule prim-ministru Nicolae Ciucă, domnule ministru Cătălin Predoiu, domnule președinte al Camerei, Marcel Ciolacu, domnule președinte al UDMR, Kelemen Hunor, nu fiți ca Dragnea!

Nu transformați legile justiției în legile corupției și nu le treceți prin Parlament fără avizul Comisiei de la Veneția, pe repede înainte, ca hoții!

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Ștefan-Iulian Lőrincz.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urmă cu câteva zile, premierul Ciucă se lăuda la televizor cu programe guvernamentale dedicate, inițiative din partea Guvernului care să aducă diaspora acasă.

Pe de altă parte, realitatea este că la orice propunere legislativă, în Parlament, din partea USR-ului, care să ne aducă mai aproape de standardele de viață europene, că asta au căutat românii afară, „coaliția sărăciei” știe doar să spună: „Nu se poate. Guvernul nu susține.”

Fie că propunem să transparentizăm prin înregistrare ședințele consiliilor locale, fie că propunem o reprezentare echitabilă pentru diaspora în Parlamentul României, fie că propunem scurtarea termenelor de emitere a documentelor și prelungirea valabilității cărților de identitate pentru persoanele care au fost victime ale traficului de persoane, fie că propunem ca bazele de date ale instituțiilor să fie interoperabile, în loc ca cetățeanul să fie pus pe drumuri, fie că propunem un sistem de etichete nutriționale care să sprijine informarea publicului pentru o alimentație mai sănătoasă, de la cele mai simple măsuri la cele mai complexe, răspunsul este mereu același: „Nu se poate. Guvernul nu susține.”

S-a ridicat zidul de beton armat al „coaliției sărăciei”, nu cumva activitățile instituțiilor să fie mai transparente, interacțiunea cu ele să fie mai eficientă și mai facilă, cetățenii să ia decizii informate, să aibă acces la o justiție independentă, onestă și echitabilă, să aibă o reprezentare corectă în Parlament, chiar dacă sunt românii plecați din țară temporar, tocmai să nu se poată în folosul omului obișnuit, dar să se poată când este în avantajul „specialilor”. Și, culmea, de multe ori nici măcar nu sunt măsuri disputabile din punct de vedere ideologic, sunt măsuri de bun-simț, de eficientizare, de transparentizare, acces la informații, de sprijin al celor vulnerabili, de a avea o voce a celor care contribuie la dezvoltarea comunității. Și, cu toate acestea, „coaliția sărăciei” decide să pedepsească toți cetățenii, doar pentru a da o lecție USR-ului.

Acesta este adevărul: România este guvernată prost și fără direcție, cu reticență la reforme, cu încăpățânarea de a se împotrivi schimbărilor care să ducă la o viață mai bună pentru cetățeni, mai aproape de standardele europene.

Realitatea este că oamenii suferă, sărăcia se extinde, datoriile cresc și din ce în ce mai mulți sunt tentați nu să nu se întoarcă acasă, ci să ia decizia dureroasă de a-și căuta rostul în afara granițelor țării.

Răspunsul USR este un program „Da, se poate și în România”. „Da, se poate și în România” un standard de viață ca în țările avansate, prin măsuri și inițiative pe care va continua să le propună, susțină și promoveze consecvent, în pofida blindajului coaliției: „Nu se poate. Guvernul nu susține.”

USR propune adevăratul program de reforme și modernizare, fără hoție, nepotism și „speciali”, care nu numai să-i facă pe cei din străinătate să se întoarcă, dar să-i facă pe toți să poată să-și urmeze visurile și să și le realizeze acasă, în România.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Trecem la Grupul parlamentar AUR. Dumitru-Viorel Focșa este primul coleg. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Vânzarea ultimei brume de suveranitate”.

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Vânzarea termocentralei Mintia unei obscure firme din Irak, cu doar 91 de milioane de euro, pe de o parte, este un atentat la siguranța energetică a României, iar pe de altă parte, ar trebui să fie un subiect pentru DNA.

În contextul în care statele vest-europene, susținătoare odinioară ale Pactului „Green Deal”, în virtutea eșecului acestui pact, a puseului inflaționist post-COVID și a războiului din Ucraina, au decis redeschiderea minelor de cărbune pentru a face față prețurilor și deficitului energetic, cele trei partide guvernamentale – PSD, UDMR, PNL –, în loc să urmeze un exemplu de gândire economică și reașezarea interesului național, au făcut ceea ce se face după 1990 încoace – au mai dat un tun în avuția țării.

Vânzarea termocentralei Mintia cu 91 de milioane, în contextul în care 150 de milioane au fost investițiile pentru retehnologizare, nemaivorbind de ceea ce se află pe teren și valoarea terenului, din nou spun – ar trebui să fie un subiect pentru DNA. Și ne întrebăm dacă acești guvernanți își iubesc țara.

La cum arată lucrurile, dar mai ales la ce se prefigurează, răspunsul este clar – își iubesc locul, fotoliul, banii pe care îi încasează din indemnizații sau din șpăgi.

Asumarea prin PNRR de către un ministru USR a închiderii centralelor pe cărbune, care funcționează de atâta amar de vreme în România – și știm bine că au fost construite strategic –, vânzarea pe nimic a termocentralei Mintia și, în curând, a celei de la Chișcani, iar CET II – Craiova trece – ceea ce poate fi retehnologizat pe gaze –, trece la Fondul „Proprietatea”, statul român rămânând cu ponoasele, Fondul „Proprietatea”, cu foloasele; ne gândim și la acțiunile pe care Hidroelectrica acum le pierde pe bursă, pentru că vor fi vândute într-un mod subevaluat; ne gândim la centralele de pe Jiu; ne gândim la cele 1,5 dividende din industria de producere a energiei electrice pe eoliene. Și, atunci, stăm și ne întrebăm: dacă guvernarea actuală scoate terenul agricol și îl plantează cu celule fotovoltaice, nu înseamnă aceasta desuveranizarea României?

O infracțiune pentru care toți hoții ar trebui să înfunde pușcăriile!

O faptă de neiertat de generațiile noastre, pentru că România nu este a noastră, este a copiilor, a nepoților noștri. Iar, câtă vreme noi, parlamentarii AUR, vom fi în Parlamentul României, nu vom tăcea și nu vom sta cu mâinile în sân.

Tocmai de aceea vă invităm pe toți cei care ne urmăriți să fiți prezenți lângă noi, pe data de 2 octombrie, în Piața Universității.

Guvernul acesta trădător trebuie să plece acasă! Deputat de Constanța Dumitru-Viorel Focșa.

Mulțumesc. Continuăm cu deputații neafiliați. Cristina Camelia Rizea, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Astăzi vreau să vă vorbesc despre tunurile imobiliare de pe litoralul românesc.

Un an. Atât durează să obțină un cetățean un document de interes public, realizat din bani publici. Un an de presiune publică, un an de acțiuni în instanță. Vi se pare normal?

De 30 de ani ne plângem de dezorganizarea și haosul urbanistic care au acoperit litoralul românesc. De 30 de ani se construiește direct pe plajă, în zonele de protecție a lacurilor riverane Mării Negre, se distrug habitate și zone sălbatice, fără nicio reglementare, în timp ce autoritățile centrale și locale, într-un ping-pong continuu, plasează responsabilitatea de la unii la alții.

După un an întreg de solicitări, de acțiuni în instanță, de presiuni publice, justiția mi-a dat dreptate și am reușit să obțin un document esențial de la Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral în deslușirea vânzărilor ilegale de terenuri de pe falezele Mării Negre.

Studiul geologic și morfologic de delimitare a falezelor Mării Negre, realizat de Institutul „GeoEcoMar” în urmă cu 8 ani, ne clarifică tocmai această controversă între domeniul UAT-urilor riverane Mării Negre, pe care se poate construi, și domeniul statului, zonele de protecție, unde nu se poate construi, cel puțin, nu legal.

Dar, chiar dacă titlul studiului spune că teritoriul acoperit este de la capul Midia, în fapt, din studiu lipsesc zonele cele mai importante din punctul de vedere al tunurilor imobiliare, și anume Mamaia și Mamaia-Sat. Am trimis o adresă la GeoEcoMar pentru a afla care a fost caietul de sarcini și dacă au fost vizate și zonele acestea sau dacă studiul a fost trunchiat de către ABADL la momentul comunicării. Totodată, am întrebat și Ministerul Mediului dacă cei de acolo știu de practicile ABADL de a ține ascunse, în sertarele instituției, documente de interes public.

Ceea ce este realmente absurd este faptul că, deși aveau la dispoziție această documentație, instituțiile statului au continuat să dea avize și autorizații în zonele protejate. Construcțiile de pe plaja Corbu, în Rezervația „Delta Dunării”, sunt un astfel de exemplu. Nu singurul, din păcate. Potrivit legii, „plajele și falezele Mării Negre aparțin domeniului public al statului”. Cu toate acestea, păduri de betoane au răsărit unde altădată erau plaje sălbatice, pentru că sute de terenuri de pe faleze, taluzuri și plaje au fost înstrăinate abuziv.

Astfel de documente nu trebuie ascunse publicului, cu atât mai mult cu cât ele sunt plătite din banii noștri, din banii tuturor contribuabililor, ci, din contră, trebuie aduse la cunoștința tuturor, pentru informare. Și încă sper că este o simplă eroare faptul că cele mai importante zone nu se regăsesc în acel studiu, deși titlul indică acest lucru.

Mulțumesc.

Cristina Rizea, deputat de Constanța.

## **Domnul Florin-Alexandru Alexe:**

Vă mulțumesc.

Ne întoarcem la Grupul parlamentar al PSD și avem următorii colegi.

Nicolae Georgescu?

Doriți să-l...? A ajuns? Dan-Cristian Popescu; l-am văzut. Vă rog.

Bună ziua! Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Astăzi voi citi o declarație intitulată „Timpul nu mai are răbdare!”.

Spectrul unei ierni lungi și geroase, fără posibilități de încălzire se așterne sumbru în fața din ce în ce mai multor români. Sunt oameni pe care actuala situație economică îi îngenunchează, oameni care își permit din ce în ce mai greu să-și ducă traiul, oameni care așteaptă cu groază următoarea factură de energie și care se gândesc înfrigurați deja la frigul ce-i așteaptă.

Și totuși există oameni pentru care problemele facturilor de energie și ale consumului sunt unele de viață și de moarte. În urma cazurilor semnalate de cetățeni în cadrul emisiunilor la care am participat ca invitat, am solicitat ministrului energiei mărirea plafonului de consum al energiei electrice stabilit conform Ordonanței de urgență nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei, pentru persoanele care depind din punct de vedere medical, la domiciliu, de aparate consumatoare de energie electrică.

Consumul lunar de energie al unei astfel de persoane, care, pe lângă necesitățile minime existente, depinde din punct de vedere medical de un aparat specializat – precum concentratorul de oxigen –, depășește cu mult cei 255 KWh/lună stabiliți pentru plafonarea prețului la energia electrică, mai ales în perioada de iarnă.

În aceste condiții, vă rog, dragi colegi, să facem un mic exercițiu și să ne imaginăm ce este în sufletul lor și cum ar putea să decidă la ce să renunțe doar pentru a supraviețui. Mi-aș dori, în același timp, ca pentru aceste cazuri, precum și pentru multe altele care există, dar sunt încă neexprimate, să găsim urgent o soluție. Să identificăm măsuri care îi pot ajuta să trăiască. Consider că este obligația noastră, a tuturor, să facem tot ce putem pentru a le da o șansă.

Sunt sigur că solicitarea pe care am depus-o la Ministerul Energiei va avea un răspuns pozitiv și rapid, măcar de această dată, iar domnul ministru va renunța la vorbe și va trece la fapte. Sper și îmi doresc să fie un semnal, astfel încât să se poată identifica soluții urgente și pentru alți cetățeni aflați în situații dificile.

Vă mulțumesc.

Dan-Cristian Popescu, deputat al PSD, Circumscripția nr. 42 București.

Vă mulțumesc.

Florian-Claudiu Neaga, din partea Grupului parlamentar al PSD, vorbitorul numărul doi.

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Ziua de 17 septembrie marchează Ziua mondială a siguranței pacientului, iar tema din anul acesta, stabilită de Organizația Mondială a Sănătății, este folosirea sigură a medicamentelor.

Potrivit statisticilor, erorile de medicație constituie una din cauzele principale ale vătămărilor și vătămărilor evitabile în sistemele de sănătate din întreaga lume. În regiunea europeană, potrivit OMS, 50%-70% din problemele cauzate de erori în administrarea medicamentelor pot fi prevenite prin abordări sistematice complexe ale siguranței pacienților. Volumul mare de muncă și lipsa cadrelor medicale în regiunea europeană contribuie la peste 20% din erorile de medicație.

Tocmai de aceea aș dori să vă atrag atenția asupra importanței educației, a informării pacienților și a personalului medical pentru conștientizarea posibilelor erori de medicație și a rolului Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate, organismul care stabilește standardele de calitate și, totodată, urmărește respectarea lor.

Administrarea incorectă a medicamentelor este cauza a mai mult de jumătate din problemele ce pot fi prevenite, asociate asistenței medicale, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății. Implicarea pacienților și a familiilor care s-au confruntat cu vătămări în urma administrării unor medicamente poate oferi informații despre funcționarea defectuoasă a sistemului de sănătate și de aceea este esențial să ne asigurăm că vocea lor, a pacienților, este auzită în sistemul medical.

În calitate de membru al Comisiei pentru sănătate și familie a Camerei Deputaților, aș dori să profit de această ocazie pentru a atrage atenția asupra nevoii ca atât pacienții, cât și cadrele medicale să utilizeze cu maximă precauție medicamentele folosite în tratament, iar fluxul de informații – clare și complete – legate de medicație, mai ales reacțiile adverse, trebuie să fie accesibil tuturor.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Al treilea vorbitor din partea Grupului parlamentar al PSD, Alexandra Huțu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața! Stimate colege,

Stimați colegi,

După cum se vede, se apropie cu pași repezi sezonul rece, iar în unele județe cererea de lemne de foc depășește ceea ce poate oferi direcția silvică către populație.

În această categorie se află și județul Botoșani, pe care îl reprezint în Parlament, unde, în urma discuțiilor cu primarii, am constatat că în majoritatea localităților cererea de masă lemnoasă din partea populației este mult mai mare decât ce se poate oferi.

De aceea, consider că trebuie adoptată o reglementare, la nivelul legislației primare sau secundare, pentru facilitarea accesului cetățenilor la recoltarea lemnului din propriile păduri sau din pădurile publice, pentru a crește cantitatea de lemn necesară încălzirii locuințelor.

Cu toate acestea, pentru că România nu face parte și nici nu trebuie să ajungă între țările europene care își sacrifică pădurile pentru energie, trebuie să asigurăm lemnul necesar pentru populație fără afectarea fondului forestier.

PSD are o poziție fermă în această privință, monitorizând activitatea din domeniul forestier și acționând permanent pentru protejarea pădurilor. Astfel, există o prevedere în vigoare prin care s-a reglementat vânzarea directă a lemnului de foc, fără intermediari, către populație și către unitățile de interes public local, cum sunt școlile, grădinițele și instituțiile publice, iar PSD s-a asigurat și în acest an că administrațiile locale primesc bani din sumele defalcate din TVA pentru ajutorul pentru încălzire.

După cum bine știți, Guvernul acordă în fiecare an acest ajutor de încălzire pentru persoanele vulnerabile, iar Ministerul Mediului propune ca toți cei care vor cumpăra cu factură lemne de foc în această iarnă, indiferent de categoria socială, să primească un ajutor de 150 de lei pentru fiecare metru cub cumpărat, în limita a maximum 5 m[3] , măsură pe care eu, personal, o apreciez.

Noul stimulent propus s-ar acorda suplimentar, ceea ce este un real sprijin în contextul majorărilor de tarife la energie.

Așadar, pentru că lemnul de foc este insuficient pentru populație, haideți, stimați colegi și stimate colege, să ne asigurăm, la nivel legislativ, împreună cu Guvernul și autoritățile locale, că toți cetățenii care vor solicita acest ajutor ca să-și cumpere lemne pentru încălzire vor avea acces și la cantitățile de care au nevoie ca să treacă iarna! Vă mulțumesc.

Deputat al PSD de Botoșani Alexandra Huțu.

Vă mulțumesc. Trecem la Grupul parlamentar al PNL. Vetuța Stănescu. Vă rog.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi, Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Avram Iancu și datoria cinstirii memoriei unui mare român”.

România, așa cum o cunoaștem astăzi, este rezultatul unei lungi și tumultuoase istorii. Dacă astăzi avem o țară, un stat independent și suveran, care își poate decide singur calea pe care să o urmeze, trebuie să nu uităm că toate acestea se datorează înaintașilor noștri care au scris, au luptat și s-au sacrificat pentru idealul național. 1848 reprezintă un moment de cotitură în istoria continentului european, un adevărat cutremur, cu reverberații ce se vor întinde până la hotarele țării noastre. Cataclismul început în ianuarie în regatele italiene se va extinde în Franța, Austria și Prusia. Solicitările revoluționarilor vor gravita în jurul reformei constituționale, reformă care să garanteze drepturi, libertăți extinse și egalitate în fața legii. Revoluția din Ungaria, condusă de Lajos Kossuth, s-a îndreptat direct împotriva absolutismului coroanei habsburgice. Profitând de agitațiile din Viena, Boemia și Italia împotriva conducerii austriece, revoluționarii unguri au declarat țara lor independentă, considerând ca făcând parte din aceasta și regiunea croată și Transilvania. Răspunsul românilor nu a întârziat să apară, organizându-se la Blaj, în zilele de 3–5 mai 1848, o mare adunare prin care românii transilvăneni solicitau să fie respectați ca națiune, cu drepturi aferente acestui statut, precum reprezentarea în dietă, desființarea iobăgiei, înființarea de școli românești în toate satele și orașele sau folosirea limbii române în administrație. Încorporarea Transilvaniei va naște astfel un conflict deschis între români și armatele revoluționare ungare, care vor ocupa tot Ardealul, mai puțin Munții Apuseni. Aici, armata moților, condusă de

tânărul avocat Avram Iancu, în vârstă de doar 24 de ani, va opune o rezistență de netrecut în fața trupelor maghiare. Organizată după modelul roman, cu pretori și tribuni în fruntea oștirilor, armata condusă de „Craiul Munților” va deveni nucleul rezistenței românești. După terminarea ostilităților, Avram Iancu va duce o intensă activitate pe lângă curtea imperială de la Viena pentru a obține drepturile la care era îndreptățită națiunea română din Transilvania, refuzând orice încercare a austriecilor de a-l cumpăra în schimbul renunțării la munca sa patriotică.

Am primit cu bucurie anunțul făcut de prim-ministrul liberal Nicolae Ciucă la mormântul „Craiului Munților”, de la Țebea, privind dedicarea anului 2024 personalității lui Avram Iancu, marcându-se astfel 200 de ani de la nașterea marelui erou al românilor. Cinstirea memoriei lui Avram Iancu este o datorie sacră pe care o avem față de înaintași, dar mai ales față de cei ce vor veni după noi. Figuri marcante, precum Avram Iancu, I.C. Brătianu, C.A. Rosetti sau Nicolae Bălcescu, sunt dovada racordării spațiului românesc la dinamica evenimentelor europene de la acea vreme. Este vital ca tinerii să cunoască personalitățile istorice care au luptat ca noi să trăim astăzi într-o țară cu granițe proprii și stăpână pe destinul său. A-ți cunoaște istoria reprezintă actul suprem de cinstire a celor care au avut curajul să înfrunte orice vicisitudine pentru națiunea lor, dar îți oferă și posibilitatea de a nu uita că împlinirea unui mare deziderat poate începe, câteodată, cu o frază pe cât de banală, pe atât de puternică, precum: „Noi vrem să ne unim cu țara.”

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL de Hunedoara Vetuța Stănescu.

Vă mulțumesc.

Urmează Radu-Marin Moisin, al doilea vorbitor al Grupului PNL.

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația de astăzi are ca temă „Continuitatea în implementarea proiectelor majore de investiții în infrastructură”.

Recent, Guvernul României a adoptat o ordonanță de urgență care stabilește cadrul legal pentru derularea fără întreruperi a proiectelor de infrastructură de transport, de dezvoltare a infrastructurii de management integrat al deșeurilor, precum și a infrastructurii de risc și de sănătate din perioada de programare a fondurilor europene 2021–2027.

Acest act normativ instituie reglementările necesare pentru efectuarea investițiilor din fondurile alocate în perioada de programare 2021–2027 pentru diverse programe care sunt în curs de aprobare de către Comisia Europeană, și anume Programul operațional Transport, Programul operațional Dezvoltare durabilă, Programul operațional Sănătate. Mai exact, se operaționalizează peste 16,63 de miliarde de euro din cele aproximativ 45 de miliarde de euro puse la dispoziția României pentru finanțarea proiectelor în domeniile menționate anterior.

Prin urmare, Programul operațional Transport 2021–2027 cuprinde investiții de 9,7 miliarde de euro și prevede asigurarea realizării investițiilor ce răspund nevoilor de dezvoltare ale României, în concordanță cu raportul nostru de țară, recomandările specifice de țară, precum și Programul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pe perioada 2021–2030.

În acest sens, rolul ordonanței de urgență adoptate este de a permite demararea cât mai rapidă a lucrărilor aferente unor proiecte majore în domeniul transporturilor, cu precădere, a proiectelor de infrastructură de transport rutier și a proiectelor de infrastructură feroviară.

A doua parte de investiții vizează infrastructura de apă-canalizare, cuprinsă în Programul operațional Infrastructură mare, și anume 3,05 miliarde de euro, dar și infrastructura de gestionare a deșeurilor, cuprinsă în Programul operațional Dezvoltare durabilă, cu aproximativ 500 de milioane de euro.

Investițiile pentru gestionarea deșeurilor municipale includ investiții pentru colectarea separată a deșeurilor, instalații de tratare a deșeurilor colectate separat, dar și închiderea de depozite neconforme.

În ceea ce privește Programul operațional Sănătate, 488 de milioane de euro sunt prevăzute pentru achiziționarea a aproximativ 1.200 de ambulanțe.

De asemenea, Programul operațional Sănătate va susține investiții în valoare de 2,9 miliarde de euro, ce vizează finanțarea spitalelor, investiții în cabinetele de medicină de familie, infrastructură și echipamente în domeniile oncologie și transplant, servicii de reabilitare și îngrijire pe termen lung, adaptate fenomenului de îmbătrânire a populației.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Urmează al treilea vorbitor din partea Grupului parlamentar al PNL, Ervin Molnar.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Toți copiii au dreptul la educație, indiferent de mediul social”.

Educația este pilonul de rezistență al oricărei societăți. Fără un popor educat, o țară nu poate avea pretenția la dezvoltare și progres. Pentru Partidul Național Liberal, educația a reprezentat întotdeauna o prioritate, demonstrată, în primul rând, de fapte concrete. Nume mari care se leagă de istoria glorioasă a Partidului Național Liberal, precum reformatorul Spiru Haret, ne obligă să privim instrucțiunea publică cu cel mai mare interes. Astăzi, încercăm constant să ne ridicăm la înălțimea înaintașilor noștri. În virtutea acestei datorii, Guvernul Nicolae Ciucă a aprobat în ședința Guvernului de vineri, 16 septembrie, Normele metodologice pentru aplicarea Programului-pilot „Masa caldă” în școli, pentru 350 de școli. În anul școlar 2022–2023, Guvernul, astfel, a dublat numărul beneficiarilor Programului „Masa caldă”, crescând, în același timp, cu 50% cuantumul alocat fiecărei mese. Ministerul Educației va avea în vedere repartizarea echilibrată în școlile din țară, pentru a ajunge acest sprijin al Guvernului acolo unde este cu adevărat nevoie. Pentru Guvernul condus de PNL sunt de maximă importanță toate măsurile care ajută la reducerea abandonului școlar, fie că vorbim de asigurarea mesei calde, asigurarea transportului sau bursele sociale.

De asemenea, tot din acest an școlar, toți elevii care învață într-o altă localitate decât cea de domiciliu au asigurat de la bugetul de stat decontul transportului între localitatea

de domiciliu și școală, separat sau în plus față de bursele acordate pentru sprijin socioeconomic și/sau medical sau de bursele acordate pentru performanță școlară. Astfel, elevii care se încadrează în criteriile sociale sau medicale vor primi și bursă socială, și alocație de transport. Alocația forfetară pentru transport reprezintă bani primiți în avans de la minister și va înlocui astfel sprijinul actual pentru elevii navetiști. Până acum, administrațiile locale asigurau acest transport al elevilor care învățau în altă localitate, în limita a 200 de lei/lună. Era o măsură care împovăra primăriile și a presupus riscuri majore de depășire a bugetelor, caz în care elevii ar fi rămas fără acest sprijin atât de necesar! Ce se schimbă de acum este că Ministerul Educației va asigura bani pentru transportul elevilor în altă localitate în limita a 450 de lei, o sumă mult mai mare decât cea de până acum, care va fi calculată în funcție de distanța pe care o are de parcurs fiecare elev. Aceste măsuri vor contribui simțitor la reducerea abandonului școlar și vor garanta o mai mare echitate în sistemul educațional. Fiecare copil are dreptul la școală, indiferent de mediul din care provine!

Vă mulțumesc. Deputat al PNL de Mureș Ervin Molnar.

Vă mulțumesc.

Trecem la Grupul parlamentar al USR, cu doi vorbitori. Denisa-Elena Neagu urmează.

Vreau o Românie fără speciali!

„Specialii” sunt mufați la bugetul de stat și consumă banii noștri, ai tuturor.

Haideți să vă spun cam cât cheltuie din bugetul de stat principalele categorii de speciali!

Două miliarde de euro sunt cheltuite anual pentru plata pensiilor speciale. Banii aceștia ajung în buzunarele a doar 200.000 de români. Asta înseamnă, în medie, aproximativ 10.000 de euro. În plus, pentru că sunt speciali, mulți dintre aceștia încasează și alte venituri de la bugetul de stat.

Printre aceștia sunt numeroși politicieni miniștri sau foști miniștri, deputați și senatori, dar și cadre în rezervă din Ministerul Apărării, din Ministerul Afacerilor Interne sau din serviciile secrete.

Un pensionar de rând încasează în medie 3.600 de euro anual, adică de trei ori mai puțin decât acești „speciali”.

USR a încercat de nenumărate ori desființarea acestor pensii speciale, însă celelalte partide s-au opus.

Alte câteva milioane de euro merg la angajații unor organizații-fantomă.

De exemplu, Academia Oamenilor de Știință din România a primit anul acesta un buget de 10 milioane de lei. Majoritatea acestor bani au ajuns la așa-ziși oameni de știință afiliați PSD, printre care Ion Iliescu, Ecaterina Andronescu sau Teodor Meleșcanu. AOȘR este doar o uzină de sinecuri de lux a PSD, care va continua să producă „academicieni de carton”.

USR a vrut să desființeze AOȘR. Am depus un proiect de lege în acest sens. Legea a fost respinsă în Camera Deputaților, reprezentanții PSD și AUR votând în unanimitate împotriva desființării.

Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului este o sinecură special creată pentru fostul Președinte al României Emil Constantinescu. Bugetul anual – de aproape 5 milioane din 2019 încoace. Doar 80.000 lei au fost cheltuiți în 2019 pentru cercetare. Restul, pe salarii foarte mari, pe deplasări și diverse chermeze pentru membri. USR a încercat de două ori să desființeze acest institut-fantomă. PSD, PNL și UDMR s-au opus.

USR este singurul partid care își dorește o Românie fără speciali. Nu trebuie să mai acceptăm cheltuirea fără sens a banului public. Iar partidele de la guvernare – PSD, PNL și UDMR – trebuie să înțeleagă că și românii s-au săturat să-i întrețină pe speciali.

Vă mulțumesc.

Al doilea vorbitor al Grupului parlamentar al USR, OanaSilvia Țoiu.

Atunci, Alin-Gabriel Apostol.

## Dragi români,

Un popor fără speranță și fără încredere în sistemul de funcționare al statului român nu poate merge înainte. Speranța și încrederea românilor au fost ciopârțite din fașă, imediat după Revoluție, de aceleași două partide – PSD și PNL.

1990 a fost momentul-cheie când PSD și PNL au început să căpușeze administrațiile publice cu oameni politici sau apropiați ai partidelor. Oameni care au parazitat administrația și care au pus bazele unei rețele împânzite în toată țara, rețele de putere politică în serviciul celor două partide. Aceste rețele sunt și astăzi îngroșate. Pe lângă angajările la stat ale obedienților politici, au mufat bine firmele de partid la bani publici, o mașinărie de supt fonduri publice prin câștigarea pe bandă rulantă a contractelor cu statul. Bineînțeles că o parte din câștigurile așa-zișilor patroni se întorceau către politicieni și partide.

Cele două partide au creat o rețea întreagă de „speciali ai sistemului” – eterni beneficiari ai banului public, sub formă de salarii speciale, pensii speciale, contracte speciale, imunități și așa mai departe.

Specialii, această creație PSD și PNL, văd România ca pe o vacă de muls, devalizată de 33 de ani pentru niște averi nejustificate și mașini de lux, care șochează orice turist străin venit pe la noi. România „specialilor” e paralelă cu realitatea crudă, care arată cam așa.

România rurală are cea mai dură sărăcie din Uniunea Europeană.

România reală, trăită pe viu, are cea mai mare inegalitate din Europa – cele mai mari discrepanțe dintre bogați și săraci, discrepanțe ce se adâncesc tot mai mult.

Odată cu scurgerea banilor publici în buzunare private s-au scurs și speranța și încrederea românilor. Români muncitori, cinstiți, profesioniști, cu școli și facultăți făcute pe bune au asistat la mârlăniile PSD și PNL prea mulți ani. Și-au creat drumuri noi în viață, pe alte tărâmuri. Credința că „se mai poate și altfel” și-au pierdut-o demult.

Dar se poate. Cu siguranță, se poate! Și de aceea mergem săptămână de săptămână în stradă alături de voi, să vă arătăm că se poate și cum se poate. Intrați pe faraspeciali.ro și lăsați-ne un mesaj. Și haideți să facem front comun să încheiem o dată pentru totdeauna această Românie a „specialilor”. Asistăm de 33 de ani cu prea multă răbdare și iertare. Pasivitatea ne condamnă pe noi și copiii noștri la proliferarea unei clase a românilor „speciali”.

Mulțumesc.

Alin Apostol, deputat al USR București.

Mulțumesc. Trecem la Grupul parlamentar al AUR. Domnul Dan Tanasă.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Uniunea Democrată Maghiară din România a produs în ultimii ani o serie întreagă de exemple care probează, dincolo de orice urmă de îndoială, faptul că UDMR este o organizație profund antiromânească, antieuropeană, xenofobă, iredentistă și care promovează terorismul împotriva românilor.

Voi prezenta celor care au urechi să audă și minte să priceapă câteva exemple. În orice țară cu apă caldă la robinet aceste câteva exemple ar fi fost suficiente pentru ca UDMR să fie marginalizată și tratată ca o organizație care atentează la siguranța națională. În România, în schimb, UDMR este slugărită și invitată în Guvern, unde i se dau pe mână sute de milioane de euro din dezvoltarea României.

În 2006, actualul primar al orașului Sfântu Gheorghe, la vremea respectivă deputat în Parlamentul României, făcea următoarea declarație într-un ziar local de limbă maghiară: „Am speranța că președintelui Băsescu nu-i va plăcea dacă românii din secuime vor ajunge să împărtășească soarta sârbilor din Kosovo (masacrați de albanezi – nota mea)!”.

Doi ani mai târziu, același personaj, întrebat de un ziarist de la Radio Cluj ce anume a vrut să spună cu aceste cuvinte, Antal Árpád, a declarat, pe bandă audio, că, dacă maghiarimea din Transilvania nu va obține autonomia teritorială pe criterii etnice, atunci, lucrurile vor scăpa de sub control. „Răbdarea maghiarilor s-ar putea termina la un moment dat, vin generațiile tinere, care sunt mult mai active, mai nerăbdătoare, n-au fost socializați în timpul comunismului, nu trăiesc cu frica cu care au trăit părinții noștri în perioada comunismului și lucrurile pot scăpa de sub control”, a declarat Antal Árpád în emisiunea „Ideea europeană” de la Radio Cluj. O amenințare cu caracter terorist mai directă din partea unui lider al UDMR nu se putea. Și totuși s-a putut mai mult!

În decembrie 2014, procurorii DIICOT – structura centrală – au dispus începerea urmăririi penale _in rem_ sub aspectul săvârșirii infracțiunii de amenințare, prevăzută de art. 206 – Cod penal, săvârșită în condițiile Legii nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, după ce primarul UDMR din Sfântu Gheorghe a declarat, de la tribuna Consiliului Reprezentanților Unionali al UDMR de la Târgu Mureș, că, dacă premierul Victor Ponta nu îl va „instrui” pe prefectul de Covasna „să lase maghiarii în pace”, atunci în secuime s-ar putea întâmpla ceea ce s-a întâmplat în martie 1990 la Târgu Mureș. Așadar, un lider UDMR invoca în spațiul public atrocitățile din martie 1990 de la Târgu Mureș, când românul Mihăilă Cofariu a fost bătut cu bestialitate de mai mulți maghiari, pentru a intimida chiar statul român, pentru simplul fapt că prefectul de Covasna de la acea dată a îndrăznit să aplice legea.

Din nou, același lider UDMR sugerează acțiuni violente cu caracter terorist împotriva românilor dacă UDMR nu este lăsat să facă ce vrea în Transilvania. Din nou UDMR nu se dă în lături de la declarații cu, evident, caracter terorist, cu scopul de a răspândi teroare în rândurile populației românești din acea zonă. După ce am acționat în judecată DIICOT pentru a afla stadiul anchetei în acest dosar, am aflat cu stupoare că dosarul penal deschis în acest caz a fost clasat din motive procedurale, nu pentru că fapta nu ar exista.

Opinia publică a trecut foarte ușor peste faptul că doi cetățeni români de etnie maghiară au fost condamnați definitiv la 5 ani închisoare pentru tentativă de atentat terorist împotriva românilor.

Și, ca să nu existe niciun dubiu că UDMR este o organizație promotoare a terorismului, în mai anul acesta, doi parlamentari ai UDMR au participat la un eveniment public în care cei doi condamnați pentru terorism au fost premiați de o asociație din Ungaria chiar în incinta unei instituții publice a statului român din Târgu Secuiesc. Gestul incalificabil a fost tolerat de întreaga clasă politică de la București, de la Ciolacu la Cîțu, de la Tudose la Gorghiu, de la Iohannis la Băsescu și Ponta, toți au tăcut, într-un cor al slugărniciei, și au tolerat acest gest inacceptabil.

Dovezile sunt, așadar, cât se poate de șocante și atât de evidente. UDMR este o organizație care promovează terorismul și care reprezintă o vulnerabilitate la adresa securității naționale a României. România este patria tuturor cetățenilor, indiferent de etnie, care respectă Constituția României. Comunitatea maghiară din România merită respectul și aprecierea noastră. Cei care sprijină terorismul însă merită tot disprețul nostru!

Vă mulțumesc frumos.

Trecem la neafiliați. Dănuț Aelenei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică se intitulează „Bătaie de joc la adresa prosumatorilor!”.

România iese în evidență, la nivel european, prin faptul că este țara cu cel mai mic consum de energie _per capita_ . Practic, invitația Comisiei Europene de a mai stinge becul devine aproape imposibil de pus în practică, pentru că România nici nu prea mai are ce să scoată din priză.

Cu un consum de numai 2,7 MWh, adică 221 kWh pe lună pe cap de locuitor, la nivelul anului 2020, România este ultima țară, la nivel european, în ceea ce privește consumul de energie. Chiar și Ucraina avea, la nivelul anului 2020, un consum de energie mai mare, de circa 2,8 MWh _per capita_ , după cum arată datele publicate de Agenția Internațională pentru Energie. Germanii consumau 6,4 MWh pe locuitor, Norvegia avea un consum de 23,3 MWh pe cap de locuitor în 2020, iar liderul absolut al consumului de energie pe cap de locuitor este Islanda, cu un nivel imposibil de egalat, de 51 MWh pe persoană.

Acesta fiind contextul, propunerea Comisiei Europene de a scădea și mai mult consumul devine aproape imposibil de aplicat.

„În mediul rural din România ai un frigider băgat în priză și atât. Suntem mult mai rurali decât alții, chiar dacă ne vine greu să credem, analizând lucrurile din marile orașe. De exemplu, la nivelul anilor ’90, 95% din consumul de energie al României era industrial, iar restul erau casnicii”, spune Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie și infrastructură în cadrul Expert Forum.

Pe de altă parte, România are oportunitatea ca fiecare gospodărie să genereze energie verde curată, prin amplasarea de sisteme fotovoltaice de cel puțin 5 kWp pe acoperișurile acestora.

Observ cu îngrijorare că, în ciuda tuturor recomandărilor Comisiei Europene în acest sens și a prevederilor Programului de redresare și reziliență privind producția de energie verde, cei ce vor să devină prosumatori nu sunt subvenționați, încurajați și chiar li se pun bețe în roate.

Numeroși cetățeni care și-au montat sisteme fotovoltaice cu fonduri proprii reclamă faptul că dosarele de prosumatori nu sunt aprobate și sunt ținute la sertar, cu lunile, de către distribuitorii de energie electrică. Aceleași dificultăți le întâmpină și societățile care vor să facă investiții în energie verde, România situându-se pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punctul de vedere al producătorilor de energie electrică verde, regenerabilă, nepoluantă.

Cu toate că, la nivel declarativ, domnul ministru al energiei și resurselor, Virgil Popescu, este un susținător înfocat al producătorilor de energie verde, se pare că acesta nu este în temă cu dificultățile întâmpinate de cei ce vor să-și instaleze aceste sisteme.

Domnule Popescu, conform prevederilor legale, dosarul de prosumator ar trebui aprobat în termen de 30 de zile.

De ce acest termen nu este respectat și cetățenii României, ai căror ministru al energiei sunteți, așteaptă cu lunile?

Vă mulțumesc.

Deputat neafiliat Aelenei Dănuț, Constanța, dar aparținând Partidului Alternativa Dreaptă.

Mulțumesc.

Trecem la următoarea serie.

De la Grupul parlamentar al PSD dacă este cineva care are o intervenție?

Din partea Grupului PNL, de asemenea, nu este.

Trecem către Grupul parlamentar al USR, Oana-Silvia Țoiu.

Vă rog.

Oana-Silvia Țoiu, Circumscripția nr. 42 București. Titlul declarației politice este „Eliminarea suprataxării contractelor cu normă parțială”.

Într-un moment în care România trece prin multiple crize, românii și românii care muncesc au nevoie de sprijinul guvernului lor. Și, dacă nu poate să-i ajute, măcar poate să nu-i încurce.

Decizia pe care a luat-o Guvernul României de a suprataxa contractele cu normă parțială a dus, până astăzi, la dispariția a peste 100.000 de locuri de muncă. Acestea nu sunt locuri de muncă unde norma parțială a fost transformată în normă integrală, ci locuri de muncă care au dispărut. Până la 1 septembrie dispăruseră deja 77.000 de locuri de muncă. Este momentul ca Parlamentul să repare eroarea pe care a făcut-o Guvernul, votând amendamentul depus de noi pentru eliminarea suprataxării contractelor cu normă parțială.

Unica explicație pe care a dat-o Guvernul României în această ordonanță de urgență a fost presupunerea implicită că angajatorii din România sunt hoți. A fost acceptarea faptului că Guvernul, prin instituțiile sale, nu-și face datoria de a verifica acolo unde există într-adevăr fraude, unde există într-adevăr abuzuri și decide, ca un guvern nepriceput, să construiască o lege întreagă de la premisa încălcării ei. Nu doar că este un principiu greșit de a realiza politici publice, dar este și fals. În momentul acesta, antreprenorii din România, angajatorii din privat sunt cei care, în ciuda tuturor crizelor suprapuse, reușesc nu doar să păstreze locurile de muncă, ci și, prin taxele pe care le plătesc, să hrănească bugetul de stat din care vin toate celelalte pachete de sprijin.

77.000 de locuri de muncă cu normă parțială pierdute până la 1 septembrie, peste 100.000 de locuri cu normă parțială pierdute până astăzi.

Și asta nu afectează doar economia, ci afectează semnificativ viețile acestor familii, pentru că, dacă ne uităm atent la cine sunt oamenii care lucrează cu normă parțială, descoperim că și în România, ca peste tot în Uniunea Europeană, aceste locuri de muncă cu normă parțială aparțin preponderent femeilor.

Și asta este legat și de lipsa infrastructurii sociale. Avem, în mai mult de jumătate de țară, un sistem întreg de îngrijire și educație a copiilor care se termină la 12.00 sau la 13.00 după-amiaza, ceea ce înseamnă că în familiile respective unul dintre părinți – și cel mai adesea acesta înseamnă mama – nu are libertatea de timp decât de a lucra pe un loc de muncă cu normă parțială.

De asemenea, deși studenții sunt scutiți de această suprataxare, vă reamintesc că avem jumătate din fiecare generație, în România, care nu trece bacalaureatul. Și, în loc să-i susținem în provocarea de a intra în piața forței de muncă, le luăm această șansă de a începe cu un contract cu normă parțială și de a crește de acolo mai departe.

Singura măsură corectă pe care poate să o ia Parlamentul este să voteze amendamentul nostru de eliminare a suprataxării contractelor cu normă parțială, până nu devine prea târziu.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Al doilea vorbitor al Grupului parlamentar al USR, Ion-Marian Lazăr.

## Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi se numește „Atragerea de investiții în județul Vâlcea se află în impas”.

Stimați colegi,

Astăzi am apreciat necesar să îmi exprim profunda îngrijorare cu privire la lipsa de preocupare a factorilor decizionali din județul Vâlcea în ceea ce privește atragerea de investiții în acest județ.

Deși județul Vâlcea dispune de un potențial economic și, respectiv, de resurse materiale și umane deloc de neglijat, acestea nu sunt valorificate, fapt ce ne situează, la sfârșitul anului 2021, pe un loc dezonorant în clasamentul județelor din România, cu 12.099 firme, 48.389 salariați, 13 miliarde 974 de milioane lei cifra de afaceri netă și, respectiv, 3 miliarde 99 de milioane profit net.

Mai mult decât atât, nici la nivel regional rezultatele economice ale județului nu sunt unele îmbucurătoare.

Astfel, deși județul Vâlcea depășește județul Olt cu aproximativ 1.500 de firme înregistrate, cifra de afaceri netă este mai mică față de firmele înregistrate în județul Olt cu 6 miliarde 431 milioane lei.

Fără a intra în analiza mediului de business existent la nivel județean, nu pot să nu remarc și existența unor dezechilibre majore la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia.

În acest sens, menționez cu amărăciune că cifra de afaceri netă cumulată a firmelor înregistrate în județele Vâlcea, Olt și Mehedinți nu depășește cifra de afaceri netă a firmelor înregistrate în județul Dolj. Această situație se datorează existenței unei infrastructuri inadecvate la nivelul județului Vâlcea și la nivel local, fapt ce a determinat, în mod firesc, o reorientare a potențialilor investitori către alte județe.

Da, dragi vâlceni, acesta este rezultatul susținerii acordate firmelor din județ de către PNL și PSD, care se interesează de mediul privat doar cu ocazia organizării unor vizite la diverse obiective economice din județ, în special în perioada campaniilor electorale.

Mai mult decât atât, lipsa sprijinului acordat sectorului privat de către actuala coaliție, din care face parte inclusiv PNL, este recunoscută inclusiv de un vâlcean, fost președinte al PNL și autor moral al scoaterii USR de la guvernare, care menționa pe Facebook, acum câteva zile, că: „PSD la guvernare înseamnă patru lucruri sigure: taxe mai mari și mai multe, inflație foarte mare, dobânzi foarte mari, distrugerea sectorului privat și a pieței libere și promovarea măsurilor socialiste.”

Din nefericire pentru viitorul acestei țări, sunt nevoit să îi dau dreptate și să îl întreb, pe această cale, dacă s-a meritat sacrificarea intereselor mediului privat din România prin negocierea intrării PSD la guvernare, negociere la care a participat activ.

Vă mulțumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripția nr. 40 Vâlcea.

Mulțumesc.

Trecem la Grupul parlamentar AUR. Domnul Boris Volosatîi.

Îi mulțumesc domnului profesor că a coborât. Se pregătește domnul Mihai Ioan Lasca.

Ca să eficientizăm, vă rog să veniți mai aproape!

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În zilele de 14–18 septembrie anul curent și-a ținut lucrările Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului, județul Harghita, ajunsă la cea de-a XIX-a ediție. Participanții la universitatea de vară au formulat o rezoluție adresată Administrației Prezidențiale, Parlamentului și Guvernului României prin care au înaintat mai multe solicitări. În partea referitoare la Republica Moldova, participanții au formulat 13 solicitări, pe care am onoarea să le citesc în Parlamentul României:

– definirea și aplicarea unor politici concrete care să susțină procesul de reunificare a celor două state românești, în principal prin susținerea consistentă a mass-media de expresie românească în Basarabia;

– conectarea reală a televiziunii și a radioului național la realitățile din Republica Moldova, precum și a Agenției Naționale de Presă AGERPRES;

– deblocarea urgentă a procesului de redobândire a cetățeniei române, prin întărirea capacității administrative a ANC, în special prin dublarea personalului acestei instituții;

– constituirea unei circumscripții electorale separate pentru Republica Moldova, demers inițiat și din interiorul coaliției de guvernare, pe care o susținem;

– crearea Ministerului Reunificării, pe model german; – sprijinul financiar către Republica Moldova să fie acordat direct către comunitățile locale;

– condiționarea ajutorului financiar acordat de către România Guvernului Republicii Moldova de retrocedarea proprietăților Mitropoliei Basarabiei;

– menținerea aceluiași cuantum pentru bursele etnicilor români din Republica Moldova;

– înființarea unui post de televiziune comun România–Republica Moldova;

– înființarea batalionului comun de menținere a păcii a României și Republicii Moldova, cu sediul la Iași;

– crearea a opt posturi vamale comune pe Prut, în locul celor 16 posturi corespondente actuale;

– înființarea la Chișinău a unei filiale a Academiei Române;

– inițierea demersurilor pentru crearea unei uniuni monetare a Republicii Moldova cu România;

– și refacerea celor 14 poduri peste Prut, distruse de sovietici.

În speranța că întreg corpul legislativ va trata cu maximă seriozitate și responsabilitate aceste solicitări firești și legitime, vă mulțumesc.

Deputat Boris Volosatîi, Circumscripția electorală nr. 43 diaspora.

Mulțumim, domnule profesor. Domnul Mihai Ioan Lasca, neafiliați.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea de azi se intitulează „Criza energetică din România este una mincinoasă”.

Dragi români,

O vorbă din popor zice că omul gospodar își face vara sanie și iarna car.

Guvernul României face exact pe dos, pentru că acești trădători nu guvernează în interesul românilor, ci la ordinul stăpânilor.

În timp ce companiile de stat producătoare de energie au fost obligate să vândă toată producția companiilor private la prețuri foarte mici, respectiv 150 de lei pe megawatt, conform OUG nr. 27 din 2022, ulterior, tot trădătorii din Guvern obligă companiile de stat să răscumpere de la aceiași furnizori-căpușă energie electrică la un preț de aproape 10 ori mai mare, respectiv la prețul de 1.243 de lei pe megawatt, prin decizia ANRE nr. 1.616.

Așadar, Guvernul lezează grav interesele românilor, iar prin acțiunile prin care scot bani dintr-o societate de stat ca să îi direcționeze în mod artificial în buzunarele privaților este evident că această criză energetică este una mincinoasă.

Teoretic, un furnizor-căpușă poate să ceară orice preț și după aceea poate să solicite compensarea direct de la stat. Adică metoda pare sofisticată, dar ea este una simplă. În sensul că aceste compensări sunt plătite direct din bugetul public, fără ca Guvernul să se opună.

Practic, Guvernul României a provocat lipsa de rezerve a energiei, ca mai apoi „băieții deștepți” din energie să o poată revinde tot statului, la un preț colosal, și asta în condițiile în care aceștia doar furnizează, și nu produc energia.

Aceste companii private sunt profund antiromânești și în strânsă legătură cu Guvernul trădător, din moment ce sunt plătiți din bugetul public, așa cum am spus anterior.

Ce face Guvernul în această situație? Nu face nimic!

Ce face DNA-ul cu privire la jaful de ordinul miliardelor de euro? Tot nimic!

Acum singura speranță a românilor a rămas în Dumnezeu și în protestele masive din stradă pentru stoparea de urgență a furtului din banii publici, iar justiția să se trezească din somnul care durează de peste 30 de ani.

Acest jaf orchestrat de trădători poate fi oprit prin luarea de atitudine a poporului român.

Românii trebuie să știe faptul că această criză energetică este una controlată la nivel național și nu are nicio legătură cu intervenția militară a Federației Ruse în Ucraina.

Nu Ucraina produce energie pentru România și nu Ucraina reglementează prețul acesteia pentru români.

Criza energetică mincinoasă induce frica românilor pentru ca jafurile din energie să treacă neobservate.

Așa cum în pandemia mincinoasă frica a fost elementul de control al Guvernului antiromân, la fel și acum criza energetică mincinoasă induce românilor teama de a-și mai putea achita facturile de întreținere.

Dacă în pandemie Guvernul spunea că trebuie să ne vaccinăm ca să scăpăm, acum ne vor spune că trebuie să stăm în frig, să facem duș în doi și să mâncăm gândaci. Totul pentru binele nostru.

Mulțumesc.

Deputat independent Mihai Lasca, Partidul PPR, Patrioții Poporului Român.

Vă mulțumesc. Trecem la a patra serie.

Dacă din partea PSD au mai venit colegi pentru declarații politice și intervenții?

Din partea PNL, la fel.

Trecem la Grupul parlamentar al USR și îl rog pe domnul Radu Panait să ni se alăture.

Domnule președinte de ședință,

Avem marele noroc să accesăm o grămadă de bani prin PNRR.

Colegii mei din USR care au făcut parte din Guvern la acel moment, atât la Fonduri Europene, cât și la Ministerul Sănătății, s-au asigurat că banii vor ajunge acolo unde este cu adevărat nevoie.

Implicit, medicii de familie beneficiază astăzi de o sumă pe care, cu siguranță, 99% dintre ei nu au avut-o vreodată la dispoziție să o investească în cabinetele lor. 60 de mii de euro pentru pacienții lor!

Împreună cu colegii mei din USR Satu Mare am făcut ceea ce Ministerul Sănătății trebuia să facă. Am luat legătura cu medicii de familie din județ și le-am oferit sprijin pentru întocmirea dosarelor de finanțare și pentru a accesa acești bani. Totul în mod gratuit. De ce? Pentru că medicii de familie nu sunt consultanți pe fonduri europene, nu au o experiență pentru a face dosare de finanțare.

Acum, județul Satu Mare este cu mult peste media națională și fruntaș la depunerea acestor dosare.

Prin această acțiune, noi, cei din USR, am demonstrat în fața oamenilor că politica se poate face prin muncă și dedicare față de români.

Astăzi, vestea proastă este că mult mai puțin de 40% dintre acești medici preselectați, practic, care ar putea să primească banii pe de-a gata, au depus dosarele, în condițiile în care Guvernul a prelungit termenul de depunere a dosarelor și, implicit, a întârziat și întârzie livrarea echipamentelor către medicii de familie care și-au făcut treaba la timp. Este un procent rușinos pentru orice guvern și în mod special pentru un guvern care are o majoritate atât de largă precum Guvernul României.

Ce faceți, colegi din PSD și din PNL? Aveți ditamai aparatul de partid pe care nu-l puneți la treabă. Îl folosiți doar în campanii electorale și doar pentru a împărți pomeni electorale.

Haideți, puneți-i pe oamenii din teritoriu la treabă și demonstrați că vă interesează programele pe care le gestionează Guvernul!

Mesajul meu pentru Guvernul României este unul foarte simplu. Nu ajunge că facem politici publice, trebuie să vă asigurați că și implementarea lor este dusă la bun sfârșit și cu succes, că, altfel, vom acuza tot timpul Uniunea Europeană că nu ne dă destul sau că nu face destul pentru noi! Ține de noi să ducem aceste politici până la capăt și să ne asigurăm că absorbim în totalitate banii care ne sunt disponibili, pentru că este dreptul nostru, dar trebuie prima dată să punem umărul la muncă.

Mulțumesc.

Radu Panait, deputat al USR Satu Mare.

Mulțumesc. Domnul Daniel-Sorin Gheba. Se pregătește domnul Mircia Chelaru.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Titlul declarației mele politice este „Nepotismul sufocă instituțiile statului”.

Încă de la aderarea țării noastre în spațiul european și posibilitatea de accesare a fondurilor europene, prin intermediul diferitelor organisme abilitate, asupra României au planat suspiciuni, unele dovedite și chiar sancționate penal, de deturnare de fonduri europene sau de canalizare a acestor fonduri înspre rețele de interese politice. Toate aceste aspecte se realizează cu acordul unor persoane de decizii care fac posibile aceste practici deloc sănătoase. Legat de aceste lucruri mai sus prezentate, practica veche a nepotismului este legătura care face ca fondurile europene să fie drenate înspre zone de interes politic și mai puțin pentru dezvoltarea segmentelor cărora le sunt alocate.

Vreau să trag un semnal de alarmă referitor la promovarea domnului Alexandru Stănescu ca director al Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia. Misiunea acestei instituții este de a facilita și promova dezvoltarea Olteniei prin Planul de dezvoltare regională. Fondurile financiare de proveniență europeană sunt alocate prin Programul operațional regional. În perioada 2021–2027, ADR Oltenia are alocate 1,2 miliarde de euro. După cum se poate observa, miza este foarte mare, iar alegerea domnului Stănescu este de o gravitate absolută.

Organismul care l-a ales pe domnul Stănescu în funcția de director general este Consiliul pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, alcătuit din președinții consiliilor județene din Gorj, Mehedinți, Dolj, Slatina și Vâlcea. Toți sunt membri PSD. Și tot ei au facilitat această alegere, deși CV-ul domnului Stănescu nu îl recomandă să ocupe această funcție, precum nici criteriile și grilele pentru concurs. Domnul

Stănescu a fost plasat de PSD la începutul anului în funcția de director al ANRE, de unde a și demisionat. Nici pentru funcția aceasta deosebit de importantă domnul Stănescu nu îndeplinea criteriile de alegere.

Regiunea Oltenia este printre cele mai subdezvoltate zone ale Uniunii Europene, iar cu domnul Stănescu la conducere va rămâne așa cel puțin 4 ani. Din acest motiv trag un semnal de alarmă de la tribuna Parlamentului.

Vă mulțumesc.

Daniel Gheba, deputat de Dolj.

Vă mulțumesc.

Urmează Grupul parlamentar AUR, domnul Mircia Chelaru.

Se pregătește domnul Francisc Tobă.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Încep cu un salut inspirat de intervenția domnului Volosatîi și de la această tribună spun:

Te salut, popor român, oriunde te-ai afla acum! Sărut mâna, patrie română întregită!

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Probabil că la finalul intervenției mele veți înțelege de ce mi-am intitulat această declarație politică „Prostituție «diplomatică» până la capăt”.

Este evidentă poziția României, în contextul actual și în consensul comunității euroatlantice, de a fi deplin solidară cu poporul ucrainean în lupta sa – subliniez – legitimă de a-și apăra dreptul suveran asupra opțiunilor politice și, îndeosebi, de a-și reconstitui integritatea teritorială, recunoscută _de facto_ de tratatele internaționale în vigoare.

Manifestările de dragoste creștinească ale poporului român, ale populației românești față de refugiații ucraineni și mai ales sprijinul logistic multiplex dat de statul român statului ucrainean sunt deja de notorietate, îndeobște recunoscute și apreciate.

Putem înțelege, datorită unei trăiri emoționale intense, explicabile, și acele exagerări ale multiplicării uneori nenecesare a unor facilități economice, precum și exonerarea de la procedurile legale de bun-simț, ba chiar și unele discriminări față de români în acest sens. Putem înțelege, putem accepta, din condescendență civică sau politică, o anume toleranță impardonabilă a autorităților noastre față de derapajele curente, la zi, ale unor lideri de la Kiev. Putem multe, dragii noștri!

Dar a atenta la substituirea identității statale prin arborarea drapelului Ucrainei pe instituțiile publice ale administrației de stat este mult prea mult.

Astfel, au apărut drapele în semn de așa-zisă solidaritate, drapele ale Ucrainei pe sediul primăriilor de municipii, orașe sau chiar comune, la care autoritățile responsabile nu au reacționat defel. Timorare instituțională sau servilism total?!

Dar faptul cel mai grav l-am constatat acum o lună de zile și realitatea este conformă chiar la ziua în care fac această declarație. Am constatat acest lucru la Ambasada României de la Chișinău. Clădirea ambasadei de pe strada București colț cu Pușkin este, cu ambele fațade către cele două bulevarde – atenție! –, neidentificabilă.

Conform cutumelor internaționale, ambasadele se identifică prin arborarea pe clădire a drapelului statului reprezentat. La Chișinău, acest aspect esențial de reprezentare suverană lipsește.

Mai mult, la intrarea în clădire, prin curtea interioară – singurul loc de acces, de altfel, în ambasadă –, este arborat – ghiciți! – steagul Ucrainei.

Reflex mimetic, slugărnicie, mesaj subliminal?

Pot explica situația de la Chișinău, oare, venerabilii sau juniorii de la Ministerul Afacerilor Externe?

Dar pentru interiorul țării noastre – repet, pentru interiorul țării noastre – ce ne pot spune colegii noștri de la Ministerul Afacerilor Interne?

Vă rog să vă apropiați de finalizare!

## **Domnul Florin-Alexandru Alexe:**

Dragi colegi, Timpul alocat s-a încheiat.

Următorii colegi vor depune declarațiile politice în scris. Din partea Grupului parlamentar al USR: Beniamin Todosiu și Monica-Elena Berescu.

Din partea neafiliaților: Nicolae Roman, Daniel-Gheorghe Rusu, Anamaria Gavrilă.

Declar închisă prima parte a ședinței noastre de astăzi. Vă mulțumesc.

Asemenea derapaje nu fac decât să evidențieze, până și unui neinițiat, că instituțiile statului, obligate să apere profilul său identitar, sunt slabe, temătoare, anemice. Aidoma celor care au ajuns să le conducă fără să se fi „împărtășit” cu anafora dragostei și demnității de țară.

Compatrioți de la guvernare, vă conjur să priviți și să acceptați realitatea vie a acestei țări, și nu doar să trageți cu ochiul prin geamurile fumurii ale limuzinelor dumneavoastră blindate!

Cu amărăciune, deputat de Argeș, AUR, general profesor doctor Mircia Chelaru.

Mulțumesc.

Urmează domnul Francisc Tobă, neafiliați. Se pregătește Monica-Elena Berescu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației mele este „Falimentul național, urmat de falimentul personal”.

Președintele României a declarat, anul trecut, că suntem un stat eșuat. E adevărat!

Executivul, pe care eu îl numesc astăzi „executantul României”, a luat act și și-a văzut în continuare de treabă.

După ce a fost canibalizat, falimentat potențialul românesc economic, s-a trecut la următoarea etapă, s-a trecut la falimentarea cetățeanului și, în această vară, împotriva Constituției, sfidând-o, s-au emis ordonanțe fără să existe o lege de abilitare în acest sens dată de Parlamentul României.

Se bagă mâna adânc în buzunarul omului, se suprataxează, ni se vând gogoși cu acea schemă de compensare a energiei. De fapt, tot noi vom plăti profitul firmelor care tranzacționează aceste cantități de energie și la ora actuală suntem în situația în care Partidul Alianța pentru Patrie, folosind ceea ce eu am numit „gherila politică”, va ataca, va bloca cu toate instrumentele juridice avute la dispoziție.

Știm că este o bătălie asimetrică, știm că există un soi de slugărnicie parlamentară, și nu numai! Vom continua să fim piuneza de pe scaunul puterii, vom continua să apărăm interesele și bunăstarea celor care ne-au mandatat și ne-au trimis aici să fim în slujba poporului, în serviciul lui, așa cum scrie în Constituție, la art. 69.

Închei spunând: Maica Domnului să ocrotească România și pe români de dușmanii de afară, dar mai ales de cei din interior!

Deputat Francisc Tobă, Brașov, Alianța pentru Patrie. Vă mulțumesc.

Recent, Parlamentul European a adoptat Directiva privind salariile minime adecvate din Uniunea Europeană. În principiu, în calitate de stat membru, România are obligația de a stabili un salariu minim decent, care să reflecte, pe de o parte, creșterea de prețuri și dezvoltarea economiei, prin raportarea la celelalte salarii.

Directiva nu impune în mod obligatoriu stabilirea salariului minim în fiecare stat membru, iar aceasta pentru că avem, pe de o parte, state în care nu există în acest moment un salariu minim stabilit, iar pe de altă parte, pentru că politicile salariale din statele membre sunt foarte variate și nu permit aplicarea otova a unor formule de calcul.

Totuși Directiva privind salariul minim european propune două mecanisme orientative pentru stabilirea salariului minim în fiecare stat. Pe de o parte, se propune ca salariul minim să reprezinte 60% la salariul median brut, respectiv 60% din salariul care se află la mijlocul șirului care începe de la salariul cel mai mic până la cel mai mare salariu din România. Noi însă, ca stat și ca evaluări statistice, ne raportăm, în general, la salariul mediu brut pe economie, și nu la cel median.

Dar directiva propune și în acest caz un mecanism, respectiv ca salariul minim brut să reprezinte 50% din salariul mediu brut pe economie. În directivă nu se precizează dacă acest salariu mediu brut să fie cel estimat pentru anul în curs sau pentru anul următor, când ar trebui să se aplice noul salariu minim.

Din punctul meu de vedere, cred că ar trebui să ne raportăm la datele concrete pe care le avem până la momentul stabilirii salariului minim pentru anul viitor. Astfel, dacă ne uităm la datele disponibile privind evoluția salariilor, se estimează un salariu mediu pentru anul 2022 de circa 6.167 lei. Iar, dacă aplicăm cota de 50% propusă în Directiva Europeană, vom obține un salariu minim brut de 3.084 lei, care ar putea fi implementat cu începere de la 1 ianuarie 2023.

Este o propunere care ar putea sta la baza actului normativ prin care transpunem directiva europeană în legislația noastră. Iar, dacă observați, este doar puțin mai mult față de propunerea pe care PSD o formulase la finalul lunii august, care, potrivit calculelor noastre, este sustenabilă din perspectivă economică, nu are impact negativ asupra bugetului de stat și este absolut necesară pentru a preveni exodul forței de muncă din România, în contextul inflației globale pe care o traversăm.

Aș remarca, în încheiere, că aceste calcule propuse de PSD pentru salariul minim au fost validate din nou de viziunea Uniunii Europene, la fel cum s-a întâmplat și cu alte propuneri, cum ar fi plafonarea prețurilor la energie și gaze naturale, cum am cerut noi încă de anul trecut, sau introducerea unei contribuții de solidaritate pe profiturile excesive ale celor care speculează prețurile la energie, o măsură care se regăsește și în OUG nr. 119/2022, adoptată de Guvern și intrată în dezbatere parlamentară.

„Între fondurile pentru agricultură și cele pentru diminuarea crizei energetice trebuie să existe un echilibru!”

Criza energetică tinde, în ultimul timp, să prevaleze agenda conducerii Uniunii Europene, depășind ca importanță până și domeniul agricol, furnizorul de hrană pentru populația tuturor țărilor componente, și nu numai. Nu este o remarcă de factură personală, ci reprezintă propunerea Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Regulamentului UE 241/2021 în ceea ce privește capitolele REPowerEU din planurile de redresare și reziliență. Potrivit acestei variante de lucru, o parte din fondurile destinate politicii agricole comune ar putea fi transferate către mecanismele de redresare și reziliență, pentru a atinge obiectivele REPowerEU. Și alte instrumente ale Uniunii, precum fondurile de coeziune, ar putea fi transferate, la fel ca cele pentru agricultură, pentru a îndeplini țintele REPowerEU.

Vă reamintesc că REPowerEU este un plan pentru economisirea energiei, producerea de energie curată și diversificarea surselor de energie. Această strategie comună este susținută de măsuri financiare și juridice menite să construiască noua infrastructură și noul sistem energetic de care are nevoie Europa.

Însă, având în vedere discuțiile preliminarii pentru acest demers, îmi exprim îngrijorarea pentru că fondurile din politica de coeziune și politica agricolă comună sunt în totalitatea lor indispensabile în fața crizei alimentelor, resimțită mai puțin în țara noastră și mult mai acut în alte zone ale lumii! Îngrijorarea mea este nu doar naturală, ci se sprijină și pe argumentele rezultate din improbabilitatea din ce în ce mai accentuată a vremii, precum și pe diminuarea resurselor de apă.

În ciuda eforturilor susținute ale cercetătorilor privind scăderea impactului poluării, decelerarea împuținării resurselor ecosistemelor, precum și dezvoltarea tehnică destinată cultivării și creșterii plantelor, starea vremii rămâne o necunoscută constantă. Nu putem controla acest domeniu, dar îi putem contracara capriciile și impredictibilitatea prin alocări de fonduri pentru agricultură, bani necesari subvenționării sau chiar salvării ori îmbunătățirii recoltelor și creșterii animalelor.

Nu trebuie să eludăm nici faptul că, deși România este unul dintre cei mai mari producători și furnizori de cereale, chiar și în anii cu recolte slabe, și la noi costurile materiilor prime ajung să contribuie la creșterea tuturor prețurilor finale ale produselor alimentare, din cauza cotațiilor lor de pe bursele externe, la care se mai adaugă și cheltuielile de procesare, transport, distribuție, marketing etc.

Așadar, această interdependență de celelalte piețe poate conduce la scumpiri interne, cu toate că noi suntem mari producători de cereale.

Avansând în această declarație politică pe această perspectivă privind redistribuirea fondurilor, pe care ar putea să o genereze o nouă decizie venită de la Bruxelles, vă rog să nu mă înțelegeți greșit, cum că nu aș susține obiectivele REPowerEU! Din contră, chiar țin să subliniez că este imperios necesar, în actuala criză energetică, un răspuns

european comun împotriva creșterii prețurilor la energie în spațiul comunitar. Precum colegii mei de la PSD, consider că avem nevoie de măsuri eficiente, dar și cu o aplicare mai rapidă a lor! De asemenea, ar fi imposibil să trec cu vederea prețurile carburanților folosiți în agricultură și ale pesticidelor și fertilizatorilor complementari acestui domeniu și care se majorează și ei din cauza crizei energetice. Toate aceste măriri ale lor se repercutează asupra prețurilor tuturor produselor agricole, viticole, regăsindu-se și pe facturile crescătorilor de animale.

Atât eu, cât și toți colegii mei de la PSD, parlamentari sau europarlamentari, milităm în favoarea adoptării unor decizii concrete ale UE menite să atenueze impactul creșterii prețurilor la energie, care să protejeze populația, să încurajeze investițiile în zona de producție și să conducă la eficientizarea și reducerea extraconsumului. Cu alte cuvinte, se profilează foarte clar că sunt imperios necesare reglementările, și nu liberalizările, pentru că acestea s-au dovedit total inadecvate! Și nici descompletarea bugetelor stabilite pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună, așa cum, din nefericire, ne-a confirmat istoria recentă a unor momente în care Comisia Europeană mai rămânea fără fonduri, nu va mai putea constitui vreo soluție verosimilă pentru un viitor sustenabil.

Există o interconexiune între toți acești factori probați până acum ca soluții pe care le-am creionat succint și care vor premerge către noi minusuri pentru un domeniu, în favoarea unor mici plusuri pentru altele, sau, dacă îmi permiteți, niște stricte victorii de etapă, adică parțiale, după cum se vorbește în sport.

Închei accentuând că noi, toți cetățenii europeni, avem nevoie să îi taxăm pe cei care au câștigat enorm de pe spatele nostru în această criză energetică, reflectată și asupra agriculturii, precum și a tuturor celorlalte domenii de activitate. Toți acei traderi care au profitat de acest context de vulnerabilitate globală, generată de pandemie și de războiul din Ucraina, trebuie să achite și ei costurile profiturilor lor nejustificate, crescute fabulos peste noapte, la fel ca Făt-Frumos din basme.

Marile noastre atuuri le reprezintă atât capacitățile pe care România le are în zona de energie, cât și faptul că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin conducerea sa actuală, îi sprijină activ pe toți cei care investesc în agricultură sau în creșterea animalelor, prin intermediul seriei de măsuri guvernamentale de ajutor, care vin în completarea deciziilor luate la vârful Uniunii Europene.

Încălzirea globală, exploatarea necontrolată a solului, industrializarea la scară largă, dar mai ales defrișarea perdelelor de păduri de protecție favorizează seceta, iar seceta duce încet, încet la deșertificare. Vreau să atrag atenția asupra acestui fenomen care ia amploare de la an la an, în primul rând în județul Dolj, în care am fost ales deputat. Dar tot sudul României se transformă pe zi ce trece într-o adevărată zonă sahariană, cu un peisaj asemănător celui din nordul Africii.

Potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, aproximativ 7 milioane de hectare, adică o treime din teritoriul României și 40% din suprafața agricolă a țării, se află în zone cu risc de deșertificare. Cele mai expuse regiuni sunt sudul Câmpiei Române, Dobrogea și sudul Moldovei.

Doar în județul Dolj avem aproximativ 100.000 de hectare nisipoase, iar zona deja este cunoscută sub denumirea de „Sahara Olteniei”. Potrivit specialiștilor, pierdem aproximativ 1.000 de hectare în fiecare an, iar acest fenomen trebuie combătut prin măsuri imediate!

În plus, chiar în zona respectivă, în această vară, la sol temperaturile au ajuns să depășească 60 grade Celsius. Mai grav este că specialiștii estimează că, în următorii 50 de ani, terenurile agricole din sudul țării ar putea fi complet acoperite de nisip. În acest context, riscăm să ajungem să fim înconjurați de dune de nisip în perioada verilor.

Acest fenomen are implicații de mediu, cu un puternic impact economic, întrucât, pe măsură ce zonele devin aride, fără randament în agricultură, asistăm la un alt fenomen, migrația. În ultimii 10 ani, aproximativ 200.000 de români apar înregistrați ca emigranți temporar, în fiecare an, iar 47,8% dintre aceștia provin din mediul rural. În ultima decadă, am asistat la o creștere semnificativă a emigrației temporare din mediul rural, iar cele mai afectate județe sunt cele din estul Moldovei, sud-Muntenia – Argeș, Dâmbovița și Prahova – și sud-Oltenia, în special Dolj.

Situația este alarmantă, iar una dintre cauzele principale ale deșertificării este defrișarea perdelelor de păduri, care reușeau să combată efectele aridității.

Aceste perdele forestiere sunt formate din arborii și arbuștii din jurul și dintre câmpurile agricole, iar rolul lor este de a proteja culturile agricole. În plus, acestea ajută la creșterea productivității, deoarece reduc semnificativ costurile cu irigațiile, dar duc și la scăderea costurilor pentru substanțelor chimice folosite în combaterea dăunătorilor.

Dacă acum 50 de ani pădurile acopereau 12% din suprafața județului Dolj, acum ele mai ocupă doar 7%, iar cifra este în scădere. Este nevoie să refacem rapid aceste perdele de protecție, pentru a salva sudul României de la deșertificare!

În concluzie, deșertificarea poate duce la un declin al biodiversității, la sărăcie și probleme de sănătate. Mai mult, așa cum am menționat mai sus, poate avea consecințe demografice și economice.

De aceea, cred că trebuie să luăm măsuri solide, concrete chiar acum, altfel, va fi prea târziu!

„Comemorarea martirilor de la Treznea și Ip”

În fiecare an, la începutul lunii septembrie, comemorăm ceea ce a rămas în istorie drept masacrele de la Ip și Treznea. Anul acesta se împlinesc 82 de ani de la tragicele evenimente care au avut loc la Treznea și Ip, când, în toamna anului 1940, în cele două localități martire ale neamului românesc, 243 de oameni nevinovați au sfârșit în masacrele trupelor horthyste. 86 de români au fost uciși cu cruzime de către trupele horthyste în localitatea Treznea, în 9 septembrie 1940, și alți 157 la Ip, în noaptea de 13 spre 14 septembrie a aceluiași an.

După Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, nord-vestul Transilvaniei a intrat sub ocupație maghiară. Teritoriul ocupat de trupele horthyste în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial a rămas în istorie sub numele de Transilvania de Nord. Județul Sălaj a fost alipit Ungariei, iar la data de 8 septembrie 1940 armata a II-a a intrat în orașul Zalău. Imediat după ocuparea teritoriului transilvănean a început seria masacrelor împotriva populației civile românești. Cel mai afectat de teroarea trupelor horthyste a fost Sălajul. Este greu de descris modul în care au fost uciși românii – femei, bărbați, copii. Aceștia au fost torturați, împușcați, răstigniți, arși de vii și apoi aruncați într-o groapă comună.

Anul acesta, pe 9 septembrie, am avut onoarea de a participa la un eveniment de comemorare a martirilor, organizat de Instituția Prefectului Sălaj, în parteneriat cu Primăria Comunei Treznea și structurile Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Afacerilor Interne. Manifestarea a debutat cu un ceremonial militar și religios la Cimitirul Eroilor și a continuat la monumentul dedicat martirilor, din centrul localității Treznea. Atât la Cimitirul Eroilor, cât și la monument au fost depuse jerbe de flori din partea oficialităților locale și județene, dar și din partea partidelor politice.

Este datoria noastră să îi comemorăm pe acești martiri în fiecare an, dar și să atragem atenția asupra efectelor devastatoare provocate de prejudecăți, ură, discriminare și intoleranță!

„Plaje libere pentru constănțeni!”

La începutul acestei noi sesiuni parlamentare, mi-am propus să lupt din toate puterile pentru ca românii să poată beneficia de plajele țării noastre, în mod gratuit. De aceea, săptămâna trecută am continuat acțiunile noastre pentru sprijinirea inițiativei „Plaje libere pentru constănțeni” și în zona Farului din Constanța. Așa cum am promis, vom încerca să ajungem în toate cartierele municipiului, pentru a discuta direct cu constănțenii. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, domnul Tánczos Barna, vrea să scoată rapid la licitație toate sectoarele libere de plajă de pe litoralul nostru. A spus acest lucru clar și răspicat: „Exploatarea plajelor trebuie să o facă companiile private!”

Deși, ca liberali, în mod evident, nu suntem împotriva acestui principiu, ca mediul privat să opereze în acest sector, ajutând astfel la dezvoltarea economică a comunității, totuși noi considerăm că trebuie să redăm plajele, libere de construcții și tot felul de amenajări, constănțenilor și turiștilor, deoarece toată lumea, indiferent de venitul lunar sau mediul din care provin, are dreptul să se bucure de avantajele oferite de relieful litoral. În legislația din Lituania, Letonia, Portugalia și Grecia nu există noțiunea de „plajă turistică”. În România doar astfel de plaje avem. În Spania și Letonia, plajele sunt date autorităților locale, pentru o mai bună administrare a acestora, în funcție de interesele comunităților locale. În România, ministrul mediului, Tánczos Barna, refuză acest lucru. În Grecia și Spania, țările preferate de români pentru a-și petrece concediul la plajă, este trecut clar în lege – plaja, ca zonă de agrement, are întotdeauna prioritate față de utilizarea ei în scop comercial. La noi, autoritățile centrale nu se gândesc decât cum să facă mai mulți bani din ele, nu la interesul și binele general.

Lipsa de viziune și goana după bani ne distrug litoralul, an după an, iar constănțenii, mai ales, se văd obligați să plătească pentru „privilegiul” de a-și petrece câteva ore de relaxare pe plajă.

Acest lucru nu mai poate continua așa. Vom merge în Parlament cu aceste semnături, pentru a vă face vocea auzită!

„Uniunea Europeană și șansa României”

Vești foarte bune vin pentru România de la Bruxelles. Prima cerere de finanțare prin PNRR depusă de România a fost aprobată de Comisia Europeană, anunțul fiind făcut chiar de președintele CE, doamna Ursula von der Leyen. Este un lucru nemaipomenit, iar Guvernul condus de PNL demonstrează încă o dată că prin stabilitatea pe care o oferă și urmărirea constantă a interesului românilor putem obține rezultate excepționale. Vorbim despre 2,6 miliarde euro. Suma va merge, în principal, spre proiecte de infrastructură de transport, rutieră și feroviară, și în infrastructură educațională. Această sumă se adună la investițiile directe și la celelalte fonduri europene, ceea ce face ca suma totală de bani intrați în țară în acest an să fie, până la mijlocul lunii septembrie, de 15 miliarde euro.

Reamintesc că pentru obținerea acestei finanțări, solicitată încă din luna mai a acestui an, au fost îndeplinite 21 de jaloane și ținte, un efort intens din partea administrației publice centrale. Suntem însă abia la început, urmând o perioadă extrem de dificilă, dar căreia sunt ferm convins că îi vom face față cu brio.

Următoarea cerere de plată va fi depusă în luna octombrie. Aceasta constă în 3,2 miliarde euro și este necesară îndeplinirea a 51 de jaloane și ținte. Sub conducerea Partidului Național Liberal, miniștrii din Guvernul României, împreună cu aparatul de specialitate din ministere, vor lucra asiduu pentru îndeplinirea jaloanelor și a criteriilor din PNRR. Dezvoltarea României depinde de accesarea acestor fonduri, fără precedent în istoria comunității europene. În total, România va accesa prin PNRR peste 29 miliarde euro (29,18 miliarde, dintre care 14,24 miliarde sunt granturi și 14,94 miliarde sunt împrumuturi). La această sumă se adaugă 3,79 miliarde euro, fonduri intrate ca prefinanțare pentru PNRR, în decembrie 2021 și ianuarie 2022.

Obiectivul Mecanismului de redresare și reziliență este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a spori durabilitatea și reziliența economiilor și societăților europene, dar, mai mult decât atât, acest mare proiect ne arată aspectul vital al apartenenței noastre la marea familie europeană. Alături de NATO, aderarea la Uniunea Europeană reprezintă una dintre cele mai mari realizări ale societății românești, iar acest lucru este demonstrat zi de zi. România nu este singură, ea are alături 26 de prieteni și parteneri, care, la rândul lor, se pot baza pe România.

„Creșterea prevenției pentru diminuarea fenomenului mamelor minore este o necesitate!”

Vă supun astăzi atenției situația alarmantă a tinerelor minore care devin prematur mame. România este în continuare, din păcate, printre țările europene cu cea mai mare rată a mamelor minore. Doar în 2020 16.470 de adolescente au devenit mame, iar, din 1.645 de fete cu vârsta între 10 și 15 ani care au devenit mame în 2020 în statele membre ale Uniunii Europene, 731 au fost românce.

Această situație este una îngrijorătoare, mai ales că multe dintre fete spun că nu au știut că puteau rămâne însărcinate, iar cele mai multe dintre mame nu își mai continuă studiile după nașterea copilului. Campaniile de informare în școli și licee cu privire la educația sanitară lipsesc, iar rezultatul se poate vedea în această statistică.

Mai grav este că atât situația copiilor, cât și a tinerelor respective devine incertă, având uneori consecințe fatale. Acesta nu trebuie să rămână la nesfârșit un subiect tabu.

De multe ori, copiii născuți de mamele minore sunt abandonați în maternități, iar ulterior ajung în custodia statului. În lipsa atenției părintești, a căldurii pe care ți-o oferă un cămin, viitorul lor, care putea fi promițător, devine incert.

Minorele care devin mame sunt, la rândul lor, traumatizate psihic și emoțional de incapacitatea de a le asigura copiilor

un trai decent, iar de aici apar și cazurile de abandon în primele zile de viață. Aceste mame sunt copii fără copilărie și tinere fără adolescență.

Nouă, reprezentanților românilor, dar și celorlalte instituții ale statului, ne revine rolul de a le oferi o mână de ajutor acestor mame și copiilor pe care îi aduc pe lume.

Consider că instituțiile abilitate trebuie să dinamizeze activitatea de prevenție, iar la acest capitol și societatea civilă, fiecare dintre noi, poate avea un rol pozitiv.

Orele de educație sanitară în școli, cu acordul părinților, sunt extrem de importante. Implementarea unor programe ample care să asigure consiliere privind sănătatea reproductivă pentru adolescentele din întreaga țară este, de asemenea, o necesitate.

Susțin acele mame care provin din familii socialvulnerabile, acele mame minore, acele mame care sunt singure în fața sorții, dar au ales să-și păstreze copilul aproape. Stă în puterile noastre să le oferim copiilor șansa să crească în brațele mamelor!

Vă vorbesc ca mamă – nașterea și creșterea unui copil nu sunt simple. Dacă se întâmplă însă la o vârstă fragedă, bucuria nașterii schimbă definitiv viața mamei. Stă în puterile noastre să le asigurăm tinerelor din România îndrumarea necesară în viață, iar acelor adolescente care devin mame tot suportul pe care statul îl poate oferi.

„Guvernul trebuie să continue acordarea subvenției carburantului pentru transportatorii români și pentru fermieri!”

Pe data de 30 septembrie se încheie termenul pentru care Guvernul a stabilit acordarea acelei compensații de 5 lei la 10 litri de carburanți. Chiar dacă suma acordată de stat nu a fost consistentă, efectul cel mai important al acestei măsuri a fost de a tempera creșterea accelerată a prețurilor la carburanți. După cum știm, o bună parte din aceste creșteri au avut un caracter speculativ evident, dovada cea mai clară în acest sens fiind multiplicarea incredibilă a profiturilor companiilor care activează în acest domeniu.

Nu dețin date privind impactul financiar al acestei măsuri, dar, dacă luăm în calcul doar faptul că măsura în sine a oprit creșterea nebună a prețurilor, cred că Guvernul ar trebui să ia serios în considerare o formă de continuare a acestei politici. Nu știu dacă în aceiași parametrii, pentru că asta depinde de impactul bugetar, care va fi estimat de Ministerul Finanțelor, iar opoziția și alți parlamentari ne tot spun să fim responsabili în cheltuirea banului public, ceea noi chiar facem încă de la începutul acestei guvernări.

Dar, într-o formă sau alta, implicarea statului în susținerea și supravegherea pieței de carburanți este absolut necesară. S-a văzut destul de clar că acea „mână invizibilă” care, în viziunea libertarienilor, ar regla economia și raporturile dintre cerere și ofertă devine din ce în ce mai lacomă și nu mai funcționează deloc în situații critice, cum a fost pandemia și cum sunt acum criza energetică europeană și inflația globală. Prin urmare, e nevoie de o intervenție a statului care să combată specula, care să protejeze cel puțin categoriile sociale vulnerabile și economia națională.

De aceea, fac apel la colegii din Guvern și la membrii coaliției ca, indiferent de acea decizie care se va lua după 30 septembrie în privința carburanților, să mențină cel puțin două facilități absolut esențiale pentru economia românească și pentru cetățeni: – menținerea subvenției de un leu/litru pentru transportatorii români care se alimentează cu carburant pe teritoriul României;

– menținerea subvenției pentru carburantul din agricultură în limitele prevăzute de Uniunea Europeană.

În primul caz, dacă nu susținem transportul în fața creșterilor la carburanți, atunci, în mod cert vom avea un puseu inflaționist și mai puternic, pentru că o majorare a costurilor de transport se va transmite în prețul final plătit de consumatori. Practic, pe lângă influența energiei, în creșterea prețurilor s-ar adăuga și influența carburanților, ceea ce ar face prețurile finale și mai greu de suportat decât sunt în prezent.

În privința agriculturii, este clar că în condițiile în care pandemia a afectat lanțurile de aprovizionare globală, iar războiul din Ucraina a accentuat și mai mult aceste probleme, agricultura devine un domeniu esențial pentru siguranța națională. România are capacitatea de a-și produce hrana necesară pentru consumul populație și chiar ne rămâne un surplus, pe care îl putem valorifica la export. Deci nu lipsa alimentelor este o problemă, ci creșterea costurilor de producție pentru aceste alimente. Avem deja o problemă uriașă cu asigurarea îngrășămintelor necesare. Cei mai mari exportatori, Rusia, Belarus, sunt supuși sancțiunilor, iar, pe plan european, Germania, unul dintre cei mai mari furnizori, își închide pe rând combinatele de îngrășăminte din cauza costurilor uriașe ale gazelor naturale.

La noi, după cum știți, singurul producător, AZOMUREȘ, este mai mult oprit decât în funcțiune. Deci vom avea clar o creștere a prețurilor la îngrășăminte, care se va reflecta în prețurile finale ale produselor agricole de anul viitor. Dacă pe lângă asta s-ar mai adăuga și creșterea prețurilor la carburanți, atunci prețurile ar exploda, iar cei mai afectați ar fi cetățenii cu venituri mici, la care alimentele reprezintă mai mult de jumătate din totalul cheltuielilor lunare. Nu ne permitem acest lucru și fac apel insistent la Guvern și la parlamentari să susținem menținerea subvențiilor la motorină pentru agricultură, indiferent cât de grea va fi situația.

Am încredere în colegii din Guvern, în miniștrii socialdemocrați de la Finanțe, Agricultură și Transporturi, care, cu siguranță, vor ține cont de aceste aspecte și vor găsi soluții inteligente pentru a gestiona această criză!

„Eroul național Avram Iancu, omagiat la cel mai înalt nivel de PNL”

Poetul George Topârceanu definea sentimentul pilduitor: „A fi patriot nu este un merit, e o datorie. Numai cine nu socoate iubirea de țară drept o datorie e în stare să se laude cu ea!”

De-a lungul celor 104 ani de existență a României moderne, dezbaterea despre patriotism a căpătat conotații extrem de diverse și, uneori, controversate.

Fiecare dintre noi își manifestă sentimentul de patriotism așa cum îi dictează mintea și inima, dar eu cred cu tărie că suntem obligați să ne cinstim cu evlavie și respect înaintașii care au contribuit la suveranitatea acestei țări.

Patriotismul este, de fapt, simbolul unirii și solidarității românilor, unul dintre elementele fundamentale ale rezistenței națiunii noastre în timp.

Pe de altă parte, este vital modul în care noi, românii, manifestăm acest patriotism și sunt convinsă că putem demonstra patriotismul cu fiecare moment, nu doar cu prilejul

unor evenimente fundamentale pentru istoria României, precum Ziua Națională sau alte aniversări.

Alături de alți mari eroi ai noștri, Avram Iancu ne-a oferit în vremea sa o lecție politică și istorică perfect valabilă și astăzi, cea a unității, solidarității și dârzeniei.

Patriotismul nu se strigă, el trebuie arătat și dovedit în fiecare zi, de fiecare dintre noi, prin atitudine, gesturi și lucruri realizate permanent. Fiecare din noi poate fi patriot printr-un mic gest în afara zonei de confort. Aș îndrăzni să spun că patriotismul reprezintă, după credință, puterea unui popor. Iar, când acesta uită de propriile sale valori, începe descompunerea lui socială și culturală.

Fiecare atitudine a fiecăruia din noi schimbă societatea – în bine sau în rău –, pentru că societatea suntem noi toți. Trebuie să avem mai multă încredere în noi, să ne acceptăm și să ne iubim mai mult pe noi înșine, ca popor și ca indivizi, fără a ignora însă realitatea sau a pica în plasa orgoliului nefondat – naționalismul extrem și xenofobia.

Fără apartenența la un neam, la o istorie, devenim și mai săraci, și mai înfometați, și mai datori.

„Atenție la ofertele politice înșelătoare și iresponsabile!” Mă simt dator să atrag atenția asupra „cadourilor otrăvite” pe care unii politicieni din opoziție se străduiesc să le facă toamna aceasta românilor, într-o perioadă economică deosebit de dificilă și în care românii se confruntă cu reale dificultăți. Am văzut o abundență de propuneri înșelătoare, precum: eliminarea peste noapte a unor impozite și taxe, scăderea taxei pe valoarea adăugată pentru unele produse energetice, majorări de venituri cu zeci de procente și lista poate continua. Dacă îi întrebi pe inițiatorii acestor demersuri de unde vor lua banii necesari pentru a acoperi aceste diminuări de venituri ale bugetului de stat și pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare, vor da neputincioși din umeri. Dacă îi întrebi de unde vin banii din buget pe care ei îi împart cu hărnicie, nu vor ști să răspundă că ei vin din buzunarele românilor.

Să fii responsabil în aceste vremuri dificile, în care se clatină securitatea energetică a întregii Uniuni Europene, în care veniturile românilor sunt afectate de creșterea prețurilor și în care avem nevoie de un efort investițional fără precedent pentru a moderniza România, chiar este mare lucru. Salut cumpătarea și echilibrul prim-ministrului Nicolae Ciucă în fața tuturor propunerilor toxice care se lansează în opinia publică. Cred că președintele PNL a dat dovadă de o maximă responsabilitate exact atunci când țara avea nevoie de acest lucru.

Nu va fi o iarnă ușoară nici pentru români, așa cum nu va fi pentru niciun cetățean european. Cu toate acestea, trebuie să apreciem că măsurile luate de Guvernul Ciucă pentru protejarea populației și a economiei au fost cele mai eficiente din UE, motiv pentru care acestea au devenit sursă de inspirație și pentru alte guverne. Plafonare, compensare, tichete sociale, majorări de venituri pentru pensionari și angajați de la 1 ianuarie, creștere economică de peste 5,8% din PIB, investiții străine mai mari cu peste 44% față de anul trecut sunt numai câteva dintre rezultatele și faptele Guvernului Ciucă. Mai mult decât atât, decizia luată recent cu privire la protejarea populației care își încălzește locuințele cu ajutorul lemnelor de foc cred că întregește imaginea asupra responsabilității actualei coaliții, în contrast flagrant cu iresponsabilii care amăgesc românii cu fantasme fiscale și bugetare pe care România nu le poate susține într-o perioadă de criză.

„PSD adoptă măsuri concrete pentru diminuarea fenomenului alarmant al copiilor cu copii”

Mii de fetițe și adolescente din România trăiesc o adevărată dramă, după ce, prea tinere și nepregătite fiind, atât emoțional, cât și financiar, ajung implacabil în fața deciziei capitale, naștere sau avort. Este o dilemă complexă, foarte dificil de soluționat corespunzător, la o vârstă puțin mai mare decât cea a jocului cu păpușile.

În ultimii ani, numărul minorelor care au devenit mame, unele chiar la 11, 12 sau 13 ani, a crescut alarmant. Nu este vorba doar despre fetele care nasc în urma căsătoriilor nefirești dintre copiii din comunitatea romilor, ci asistăm la un fenomen național cât se poate de îngrijorător. Doar anul trecut au născut 16.500 de adolescente, cu vârsta până în 19 ani, așa cum arată datele oficiale ale Institutului Național de Statistică.

Fenomenul minorelor care rămân însărcinate este extrem de alarmant pentru autoritățile abilitate să vegheze asupra diminuării acestuia. Dezvoltarea actuală mult prea rapidă în rândul tinerilor, lipsa educației sexuale în școli și nivelul de trai redus al familiilor din care provin sunt doar câteva dintre motivele creșterii acestui proces nedorit, care ne plasează în primele locuri din Europa.

În aceste condiții, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, condus de doamna ministru Gabriela Firea, a decis luarea unor măsuri urgente pentru diminuarea acestui fenomen îngrijorător. Acestea s-au concretizat într-un proiect-pilot care va oferi posibilitatea informării minorelor aflate în grija statului referitor la ceea ce presupune o sarcină timpurie, dar și o naștere la o vârstă fragedă.

„Copilul din umbră” este un program de educare și informare agreat de ONG-urile care activează în acest domeniu, dar și de specialiștii în obstetrică-ginecologie. Acest proiect va da șansa fetelor aflate în ocrotirea statului să participe la ore de educație sanitară, susținute de medici și specialiști, grație cărora își vor putea însuși informațiile necesare despre propriul corp, despre ceea ce înseamnă o sarcină la vârsta lor și cum se poate preveni.

Riscul pentru ca adolescentele aflate în regim de protecție să devină mame este indiscutabil mai ridicat, având în vedere că fetele cu astfel de situații nu au o mamă sau un tată care să le sfătuiască despre cum pot evita o sarcină nedorită. Este evident că tinerele mame rămân copii fără copilărie și tinere fără adolescență, cu un viitor incert, atât pentru ele, cât și pentru micuții lor.

Sunt încrezătoare că programul inițiat de ministrul PSD al familiei, tineretului și egalității de șanse va fi un început pozitiv pentru diminuarea acestui fenomen și va fi aplicat la scară largă, la nivel național.

„Guvernul PNL va depune tot efortul pentru a trece peste această iarnă!”

Săptămâna trecută am adus în discuție OUG nr. 119 și nevoia includerii operatorilor regionali ai serviciului de alimentare cu apă și de canalizare în categoria clienților finali ce pot beneficia de plata unui preț final plafonat de către furnizorul de energie electrică, eliminându-se astfel riscul ca populația să fie afectată de creșteri mari de tarife sau raționalizarea apei. În categoria măsurilor pentru protejarea populației și a securității energetice, Guvernul condus de premierul PNL, Nicolae Ciucă, a decis plafonarea prețului lemnului și a produselor din lemn utilizate pentru încălzire,

pentru o perioadă de 6 luni (500 de lei/metru ster de lemne, față de 800 de lei/metru ster de lemne la momentul actual). În contextul crizei energetice, întreaga populație trebuie ajutată, indiferent de modalitatea utilizată pentru încălzire. În România, peste 3 milioane de gospodării se încălzesc cu lemn de foc sau cu produse derivate.

Statul român trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a garanta siguranța energetică a cetățenilor săi. În paralel cu plafonarea prețului de vânzare a lemnului pentru încălzire, proiectul de act normativ elaborat de Ministerul Mediului va cuprinde și alte măsuri de protecție a cetățenilor, printre care se numără limitarea temporară a exporturilor lemnului de foc și a produselor derivate pentru încălzire.

Românii trebuie să știe că țara noastră este pregătită să facă față acestei ierni tocmai pentru că Guvernul Ciucă a luat măsuri responsabile din timp. Ordonanța de urgență pe energie, adoptată la 1 septembrie 2022, conține aceleași tarife plafonate care au fost în vigoare de la 1 aprilie și care rămân în continuare neschimbate. Perioada aplicării prețurilor plafonate a fost extinsă, acum fiind până în august 2023. Reducerea plafonului maxim de consum de la 300 la 255 kWh/lună menține în zona de protecție 98% dintre cei care erau protejați până la reducerea pragului. Aceste măsuri, luate de Guvernul României sau de Comisia Europeană, vin să remedieze situația creată de Moscova, prin presiunile pe care le-a făcut pe piețele internaționale de energie pentru a împinge prețurile în sus.

Vom fi solidari și vom lucra împreună cu toate statele europene pentru a ne proteja populația și a garanta eșecul invaziei rusești în Ucraina!

„Creștere economică prin isterie națională nu vom asigura! Avem nevoie de investiții mari, nu de paie puse pe foc!”

Tema apocalipsei economice vânturate de unii în spațiul public nu este întâmplătoare și are ca scop tensionarea climatului social la început de toamnă. Sigur că există dificultăți din punct de vedere economic, iar oamenii au îngrijorări firești privind facturile la utilități în această iarnă.

Trecem printr-o perioadă grea, cu crize care se suprapun și care, din păcate, ne afectează viața de mai bine de doi ani. Pandemia s-a mai domolit, dar încă își arată efectele nefaste. Multe firme s-au închis, în special din zona HoReCa, dar alte sectoare au profitat de conjunctură, au putut face noi angajări și și-au sporit vânzările de câteva ori. România are în continuare creștere economică, iar cu toții avem speranța că trendul se va menține și în trimestrele următoare, chiar dacă războiul din regiune se prelungește.

Firește că trebuie să fim realiști și să recunoaștem că această perioadă nu este una tocmai ușoară, dar nu este cazul să transformăm totul într-o isterie națională. În perioade dificile e ușor să pui paie pe foc, dar e mai greu să construiești și să găsești soluții.

Una dintre sperietori este legată de lipsa gazului la iarnă. Chiar la începutul acestei săptămâni premierul Ciucă a anunțat că procentul de înmagazinare a gazelor naturale în depozitele naționale a depășit 80%. Este un nivel bun, în condițiile în care Comisia Europeană prognozase că vom atinge această țintă abia la 1 noiembrie. Același premier a spus că vor fi suficiente cantități de gaz pentru iarna 2022–2023, în condițiile în care, spre deosebire de alte state, o parte însemnată din această resursă o asigurăm din producție proprie. Nici povestea cu litrul de benzină care va ajunge la 12-13 lei nu s-a adeverit. Mai mult, există stații de carburanți din țară unde zilele trecute prețul benzinei a coborât sub 7 lei pe litru. Prelungirea conflictului din Ucraina va duce la apariția unor fluctuații însemnate a prețurilor la combustibili, dar de aici și până la apocalipsa cu 2,5 euro litrul de benzină în România e cale lungă.

Nu vor urma luni ușoare, dar, în loc de văicăreli nesfârșite, mai indicat ar fi să ne concentrăm pe soluții și pe ceea ce putem face. Creșterile de prețuri vor trebui acoperite prin majorarea veniturilor populației, iar Guvernul caută în această perioadă cea mai bună variantă pentru a aplica măsuri sociale adecvate începând cu 1 ianuarie. În același timp, este nevoie să fim prudenți și să nu intrăm într-o spirală inflaționistă, pe care ulterior să nu o putem controla.

Avem nevoie în continuare de investiții majore și de atragerea fondurilor europene până la ultimul cent. Vom beneficia în următorii ani de zeci de miliarde de euro și trebuie să fim atenți pe ce vom cheltui acești bani și câtă plusvaloare vor aduce economiei. Nu vom crea prosperitate prin decizii populiste și nici prin discursuri goale de conținut!

„Identificarea măsurilor de sprijin pentru sectorul zootehnic reprezintă o necesitate!”

Voi supune azi atenției un subiect care ar trebui să reprezinte o preocupare pentru toți responsabilii din Ministerul Agriculturii. Este vorba despre situația din sectorul de creștere a bovinelor și cabalinelor, mai exact situația grea în care se găsesc crescătorii de vaci de lapte în contextul secetei, dar și al prețurilor tot mai mari la energie.

Seceta pedologică a afectat într-o foarte mare măsură sectorul agricol din țara noastră. Multe culturi au fost compromise, iar mulți fermieri sunt în pragul unei situații disperate. În ultimele luni, Ministerul Agriculturii și-a îndreptat atenția cu predilecție către sectorul pomicol, cel viticol sau de creștere a porcului și păsărilor, precum și către fermierii ale căror culturi (de exemplu, de grâu, porumb sau floarea-soarelui) au fost afectate de secetă. Este foarte bine că s-a încercat sprijinirea lor, dar s-a omis o componentă importantă a sectorului agricol, și anume cea a crescătorilor de bovine și cabaline, în special crescătorii de vaci de lapte, care sunt la fel de afectați ca toți ceilalți de secetă.

Furajele s-au scumpit, ajungând la un preț aproape dublu față de anul trecut, prețul la energie este și el la un nivel extrem de ridicat, ceea ce pe mulți crescători îi determină să se gândească serios la a renunța la o parte dintre animalele pe care le dețin.

Este important ca cei care azi conduc Ministerul Agriculturii să se hotărască un pic mai repede pentru a identifica o soluție care să poată scoate din colapsul economic sectorul laptelui de vacă. Suntem într-o perioadă complicată, care afectează mult mai multe domenii. Trebuie să avem soluții constructive, cele mai bune programe și măsuri pentru sectoarele afectate.

Din punctul meu de vedere, dacă vom continua să numărăm efective de vaci, iar subvențiile vor fi acordate doar pe încărcătura de animale, nu vom reuși să ieșim din această logică, care nu este una favorabilă zootehniei României.

Ministerul Agriculturii ar trebui să facă o analiză prin care să vadă că politică de subvenționare pe zona vacii de lapte nu asigură autosuficiență de consum din producția internă. Faptul că avem un număr de animale înregistrate azi, dar cantitatea de lapte nu este suficientă și ne vedem nevoiți să

importăm lapte, această situație poate fi considerată ca fiind o problemă structurală cu care ne confruntăm.

Din punctul meu de vedere, trebuie să gândim o schemă de sprijin pe ceea ce înseamnă cantitatea de lapte comercializată într-un sistem organizat, astfel încât să nu pierdem efective de vaci de lapte care cu greu au fost făcute, să putem să menținem fermele care au beneficiat de sprijin prin fonduri europene și pe care cu greu le-am construit.

Inclusiv Programul „Lapte în școli” ar trebui regândit astfel încât să putem achiziționa din producția locală laptele, pentru că nu de puține ori consiliile județene au ca parteneri firme care importă lapte.

Sunt adeptul păstrării oricărui tip de fermier în activitate. Acest lucru este determinant. Ce trebuie să facem însă este să mergem către performanță.

Este o situație complicată pe care o traversează zootehnia în ansamblul ei. Ce facem, în condițiile în care costurile efective au explodat? Care sunt mijloacele prin care putem să venim în sprijinul fermierilor?

Ministerul Agriculturii trebuie să vină și cu altceva în afară de discuții. Trebuie să vină cu soluții. Fostul ministru al agriculturii, Adrian Chesnoiu, a spus că a lăsat la minister o schemă de sprijin mai elaborată. Dacă aceasta există, atunci ea ar trebui și implementată.

Acum trebuie să lucrăm la problemele generate de energie, de secetă și toate care s-au adunat. Ministerul trebuie să discute cu producătorii care este sprijinul urgent care poate fi oferit. Dacă nu sunt bani la Ministerul Agriculturii, atunci în prima ședință de Guvern ar trebui pusă pe masă necesitatea acestui sprijin. Important este să vedem cât mai repede măsurile pe care ministerul le are în vedere.

Noi, în Parlament, am atras atenția cu privire la această problemă. Acum așteptăm ca ministerul să vină cu soluțiile pe care le-a identificat.

„Sprijin financiar substanțial în vederea acoperirii cheltuielilor pentru fertilizarea _in vitro”_

La propunerea ministrului PSD al familiei, tineretului și egalității de șanse, Guvernul României a aprobat acordarea unui ajutor financiar pentru tinerii care vor să devină părinți, dar nu își pot realiza acest vis din cauza infertilității.

Potrivit actului normativ agreat de către Executiv, fiecare cuplu sau femeie singură vor primi un sprijin de maximum 15.000 de lei în vederea decontării procedurilor de fertilizare _in vitro_ pentru obținerea unei sarcini. Această sumă va putea fi alocată pentru maximum trei proceduri în fiecare an, cu condiția să existe indicația unui specialist în domeniul infertilității.

Estimarea conducerii ministerului condus de Gabriela Firea este că peste 2.500 de astfel de proceduri vor fi decontate până la sfârșitul acestui an, urmând ca anul viitor acest număr să crească exponențial, ajungând la 10.000.

Sunt eligibile femeile cu vârsta cuprinsă între 20 și 45 de ani, mai ales că, în urma documentării acestui proiect de act normativ, sute de doamne au cerut creșterea vârstei beneficiarelor, iar specialiștii în obstetrică-ginecologie și în infertilitate au susținut acest demers.

Este un proiect care s-a bucurat de un consens larg în cadrul coaliției de guvernare, aplicarea acestuia fiind în măsură să atenueze scăderea demografică fără precedent înregistrată în prezent în țara noastră.

Elocvente în acest sens sunt datele statistice care indică faptul că anul trecut s-au născut cei mai puțini copii din ultimii 100 de ani, respectiv sub 180.000. De asemenea, previziunile pentru acest an sunt la fel de sumbre, având în vedere că în primele 5 luni din 2022 s-au înregistrat deja cu 20% mai puține nașteri față de 2021.

Singura soluție pentru a diminua declinul demografic accentuat din prezent este intrarea în vigoare a acestui program social, care să susțină financiar eforturile familiilor și ale mamelor singure de a-și achita cheltuielile cu procedurile de fertilizare _in vitro_ .

În prezent se lucrează la normele metodologice de aplicare a acestui program complex și generos de stimulare a natalității, care urmează a fi operațional în cel mai scurt timp posibil.

Din păcate, România a înregistrat în ultimii ani record după record negativ în ceea ce privește natalitatea. În ultima perioadă s-au consemnat luni în care s-au născut cei mai puțini copii chiar de când există date despre natalitate, respectiv din anul 1930 până în prezent.

În concluzie, salut aprobarea acestui sprijin concret și concludent pentru familiile care își doresc copii și sunt convinsă că stimulentul care va fi acordat va determina un număr consistent de femei să devină mame.

„Sărăcia dispare doar prin investiții. Moldova se dezvoltă datorită fondurilor europene și demarării marilor proiecte de infrastructură!”

Lipsa investițiilor publice și private au ținut Moldova într-o subdezvoltare acută vreme de decenii. La noi, șomajul a fost mereu mai mare decât în alte zone din țară și salariile mai mici pentru că locurile de muncă au fost mai puține. Din păcate, din Moldova au plecat cei mai mulți tineri, pentru că șansele lor la o viață mai bună erau limitate. Din fericire, în ultimii ani, Moldova a pornit pe altă cale, cea a dezvoltării prin investiții. Investițiile de la nivel local, realizate de primării și susținute financiar de Guvern, încep să se vadă în fiecare localitate. Investițiile județene în infrastructura de transport, în spitale și în rețelele de utilități au adus un spor de calitate important în viețile oamenilor.

Acum, când Regiunea de Nord-Est beneficiază de finanțări fără precedent din fonduri guvernamentale și europene nerambursabile, avem încredere că vom scăpa definitiv de sărăcie și subdezvoltare în Moldova.

În urmă cu câțiva ani, autostrada Moldovei era un doar vis. Astăzi se lucrează intens pe mai multe tronsoane din acest drum de mare viteză și avem certitudinea că în câțiva ani vom circula până la București mai rapid și mai sigur.

În urmă cu câțiva ani, Autostrada Nordului era o dorință a moldovenilor și maramureșenilor. Astăzi este un proiect demarat, la care s-au semnat primele contracte pentru studii de fezabilitate, iar banii sunt asigurați din fonduri europene nerambursabile.

Ani de zile moldovenii au așteptat să aibă în casele lor încălzire modernă cu gaze naturale, apă curentă și canalizare. Astăzi, aproape toate localitățile sunt vizate de proiecte de extindere a rețelelor de utilități pentru gospodării.

La Suceava avem un aeroport modernizat, pe care vin și pleacă zeci de avioane și care ajută mii de oameni zilnic să ajungă în toate colțurile Europei. Investițiile private apar prin toate părțile, locurile de muncă sunt mai multe și tot mai mulți români plecați în străinătate se gândesc serios să se întoarcă acasă.

Misiunea actualei coaliții de guvernare nu este deloc una ușoară, pentru că așteptările oamenilor sunt imense. Nu-i suficient că proiectele au fost demarate și se lucrează la ele, ci este important ca ele să fie finalizate la cele mai ridicate standarde de calitate.

De asemenea, este o perioadă grea, în care actuala coaliție trebuie să gestioneze, pe lângă investiții, și criza energetică, și creșterile de prețuri generate de conflictul de la graniță și să aibă grijă și de veniturile pensionarilor și ale angajaților. Toate acestea trebuie făcute cu maximă responsabilitate și cu foarte multă muncă, dacă vrem ca, atunci când vom trage linie, să constatăm că am adus o creștere importantă în bunăstarea românilor.

„Statul român nu cunoaște valoarea coșului minim pentru un trai decent”

Legea nr. 174/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coșului minim de consum lunar se dorea a fi un act normativ care să coreleze salariul minim cu valoarea coșului de consum.

În primul rând, a introdus noțiunea de „coș minim de consum pentru un trai decent”, ca o aliniere conceptuală la nivel european și din perspectiva directivei la care se lucrează acum în instituțiile europene, pentru stabilirea unor norme clare, transparente și obiective de stabilire a salariului minim în Uniunea Europeană, pe care și România va trebui să o implementeze.

Un alt aspect reglementat de Legea nr. 174/2020 erau structura și componența coșului minim pentru un trai decent prevăzut în anexă, dar cea mai importantă este prevederea art. 3, prin care se stabilește că acesta „constituie elementul principal de fundamentare a salariului minim brut pe țară garantat în plată și a politicii salariale”.

Din păcate, legea este neclară și inaplicabilă, după cum afirmă și reprezentanții Institutului Național de Statistică, instituție desemnată, tot prin această lege, să stabilească anual valoarea coșului de consum, prin ordin al președintelui acestuia. În anexa care stabilește structura coșului, lipsesc la multe capitole elemente de preț, dar și elemente cantitative.

Prin urmare, după doi ani de la adoptarea acestei legi, valoarea coșului nu poate fi stabilită, pentru că INS nu poate calcula după anexa în vigoare, și, în continuare, salariul minim depinde tot de factorul politic, și nu de cel obiectiv economic.

Într-un raport al Avocatului Poporului de la începutul anului 2022 privind respectarea dreptului la muncă și protecția socială a muncii se arată că salariul minim este în prezent la mai puțin de jumătate din necesarul pentru un trai decent. Din cei 2.550 lei brut, un salariat mai rămâne cu 1.524 lei. Mult prea puțin față de necesarul de 2.708 lei reliefat de acest raport. Culmea este că nici Avocatul Poporului nu a avut de unde să ia analize guvernamentale oficiale, pentru că acestea nu există. Evaluările din raport se bazează pe un studiu finanțat de Fundația Friedrich-Ebert România și realizat de cercetători de la Institutul pentru Cercetarea Calității Vieții (ICCV) și Syndex România.

Să sperăm că, odată cu adoptarea Directivei Parlamentului European și a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, Guvernul nu va mai putea tergiversa stabilirea metodologiei de calcul și a valorii coșului minim pentru un trai decent, pentru că, de ce nu?, s-ar putea ca această lacună a legii românești să îi fi convenit Guvernului.

Altfel nu ne explicăm cum, de doi ani, statul român nu a îndreptat eroarea din lege!

„România nu se poate întoarce în timp! Românii nu trebuie să trăiască sub teroarea economisirii forțate la energia electrică!”

România este un caz special în ceea ce privește relația cetățeanului cu energia. Spre deosebire de cetățenii din celelalte țări europene, românii au trăit oroarea vremurilor în frig și întuneric. România nu se poate întoarce în timp! Nu putem fi de acord ca românii să retrăiască vremurile nefaste de dinainte de 1989. Tocmai de aceea vă îndemn să găsim cele mai bune soluții la criza energetică! Identificarea acestor soluții, precum și aplicarea lor imediată sunt obligatorii pentru ca românii să nu sufere în sezonul rece care bate la ușă.

PSD a venit constant cu propuneri pentru combaterea efectelor negative ale crizei politice. Chiar și Comisia Europeană a confirmat expertiza PSD, odată cu anunțarea celor două soluții pentru combaterea creșterii prețurilor la energie, plafonarea acestora și contribuția de solidaritate din partea operatorilor care realizează profituri excesive.

Românii consumă de două ori și jumătate mai puțină energie decât germanii, ceea ce înseamnă că deja nu fac risipă. Chiar și înainte de pandemie, multe studii relevau faptul că unu din patru români făcea economie maximă la energia electrică pentru a evita costurile mari. Bineînțeles, noi nu suntem împotriva economiei la consum acolo unde este cazul, dar ne opunem ferm economisirii forțate.

Este vital ca noi să-i sprijinim pe cei mai vulnerabili dintre români, să reușim să identificăm acele soluții care să-i facă pe aceștia să treacă mai ușor prin iarnă și să nu sufere de frig și în întuneric din cauza prețurilor care au ajuns deja la un nivel exagerat. Promovarea unor astfel de măsuri de protecție socială în actualul context economic dificil a fost principalul motiv care a stat la baza deciziei PSD de a intra la guvernare.

Este un moment prielnic să ne gândim cu toții, consumatori, companii, autorități, decidenți politici, la măsurile concrete pe care le putem pune în practică pentru limitarea efectelor negative ale crizei energetice.

Vă îndemn pe toți, indiferent de afilierea politică, să priviți cu obiectivitate această situație și să susțineți soluțiile care nu vor readuce românii nici în vremurile tulburi ale anilor de dinainte de Revoluție, nici în situația de a munci doar pentru a plăti factura la energia consumată în cantități mici, dar cu costuri uriașe.

„Creșterea pensiilor, o necesitate!”

Renegocierea Planului național de redresare și reziliență, PNRR, pentru eliminarea plafonului de 9,4% din PIB în ceea ce privește pensiile a fost unul dintre motivele principale pentru care PSD a acceptat să intre la guvernare. Nu puteam să-i apărăm pe pensionari din opoziție!

Problema pensiilor reprezintă o preocupare constantă a guvernărilor PSD. Am fost partidul care de fiecare dată a făcut totul pentru pensionarii României, pentru a le asigura un trai mai bun. La fel se întâmplă și acum!

O regândire a jalonului din PNRR referitor la acest plafon de 9,4% din PIB este una cât se poate de necesară. Dacă ar fi să rămânem pe actuala variantă – de-a dreptul criminală, impusă de USR – înseamnă că cei care vor intra în viitor în sistemul public de pensii vor „beneficia” de o scădere semnificativă a veniturilor. Nu putem accepta așa ceva! Nu putem accepta ca niște iresponsabili care se autointitulează progresiști să își bată joc de trecutul și prezentul acestei nații. La fel cum nu putem accepta ca pensiile seniorilor să rămână în continuare mici.

Soluția pentru a ieși din impas este o renegociere corectă cu membrii Comisiei Europene. Aceștia trebuie să înțeleagă circumstanțele obiective care ne determină să modificăm jalonul din PNRR.

Poziția PSD este cât se poate de clară, pensiile nu vor scădea! Nu vom permite acest lucru, mai ales în actualul context economic deosebit de dificil pentru pensionari. Mai mult decât atât, PSD își menține propunerea privind majorarea cu cel puțin 10% de la 1 ianuarie 2023. Ar fi inuman ca majorarea să fie sub 10%, chiar dacă legea permite asta.

Este bine că am reușit să-i convingem pe colegii de la PNL să-și schimbe poziția și să accepte propunerea noastră de a cere Comisiei renegocierea PNRR. Acum toată coaliția susține nevoia acestei renegocieri și sunt convins că și la nivelul UE va exista înțelegere și vom încheia cu succes negocierile, succesul însemnând un câștig pentru toți pensionarii din România.

„Uniți stăm în picioare, divizați ne prăbușim!”

Acum aproximativ 50 de ani, la Helsinki, era semnat actul final al Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa. Acesta consfințea determinarea statelor semnatare de a lucra în favoarea păcii, securității și dreptății, precum și a dezvoltării continue a relațiilor prietenești și cooperării, precum și sanctitatea următoarelor principii: nerecurgerea la forță sau la amenințarea cu forța, inviolabilitatea frontierelor, integritatea teritorială a statelor, reglementarea pașnică a diferendelor, respectarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul popoarelor de a dispune de ele însele, neamestecul în treburile interne etc.

Astăzi, din păcate, prin atacul ilegal, ilegitim și nejustificat asupra Ucrainei, Federația Rusă, statul succesor al URSS, calcă în picioare toate aceste principii și pune în pericol toată arhitectura de securitate și ordinea politică care au garantat pacea pe bătrânul continent.

Deși nu putem să comparăm situația cu drama trăită zi de zi de către națiunea ucraineană, și noi, ceilalți europeni, ne vom confrunta cu o perioadă plină de încercări, mai ales din punct de vedere energetic. Este recomandat – și subliniez, recomandat – să fim chibzuiți și să evităm risipa. Nimeni nu va fi obligat să se conformeze acestor recomandări, dar trebuie să fim conștienți că totul este spre binele nostru. Mai mult, conservarea resurselor este și o datorie morală față de lupta contra tiraniei rusești. Statele din vestul continentului au o dependență mai mare de gazul rusesc, dar nu au dat înapoi când a venit vorba în a impune sancțiuni Rusiei. România nu depinde atât de mult de gazul rusesc, așa că putem arăta că suntem solidari cu tot continentul în fața agresiunii ruse. Prin solidaritate arătăm că întreaga Uniune Europeană apără valorile lumii libere.

Situația din România arată foarte bine. Nu depindem mult de importurile de gaz deoarece suntem una dintre țările europene producătoare de gaz. Producția internă a crescut până la 25 milioane metri cubi și este în continuă creștere. Doar din perimetrele marine din largul platformei continentale se extrag 3 milioane mc/zi, iar până la finele anului producția va crește la 4 milioane. De asemenea, se vor mai deschide exploatările din perimetrele de la Caragele, județul Buzău, și Boțești, județul Argeș, aflat încă în fază incipientă, care vor împinge producția internă și mai sus. Depozitele naționale sunt peste 79% pline, depășind cu mult ținta de 57% de la 1 septembrie, dar și ținta de 68% de la 1 octombrie. Obiectivul european de 80%, la data de 1 noiembrie, va fi îndeplinit cu mult timp înainte de această dată și chiar va fi depășit. Prin cooperare și solidaritate vom trece cu bine această iarnă și vom arăta agresorului rus că Europa este puternică și unită, mai ales în vremurile cele mai grele.

„Europa trebuie să rămână unită!”

Discursul președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost susținut anul acesta într-un context delicat, în care Europa este martoră în fața războiului provocat de Federația Rusă, în fața unei crize energetice care a interferat cu abilitatea fiecărui stat de a oferi cetățenilor săi o comoditate esențială, căldură. Oamenii sunt anxioși cu privire la venirea iernii, se tem că nu vor avea cum să-și încălzească locuințele, iar copiii lor vor sta în frig. Tind să își aducă aminte de greutățile prin care a trecut Europa Centrală și de Est în timpul regimurilor comuniste. Există, într-adevăr, un aspect comun – acum, ca atunci, avem de-a face cu un stat agresiv, fără preocupare pentru drepturile sau libertățile omului, cu o conducere irațională și un lider autoritar. Este însă o diferență fundamentală față de anii tulburi ai secolului trecut – comunitatea internațională, în special UE și NATO, dispune de armele pentru a susține statele europene prin toate mijloacele, fie ele economice, militare sau umanitare. Cea mai importantă armă rămâne însă, după cum a precizat și președintele Comisiei Europene în discursul său, solidaritatea între țările și popoarele europene. Doar prin încrederea în victorie, încrederea într-un sfârșit al războiului din care Federația Rusă să înțeleagă că nu poate subestima forța unei Europe unite și solidare, putem câștiga cu adevărat războiul.

Vorbim despre solidaritate, despre cum lupta Ucrainei pentru a-și menține autonomia este lupta noastră, a tuturor. Dar nu trebuie să uităm că soldații ucraineni sunt cei care au contact direct cu violențele produse de armata rusă și își apără necontenit orașele. Cu toate că au fost momente în care avantajul părea să fie al armatei ruse, în prezent au fost eliberați peste 6.000 de kilometri, de la începutul lunii septembrie și până acum. Vedem o situație care indică perfect determinarea armatei ucrainene, o dovadă de curaj, un model pentru noi toți. În schimb, este din ce în ce mai dificil pentru Vladimir Putin să recruteze soldați pentru a lupta pe teritoriul Ucrainei, o luptă nejustificată, care produce zilnic numeroase victime.

Vedem pe front în fiecare zi materializarea antitezei dintre ambiții dictatoriale și valori democratice, iar cu această ocazie ne amintim elementele de coeziune care au menținut Europa unită în fața provocărilor de-a lungul timpului.

Este necesar să adoptăm această mentalitate și împotriva inamicilor nevăzuți. Crizele economică, energetică și umanitară sunt copleșitoare, iar românii au tot dreptul să fie îngrijorați. Este o perioadă de provocare. Însă avem mecanismele pentru a o depăși. Fondurile accesate prin PNRR vor fi folosite atât pentru a reconstrui segmentele afectate de criză, cât și pentru a reforma, la nivel sistemic, domenii-cheie pentru prosperitatea și buna funcționare a țării.

Actuala guvernare este orientată către soluții pragmatice pentru a depăși provocările curente. România rămâne alături de Ucraina, în calitate de membru al NATO și al UE, prin disponibilitatea către asistență constantă.

Starea națiunii este dominată de crize și insecuritate. Privit altfel, este un prilej de punere la încercare a coeziunii europene, un test de solidaritate din partea factorilor agresivi, cum este Federația Rusă.

Am convingerea că vom trece acest test împreună!

„Fac apel la autorități să retragă monumentul dedicat «eroilor» fostei Securități din Cimitirul Eroilor din Pitești, orașul în care s-au petrecut cele mai mari abuzuri ale poliției politice din regimul comunist!”

Totalitarismul comunist a fost condamnat în Parlamentul European în 2009. Astfel, au fost condamnate crimele împotriva umanității și nenumăratele violări ale drepturilor omului comise de regimurile comuniste. Parlamentul României, în 2006, prin Raportul Comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste din România, a statuat clar și fără echivoc faptul că Securitatea a fost „o instituție esențială în susținerea statului totalitar comunist, ilegitim și criminal. Condamnând acest regim, statul democratic român condamnă instrumentele acestuia, în primul rând, Partidul Comunist Român și Securitatea”.

Sigur, acest demers este afectat de impostura prezidențială de atunci a lui Traian Băsescu, care a spus că nu a colaborat cu Securitatea, ceea ce s-a dovedit a fi o minciună, ceea ce a condus la diluarea autorității și moralității cu care ar fi trebuit să fie înzestrată această condamnare.

Dar adevărul istoric rămâne – Securitatea a fost brațul armat al Partidului Comunist, care a menținut la putere o elită cleptocratică, abuzivă, dictatorială și criminală.

Orice încercare de relativizare a rolului jucat de Securitate este un afront adus victimelor regimului comunist și ne scoate de pe orbita europeană, unde prezervarea și consolidarea unei culturi a memoriei față de cei care au suferit de pe urma regimurilor totalitare sunt sacrosancte.

Este un fapt documentat istoric că ofițerii de securitate și din alte unități ale Ministerului de Interne erau cei care acționau direct pentru supravegherea și intimidarea populației.

De aceea, ridicarea unui monument funerar în onoarea foștilor ofițeri de Securitate și amplasarea sa în incinta Cimitirului Eroilor din Pitești sunt acțiuni care contravin angajamentelor asumate de România, ca stat membru al Uniunii Europene. Mai mult, România a fost printre statele din estul Europei care a cerut la nivel european interzicerea negării și banalizării crimelor comuniste, precum și a apologiei lor.

Adevărații eroi ai României sunt tocmai victimele care s-au opus unui regim de persecuție instrumentat de Partidul Comunist și pus în practică de Securitate.

Fac apel la autorități să retragă monumentul dedicat „eroilor” fostei Securități din Cimitirul Eroilor din Pitești, orașul în care s-au petrecut cele mai mari abuzuri ale poliției politice din regimul comunist.

„PSD își centrează politicile pe implementarea pachetului social și pe bugetul pentru anul 2023”

Toți liderii naționali și locali ai Partidului Social Democrat vorbesc, de câteva săptămâni, strict despre acordarea priorității pentru construcția în timp util a proiecției bugetare destinate anului viitor și despre cel de-al doilea pachet de măsuri sociale. Ambele noastre preocupări reflectă sprijinul pe care dorim să-l acordăm tuturor categoriilor de români care au nevoie de susținere guvernamentală. Politicile cu care PSD s-a prezentat, încă de la 1 septembrie, în fața tuturor românilor sunt seriile de soluții pentru marile probleme cu care se confruntă mulți dintre noi, dar și majoritatea popoarelor europene, pe fondul crizei energetice și al războiului, cu toată gama de consecințe nefaste pe care acestea le provoacă.

În timp ce efortul nostru politic se concentrează pentru asigurarea cu resurse financiare a întregii societăți, alte partide politice lucrează cu încrâncenare la blocarea acordării de sprijin pentru populația mai puțin favorizată, precum și al celui destinat salvării IMM-urilor.

Demontarea fiecărei propuneri a PSD în spațiul public nu va conduce niciodată la îmbunătățirea vieții românilor, nici scandarea unor lozinci ireverențioase și instigarea la ură gratuită, chiar și în situația în care aceste gesturi reprobabile sunt făcute la ceasuri târzii din noapte și după consumarea necontrolată a diverselor licori bahice, ci doar vor adânci diferențele societale, prin simpla instrumentare manipulativă a anumitor percepții vechi de generații și, concomitent, greșite.

Pe noi, cei de la PSD, ne interesează punerea în siguranță a funcționării tuturor domeniilor de activitate în plan național și asigurarea cu resurse a celor care au nevoie de sprijin. Noi ne edificăm proiectele acestei toamne și chiar ale iernii pe acești doi piloni de interes nu doar ai politicii noastre, ci chiar ai societății românești.

România nu are nevoie de niciun fel de nou scandal, mai mic sau mai mare, în actuala coaliție de guvernare. Țara noastră trebuie să parcurgă și să iasă cât mai echitabil din neajunsurile provocate pe plan mondial! România trebuie guvernată astfel încât să evităm orice tip de derapaj, de la cel de limbaj și până la cel decizional, ca să prevenim potențialele sincope sau deviații de la finalitatea acestei coaliții guvernamentale și să nu avem de achitat, pe termen scurt sau lung, costurile vreunei decizii politice mai puțin inspirate.

M-aș bucura dacă, în contextul dificil prin care trecem cu toții, unii dintre colegii de la celelalte partide parlamentare vor putea demonstra că pot rămâne fideli principiilor lor, însă fără să iasă în față doar ca să facă uz cu orice preț de mesaje populiste, promisiuni fără acoperire și afirmații sau sloganuri deșănțate.

Alegerile sunt departe, deci ar trebui să lăsăm la o parte sondajele de opinie și să ne concentrăm mai temeinic pe actul guvernării. Este mult prea devreme să intrăm în retorica oricărui tip de campanie electorală. Aruncatul vinei asupra celorlalți este un atribut al copiilor sau al celor care fug de orice tip de asumare. Iar noi, PSD și PNL, ne-am angajat, în fața tuturor românilor, anul trecut, să scoatem țara din crizele intempestive și dure și care se succed și se și suprapun cu atâta viteză.

Spre deosebire de unele voci din PNL și din opoziție, PSD nu va utiliza niciodată cuvinte goale și nici nu se va lansa în promisiuni imposibile. N-am făcut-o niciodată și nici nu o vom face vreodată! PSD a generat prosperitate ori de câte ori s-a aflat la guvernare, singur sau în diverse parteneriate politice. PSD a făcut mereu dovada că știe să guverneze prin fapte, nu prin vorbe, iar oamenii ne-au răsplătit străduința prin votul lor majoritar.

Așadar, deciziile bune ale PSD și recunoștința electoratului ne-au legitimat mereu drept cel mai mare și mai puternic partid din România!

Ne-am asumat această formulă de guvernare și trebuie să ducem lucrurile la bun sfârșit. România are nevoie de un

guvern stabil, nu doar ca să trecem și de iarna asta, ci mereu! Așadar, avem nevoie de măsuri calculate și de responsabilitate, venite din partea întregii clase politice, și asta încearcă să facă PSD, chiar dacă nu este pe placul multor politruci!

Festivalurile demagogiei politice au apus de multă vreme. Doar naivii mai pot crede în astfel de nonsensuri, iar poporul român este un popor inteligent, dar poate mult prea tolerant în fața unor instigări cu iz politic și manipulativ, etern îndreptate împotriva PSD.

Indiferent de ce vor face PNL, UDMR sau opoziția, noi vom rămâne mereu angajați în sprijinul și în folosul celor mulți, și nu doar al unor categorii, și așa privilegiate de soartă! Noi privim către viitorul României, nu către aparatul de propagandă al opoziției, care generează doar demagogie și timp pierdut în van!

„O economie performantă nu cunoaște sintagma «salariul minim»!”

Nu s-a întrebat nimeni de ce, în mai multe rânduri, cetățenii elvețieni au refuzat, prin referendum, prin voința lor, să aibă o lege care să stabilească nivelul salariului minim care se poate acorda salariaților la nivel național? Și în cazul Confederației Elvețiene nu vorbim despre un salariu minim de câteva sute de euro, ci de peste 3.700 de euro, adoptat temporar într-un canton francez, nu la nivel național.

Nu își pune nimeni întrebarea de ce, în România, unu din trei angajați din economie este plătit cu salariul minim? Personal, nu intru între cei care freamătă de bucurie după decizia europeană de uniformizare a salariului minim pe economie la nivelul statelor membre, pentru că și teoria, dar și practica ne demonstrează că prezența salariilor mici este expresia economiilor slabe, slab capitalizate, cu productivitate redusă a muncii. Apoi, nu cred că ne dorim ca toți angajații din țară să aibă salarii minime, ci salarii mari, obținute în domenii tehnologice de vârf, cu valoare adăugată brută superioară.

În nicio economie nu vor exista salarii mari atâta vreme cât activitățile productive sunt bazate pe o utilizare intensivă a muncii slab calificate, în detrimentul muncii superior calificate și dotate cu elemente moderne și performante de capital. Dacă ne uităm la evaluările Băncii Naționale și ale Comisiei Europene, în România, doar câteva zone, cum ar fi București–Ilfov, Cluj sau Sibiu, au economii bazate pe activități superioare, lucru reflectat și în nivelul salariilor din aceste regiuni. Dar ce ne facem cu restul țării, unde productivitatea este mică și salariile pe măsură?

La Craiova suntem norocoși că un investitor precum Ford generează valoare adăugată mare, transfer de tehnologie și efecte pozitive în economia județului. La fel se bucură și argeșenii, cu fabrica Dacia. Dar cu o floare nu se face primăvară!

Pentru dezvoltare economică puternică avem nevoie de mulți investitori puternici care să stimuleze și dezvoltarea capitalului autohton. Este îmbucurător faptul că investițiile străine directe au crescut substanțial în anul 2022, demonstrând că România are încă multiple atuuri de competitivitate: angajați bine calificați, resurse de calitate. Însă știm cu toții că investițiile majore se duc tot în zonele puternic dezvoltate, acolo unde se interconectează cu alte investiții deja existente și unde administrațiile locale primesc investitorii cu brațele deschise, nu îi gonesc de la ușă. De aceea, cred că atenția actualei coaliții de guvernare ar trebui să se concentreze pe o distribuție armonioasă a investițiilor publice și private la nivel național și pe o atenuare a decalajelor de dezvoltare între provinciile țării. Doar atunci vom avea și la Craiova, și la Calafat salarii mari ca la București sau Cluj-Napoca.

„Programul «Tomata», inițiat de PSD, este un real succes!”

Declarația mea politică se referă la numărul foarte mare de beneficiari care au dorit să acceseze acest program de sprijin inițiat de Partidul Social Democrat.

Partidul Social Democrat susține creșterea producției agroalimentare interne, pentru a diminua dependența României față de importuri și pentru combaterea creșterii prețurilor.

Unul dintre programele care a fost inițiat de PSD, atunci când a fost la guvernare, și sistat de fosta guvernare a fost reluat odată cu revenirea Partidului Social Democrat la guvernare.

Astfel, pentru tomatele cultivate în ciclul I și în ciclul II de producție, sprijinul maxim prevăzut este de 4.000 euro/ beneficiar. În ciclul I, beneficiarii programului pot încasa 3.000 de euro, iar pentru ciclul II sprijinul este de 1.000 de euro.

Programul „Tomata” prevede și cele două perioade în care beneficiarii trebuie să cultive tomatele, pentru ciclul I – 1 martie și 10 iunie, iar pentru ciclul II – între 15 octombrie și 9 decembrie.

Ministerul Agriculturii a prevăzut pentru anul 2022 un buget de 225 de milioane de lei, dar, din cauza depășirii numărului inițial estimat de beneficiari, ministrul PSD a întreprins toate demersurile pentru a asigura resursele financiare necesare achitării obligațiilor de plată către beneficiarii schemei de ajutor _de minimis_ înscriși în program, în ciclul I de producție.

Bugetul alocat inițial a fost prevăzut pentru asigurarea sprijinului a 15.000 de beneficiari, dar fiindcă numărul solicitărilor este mult mai mare, peste 17.000 de solicitări depuse, ministrul PSD al agriculturii a luat decizia de a propune spre aprobare Guvernului suplimentarea bugetului inițial.

Astfel, Guvernul României a adoptat recent o hotărâre care modifică H.G. nr. 148/2022 pentru aprobarea Programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2022.

Prin acest act normativ, suma de 225 de milioane lei, alocată inițial pentru ciclul I de producție, a fost suplimentată cu 40 milioane de lei, pentru ca toți beneficiarii înscriși în program să poată primi sumele cuvenite.

Numărul mare de beneficiari înscriși în program demonstrează faptul că Partidul Social Democrat vine cu programe serioase care să vină în sprijinul fermierilor români.

Pentru plata beneficiarilor din ciclul II de producție, având în vedere că în prezent nu poate fi estimat numărul potențialilor beneficiari eligibili pentru ciclul II de producție și nici resursele financiare necesare pentru aplicarea integrală a schemei de ajutor _de minimis_ , ministrul PSD al agriculturii a anunțat că va iniția demersurile necesare pentru asigurarea tuturor resurselor financiare necesare pentru plata tuturor beneficiarilor.

Partidul Social Democrat își respectă angajamentele. Așa cum am promis, sprijinim programele menite să întărească

securitatea alimentară a țării, să reducă deficitul comercial, să susțină legumicultorii și să aducă pe masa românilor produse proaspete, curate, de calitate și cu gust.

„Comisia Europeană a aprobat prima cerere de plată pentru România”

2,6 miliarde de euro vor fi disponibilizați pentru economia României prin Planul național de redresare și reziliență. României i-a fost aprobată prima cerere de plată de către Comisia Europeană, ca urmare a faptului că actuala echipă guvernamentală, coordonată de prim-ministrul Ciucă, a reușit să îndeplinească țintele și jaloanele asumate la negocierea PNRR. Efortul colegilor din Guvern a fost unul uriaș, însă a meritat cu prisosință!

Trebuie menționat, în acest context, că aceste fonduri se vor adăuga prefinanțării pe care țara noastră a primit-o deja, în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro, și vor fi direcționate în domenii-cheie pentru modernizarea României: realizarea obiectivului de investiții „Autostrada Moldovei”, construcția de noi creșe, renovarea unor obiective sociale importante, precum și pentru finanțarea proiectelor de investiții care să ne asigure pe termen mediu și lung independența energetică.

Totodată, consider că este vital să direcționăm acești bani către acele proiecte de investiții menite să aducă bunăstare și dezvoltare comunităților locale, mai ales în acest context economic și geopolitic complicat, cu multe crize suprapuse. Angajamentul PNL și al Guvernului Ciucă este de a susține toate acele proiecte de investiții care sunt valoroase pentru comunitățile locale.

De aceea, vreau să îi încurajez pe reprezentanții autorităților locale să folosească la maxim aceste oportunități de finanțare, fie din fonduri europene nerambursabile sau pe anumite componente din PNRR, fie prin programe de finanțare derulate la nivel național, așa cum este Programul „Anghel Saligny”. Investițiile înseamnă, pe lângă dezvoltare și modernizare, crearea de noi locuri de muncă, fiind cea mai bună modalitate de a duce la creșterea veniturilor cetățenilor și de a le asigura un trai decent, la standarde europene!

Partidul Național Liberal are ca obiectiv prioritar buna guvernare, iar pentru a putea livra rezultate conform așteptărilor românilor este nevoie de efort și implicare din partea tuturor. Doar așa vom putea fructifica oportunitățile pe care le avem la îndemână! Țara noastră nu a avut niciodată până acum un buget atât de consistent alocat investițiilor, fapt ce ne va permite să construim acea Românie modernă pe care ne dorim să o lăsăm copiilor noștri și în care tinerii să rămână pentru a-și construi un viitor!

Prin noi înșine, pentru România!

„Transporturile aeriene din România rămân la sol”

Tot ce s-a întâmplat în ultimii doi ani, întreaga criză, nu s-a reflectat doar în domeniul sănătății, ci și în cel economic, social și umanitar. Ca parte a unui efort „global”, guvernele din întreaga lume au impus blocaje totale sau parțiale, au închis granițele, au impus restricții stricte de călătorie și au emis avertismente care atenționează împotriva călătoriilor inutile. Deoarece aceste măsuri au dus la o scădere fără precedent a cererii de călătorii aeriene, aviația a devenit unul dintre sectoarele cele mai afectate.

Reducerea drastică a călătoriilor aeriene a cauzat o lipsă severă de lichidități în industria aviației, punând în pericol viabilitatea financiară a acesteia și punând în pericol milioane de locuri de muncă dependente de industrie. Toate părțile interesate din domeniul aviației, inclusiv, dar fără a se limita, companiile aeriene, aeroporturile, furnizorii de servicii de navigație aeriană și producătorii aerospațiali, precum și toți participanții din lanțul valoric se confruntă cu provocări ce presupun continuitatea afacerii și chiar supraviețuirea ei.

Aduc în discuție subiectul companiei aeriene românești Blue Air, care avea probleme de ceva vreme – anunțul de marți, 6 septembrie 2022, că toate zborurile operate de compania aeriană vor fi anulate a luat prin surprindere pe toată lumea de pe piața locală. Aceasta a inclus atât clienții, cât și piața formată din operatorii aerieni și tur-operatori.

Ministerul Mediului, prin Agenția Fondului pentru Mediu, a dispus înghețarea finanțelor companiei din cauza faptului că aceasta nu și-a achitat o datorie de 28 de milioane de lei. Ca răspuns, firma a declarat că toate zborurile vor fi oprite până la ridicarea reținerii. A doua zi, Ministerul Mediului a aprobat deblocarea conturilor Blue Air și a dispus reeșalonarea datoriilor pe o perioadă de 12 luni.

Ar fi trebuit să se implementeze soluții din timp, știut fiind că în perioada anterioară s-a trecut prin multe circumstanțe dificile, în afară de criza COVID, a existat o perioadă în care au existat probleme legate de serviciile la sol și de lipsa personalului de zbor. Alte companii aeriene au anulat, de asemenea, zboruri din diverse motive. Dar nu am auzit niciodată ca o companie aeriană să își anuleze toate zborurile, așa cum au făcut-o cei de la Blue Air.

Pentru a nu crea complicații pentru pasageri, atât autoritățile statului, cât și Blue Air au fost obligate să respecte legile și să ajungă la un acord. Acest lucru sugerează că nu au fost luate toate măsurile până în ultima secundă pentru a preveni această problemă, iar acum compania Blue Air dă vina pe autorități, iar autoritățile dau vina pe Blue Air, ceea ce nu cred că este cea mai bună poziție.

În ciuda afirmației companiei potrivit căreia notificarea se aplică doar avioanelor care plecau de pe aeroporturile naționale, clienții de pe aeroporturile naționale și internaționale au fost nevoiți să se descurce singuri, găsind rute alternative spre casă. Sute de pasageri se aflau deja la porțile de îmbarcare pentru zborurile de întoarcere spre casă când au aflat că zborul lor a fost anulat.

În aceste condiții, pasagerii trebuie să suporte acest inconvenient și uităm că, până la urmă, ei sunt cei care susțin întreaga afacere și, prin urmare, merită respect. Pasagerii, în această situație, vor rămâne cu un mare disconfort, inclusiv financiar. În consecință, reputația companiei are de suferit. Un tip de transport esențial este cel aerian, bineînțeles, dacă sunt respectate toate liniile directoare.

S-a convenit repatrierea românilor cu ajutorul Tarom, care ar urma să primească 5 milioane de lei din banii de rezervă ai Ministerului Transporturilor. Chiar dacă compania națională a fost desemnată să repatrieze cetățenii, situația este complicată, deoarece Tarom ar trebui să aloce flotă și personal pentru fiecare zbor și să găsească un slot liber pe fiecare dintre aeroporturile unde sunt blocați românii, totul respectând propriul program de zbor.

În plus, Blue Air a emis un comunicat prin care își avertizează clienții cu zboruri planificate până la 10 octombrie 2022 să nu ajungă la aeroporturile de plecare.

Pe lângă pasageri, companiile de turism care au contractat zboruri charter de la Blue Air sunt, de asemenea, afectate în mod negativ și trebuie să plătească despăgubiri turiștilor, ca urmare a anulării zborurilor Blue Air. Agențiile de turism au puține șanse să își recupereze banii în aceste zile

din cauza obligațiilor tot mai mari ale Blue Air față de furnizorii săi, care, potrivit informațiilor oferite de oficialii companiei, se ridică la 230 de milioane de euro.

În toamna anului 2020, ministrul Lucian Bode, predecesorul lui Cătălin Drulă la Ministerul Transporturilor, a pus în aplicare OUG nr. 139/2020, prin care statul a dat 300 de milioane de lei companiei Blue Air, prin EximBank, bani pe care statul nu-i va recupera niciodată. Asigurările furnizate sunt mizere în comparație cu suma acordată de statul român, 300 de milioane de lei – șase avioane învechite și un teren în pădurea Băneasa, pe care nu se poate construi. Conform legislației din 2020, statul ar trebui să dețină în acest moment 75% din Blue Air, aflată în insolvență. Ministerul Transporturilor ar fi trebuit să se ocupe de acest acționariat al statului.

Dacă nu avem spitale, școli noi, șosele, drumuri sau instituții publice reformate este pentru că furtul este predominant în România. Acest lucru este susținut pe scară largă de parlamentari ai PNL și PSD. Și țineți cont că totul se face legal! Pentru că, odată ajunși la putere, politicienii mediocri exploatează pârghiile guvernamentale pentru a oferi corporațiilor și escrocilor acces la fondurile publice!

„Modificări la ordonanța de urgență pe energie”

În ultima vreme, România a trebuit să facă față mai multor crize suprapuse. IMM-urile au avut și ele foarte mult de suferit de pe urma pandemiei, a războiului din Ucraina și a crizei de pe piața energiei. Odată cu venirea iernii, lucrurile se pot înrăutăți și mai mult în lipsa unor modificări punctuale la ordonanța pe energie.

Vă supun atenției o serie de probleme cu care se confruntă IMM-urile și care trebuie corectate cât mai repede. Plata în avans a energiei practicată de furnizori reprezintă o grea „încercare” pentru bugetul companiilor. Consider că interzicerea plății în avans a energiei practicate de furnizorii reprezintă o variantă care trebuie luată în calcul. În eventualitatea în care nu se poate interzice plata, atunci plata în avans să fie făcută pe maximum o lună, calculată ca medie pe trimestru. Am ales această variantă pentru că trimestrul I este iarna și, după cum bine știm, consumul este mai mare față de celelalte trimestre.

Cum credeți că vor avea capacitatea de a efectua plăți în avans societățile aflate în proces de reorganizare? Conform Legii insolvenței, plățile la utilități se fac la 3 luni. Efortul financiar de a face plăți în avans pe 3 luni ar fi semnificativ. Aceste companii riscă să reintre în insolvență. Nu cred că ne dorim acest lucru!

Neconcordanțele nu se opresc aici. Dacă se pretind garanții colaterale în bani, atunci trebuie să dispară avansurile, dar menținerea atât a garanțiilor, cât și a avansurilor este de neimaginat.

Dacă nu se fac aceste modificări, se vor produce efecte în lanț care vor afecta puternic în final economia, dar și cetățenii. Nu ne dorim ca după această iarnă să crească numărul falimentelor. Mediul de afaceri trebuie sprijinit și susținut cum se cuvine!

„Termocentrala de la Mintia, o privatizare dubioasă”

Ultima analiză a Băncii Naționale a României o spune foarte clar. Șocul inflaționist vine din șocul piețelor de energie. Peste jumătate din creșterea ratei inflației în România provine din prețurile mari ale energiei. Cum a luat naștere această criză? Politicile stimulative din perioada pandemiei, efortul de a menține lanțurile de aprovizionare și războiul au creat circumstanțele favorabile unei transmisii rapide a prețurilor mari la energie în restul prețurilor, în principal în cele ale alimentelor.

Desigur, nu doar la noi a apărut acest fenomen. Mecanismul inflaționist a funcționat similar în toată Europa. Ceea ce a făcut diferența a fost maniera în care guvernele au decis să facă față acestei provocări.

Ce a făcut Germania când criza energetică a apărut și a cuprins întreaga economie germană? În Germania, care dorește intens să-și „înverzească” economia, cărbunele acoperă încă până la un sfert din energia utilizată. În prezent, mai sunt conectate la rețeaua electrică 151 de termocentrale pe cărbune, iar ultima termocentrală pe cărbune a fost pusă în funcțiune anul trecut, lângă Dortmund. Guvernul german dorește ca așa-numita rezervă de rețea, adică centralele electrice care sunt de fapt destinate situațiilor de urgență și care nu fac parte din piața obișnuită a energiei electrice, să producă în această perioadă de criză.

Cum a răspuns România în fața crizei energetice? România a închis unități de producere a energiei electrice fără să se pună mare lucru în loc, ceea ce am putea numi o politică de declin economic garantat. Un exemplu devenit clasic în acest sens este cazul termocentralei de la Mintia.

După 50 de ani de activitate, deși este obiectiv strategic, Termocentrala Mintia a intrat în insolvență din noiembrie 2019, a fost oprită în februarie 2021 și a intrat în conservare în iunie 2021. La sfârșitul lunii august 2022 a fost vândută, prin administrator judiciar, cu 91 de milioane de euro, dar nu înainte să fie investiți în retehnologizare peste 150 de milioane de euro.

Rămâne complet neclar de ce a fost aleasă această formă de privatizare, prin închiderea termocentralei. De asemenea, este greu de înțeles de ce nu s-a ales ca soluție alternativă pentru transformarea termocentralei inițierea unui demers de finanțare cu bani din Fondul de modernizare. Termocentrala ar fi putut continua să producă energie cu grupul retehnologizat până la sfârșitul crizei din energie și până când ar fi fost realizate centrala pe gaze sau parcurile fotovoltaice. Dar în România politica de criză energetică înseamnă, pe scurt, să închizi capacități de producție fără să pui ceva nou în loc.

Cert este că statul român a făcut o afacere păguboasă când a decis să finalizeze vânzarea termocentralei de la Mintia, iar cei care au avut cel mai mult de pierdut au fost, desigur, oamenii.

În proiectul „Strategia energetică a României 2022–2030, cu perspectiva anului 2050”, pus în dezbatere publică, primul dintre cele opt obiective strategice enumerate se referă la „asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii”. Din acest punct de vedere, măsura practică a închiderii termocentralei de la Mintia nu se potrivește deloc cu teoria strategică a Ministerului Energiei. De aici și până la o evidentă absență de viziune nu mai este decât un pas. Dacă ar fi existat o viziune în interesul național al României, această termocentrală ar fi fost menținută în rețeaua energetică de rezervă pentru a fi reactivată în situații de urgență, cum este și criza de acum.

În același timp, trebuie să constatăm că, între materiile prime, cărbunele ocupă încă o poziție importantă. Ponderea sa în mixul energetic al lumii doar s-a redus, de la 40% în 2010 la 35% în 2020, în condițiile în care consumul de energie a urcat cu un sfert. În tot acest timp, datorită marilor consumatori, lumea și-a dublat capacitatea de producere de energie prin arderea cărbunelui.

De asemenea, dacă ar trebui să gândim în termeni strategici, producerea de energie prin arderea cărbunelui este un proces constant și predictibil, ceea ce face din acest combustibil sursa potrivită pentru a acoperi nivelul minim de electricitate de care are nevoie o țară sau regiune. Spre comparație, eolienele nu pot produce energie când vântul nu bate, funcționarea panourilor solare este afectată de cerul plin de nori sau de întuneric, iar hidrocentralele depind de nivelul apei din râuri.

În aceste condiții, să nu te pripești cu închiderile marilor unități producătoare de energie devine un test de maturitate și discernământ politic!

Vrem ca România să fie un important jucător regional în piața de energie? Vrem să obținem independența energetică a României și să transformăm țara într-un hub energetic pentru regiune? Atunci, este obligatoriu să nu diminuăm capacitatea de producție existentă, fără să punem mai întâi altceva mai bun în loc!

O remarcă se impune aici. În Europa, presiunile sunt ca statele emergente precum România și Polonia să renunțe rapid la cărbune. Dar aici este rolul guvernelor de a găsi mereu soluții în beneficiul națiunilor ale căror destine le gestionează.

„Antiromâni decorați cu «Steaua României»”

Aduc astăzi în discuție acutizarea decăderii morale, a lipsei de scrupule și pragmatismului machiavellian manifestate din ce în ce mai evident de către Președintele României.

Eu am îndoieli referitor la discernământul președintelui nostru, Klaus Werner Iohannis, aceste îndoieli fiindu-mi alimentate de numeroasele sale gafe cu un caracter evident antiromânesc, iar cireașa de pe tort a fost decorarea lui Marian Ilici Lupu cu Ordinul național Steaua României.

Legea nr. 77 din 7 mai 1999 – art. 1 descrie scopul acestui ordin:

„(1) Se reinstituie Ordinul național Steaua României, cel mai înalt ordin românesc, pentru a recompensa serviciile excepționale, civile și militare, aduse statului și poporului român.

(2) Unităților militare le poate fi conferit Ordinul național Steaua României pentru fapte deosebite săvârșite în timp de pace sau pentru acte de eroism în timp de război.

(3) Ordinul național Steaua României poate fi conferit și cetățenilor străini pentru contribuția lor deosebită la dezvoltarea relațiilor de colaborare și de prietenie cu România sau pentru fapte și servicii excepționale aduse statului și poporului român.”

Cine este acest Marian Ilici Lupu, care a fost decorat cu cel mai înalt ordin românesc, și ce servicii excepționale a oferit el poporului și țării noastre?

Acest Marian Ilici Lupu a fost președintele Parlamentului moldovean și a fost președintele interimar al Republicii Moldova, născut politic în Partidul Comunist al lui Voronin, dușman declarat al limbii române. Marian Lupu susține ideea privind existența poporului și națiunii moldovenești și faptul că Republica Moldova, din punctul de vedere al construcției naționale, al construcției politice, reprezintă o entitate distinctă față de România. Marian Lupu se opune unirii Republicii Moldova cu România.

În anul 2013, când Traian Băsescu i-a îndemnat pe moldoveni să se unească cu România, realizând astfel și integrarea europeană, Lupu a declarat: „Niciodată! Moldovenii au identitatea lor. După aproape 23 de ani de independență, sondajele arată că 80% se consideră moldoveni.” În anul 2018, cu ocazia Centenarului Marii Uniri, el a declarat: „Unirea este o iluzie, iar statalitatea, suveranitatea și independența Republicii Moldova sunt lucruri sfinte.”

Acest Lupu, catalogat de presa din Republica Moldova și România drept antiromân, primește din partea Președintelui României cel mai înalt ordin al statului, pentru contribuția lui deosebită la dezvoltarea relațiilor de colaborare și de prietenie cu România sau pentru fapte și servicii excepționale aduse statului și poporului român.

Permiteți-mi deci să fiu în continuare sceptic în ceea ce privește luciditatea politică și discernământul președintelui nostru, Klaus Werner Iohannis.

„Salariul minim la nivelul Uniunii Europene, susținut și de PSD în România, devine realitate”

În calitate de membru al Comisiei pentru muncă și protecție socială, vă anunț că proiectul PSD inițiat în urmă cu doi ani pentru instituirea salariului minim european a fost aprobat de către Parlamentul European.

Așadar, Uniunea Europeană a dat undă verde unui salariu minim european de 50% din valoarea salariului mediu pe economie din fiecare stat membru. Această decizie va fi adoptată în cadrul unei directive care va deveni obligatorie pentru fiecare stat membru. Directiva trebuie implementată în următorii doi ani.

Aplicarea deciziei UE privind salariul minim european va conduce, în România, la o creștere cu 500 de lei a salariului minim, adică puțin mai mult decât a propus recent PSD, respectiv 3.050 lei, în loc de 3.000 de lei.

Ceea ce dorim, eu și colegii mei parlamentari și din Guvern, este să adoptăm cât mai rapid și noi această normă europeană, astfel încât să intre în vigoare în mai puțin de 3 luni, de la 1 ianuarie 2023. Astfel, mecanismul recomandat în directivă, prin care salariul minim este stabilit la 50% din valoarea salariului mediu brut pe economie, ar conduce la o creștere a venitului minim, de la 1 ianuarie 2023, la o valoare apropiată de 3.000 lei brut, așa cum a propus recent PSD, pe baza datelor economice existente din România. Pentru a se întâmpla acest lucru, PSD va susține în coaliția de guvernare ca Guvernul și Legislativul să adopte chiar din acest an prevederile directivei europene adoptate recent de Parlamentul European cu privire la salariile minime adecvate din Uniunea Europeană.

Directiva adoptată recent de Uniunea Europeană confirmă că analiza economică a PSD a fost corect fundamentată, iar majorarea propusă este adecvată în contextul social existent. De altfel și deciziile din domeniul energetic prezentate recent de reprezentanții Comisiei Europene au atestat justețea propunerilor promovate de PSD în acest domeniu, precum plafonarea prețurilor și introducerea unei contribuții de solidaritate pe profitul excesiv al companiilor din sectorul energetic.

Conform Directivei europene privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, statele membre se pot ghida pentru evaluarea gradului de adecvare a salariilor minime legale „în raport cu nivelul general al salariilor brute de 60% din salariul median brut și 50% din salariul mediu brut”.

Vă reamintesc că Partidul Social Democrat a susținut încă din 2020, din perioada Guvernului Orban, introducerea unui salariu minim european reprezentând 60% din media

salarială națională la nivelul fiecărui stat membru. Atunci, în contextul pandemiei și al liberalizării pieței de energie, PSD a decis să acționeze la nivelul instituțiilor europene pentru a institui o protecție socială minimă la nivelul Uniunii Europene, prin intermediul unei petiții publice și al unei campanii publice de convingere derulate de toți europarlamentarii socialdemocrați din România.

Și atunci, și acum cu atât mai mult susținem instituirea salariului minim european, astfel încât fiecare cetățean să aibă parte de o minimă creștere a nivelului de trai.

Introducerea salariului minim european va limita exodul social și va crea oportunități egale la nivel european. Mai mult, toate studiile arată că majorarea salariilor minime contribuie la creșterea productivității muncii la nivelul întregii economii.

În cele 9 luni de guvernare, prin combinarea măsurilor de stimulare economică cu măsurile sociale, PSD a reușit să acopere în mare măsură costurile generate de inflație. Fiecare român are dreptul la un standard de viață decent și acces la servicii publice de calitate.

„Lecțiile prețioase ale vieții și activității reginei Elisabeta a II-a”

Liderii lumii au adus, ieri, un ultim omagiu celui mai longeviv monarh britanic, defuncta regină a Marii Britanii, Elisabeta a II-a, în cadrul unor ceremonii fără precedent.

Odată cu decesul reginei, a dispărut, fără îndoială, un simbol al decenței și eleganței, al stabilității, răspunderii și responsabilității. Este greu de crezut că va mai exista o femeie care să definească atât de complex și distins în același timp conceptul de echilibru, atât în rigorile politice impuse de monarhie, cât și în viața zbuciumată a familiei Casei Regale Britanice.

Elisabeta a II-a a fost primul monarh britanic care a marcat 70 de ani de la urcarea pe tron, ani în care fosta suverană a condus destinele britanicilor și ale țărilor din Commonwealth, ceea ce ne stârnește sentimentul de admirație, nu doar prin modul inspirat și înțelept în care s-a impus pe scena politică mondială, ci și prin imaginea sa plăcută, dezirabilă și respectabilă, un model de urmat pentru foarte mulți cetățeni ai lumii.

Încoronarea reginei Elisabeta a II-a în 1952 a coincis cu începutul erei curselor aeriene comerciale, fapt care i-a permis acesteia să devină conducătorul de stat ce a efectuat cele mai multe vizite oficiale.

Extrem de interesant este faptul că, în cele 7 decenii cât a fost regină, Elisabeth a făcut mai mult de 130 de vizite în străinătate, toate fără să dețină pașaport. Motivul este acela că pașapoartele britanice sunt emise în numele ei, regina neavând nevoie de un asemenea document.

Cu siguranță, nimic nu va mai fi la fel după dispariția reginei, cu adevărat un simbol al puterii și un diplomat discret pe scena politicii internaționale, un model de inspirație, unic, într-o lume în continuă dezumanizare și descreștere morală și socială a umanității.

Regina Elisabeta a II-a lasă întregului mapamond un ansamblu de lecții vitale pentru fiecare, de la șefi de stat la oameni simpli, fără pregătire și fără pretenții. Viața și activitatea fostei suverane vor rămâne, cu certitudine, în istorie pentru totdeauna, iar felul în care le-a orchestrat vor fi, fără îndoială, transpuse în adevărate lecții de diplomație pentru generațiile viitoare. În ceea ce privește cumpătarea, înțelepciunea, respectul și capacitatea de a sintetiza și a discerne între bine și rău, acestea sunt elemente-cheie necesare în orice nivel de relaționare cu cetățenii unei țări, inclusiv a noastră. God save the Queen!

Jaful banului public a atins în România cote inimaginabile, existând deja o complicitate tacită între toate instituțiile care ar trebui să ne protejeze pe noi, cetățenii, împotriva acestor „băieți deștepți”.

Decizia Autorității de Reglementare în Energie, ANRE, de a desemna producătorul național de gaze Romgaz drept furnizor de ultimă instanță (FUI) de gaze, calitate care va obliga compania să preia în portofoliu clienții finali care rămân fără furnizor, este încă un tun financiar dat pe spinarea românilor!

Cum este posibil ca decizia Comitetului de reglementare al ANRE să fie dată fără o analiză temeinică a faptului că Romgaz nu deține infrastructura necesară gestionării unui număr mare de clienți finali, care ar putea fi preluați în regim de furnizare de ultimă instanță, adică un sistem informatic, personal specializat, contracte încheiate cu cei 37 de operatori de distribuție, software-uri pentru determinarea profilurilor de consum?

Cine va avea de câștigat după ce Romgaz a fost obligată să vândă producția de gaze la un preț reglementat de 150 lei/MWh către furnizori și CET-uri, iar acum trebuie să-și răscumpere gazele la un preț de 1.243,19 lei/MWh pentru consumatorii care au rămas fără furnizori?

Desigur, aceiași „băieți deștepți”, care, de data asta, au băgat această decizie direct sub nasul membrilor Comitetului de reglementare al ANRE!

Cine are de pierdut? Noi, cu toții!

Cine o să vândă rapid și pe bani mulți niște software-uri de gestiune a clienților către Romgaz?

Cine o să vândă sau o să închirieze niște clădiri, rapid și pe bani mulți, pentru call centerele pe care trebuie să le realizeze Romgaz?

Acest jaf instituțional generalizat trebuie oprit!

Iar noi, cei de la AUR, vom face asta, pentru că România este a românilor, și nu a „băieților deștepți”!

„De acum, regina va domni veșnic în ceruri!”

Am avut privilegiul să fim contemporani unei legende, unui simbol al regalității, stabilității, o femeie care a domnit și a condus monarhia Regatului Unit 70 de ani și, totodată, suntem martorii unor momente istorice culminante, trecerea acestei mari regine Elisabeta a II-a în neființă și proclamarea prințului Charles al III-lea ca rege.

Ieri, 19 septembrie 2022, Regatul Unit și întreaga lume și-au luat adio de la suverana care a domnit 70 de ani.

România a iubit-o pe regină și a stimat mereu Casa Regală a Marii Britanii, iar între cele două state s-au legat de-a lungul anilor relații de prietenie și diplomatice fructuoase și din prisma regalității.

Prințul Charles, proclamat rege la Regatului Unit, a fost și este o prezență constantă în România, un mare iubitor al țării noastre, declarându-și public iubirea și prețuirea pentru România în repetate rânduri, achiziționând de-a lungul timpului mai multe proprietăți în Maramureș și Transilvania, a înființat o fundație în țara noastră și s-a transformat într-un ambasador al României în lume.

Regina Maria a României a fost născută în 1875 în Anglia. Deviza Reginei Maria a României a fost „România în gând, inimă și suflet”, a crezut în România modernă și unită, a întărit relațiile României cu Occidentul și a avut un rol crucial în destinul și evoluția României. Vizitele sale externe au determinat mulți lideri europeni să aibă o atitudine favorabilă față de România. Patriotismul reginei Maria rămâne un model și o sursă de inspirație pentru noi toți.

Iată deci că relațiile diplomatice ale României și Regatului Unit dăinuie, din perspectiva monarhiei, cel puțin de la nivelul anilor 1893–1895.

În final, doresc să aduc un omagiu celei care a fost suverana Regatului Unit 7 decenii și care de astăzi a părăsit regatul pământesc și va domni în regatul ceresc, alături de Regina Maria a României.

„Transportul aerian de călători trebuie să revină la normal. Efectele negative pentru români și România sunt importante!”

Mi-aș fi dorit să observ mai multă implicare în rândul autorităților din România în ceea ce privește perturbările puternice ale transportului de călători din și către România. De mai bine de 5 luni, aproape toate zborurile planificate au plecat cu întârzieri semnificative. De asemenea, mii de zboruri au fost anulate intempestiv și sute de mii de călători au rămas blocați prin aeroporturi, din țară sau din străinătate. Privind de la televizor știrile despre haosul din aeroporturi, poate părea o chestiune fără prea mare importanță, însă mi-aș dori ca factorii responsabili să se pună în pielea românilor care află că zborul lor a fost anulat, care nu au bani să cumpere bilete de 10 ori mai scumpe la altă companie, iar statul român nu mișcă un deget pentru a îndrepta această situație.

Miile de zboruri anulate nu înseamnă doar sute de mii de români necăjiți pentru că au economisit un an întreg ca să meargă în vacanță, iar concediul lor a devenit un coșmar. Miile de zboruri anulate au descurajat sute de mii de români care muncesc în străinătate să vină peste vară acasă la părinți și copii. Câți își pot permite să cumpere bilete dus-întors care costă până la o mie de euro? Vă garantez că cei mai mulți renunță și consideră că este mai bine ca banii aceștia să-i trimită acasă familiilor. Oare nu v-ați întrebat de ce zeci de mii de copii au mers în prima zi de școală singuri, fără să aibă alături pe mama sau pe tata?

Apoi, cu această nesiguranță în transportul aerian, mă întreb câți investitori străini sau câți turiști străini se mai gândesc să vină în România. Aș mai adăuga la acest context de anormalitate atitudinea unor companii aeriene care nu au acordat niciun fel de asistență călătorilor români abandonați prin aeroporturi. Despre rambursarea prețului biletelor sau respectarea regulamentului european privind drepturile călătorilor nici nu mai are sens să vorbim!

Pentru situația neplăcută, companiile aeriene dau vina pe aeroporturi, iar companiile aeroportuare pe companiile aeriene. Dacă, într-adevăr, problemele sunt legate de capacitatea aeroportuară, mi-aș dori să văd Ministerul Transporturilor și Infrastructurii luând la bani mărunți administrațiile aeroporturilor românești și, acolo unde se impune, să se realizeze imediat investițiile necesare. Dacă însă problemele sunt cauzate de companiile aeriene, de înțelegeri neconcurențiale între acestea sau de practici înșelătoare, atunci soluția trebuie să vină tot din partea autorităților române. Să nu ne înțelegem greșit! Nu doresc să văd companii aeriene care dispar din România și nici aeroporturi închise! Dimpotrivă, vreau să văd că piața transportului aerian se bucură de o concurență loială, de multe companii care prestează servicii de calitate, la prețuri accesibile tuturor românilor!

„Organizațiile sindicale”

Potrivit definiției legale prevăzute de Legea dialogului social, sindicatul este o formă de organizare voluntară a angajaților, în scopul apărării drepturilor și promovării intereselor lor profesionale, economice și sociale în relația cu angajatorul.

Sindicatele din România reprezintă organizații fără caracter politic, constituite pentru apărarea și promovarea intereselor profesionale, economice, sociale, culturale și sportive ale membrilor și ale drepturilor acestora, prevăzute în legislația muncii și în contractele colective de muncă, fiind independente față de organele de stat, față de partidele politice și față de oricare alte organizații.

Atunci când vine vorba despre drepturile angajaților, cea mai eficientă formă de organizare dovedită de-a lungul timpului este sindicatul.

Rolul acestuia este apărarea drepturilor și promovarea intereselor de natură profesională și socială ale angajaților, negocierea unor condiții decente și echitabile de muncă și salarizare la nivel atât individual, cât și colectiv.

Sindicatele pot asista angajatul la negocierea și încheierea contractelor individuale de muncă, pot participa la negocierea colectivă, la acțiuni colective, mitinguri, proteste, greve, reprezintă și apără interesele angajaților în fața instituțiilor publice și a instanțelor judecătorești.

De asemenea, sindicatele mai pot acționa și prin organizarea activităților de tip științific, cultural-artistic sau a cursurilor de pregătire și de calificare profesională, prin organizarea și sprijinirea asociațiilor și cluburilor sportive, precum și a unităților economico-sociale ale acestora.

Unul dintre cele mai importante roluri ale sindicatului, reprezentantul salariatului, este libertatea să întreprindă orice acțiune prevăzută de lege pentru promovarea intereselor și apărarea drepturilor membrilor săi.

Afilierea sindicală a fost statică sau în declin în ultimii ani în România din cauza faptului că atragerea de salariați mai tineri a stagnat sau a înregistrat o scădere.

Sindicatele au nevoie să dezvolte noi strategii și tactici pentru a contracara scăderea numărului de membri, iar membrii existenți trebuie să devină mai activi, astfel încât sindicatul să poată atrage mai mulți membri, pentru că oricine dorește să fie tratat corect la locul de muncă și nu dorește să se confrunte cu discriminarea, cu prejudecăți sau persecutare de către managerul sau angajatorul său.

Sindicatele au luptat întotdeauna pentru condiții echitabile la locul de muncă, fiind dedicate promovării echității, și pot asigura condiții echitabile la locul de muncă dacă beneficiază de sprijinul salariaților.

Angajatul are nevoie de afilierea sindicală ca element de încredere, reușind să obțină beneficii, încrederea că în momentele dificile sindicatul va fi alături de el, încrederea că sindicatul îi va promova interesele.

Este necesar ca aceste organizații sindicale să discute despre problemele reale ale salariaților, despre lucrurile care chiar contează, nu doar despre salariu, ci despre egalitate și tratament echitabil la locul de muncă.

„Teatrul «Hirschl» – când patrimoniul cultural încurcă” Subiectul actualei declarații se referă la soarta patrimoniului cultural într-o „societate de piață”, cum devine, pe zi ce trece, societatea românească, în care tot ce ține de moștenirea culturală, materială sau simbolică este judecat doar prin prisma valorii sale de piață, iar piața e nemiloasă cu ea; și nu doar în România. Lucrurile sunt mai grave la noi din cauza unei prelungite treceri la „economia de piață”, care relativizează totul, începând cu dreptul de proprietate.

Un caz de manual în acest domeniu cețos, dar extrem de profitabil, este cel de la Arad, legat de clădirea Teatrului „Hirschl”. Aceasta a fost construită de Iakob Hirschl și lăsată prin testament comunității arădene, deci, cel puțin în teorie, bun public. Este, alături de teatrul din Oravița, cel mai vechi teatru „din piatră” de pe actualul teritoriu al României.

Cazul, cunoscut în oraș, care a făcut obiectul mai multor anchete și articole în presa locală, este rezumat în felul următor de Gheorghe Schwartz, cel care mi l-a semnalat: „Fiind situat în centrul municipiului Arad, tentează poziția, dar, fiind monument istoric, nu poate fi demolat. Așa că este ajutat să se prăbușească singur, existând și un proiect pentru un bloc pe acest teren. La un moment dat, dispărând testamentul, au apărut niște urmași. Nefiind în stare să-l renoveze (urmașii), l-au oferit (la început gratis, apoi la un preț modic) primăriei. Dar toate instituțiile care ar fi avut dreptul de preemțiune – primăria, consiliul județean, ministerul, inspectoratul județean – s-au dezis de acest drept. La începutul anului 2021, clădirea aflându-se într-o stare jalnică, dar cu structura de rezistență încă viabilă, am început o campanie pentru a mai salva acest simbol al culturii naționale.”

Este clasicul mod de operare al „criminalilor de patrimoniu”, aceasta în ciuda modificărilor aduse în timp legilor din domeniu. Există o clară complicitate între stat și privat în domeniul patrimoniului cultural material, o complicitate în rău, nu în bine, din păcate. Că nu este treaba pieței să servească binele public, deși reglementarea funcționării ei privește tocmai acest aspect, al rezolvării conflictului între exigențele ei și binele public, tinde să devină scuza universală.

Văd că sunt zone în România în care se construiește cu sârg un soi de rai „liberal” și asta nu este nicio aluzie la culoarea politică a celor care le păstoresc, rai din care „binele public” este alungat, deși respectivele administrații, locale și județene, trăiesc și funcționează din banii contribuabililor, care nu primesc nimic în loc, pentru că viața lor nu se rezumă doar la relații de piață. Este un proces de ștergere, lentă, dar sigură, a reperelor care dau identitate locurilor și oamenilor care viețuiesc acolo. Poate pentru mulți faptul că în clădirile de patrimoniu disputate de la Arad au avut loc evenimente la care au participat personalități precum Mihai Eminescu nu mai contează. Ne lepădăm de orice moștenire care nu ne umple conturile.

Poate că administrația din Arad va găsi timp să apeleze la fondurile din PNRR și să facă din Teatrul „Hirschl” un punct de referință în peisajul cultural și arhitectural al orașului, pentru că, până la urmă, dreptul de preemțiune este universal, nu este doar pentru unii și pentru alții nu. Un exemplu în acest sens este vila Florica, acolo unde liberalismul românesc își serbează an de an aniversarea. În 2017 am exercitat dreptul de preemțiune al statului român și astfel Ansamblul „Brătianu” din Ștefănești, Argeș, a putut fi păstrat în circuitul public. Am demonstrat astfel că, dacă se vrea, se poate! Această declarație politică este și un gest de solidaritate cu reprezentanții societății civile arădene și de apreciere a eforturilor lor pentru salvarea patrimoniului cultural arădean. Moștenirea culturală, felul în care o apărăm și o promovăm dau măsura identității noastre, națională și europeană, deopotrivă. Societatea de piață nu duce nicăieri și nici nu construiește identități și solidarități.

„Pensionarii români merită respect și pensii decente!” PNL și PSD s-au întrecut pe rând, în ultima perioadă, în promisiuni față de cei peste 5 milioane de pensionari din România. Toate acestea au rămas doar vorbe, iar tot mai mulți vârstnici se văd în pragul sărăciei din cauza creșterilor de prețuri la alimente și utilități.

Pensia românului de rând nu mai face față valurilor de scumpiri, iar acest lucru îl arată foarte clar datele Institutului Național de Statistică.

Astfel, pensia medie a ajuns la 1.850 de lei, după ce a crescut cu 11 procente în decurs de un an. Dar, dacă ne uităm doar în acest an la faptul că inflația a ajuns la peste 15%, este clar că majorările de pensii nu au cum să acopere scumpirile.

Coaliția sărăciei PSD–PNL promite majorarea pensiilor românilor cu 8%, un procent care arată ipocrizia celor care guvernează România. Într-o explicație simplă, rata inflației este în prezent la 15,32%. Potrivit legii, acest procent al inflației ar trebui luat în considerare în calculul majorării pensiilor din 1 ianuarie 2023. Acest lucru demonstrează că acea creștere promisă de PSD și PNL nu va acoperi nici măcar inflația, adică creșterile de prețuri din ultima perioadă.

În tot acest timp, această coaliție toxică PNL–PSD continuă să protejeze specialii României, pensionarii care încasează mii de euro în fiecare lună. Astfel, pensiile speciale au crescut de 160 de ori mai mult decât pensia medie, iar numărul celor care se bucură de aceste beneficii se îngroașă de la an la an.

Efortul bugetar pentru plata pensiilor speciale a crescut la peste 10 miliarde de lei, față de aproximativ 6,3 miliarde de lei cât s-au cheltuit în 2016. Aproape s-au dublat aceste sume.

Vechea clasă politică ne spune public că își dorește desființarea acestor pensii, însă în realitate ele au tot crescut și s-au adăugat noi categorii de pensionari speciali. Am văzut în ultima perioadă colegi parlamentari care duc o luptă pe rețelele de socializare împotriva pensiilor speciale, deși, cu ceva vreme în urmă, se grăbeau să le voteze cu două mâini.

În tot acest timp, legea USR privind eliminarea pensiilor speciale este ținută de peste 4 luni la sertar de conducerea Parlamentului și nu este introdusă în dezbatere.

Acestea sunt dovezile reale că PSD și PNL protejează specialii și nu le pasă de pensionarii de rând. Nu vor echitate și respect pentru pensionarii care au muncit o viață, iar în final încasează o pensie de mizerie.

Fac un nou apel public pentru crearea unui consens politic care să ducă la eliminarea pensiilor speciale și astfel să aducem echitatea între pensionarii români!

## **Domnul Nicolae Roman:**

„Redeșteptarea poporului român – «Suveranitatea și UE»” Asistăm, neputincioși, popor oropsit, la o sarabandă a prețurilor și a facturilor utilităților fără precedent.

Nimănui nu-i pasă de poporul român!?

În țară, furnizorii, fără opreliști, măresc prețul serviciilor oferite, în ritm halucinant, provocând drame inimaginabile, tragedii pentru familiile și oamenii care muncesc, șomerilor sau pensionarilor, toți fiind disperați să procure bani să plătească facturile care înregistrează sume ce depășesc cu mult și foarte mult valoarea veniturilor celor sus-menționați.

România, spoliată și supusă presiunilor bogaților europeni, a trecut, după cum bine știm, de la a 10-a economie din EU în 1989 la stadiul de imensă piață de desfacere și de țară colonie.

Au fost vândute și au fost distruse și comercializate la fier vechi fabrici, uzine, combinate, sisteme de irigații și de hidroameliorări, spitale și școli, structuri și infrastructuri militare și civile de interes strategic. Toate acestea s-au produs fără să fie tras cineva la răspundere pentru distrugerea sau pentru nerespectarea clauzelor contractuale de privatizare.

Statul nu manifestă dorința de a-și apăra poporul, interesele și cetățenii săi.

Deși este negată vehement, realitatea unei Uniuni Europene cu două viteze, în care românii sunt considerați un popor de mâna a doua, este evidentă prin ultimele măsuri impuse de Bruxelles și adoptate urgent de un guvern obedient, prin acte normative cu aplicabilitate aproape imediată.

Cei 250 kW/oră stabiliți prin OUG nr. 119/01.09.2022, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 864/01.09.2022, sunt alocați unei locuințe românești încălzite din surse tradiționale. Acestea sunt rușinos de mici față de cotele alocate unor gospodării din țări dezvoltate precum Germania, Belgia, Danemarca, care folosesc energia electrică în mod generalizat în gospodării.

Cum sunt egale, în aceste condiții, statele în interiorul Uniunii?

Cum se asigură drepturi egale tuturor cetățenilor din interiorul granițelor Uniunii Europene?

Cum explică Guvernul această situație?

Să ne fie rușine la toți, ne comportăm ca niște lași!

## PAUZĂ

Bună dimineața, stimați colegi!

Continuăm lucrările ședinței Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 192.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: de la 10.00 la 11.00 – dezbateri asupra inițiativelor legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea; de la 11.00 la 11.30 – pauză și de la 11.30 – vot final. Bănuiesc că nu va mai rămâne așa! Iar la încheierea ședinței de vot final – cele două ședințe, cea a Biroului permanent și a Comitetului liderilor. Înainte, domnule Moșteanu, de a vă da cuvântul, dați-mi voie să vă citesc inițiativele legislative pentru care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată și ale căror termene pentru dezbatere și vot final au fost depășite:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 168 din Legea educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 150/2022; lege organică.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților, astfel încât toată dezbaterea noastră de săptămâna trecută și-a găsit finalul acum.

Domnule Moșteanu, vă rog.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

## Bună dimineața!

La fel cum am cerut și săptămâna trecută, la fel cum am cerut și ieri, domnule președinte de ședință, vă rog să supuneți la vot scoaterea de pe ordinea de zi a PL-x 442/2022

, e vorba de Legea CSM.

USR a cerut în repetate rânduri, mai cerem și acum, să scoatem de pe ordinea de zi și să așteptăm avizul Comisiei de la Veneția, așa cum a cerut și Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Deci vă rog să dăm un vot pentru scoaterea de pe ordinea de zi a PL-x 442/2022.

Mulțumesc.

Doriți să interveniți, doamna Morar? Acum? Vă rog.

## **Doamna Olivia-Diana Morar:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Motivația pentru scoaterea proiectului PL-x 442/2022 de pe ordinea de zi nu este sustenabilă, întrucât raportul APCE nu solicită acest aspect. Raportul APCE este preponderent pozitiv pentru România și reflectă un proces de evaluare aplicabil tuturor țărilor membre ale Consiliului Europei, nu doar României. Procesul de evaluare APCE este diferit de procesul de monitorizare în domeniul justiției desfășurat de Comisia Europeană.

Ministerul Justiției lucrează în coordonare cu Comisia Europeană în cadrul MCV și sunt chestiuni care trebuie îmbunătățite vizavi de aceste aspecte și asta se întâmplă acum, în dezbaterea parlamentară din comisia specială de analiză a acestui pachet legislativ.

În concluzie, nu este nevoie de o nouă sesizare a Comisiei de la Veneția, în adoptarea acestui pachet legislativ, întrucât raportul pe care l-a citat antevorbitorul meu vorbește despre faptul de a se ține cont de recomandările de până acum pe care Comisia de la Veneția le-a dat, la fel și raportul GRECO, iar noi suntem datori, în dezbaterea parlamentară, să ținem cont de acest aspect.

Mai mult decât atât, nu se dorește decât a se crea o temă falsă. USR a avut la dispoziție, în timpul cât a condus Ministerul Justiției, în anul 2021, să sesizeze _in integrum_ pe proiectele de lege în cauză Comisia de la Veneția și nu a făcut-o. Din nou dorește doar o tergiversare și invocă aspecte care nici măcar nu sunt reale și sunt lipsite de adevăr.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Vom avea ocazia să dezbatem când ajungem la proiectul de lege.

Doamna Consuela Florea.

Pe procedură.

Îi reamintesc domnului președinte de ședință că în momentul în care un lider de grup cere scoaterea de pe ordinea de zi trebuie să facem vot pe această cerere.

O să facem și vot!

Dezbaterea pe fondul proiectului este la dezbateri, așa cum scrie și în Regulamentul de desfășurare a ședințelor Camerei Deputaților.

Deci, domnule președinte de ședință, vă rog să respectați regulamentul și să facem un vot pe ce am cerut mai devreme.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vom face un vot, domnule Moșteanu, doar că sunt intervenții pe procedură, ca urmare a intervenției dumneavoastră, și eu nu pot să încalc regulamentul, să nu le dau cuvântul.

Ajungem și la vot, domnule Moșteanu!

Nu mă certați, că o să confund numele, din Consuela în Consuelo, și nu e bine!

Vă rog, doamnă deputat.

## **Doamna Oana-Consuela Florea:**

Ați solicitat scoaterea de pe ordinea de zi motivând că trebuie să așteptăm avizul Comisiei de la Veneția. OK! Eu despre acest motiv...

Vă rog, mergeți în bancă! Acum eu iau cuvântul!

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Vă rog să dăm vot, domnule președinte!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Doamna Consuela Florea, să știți că îmi place despre dumneavoastră!

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Vă rog să dați un vot!

## Bun!

Deci tot aud de o săptămână treaba asta...

Pe scurt!

...cu Comisia de la Veneția...

Pe scurt, doamna Consuela Florea!

Asta a fost susținerea liderului de grup! Trebuie să lămurim.

Nu trebuie cerut, dragi colegi, avizul Comisiei de la Veneția. De ce? Pentru că noi facem aceste legi ca să ridicăm MCV-ul, ca în toamnă, la sfârșitul lui octombrie, să intrăm în Schengen.

Comisia de la Veneția este un organ consultativ al Consiliului Europei! MCV-ul ține de Uniunea Europeană, iar Guvernul României, în speță Ministerul Justiției, lucrează îndeaproape cu Comisia Europeană pentru ridicarea MCV-ului.

Mulțumesc.

Aș spune mai multe. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc și eu. Gata!

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Acum mă certați că nu dau drumul la vot! Vă rog, domnule Moșteanu.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

Mulțumesc.

Florin Iordache ar fi mândru de discipolii lui!

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru scoaterea de pe ordinea de zi a PL-x 442/2022.

Vot, vă rog.

Cu 139 de voturi contra, 72 pentru, propunerea dumneavoastră nu a fost adoptată.

Dați-mi voie să remarc ecranele noi și mari pe care le avem. E totuși o îmbunătățire.

Trecem și intrăm în ordinea de zi.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare; Pl-x 454/2022.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Dacă nu, dau cuvântul domnului Solomon, Comisia pentru muncă, pentru prezentarea raportului comun. Și la mulți ani, domnule deputat!

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 în scopul transpunerii în legislația națională a Directivei Uniunii Europene nr. 1.152/2019 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniunea Europeană și a Directivei Uniunii

Europene nr. 1.158/2019 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor.

Astfel, se urmărește consolidarea cadrului legal privitor la drepturile salariaților și la îmbunătățirea condițiilor de muncă reglementate prin Codul muncii, precum și în cadrul raporturilor de serviciu, așa cum sunt statuate de prevederile Codului administrativ, din perspectiva necesității de aliniere a legislației naționale de profil la normele și exigențele europene, incidente în materie, în contextul îndeplinirii obligațiilor asumate de România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, așa cum a fost ratificat prin Legea nr. 157/2005, derivate din calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Comisiile propun plenului adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise și respinse prezentate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

## Mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul Axinia Adrian-George, Grupul AUR.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Noi susținem drepturile lucrătorilor și îmbunătățirea condițiilor de muncă.

Luni, 1 august 2022, era termenul-limită până la care statele membre ale UE trebuiau să transpună în legislația națională directive privind transparența și previzibilitatea condițiilor în muncă. La noi s-a depășit termenul. Probabil că dacă era vreun alt interes ne mișcam mult mai repede. Nu și când este vorba despre interesul, drepturile salariaților și ale funcționarilor publici.

Un alt aspect pe care vi-l expun este faptul că de obicei aceste directive intră în circuitul legislativ din partea Guvernului. De data aceasta a intrat strict ca inițiativă a colegilor senatori și deputați ai PSD. Remarcăm încă o dată resursele inepuizabile ale colegilor de la PSD prin care își îmbunătățesc palmaresul legislativ. Mulțumesc.

Acceptăm felicitările dumneavoastră. Domnul Seidler, Grupul USR.

## Dragi colegi,

Avem un exemplu-școală de folosire a funcționarilor publici, deci a instituțiilor statului, în interesul partidului.

Da, ați auzit bine! Folosirea funcționarilor publici în interesul partidului! Pentru că acest proiect de lege a fost scris în Ministerul Muncii și a fost servit pe tavă inițiatorilor.

De aceea nici nu a dorit să ia cuvântul nimeni din partea inițiatorilor, pentru că nu știu ce să spună despre el, pentru că nu au scris ei proiectul.

Dacă vă uitați la expunerea de motive și la avizul Consiliului Legislativ, acest proiect de lege este neconstituțional, dacă cunoaștem jurisprudența Curții Constituționale. În plus, așa cum s-a spus, cum reușim oare aproape de fiecare dată să ne punem în situația de a fi la limita infringementului?

Cum, în doi ani de zile, ministerul... Apropo, e prezent aici cineva din partea Ministerului Muncii? Nu.

La dezbaterea modificării Codului muncii Ministerul Muncii nu a considerat că e oportun să trimită pe nimeni, cum nu a considerat oportun, timp de doi ani de zile, să aibă o inițiativă de transpunere în legislația națională a două directive! S-au lăsat pe ultimul moment și sub amenințarea infringementului acum adoptăm pe repede-nainte un proiect de lege.

Raportul pe care sunt sigur că nu l-ați citit – nici n-aveați când – a fost pus pe site la ora 10.00.

Suntem, așadar, în situația de a dezbate în plen un raport pe care majoritatea parlamentarilor nici de ar fi dorit nu aveau cum să-l citească, dar vă veți exprima prin vot într-o oră asupra acestui proiect. Alt motiv de neconstituționalitate!

Pe fond, flexibilizarea relațiilor de muncă, informarea suplimentară a angajatului înainte de angajare sunt subiecte cu care suntem de acord cu siguranță. Dar cum nu reușiți niciodată să nu băgați o șopârlă, cu ocazia aceasta ați suprabirocratizat relațiile de muncă. S-a discutat foarte mult despre asta aseară...

Vă rog să finalizați!

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**

...în comisie – și o să închei –, dar, încă o dată, să folosești funcționari publici în interesul partidului, să naști un proiect de lege neconstituțional și care suprabirocratizează relațiile de muncă, asta înseamnă să fii USL!

Mulțumesc. Nu mai există... Ba mai există! Domnule Solomon, vă rog!

Aproape că nici nu merită să comentăm ce a spus antevorbitorul meu, pentru că tot ceea ce facem noi aici este neconstituțional în viziunea USR-ului.

Și vedem cum pe legislația muncii au un talent deosebit de a bloca evoluțiile și din punctul de vedere salarial, și al drepturilor și tot atacă la Curte cu speranța că vor amâna, bloca aceste modificări.

Ceea ce am făcut noi, prin acest proiect de lege, e cât se poate de corect. Am transpus două directive care, în esența lor, se referă la drepturile salariaților.

Eu înțeleg că reprezentați doar interesele angajatorilor, dar să fiți convinși că alegătorii sunt mai mulți în partea cealaltă, a angajaților, și trebuie să vă gândiți și la ei, pentru că de aceea reprezentați oameni, și nu reprezentați entități economice sau de orice altă natură.

Prin urmare, pentru cetățenii din România care sunt activi și lucrează, transparența și informarea, alături de scrierea în fiecare contract individual de muncă a acestor drepturi, sunt primordiale față de orice dezbatere fără nicio legătură cu subiectul.

De aceea, noi vom susține acest proiect de lege. Nu e vorba de infringement, nu e vorba de întârzieri sau neîntârzieri. Doi ani de zile Partidul Social Democrat nu a fost la Ministerul Muncii, iar graba cu care am depus noi acest proiect se leagă totuși și de un steguleț în PNRR, iar ceea ce

trebuie să știți, stimați colegi, aceste directive sunt finalizate de către comisie, Parlament și Consiliu în timpul președinției Consiliului deținute de către România.

Vă rog să finalizați!

Deci în iunie 2019 pe lângă semnătura președintelui Parlamentului European este semnătura reprezentantului României pentru președinția Consiliului.

Prin urmare, e o lege bună, e o lege care are drepturi pentru salariați, e o lege care nu aduce prejudicii angajatorilor...

Mulțumesc, domnule Solomon!

...ci doar îi pune să fie corecți în raporturile cu salariații. Mulțumesc.

Domnul Seidler, pe procedură, pentru că drept la replică nu e cazul.

Vă rog.

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cât despre grija pentru angajați a unui partid care se numește... – dar doar se numește, n-are nicio legătură cu social-democrația –, am văzut recent cum îi supraimpozitați pe cei mai săraci dintre românii care lucrează, pe cei care au salariul minim pe economie sau fracțiune de normă, mai exact, din salariul minim pe economie, aceia merită supraimpozitați, presupuși a fi toți niște frauduloși. Asta este grija pentru muncă a unui partid care se pretinde îngrijorat de soarta angajaților din România.

Mai este ceva. Mai este un proiect legislativ pe parcurs, dacă vă interesează salariile pentru învățământ, depus de USR. Pe acela îl respingeți. Dar am văzut că aveți pe parcurs legislativ, în schimb, creșterea salariilor pentru cei din conducerea inspectoratelor școlare.

Dacă doriți să le creșteți salariile celor din conducerea inspectoratelor școlare, majoritatea cu carnet de partid – haideți să o spunem drept, că altfel nici nu se poate ajunge pe o asemenea funcție! –, poate vă țineți de promisiunea făcută public și mai tăiați din cheltuielile ilegale, de altfel, pentru televiziuni și poate le dați salarii de la partid, că oricum sunt membri de partid. Măcar să fiți onești, așa cum spunea chiar un reprezentant al dumneavoastră, în Parlament! Să fie pe față, de ce o mai dați întoarsă?!

Mulțumesc.

Domnul Coarnă, din partea deputaților neafiliați. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu susțin această inițiativă legislativă, am participat în mod direct la dezbaterile de la Comisia pentru muncă. Aseară au fost dezbateri reale, pot să spun, și pot compara cu PL-x 422, unde nu a fost același lucru, dar aseară au fost dezbateri reale, au fost membri ai sindicatelor, reprezentanți ai mediului de afaceri, au fost luate în discuție toate amendamentele, ba chiar mai mult de atât, o mare parte dintre aceste amendamente au fost votate în aceste comisii reunite, deci nu văd un impediment pentru care nu trebuie să votăm această inițiativă legislativă. Este adevărat că ea în mare parte privește angajații și probabil pe unii îi deranjează lucrul acesta.

Forța de muncă din România pleacă în mod sistematic și masiv din această țară tocmai pentru că i se încalcă aceste drepturi. Or, Pl-x-ul pe care noi îl discutăm astăzi vine și aduce în sprijinul angajaților niște drepturi pe care cu toții ar trebui să le respectăm.

Eu sunt pentru acest Pl-x și voi vota în consecință. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Intrăm la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 62 există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

3. Continuăm cu Proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii; PL-x 442/2022.

Suntem în procedură de urgență.

Dacă inițiatorul, Guvernul României, dorește să ia cuvântul?

Vă rog.

## **Domnul George Cătălin Șerban** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Vă mulțumesc.

Prin Programul de guvernare 2021–2024, Guvernul României s-a angajat să asigure armonizarea legislației privind organizarea și funcționarea justiției cu principiile din instrumentele internaționale ratificate de România, precum și cu luarea în considerare a tuturor recomandărilor formulate în cadrul mecanismelor europene, Mecanismul de cooperare și verificare, GRECO, Comisia de la Veneția, Raportul Comisiei Europene privind statul de drept și, desigur, și a deciziilor CCR.

De asemenea, intrarea în vigoare a legilor justiției constituie jalon în cadrul Planului național de redresare și reziliență.

Prezentul proiect de lege, care privește organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, răspunde, în opinia noastră, acestor deziderate, fiind aduse modificări importante în materia alegerii membrilor CSM, funcționării CSM, atribuțiilor secțiilor în materia răspunderii disciplinare a magistraților, organizării și funcționării inspecției judiciare.

Totodată, proiectul menține soluția separării deciziei în privința carierei judecătorilor și procurorilor, ținând seama de dihotomia secție de judecători – secție de procurori.

În concluzie, pentru aceste motive susținem adoptarea prezentului proiect de lege de către Camera Deputaților, în calitatea sa de Cameră de reflecție.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

- Îi dau cuvântul președintelui Comisiei speciale comune,

- pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule Andronache.

Ulterior să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport asupra Proiectului de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii

În temeiul dispozițiilor art. 95 și art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru examinarea inițiativelor legislative din domeniul justiției a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituție, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, Senatul fiind Camera decizională.

CSM a avizat favorabil acest proiect de lege, cu observații.

Avem aviz favorabil și de la Consiliul Legislativ, de asemenea, de la Consiliul Economic și Social.

Guvernul este inițiatorul proiectului.

Proiectul are ca obiect reglementarea organizării și funcționării Consiliului Superior al Magistraturii, propunându-se spre abrogare Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Membrii comisiei au examinat această inițiativă legislativă în mai multe ședințe, iar, în urma examinării inițiativei legislative și a documentelor anexate, membrii Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru examinarea inițiativelor legislative din domeniul justiției au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii. Amendamentele admise sunt redate în anexa I și amendamentele respinse le regăsim în anexa II la raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Cu privire la timpii de dezbatere, domnule președinte, în temeiul art. 120 din regulament, la dezbaterile generale propunerea este de maximum 5 minute pentru fiecare grup parlamentar, potrivit procedurii de urgență descrise în regulament, un singur reprezentant al fiecărui grup parlamentar poate lua cuvântul. Totodată, pentru deputații neafiliați, un singur reprezentant, pe timpul prevăzut de regulament, un minut.

Cu privire la dezbaterile pe articole, domnule președinte, propun un timp general de dezbatere – în cadrul căruia să se discute amendamente admise și respinse – de 60 de minute, ulterior urmând a proceda dumneavoastră, în calitate de președinte, la supunerea la vot a amendamentelor, fără a mai exista intervenții, potrivit dispozițiilor regulamentare în vigoare.

Vă mulțumesc.

Deci 5 minute maximum pentru grupurile parlamentare, un minut pentru deputații neafiliați, 60 de minute timpi pentru amendamente.

Vă rog, vot. Cu 170 de voturi pentru, 14 contra, 4 abțineri, un coleg care nu votează, timpii de dezbateri au fost aprobați.

Ca să încheiem această procedură am nevoie ca un lider de grup să vină și să propună prelungirea programului de lucru până la finalizarea acestui punct, pentru că cele 60 de minute vor depăși timpul alocat.

Domnule Andronache, vă rog. Așa e procedura.

Vă mulțumesc.

În continuarea propunerilor de procedură pe care le-am realizat, în calitate de lider de grup acum, propun ca timpul alocat acestei ședințe să fie până la finalizarea dezbaterilor pe Proiectul de lege 442/2022.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru prelungirea programului de lucru până la finalizarea dezbaterilor asupra acestui proiect de lege.

Vot, vă rog.

Cu 183 de voturi pentru, 10 contra, programul de lucru a fost adoptat.

Pe procedură, domnul Grosaru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pe procedură, este important, având în vedere acest proiect de lege care este fundamental pentru funcționarea sistemului judiciar în România, vă rog frumos să aveți în vedere faptul că acest proiect de lege nu poate să intre în dezbatere, având în vedere că votul asupra acestuia a fost viciat din cauza funcționării neconstituționale și neregulamentare a Grupului parlamentar al minorităților naționale, având în vedere că reprezentantul în Comisia juridică a acestui grup, domnul deputat Ionel Stancu, este incompatibil. Am menționat acest aspect, l-am ridicat de fiecare dată, drept urmare acest vot a fost viciat.

Mulțumesc frumos.

Drept urmare, acest proiect de lege are probleme. Mulțumesc mult.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Proiectul are probleme.

Nu, nu, era o glumă! E în regulă!

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule Grosaru. Îmi era dor de dumneavoastră!

Așadar, intervenții din partea grupurilor parlamentare, domnul...

Și dați drumul la timp, vă rog!

Domnul Sorin Muncaciu, Grupul AUR.

Domnule președinte,

Nu vă supărați, am cerut cuvântul pe procedură. Aici este vorba de o lege...

Numai o secundă!

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

...care a fost adusă de către onor Ministerul Justiției în timpul vacanței judecătorilor.

Întrebarea este: de ce face Ministerul Justiției o asemenea manevră și cum o să răspundă în fața Comisiei Europene, când noi aducem legile justiției în vacanța judecătorilor? Acesta este un aspect.

Al doilea aspect, de ce se discută în condiții de urgență, pentru că nu avem timp să deliberăm și nu avem timp să ne gândim serios la articolele respective dacă mergem în condiții de urgență. Nu?

Iar al treilea lucru și cel mai important este faptul că organizațiile civile, asociațiile judecătorilor, inclusiv CSM-ul, depun amendamente, dar dacă nu sunt susținute de grupurile parlamentare aceste amendamente nu se discută.

Motiv pentru care eu vreau să știu care este democrația în această sală?! De ce acceptăm?

Eu propun ca legile justiției să nu se discute în condiții de urgență. Acesta este adevărul.

Vă mulțumesc.

Am rugămintea la cei doi deputați neafiliați să discute între ei; un singur vorbitor.

Domnule Andronache, vă rog.

Sau aveți procedură, domnule Rusu? Vă rog, procedură.

Dar, ca să nu mai pățesc ce-am pățit mai devreme, vă rog să-mi indicați și articolul din regulament asupra căruia vă referiți procedural.

Vă rog.

Domnule președinte, Pe procedură.

În primul rând, vreau să întreb, dacă există vreun articol în regulament care permite consilierilor să stea în băncile deputaților. Sau cei de la AUR au nevoie de consiliere juridică în timpul procesului...

Numai o secundă...

Aveți dreptul, firesc...

## Numai o secundă!

Există consilieri ai grupurilor parlamentare care ocupă locurile dedicate parlamentarilor?

Da, sunt doi.

Dacă da, rog chestorii Camerei Deputaților să îndrepte acest lucru. Sau apelez la conștiința lor, să părăsească sala. Vă mulțumesc.

## **Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:**

În altă ordine de idei, vreau încă o dată să stabilim, tot pe procedură, dacă se respectă aici, în sala de plen, doar cutuma sau se respectă regulamentul. Cutumele – și plenul este suveran doar în anumite limite, prevăzute de lege.

Nu putem și nu este normal să nu dăm cuvântul deputaților independenți, neafiliați, dacă aceștia au dreptul, prin Constituție și prin regulament, la cuvânt.

Nu puteți îngrădi de aici, de la microfon, dreptul de a lua cuvântul al unui deputat.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Să revenim!

Mai există vreo procedură? Ca să înțeleg. Nu.

La dezbateri generale, Grupul PNL, domnul Andronache, vă rog.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O completare la ceea ce a afirmat domnul Rusu – îi citez din art. 120 alin. (1) din regulament: „Durata luării de cuvânt a reprezentantului”, domnule Rusu, „deputaților neafiliați este de un minut.” A reprezentantului!

Închisă fiind această chestiune de procedură, revin la dezbaterile generale și vă informez că, în privința Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, aceasta a fost în dezbatere, ca de altfel și celelalte două propuneri legislative, timp de doi ani de zile.

Toate asociațiile profesionale, de asemenea, organizațiile neguvernamentale și-au exprimat punctul de vedere.

Și-a exprimat punctul de vedere asupra acestui proiect și Consiliul Superior al Magistraturii.

Ca atare, Ministerul Justiției, printr-un proces care merită subliniat, de sinteză, a reușit să includă în acest proiect opiniile majoritare de la toate autoritățile relevante din domeniul justiției. Este un cumul al propunerilor acceptate de marea majoritate a acestor instituții; de asemenea, de marea majoritate a asociațiilor profesionale.

La modul general, e bine de subliniat faptul că la dezbaterea acestei legi în Comisia specială au participat reprezentanți ai Ministerului Justiției, reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Ministerului Public, ai Direcției Naționale Anticorupție, ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ai Asociației Magistraților din România, ai Uniunii Judecătorilor din România, ai Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept, ai Asociației Procurorilor din România, ai altor asociații profesionale.

Gradul de reprezentativitate în cadrul dezbaterilor a fost unul ridicat.

De asemenea, în opinia mea, în mod evident dezbaterile au fost dezbateri aplicate pe textele de lege și au fost desprinse concluzii care au fost susținute de majoritatea parlamentară.

Nimeni nu poate invoca faptul că acest proiect nu a fost un proiect dezbătut în amănunt. El a fost dezbătut în amănunt și reprezintă, practic, modul în care majoritatea parlamentară își exprimă voința cu privire la această lege de organizare.

Totodată, majoritatea opiniilor exprimate în comisie au fost opinii favorabile acestei propuneri legislative.

În privința chestiunii legate de suspendarea dezbaterii în prima Cameră sesizată a acestei propuneri legislative, în mod evident, această chestiune nu poate fi susținută și luată

în calcul, deoarece știm foarte bine că procedura stabilește un termen de adoptare tacită în prima Cameră sesizată.

Existând termenul de adoptare tacită, indiferent dacă cineva și-ar dori să suspende această procedură, reglementările vor ajunge în Camera decizională fără a putea fi dezbătute.

Eu nu cred că cei care propun chestiunea aceasta își doresc lucrul acesta.

Vă mulțumesc mult.

Și vă informez că Grupul Partidului Național Liberal va vota această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Din partea deputaților neafiliați, domnul Coarnă. Vă rog, aveți un minut.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința de ieri a acestei comisii s-a adoptat cu majoritate de voturi scoaterea de pe ordinea de zi a acestui PL-x, motivată de faptul că nu avem o corelare a celor trei legi despre care vorbim noi în justiție – Legea nr. 303/2004, Legea nr. 304/2004 și Legea nr. 317/2004; vorbim de un pachet juridic.

În condițiile în care dumneavoastră veți adopta astăzi acest proiect, există posibilitatea să avem probleme în reglementare în ceea ce privește celelalte două legi.

Deci sunt trei legi care, practic, ar trebui votate în bloc. Domnul președinte a propus lucrul acesta, iar comisia, în unanimitate, a votat acest aspect.

Sigur că nu se ține cont de acest lucru.

Eu am formulat amendamente.

Și, dacă vă uitați un pic cu atenție, o să vedeți că ducem în derizoriu activitatea CSM.

Avem o anomalie, una dintre ele: cei care sunt aleși și au funcții de conducere să-și rezerve funcția timp de 6 ani. Deci, repet, își rezervă funcția timp de 6 ani, iar acea funcție va fi ocupată prin delegare. Aceasta înseamnă 12 mandate de delegare, pentru că un mandat are 6 luni. Înseamnă că eu vulnerabilizez justiția. Ar fi un prim element.

Dacă privim în continuare în lege, eu...

Vă rog să finalizați, iar dacă aveți amendamente respinse...

Am...

...să puteți să le explicați atunci când veți susține...

Dacă...

...la vot.

Auziți...

Vă rog.

...oricum, a fost pe repede înainte. A fost termen – 48 de ore de depunere a amendamentelor, când vorbim de trei legi importante. În termen de 48 de ore am fost obligați să depunem amendamente. Până vineri, domnule președinte, la ora 24.00. Că eu am depus la ora 23.00.

Aceasta nu înseamnă că noi dezbatem corect legile justiției în România.

Mulțumesc, domnule Coarnă.

Mulțumesc și eu.

Dar încă o dată dumneavoastră dați dovadă de dictatură.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Așa e.

Doamna Florea Oana-Consuela – Consuela! –, Grupul PSD.

Am rugămintea la liderii de grup să vină puțin până la mine; în timp ce vorbește doamna deputat.

## **Doamna Oana-Consuela Florea:**

Foarte pe scurt, legile au fost formulate în 2020; ele au stat în dezbatere publică până în 2021, după care a venit un nou guvern, colegii de la USR, care au avut tot timpul să sesizeze comisia pe care și-o doreau.

Deci nu este nicio urgență decât faptul că avem Consiliul JAI la sfârșitul lunii octombrie și trebuie să ridicăm MCV-ul. Despre asta este vorba.

De ce nu au sesizat atunci Comisia de la Veneția? Ar trebui să ne răspundă ei.

Mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul Ion Stelian, Grupul USR, vă rog.

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

Filmul acesta l-am mai văzut acum vreo 4 ani de zile...

## **Domnul Marian Mina**

**:**

Stăteai în garsonieră!

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

...când aici, în față, erau domnul Cătălin Predoiu, colegii din PNL, certându-i pe domnul Iordache și pe Liviu Dragnea pentru că măcelăresc legile justiției.

Între timp, colegii din PNL s-au maturizat, au venit cu altă formulă, au învățat de la cei din PSD cum se face reforma în justiție.

Vă reamintesc că și în 2017 PSD-iștii ne promiteau că fac reformă în justiție și ridică MCV-ul. Suntem în același film. Din păcate, un film prost, pentru că aceste propuneri legislative sunt nocive; în loc să corecteze ce s-a stricat în 2017, ne afundă mai mult.

Și trag un semnal de alarmă, stimați colegi. Nici nu știți ce facem prin aceste legi, mulți dintre dumneavoastră. Luăm din ADN-ul sistemului judiciar din perioada Năstase–Stănoiu și

retrezim la viață un monstru care pe atunci era foarte viu și foarte activ. Recreăm un sistem judiciar piramidal, veleitar, clientelar, prin tot felul de modificări făcute în toate articulațiile acestor legi, astfel încât puterea în sistemul judiciar să fie deținută de câțiva oameni – de șefii de instanțe, de procurorii de rang înalt, de șefii de parchete, de membrii CSM.

Bineînțeles că asta este modalitatea prin care nu mai ai nevoie nici de ordonanțe nr. 13, nici de amnistii și grațieri, pentru că având unele numiri politice la nivelul parchetelor, având conexiuni cu câțiva oameni din sistem, e suficient să rezolvi totul; pentru că judecătorii și procurorii vor fi în subordinea șefilor direcți.

Selecția nu se va mai face pe criterii meritocratice, se va face pe bază de interviuri, fără examene. Așa se vor promova judecătorii și procurorii la instanțele superioare.

Nici vorbă de reformă a CSM! Nici vorbă de reformă a Inspecției Judiciare! Se revine la variante nocive care au fost votate în 2018 prin amendamentele preluate de PSD de la CSM. Asta s-a întâmplat, o răsturnare de amendamente și de situație.

De ce vă feriți ca dracul de tămâie de Comisia de la Veneția?

E o întrebare retorică, pentru că știm cu toții. Pentru că nu vă convine acest aviz din partea unui organism internațional independent, format din cei mai mari profesioniști ai dreptului din Europa și nu numai; vă convin doar opiniile Curții Constituționale formate din...

din membri numiți politic.

Comisia de la Veneția nu e bună pentru dumneavoastră! De ce? Pentru că, spre exemplu, la SIIJ ați grăbit lucrurile exact cum faceți acum – repede, repede, trebuie să desființăm SIIJ ca să ridicăm MCV! A venit avizul, la câteva zile, și v-a reproșat faptul că ați grăbit lucrurile la acel moment. La fel faceți și acum.

Bineînțeles că nu se puteau cere avizele Comisiei de la Veneția în 2021, pentru că ați blocat... – și PNL, mai ales, UDMR au blocat legile justiției. Nu se puteau trimite Comisiei de la Veneția proiecte, drafturi, trebuiau trecute prin Guvern. Or, domnul Klaus Iohannis a vrut să-și impună propria viziune asupra modului de construcție a acestui sistem judiciar în care numirile procurorilor de rang înalt trebuie să fie în continuare politice.

Nu ați revenit asupra acestor chestiuni, deși mințiți cu nerușinare când spuneți că respectați avizele Comisiei de la Veneția, că respectați recomandările GRECO! Nu se întâmplă lucrul acesta! Unde este procedura schimbată fundamental la numirile procurorilor de rang înalt? Ce faceți cu Poliția Judiciară?

Repet, ce faceți cu CSM-ul și cu Inspecția Judiciară... care în continuare va fi, cum a fost pe vremea domnului Netejoru, numit prin ordonanță de urgență, politic, de PSD și Tudorel Toader... _(Vociferări.),_ în conducerea acestei Inspecții Judiciare.

Vreți să faceți din justiție un monstru care – țineți minte ce vă spun acum – e foarte posibil să se întoarcă și împotriva dumneavoastră la un moment dat, pentru că nu-l mai stăpânește...

Vă rog să finalizați.

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

...nimeni.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Ați finalizat.

Am rugămintea la colegii de la stafful tehnic să pornească...

A, vă rog, domnule Simonis.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Foarte, foarte scurt, pentru că s-a vorbit mult și s-a spus mai nimic.

E adevărat că am preluat amendamentele CSM-ului, care CSM este garantul independenței justiției în România, însă e foarte important sau foarte interesant ceea ce a spus domnul fost ministru al justiției în intervenția domniei-sale, și anume: „pentru voi” – adică pentru parlamentari, citez acum – „nu este important ce spune această Comisie de la Veneția, care este o comisie care dă un aviz consultativ, și este important doar ce spune CCR-ul”.

Domnule ministru, CCR-ul nu este organ consultativ și e normal să ținem cont de ceea ce spune CCR-ul.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Pe procedură!

Pe procedură, vă rog.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

Iată cum vedem încă o dată cum se încalcă regulamentul! Era un singur vorbitor de grup, așa se stabilise – procedură de urgență, domnul Andronache a subliniat asta. De la PSD au vorbit doi oameni, pentru că lor li se permite.

De aceea, vă spun că aceste legi sunt făcute pentru a menține controlul politic.

Uitați-vă și la cum se numesc procurorii-șefi! Nu se poate să venim și să-i criticăm pe cei din PSD că au măcelărit legile justiției și noi să reintroducem conducerea pe bază nedemocratică! Adică tot ministrul justiției este acela care decide în ultimă instanță! Nu se poate!

Și, încă o dată, domnule ministru... adjunct, dumneavoastră sunteți de acord ca legile justiției să fie propuse de Executiv, când în mod normal ar trebui să fie apanajul justiției?

Asociațiile profesionale și CSM-ul, ei ar trebui să facă legile justiției, nu Executivul!

Aici eu cred că este o...

nerespectare a dreptului, a separației puterilor în stat. De ce vine Ministerul Justiției cu legile justiției, când ar trebui să vină CSM-ul?

Mulțumesc.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

A, ați spus că ați susținut amendamentele CSM-ului? Nu e adevărat, noi le-am susținut. Noi am dat CSM-ului posibilitatea să susțină aceste amendamente. Nu mai spuneți că...

## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

_**:**_

Noi, Parlamentul, nu noi, PSD!

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

A, nu noi, Parlamentul, noi, AUR!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

În interiorul celor 5 minute... Domnule Muncaciu, ați mai vorbit, dar ați vorbit pe procedură.

Domnule Muncaciu...

Nu, domnule Muncaciu, ați vorbit pe procedură și acum doriți să vorbiți în numele grupului, vă rog.

Apropo, s-a pomenit „dracul” în discursuri. Domnule Moșteanu, diavolul chiar stă în detalii. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu credeam că vreodată în vreo formă voi putea să fiu de acord cu domnul fost ministru.

Într-adevăr, aceste legi ale justiției, așa cum ne-au fost prezentate, au o..., cum să spun, un lucru antidemocratic în ele, în sensul că inspectorii-șefi, șefii de departament au puterea.

Erau acele colegii de conducere. Păi, ce s-a întâmplat cu colegiile de conducere? În actuala lege, aceste colegii de conducere nu mai sunt democratic alese, ci inspectorul-șef decide împreună cu vicele și formează majoritatea în aceste colegii. Este inadmisibil! Este inadmisibil!

După aceea, de ce în aceste legi judecătorii nu au aceleași drepturi ca cetățenii acestei țări? Un judecător nu poate să recuze din completul de judecată care îl va judeca un alt judecător. De ce se întâmplă lucrul acesta? Este neconstituțional.

Nu pot cetățenii acestei țări să aibă dreptul să recuze un judecător și judecătorii să nu poată să recuze.

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlul legii există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Vă rog, dați drumul la cele 60 de minute!

Începem cu anexa I – amendamente admise, care sunt într-un număr de 578.

La discuția cu liderii de grup mi s-a solicitat indulgență; o să o am.

O să merg de la 1 la 100. Și am rugămintea la colegi, în interiorul acestor articole, să vină să susțină articole – scoatere, respingere, cum cred de cuviință. Avem 60 de minute să facem acest lucru.

Așadar, de la art. 1 la art. 100, anexa I – amendamente admise.

Dacă există intervenții? Domnul Stelian? Nu.

De la 101 la 200 – amendamente admise. Dacă există intervenții? Nu.

De la 201 la 300 – amendamente admise. Dacă există intervenții? Nu.

De la 301 la 400.

Dacă există intervenții? Nu.

De la 401 la 500? Există intervenții.

Domnule Ion Stelian, vă rog.

Vă rog să indicați și marginal, pentru că am înțeles că avem același raport în față.

Vă indic marginal 405 și 410. Se referă la același aspect și se...

Le luăm pe rând, așa e procedura. 405, marginal.

Nu, dar voi vorbi o singură dată, pentru a face economie de timp.

În regulă.

Este o chestiune foarte gravă asupra căreia s-a intervenit în Comisia specială, în sensul în care pe viitor, în ciuda faptului că proiectul de lege includea și varianta concursului pentru selecția inspectorului-șef și a inspectorului-șef adjunct al Inspecției Judiciare, acest criteriu obiectiv al concursului tip grilă, test-grilă a fost eliminat. Este un lucru negativ. În felul acesta se face loc arbitrariului în privința selecției acestor inspectori – inspector-șef și inspector-șef adjunct – și, practic, nu mai lași la dispoziție decât elementul subiectiv, acela al interviului. Este total greșit și în ton exact cu ce vă spuneam la dezbaterile generale. Se pun cu mâna niște șefi de instituții extrem de importante, pentru a putea fi dirijate acele instituții, cum s-a întâmplat în trecut. Pentru că nu inventăm, s-a întâmplat cu domnul Lucian Netejoru, căruia i s-a prelungit mandatul chiar prin ordonanță de urgență, ce a atras o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene nefavorabilă României.

Haideți să renunțăm la maniera aceasta de a numi oameni fără criterii obiective!

Și vă rog să dați un vot împotriva amendamentelor de la 405 și 410 din calupul de amendamente admise. Mulțumesc.

Deci vă rog să vă pregătiți cartelele, anexa cu amendamentele admise, marginal 405.

Vot, vă rog.

Cu 151 de voturi pentru, 70 contra, amendamentul rămâne.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Amendamente admise, marginal 410.

Vot, vă rog.

Cu 149 de voturi pentru, 69 contra, două abțineri, amendamentul rămâne.

Vă rog.

La marginal 411, în aceeași idee, din păcate, s-a propus în Comisia specială un amendament cu privire la selecția directorilor inspecției pentru judecători și pentru procurori prin interviu, și nu prin concurs, cum este acum în lege și cum se regăsea inițial în proiect.

De aceea, vă propunem să votăm împotriva acestui amendament și să lăsăm criteriul meritocratic, pe bază de concurs, de test-grilă, pentru a selecta acești directori. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Anexa cu amendamentele admise, marginal 411. Vot, vă rog.

Cu 155 de voturi pentru, 68 contra, două abțineri, amendamentul rămâne.

Mai departe.

Domnule Stelian, vă rog, rămâneți prin preajmă!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

Nu te grăbi, dar timpul curge!

La... marginal 429 este un amendament prin care s-a înlocuit posibilitatea pentru colegiul de conducere al Inspecției Judiciare să poată sesiza revocarea inspectorilor judiciari.

Este un regres.

Și solicităm un vot împotriva acestui amendament.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Amendamente admise, marginal 429.

Vot, vă rog.

Cu 157 de voturi pentru, 66 contra, două abțineri, amendamentul rămâne.

Mai departe.

La 445, marginal. Tot în ideea întăririi exagerate a puterii inspectorului-șef este și noua atribuție care se inserează prin amendamentul din Comisia specială, acela de a desemna inspectorii judiciari și celelalte categorii de persoane care reprezintă Inspecția Judiciară de a numi și revoca membrii supleanți în cadrul comisiilor de evaluare.

Iată, se va ocupa și de aceste comisii de evaluare! Și va numi și comisiile de selecție!

Este exagerată puterea pe care i-o conferim – i-o conferiți, de fapt – inspectorului-șef.

Și solicităm vot împotriva amendamentului.

Doamna Oana Murariu.

Suntem în continuare între 400 și 500.

Nu e doamna Oana Murariu.

Domnul Ion Stelian.

Dar vedeți că mi-ați apăsat!

Da, am apăsat.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mai departe.

La 479, marginal. Este tot un amendament de întărire a puterii inspectorului-șef.

Noi dorim să se mențină în continuare posibilitatea ca inspectorii judiciari să fie numiți în funcție în urma unui concurs organizat cu sprijinul INM, de secția corespunzătoare a CSM, în funcție de direcția de inspecție pentru care se organizează concursul, nu pe alte considerente și nu prin alte mijloace de selecție.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Amendamente admise, marginal 479. Vot, vă rog.

Cu 159 de voturi pentru, 66 contra, 3 abțineri, amendamentul rămâne.

Mai departe.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mai are colega. Doamna Murariu, vă rog. Tot până în 500?

## **Doamna Oana Murariu**

**:**

Da.

În regulă. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Marginal 466, dar cu incidență asupra a încă opt marginale.

Voi sări la amendamentul de la marginal 479, cu rugămintea de a reveni ulterior colega mea.

La marginal 479... Nu, 445. Este un amendament prin care se dă posibilitatea inspectorului-șef să numească membrii comisiilor de... de evaluare.

Dar n-am discutat 445? L-am discutat.

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

Scuzați, mă uit imediat!

Da, 479. Este un amendament care se referă la selecția inspectorilor judiciari.

Domnule Stelian, am avut până acum 405, 410, 411, 429, 445 și 479. Deci pe acestea le-am avut.

În regulă. 497.

Așa da!

Amendamentul prin care membrii comisiilor de concurs, deci cei care aleg, până la urmă, sau decid cu privire la cine devine inspector judiciar – aceste comisii vor fi alese, prin ordin, de inspectorul-șef.

Solicităm să revenim asupra acestei propuneri și să revenim la varianta inițială a textului din proiect.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Anexa I – amendamente admise, marginal 497. Vot, vă rog.

Cu 159 de voturi pentru, 65 contra, 4 abțineri, amendamentul rămâne.

Mai aveți?

## **Domnul Stelian-Cristian Ion**

**:**

Mai avea colega. Și revin.

Deci ne întoarcem la 466.

Da.

În regulă.

## **Doamna Oana Murariu:**

Este un amendament important, deoarece, așa cum am spus anterior, are incidență asupra a încă opt articole și vizează răspunderea magistraților, mai concret, Inspecția Judiciară.

Este un amendament propus de PSD și care, din păcate, a fost votat în comisie, cred că... cu nod în gât. Este vorba despre eliminarea colegiului de conducere al Inspecției Judiciare și rămânerea puterii într-o singură mână, cea a inspectorului judiciar.

Peste tot, la toate instanțele, la toate parchetele, avem colegiu de conducere. La Inspecția Judiciară l-am eliminat. Și asta înseamnă că inspectorul judiciar decide tot, cu privire la toate dosarele, cu privire la tot ce înseamnă organizare, regulamente. Tot ce înseamnă răspunderea magistraților în România pe componenta sa disciplinară este în mâna unui singur om.

Ne dorim asta? Noi votăm contra acestui amendament. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Amendamente admise, poziția 466. Vot, vă rog. 162 de voturi pentru, 70 contra, 4 abțineri. Adoptat.

Trecem de 500, domnule Stelian?

Nu trecem, mai avem două la admise, de la 400. 481.

Vă rog.

## Imediat.

Este un amendament care se referă la răspunderea disciplinară.

S-a introdus în art. 81 la lit. b) o normă care face trimitere la încălcarea normelor Codului deontologic. Este o interdicție, practic, de a deveni inspectori judiciari pentru cei care au fost sancționați disciplinar sau pentru încălcarea normelor Codului deontologic. Este o amestecare a acestor noțiuni. Ar trebui să existe o singură variantă de răspundere, cea disciplinară, nu și cea referitoare la nerespectarea Codului deontologic, pentru că în felul acesta ai niște criterii predictibile.

Așa încât propunem eliminarea acestui amendament de la 481 marginal, la admise.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Amendamente admise, marginal 481. Vot, vă rog.

Cu 167 de voturi pentru, 66 contra, 4 abțineri, amendamentul rămâne.

Vă rog.

Stați o secundă!

...alte discuții, deci de la 6 la 63 marginal, respinse, avem foarte multe amendamente care propun o altă modalitate de alegere a membrilor CSM.

Domnule Stelian Ion...

Vă rog.

...indicați-mi de la anexa II – amendamente respinse marginalul.

Marginal 6.

Ca să fie mult mai simplu, să facem cum am făcut și până acum.

## 490.

În cadrul probei interviului – se menționează în textul amendamentului care a trecut de Comisia specială – se va analiza și conduita morală a candidatului.

Or, chestiunea aceasta a fost criticată în unele decizii ale Curții Constituționale, neputându-se transforma comisia de evaluare, de examinare, într-o instanță morală.

Dacă nu ai criterii obiective, criterii stricte pe baza cărora să te raportezi în asemenea evaluări, dai naștere arbitrariului.

De aceea, propunem revenirea la textul inițial, pentru a nu da naștere acestor abuzuri.

Marginal 490, amendamente admise. Vot, vă rog.

Cu 186 de voturi pentru, 48 contra, 4 abțineri, amendamentul de la 490 rămâne.

Mai departe.

Trecem la amendamente respinse, din punctul nostru de vedere, dacă...

Stați o secundă! Deci de la 500 la 578 nu mai există intervenții. Mulțumesc. Trecem la anexa II – amendamente respinse. Avem 282. Rămânem cu aceeași procedură. De la 1 la 100? Vă rog.

De la marginal 6 până...

OK.

...la 63.

Bun.

Da.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Deci îmi cereți să

Domnule președinte, eu nu le susțin decât o dată; le supuneți...

Deci vreți să dau un singur vot pentru toate?

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

Da.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

În regulă.

OK.

De la 1 la 100. De la 6 la 63, mai puțin 8 și 16, unde avem...

Au legătură între ele. N-are rost să pierdem vremea, să susținem același lucru de mai multe ori. Deci vă spuneam...

Am nevoie de acordul liderilor de grup pentru acest lucru, pentru că altfel trebuie să dau vot nominal pe fiecare marginal, ca și până acum.

Am spus, cu excepția...

Stimați colegi, vă rog să fiți atenți! Anexa II – amendamente respinse, marginal 6. Vot, vă rog.

Cu 53 de voturi pentru, 173 contra, 19 abțineri, amendamentul rămâne respins. Domnule Stelian Ion...

Dacă tot... tot discutăm procedural.

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

Deci stafful ar trebui, cred, să noteze cu atenție: de la 6 la 63, mai puțin 8 și 16.

Vă rog, domnule Stelian Ion, amendamente respinse, anexa II, marginal 6.

Domnule președinte, atunci, susținem primul articol care se referă la acest subiect. Dacă se respinge, este evidentă voința puterii de a le respinge pe toate.

Spuneți.

...suntem în interiorul articolelor de la 1 la 100 și mai sunt...

Da, mai avem.

...mai sunt și alți colegi.

Mai am la 8.

Până...

În regulă.

Nu știu dacă mai e cineva înainte...

Deci primul articol este cel de la 6 marginal. Vă spuneam, o nouă viziune asupra modalității de alegere a membrilor CSM.

Aceasta nu este invenția noastră, este o propunere care se regăsea chiar în septembrie 2020 în proiectul de lege pus în dezbatere la acel moment. Este o propunere venită din zona reformatoare a justiției, dacă îmi permiteți să mă exprim așa, la care, din păcate, domnul ministru a renunțat pe parcurs.

Diferența majoră este, în propunerea noastră, aceea că dăm posibilitatea tuturor judecătorilor și procurorilor să voteze care sunt reprezentanții lor, ai judecătorilor și ai procurorilor, în CSM. Acum se votează pe niveluri, pe bisericuțe. Adică votează doar judecătorii de la judecătorie pe cine trimit în CSM, judecătorii de la tribunal pe cine trimit în CSM, fără să poată să interfereze diferitele niveluri, ceea ce este greșit, pentru că se afectează baza de vot.

Dăm posibilitatea unui scrutin universal. Este o variantă constituțională, dar în felul acesta, practic, facem în așa fel încât să conteze voința majorității judecătorilor și procurorilor și să nu se poată face niciun fel de jocuri de culise cu privire la aceste alegeri, care sunt mai ușor de făcut dacă păstrăm varianta actuală și am văzut la ce componență nocivă, toxică a dus această variantă actuală a procedurii.

Dacă vrem să reformăm ceva... – și ne uităm, cu jind, poate, peste Prut, unde, în ciuda unor opoziții din sistemul judiciar, se încearcă reforme. Dacă vrem să reformăm ceva trebuie să ne asumăm schimbări curajoase și schimbări de fond, nu doar de formă.

Vă rog să dăm un vot pozitiv și să permitem o modalitate de alegere reprezentativă sau mai reprezentativă, mai corectă, a magistraților în Consiliul Superior al Magistraturii.

...până acum, aproape jumătate din timp l-ați consumat doar dumneavoastră. O să vă...

La...

...mai facem și o alternanță. O să mai invit și de la neafiliați și de la AUR și după aceea o să reveniți.

În regulă...

Vă rog.

...dar revenim la...

Bun.

Domnul Ciprian-Titi Stoica, Grupul AUR, pentru susținerea amendamentului respins, vă rog.

Marginal, domnule Titi Stoica.

Marginal 1, anexa II – amendamente respinse. Dragii mei colegi,

CSM..., în calitatea sa de garant al independenței justiției și având în vedere rolul justiției în societate, Consiliului îi revine și o importantă responsabilitate socială, iar acest fapt trebuie subliniat și la nivelul legislației primare. CSM trebuie să răspundă și în fața societății pentru mersul justiției, nu doar în fața magistraților, pentru că puterea judecătorească este o putere a statului, și nu o afacere sindicală.

## Dragi colegi,

Justiția este un serviciu public și de aceea ea trebuie centrată pe justițiabil, așa cum educația este centrată pe elev, iar sănătatea este centrată pe pacient.

Este anormal ca justiția să fie centrată pe magistrați, ca serviciu public.

Vă rog frumos să dați un vot pentru acest amendament. Nu este o chestiune de fond, este o chestiune de formă, dar foarte importantă.

Mulțumesc.

Deci, cu alte cuvinte, dumneavoastră solicitați adoptarea marginalului 1 de la amendamente respinse.

Așa este, domnule președinte. Și vă mulțumesc încă o dată.

Anexa II – amendamente respinse, marginal 1. Vot, vă rog.

Pentru stenogramă: 22 de voturi pentru – inclusiv votul domnului Titi Stoica; nu i-a mers consola –, 201 voturi împotrivă.

Mai aveți?

Da, mai avem și numărul 2, foarte aproape.

Având în vedere necesitatea unei bune organizări a alegerilor, sens în care se impune constituirea unei structuri care să asigure supravegherea și coordonarea cu caracter permanent a procedurii alegerilor, trebuie reglementată și la nivelul legislației primare constituirea Comitetului electoral permanent la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii.

Dragi colegi,

E o chestiune de a avea, exact cum avem și la celelalte tipuri de alegeri, o comisie electorală care să asigure buna desfășurare a alegerilor.

În acest context, domnule președinte și dragi colegi, vă rog să dați un vot pozitiv adoptării amendamentului respins aflat la marginal 2.

Mulțumesc.

Amendamente respinse, marginal 2. Vot, vă rog. Ați putut vota, domnule Stoica?

Nu, nu merge.

Dispun de resurse inimaginabile de răbdare. Vă rog.

## Mulțumesc.

Marginal 9. În cazul în care niciunul dintre candidați nu obține o majoritate de voturi sau dacă doar unul dintre candidații de la Înalta Curte de Casație și Justiție obține majoritate de voturi se organizează un tur doi.

E simplu. Știu că unora nu vă place acest tur doi, dar este un principiu democratic esențial să avem parte și de un tur doi de alegeri între candidații care au obținut cele mai multe voturi și astfel să existe o mai bună reprezentativitate.

Dragi colegi și domnule președinte, vă rog frumos să acordați un vot pozitiv acestui amendament respins. Este susținut și de Consiliul Superior al Magistraturii, este însușit și de colegii noștri de la USR.

Vă rog frumos. Mulțumesc.

Anexa cu amendamente respinse, marginal 9. Vot, vă rog.

Cu 164 de voturi contra, 60 pentru, 16 abțineri, amendamentul rămâne respins.

## Mulțumesc.

Cu permisiunea dumneavoastră, domnule președinte, o să continui cu marginal 15.

Din nou, dragi colegi, este o propunere, însușită de Grupul parlamentar AUR, din partea Consiliului Superior al Magistraturii și care ne spune că reglementarea din cuprinsul art. 10 din proiect nu oferă o soluție potrivită pentru situația în care în procedura de desemnare la nivelul unei curți de apel sau de parchet de pe lângă curte de apel se înscrie doar un singur candidat pentru un grad de jurisdicție. În astfel de situații, judecătorii și procurorii votanți trebuie să aibă posibilitatea de a-și exprima și un vot negativ, fiind necesară adaptarea procedurii de vot la această situație.

Foarte pe scurt, dragi colegi, pe lângă opțiunea de a vota pentru un candidat sau altul, să existe și posibilitatea unui vot negativ.

Așa ar trebui să fie, cei care votează să aibă cu adevărat dreptul de a alege.

Domnule președinte și dragi colegi, îmi mai încerc încă o dată norocul și vă rog frumos să supuneți votului, cu un vot pozitiv, acest amendament respins de la număr marginal 15.

Marginal 15. Vot, vă rog.

Cu 161 de voturi contra, amendamentul rămâne respins. Mai...?

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Cu 19 voturi pentru, 208 contra, 19 abțineri, amendamentul rămâne respins.

De la acea consolă nu se poate vota.

Vă rog frumos să dispuneți către stafful tehnic, cu prima ocazie să reparăm și acest aspect.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

Da.

Numărul 16, următorul. „Sunt desemnați pentru a candida la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii și procurorii care au obținut majoritate de voturi în adunările generale prevăzute la art. 9 alin. (3) și (4). Hotărârile adunărilor generale sunt trimise colegiului de conducere al curții de apel, respectiv al parchetului de pe lângă aceasta, care stabilește rezultatul votului.”

Din nou, este un amendament venit din partea Consiliului Superior al Magistraturii, este susținut și de colegii noștri din Grupul USR.

Dacă îl votați, dragi colegi, promit că mă opresc aici. Dacă nu, am să continui.

Mulțumesc.

Dumnezeu să vă ajute!

Marginal 16, amendamente respinse. Vot, vă rog.

Domnule Titi Stoica, 158 de voturi contra, 61 pentru. Nem. Rămâne respins. Mai departe.

Mulțumesc.

Trecem din nou la marginal 41. Din nou, este susținut și de colegii noștri de la USR, și de colegii mei din Alianța pentru Unirea Românilor.

Trebuie prevăzută posibilitatea votării unui număr mai mic de candidați, în cazul în care nu există opțiunea acceptabilă pentru alegători de a desemna numărul maxim prevăzut de lege.

În acest caz, ar trebui, dacă au fost votate mai multe persoane decât cele prevăzute la alin. (3), să existe opțiunea de a fi un vot nul.

Vă rog frumos, dragi colegi, un vot pentru susținerea acestui amendament de la numărul 41, marginal.

Anexa II – amendamente respinse, marginal 41.

Vot, vă rog.

Cu rugămintea să vă înțelegeți cu domnul Moșteanu, pentru că respinge titulatura de „colegii noștri”.

Cu 150 de voturi contra, 65 pentru, amendamentul de la 41 rămâne respins.

Mai departe.

Mulțumesc, domnule președinte.

Trec peste încercarea dumneavoastră nereușită de a face o glumiță, mergem la numărul 42.

Treceți peste! Treceți peste!

Am să trec, am trecut, vă iert, sunt un bun creștin. Mulțumesc.

...continui.

Marginal 42. Consiliul Superior al Magistraturii – reglementarea din cuprinsul art. 14 din proiect nu oferă o soluție potrivită pentru situația în care la nivel național numărul candidaților desemnați este egal cu numărul locurilor eligibile. În astfel de situații, judecătorii și procurorii votanți trebuie să aibă posibilitatea de a-și exprima și un vot negativ, fiind necesară adaptarea procedurii de vot la această situație.

Ca atare, se impune acest amendament.

Vă rog să supuneți votului, domnule președinte.

Amendamente respinse, marginal 42. Vot, vă rog.

Cu 54 de voturi pentru, 162 contra, 20 de abțineri, amendamentul de la marginal 42 rămâne respins.

Ajungem la 66.

Vă rog, foarte important, vă rog frumos să fiți atenți, dragi colegi! Este o chestiune cât se poate de importantă.

Mă adresez aici în special colegilor mei cu o mare experiență juridică.

Sper să fiți de acord și să votăm pentru acest amendament, pentru reprezentanți ai societății civile – să fie specialiști în domeniul dreptului cu o vechime de cel puțin 18 ani.

Este același criteriu impus și la CCR.

Vă rog frumos să fiți de acord, este foarte important ca cei care ajung în Consiliul Superior al Magistraturii să aibă cu adevărat o experiență juridică foarte bună.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Marginal 66, amendamente respinse. Vot, vă rog.

Cu 152 de voturi contra, 23 pentru, 49 de abțineri, amendamentul rămâne respins.

## **O voce de la PSD:**

Titi, nu votează ai tăi!

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

Cum nu votează? N-au cum. Da.

Vă rog...

Mergem mai departe.

Vă mulțumesc pentru creștinismul afișat cu atâta generozitate de la microfon.

Da.

Dați-mi voie, vă rog, să...

Vă dau.

...nu conturbați vorbitorul!

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Apreciez, ca întotdeauna...

Știu.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

...sunteți un gentleman atunci când vă doriți.

Da.

Am să-l las la numărul 74 pe colegul meu Mihai Badea, dacă vrea să îl susțină.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Marginal 68, amendamente respinse. Vot, vă rog.

Cu 54 de voturi pentru, 146 contra, 28 de abțineri, amendamentul rămâne respins.

Domnule Coarnă, la ce articol aveți? Marginal?

Cât?

Colegii noștri se înțeleg foarte bine.

Domnule Moșteanu, vă rog să nu îl mai certați pe domnul Titi Stoica pentru acest apelativ.

**Domnul Dumitru Coarnă**

**:**

66, 67, 68.

Domnule Badea, colegul nostru, vă rog.

## **Domnul Mihai-Alexandru Badea:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu este vorba despre art. 74, e vorba de punctul 68 marginal, referitor la art. 19 alin. (3) din proiect.

Este un amendament la articolul care permite judecătorilor sau procurorilor cu funcții de conducere în instanțe și parchete să-și rezerve funcțiile acestea de conducere pe toată durata mandatului de 6 ani la CSM.

Acum, rezervarea unei funcții de execuție e ceva normal și firesc. S-a făcut întotdeauna și nu avem nimic de obiectat aici. De fapt, asta și propune amendamentul nostru – să revină pe funcția de execuție. Deși, în paranteză fie spus, și cu asta s-au făcut niște abuzuri. Bunăoară, chiar președintele Iohannis și-a rezervat postul de profesor la Colegiul „Brukenthal” din Sibiu, pentru mai bine de 22 de ani.

Bine, sperăm ca peste doi ani să-și recapete postul. Sunt sigur că au foarte mare nevoie de dumnealui acolo, la catedra de fizică.

Acum, încheind paranteza, nu este absolut... nu este deloc..., nici normal, nici moral și nici sănătos pentru sistemul de justiție...

ca cineva să-și rezerve funcția de conducere...

pe timpul mandatului la CSM.

Este ceva ce nu se întâmplă...

Stimați colegi...

...în nicio altă situație.

Haideți că a mers bine până aici, vă rog!

## **Domnul Mihai-Alexandru Badea:**

Este un alt pas către concentrarea puterii în mâinile unui grup restrâns de oameni, ceea ce în justiție nu este normal.

Ce vreau să vă spun este că ar trebui să se întoarcă în funcția de execuție. Asta ar fi situația. Cum a fost, de fapt, până în 2005. Pentru că, în caz contrar, din nou, ajungem la – cum a spus bine reprezentanta unei asociații profesionale de procurori la Comisia juridică –, ajungem să transformăm sistemul de justiție într-o cazarmă, într-o unitate militară. Asta vreți să faceți, știm acest lucru.

Vă rugăm, așadar, să votați acest amendament, să schimbăm forma actuală a legii. Să se întoarcă în funcția de execuție, și nu de conducere.

Pe 66 l-am votat deja, deci nu se poate. 67 eventual.

**Domnul Dumitru Coarnă**

**:**

66, în altă formă.

66, în altă formă. Păi, stați o secundă! Vă rog.

Mulțumesc. Da, sunt mai multe amendamente.

E în regulă?

Nr. crt. 66.

Și aici e vorba de acea vechime. Am propus vechime de 7 ani pentru principiul simetriei juridice.

Toată lumea trebuie să aibă ori 7, ori 18, nu e o problemă, dar nu putem să venim pentru o categorie socioprofesională cu un nivel de vechime în profesie de 7 ani, iar pentru cei din societatea civilă și profesori universitari să o ducem la 18 ani.

Principiul simetriei juridice spune că trebuie să fim într-o corelare și eu am propus lucrul ăsta. E vorba de nr. crt. 66, art. 19: „cel puțin 7 ani într-o profesie juridică sau în învățământul juridic superior”.

Să-l adoptăm.

Mulțumesc, domnule președinte.

66, varianta a doua. Vot, vă rog.

Cu 25 de voturi pentru, 188 contra, 15 abțineri, nr. crt. 66 respins.

Nr. crt. 67, e vorba de lit. d) de la articolul...

Șaizeci și...?

Șapte. Următorul.

67.

Da.

Să fie eliminată lit. d): „nu au și nici nu au avut calitatea de membru al unui partid politic în ultimii 6 ani și nu au îndeplinit în ultimii 6 ani funcții de demnitate publică”.

Printre condițiile de electivitate ale reprezentanților societății civile nu pot fi și acelea negative. Adică, practic, noi interzicem... La fel, e vorba de principiul simetriei juridice, dacă a făcut parte dintr-un partid politic să nu poată să fie ales. Aici avem... Dacă vreți, nu pot exista condiții mai stricte pentru alegeri în CSM decât cele prevăzute pentru numirea în funcția de judecător la Curtea Constituțională. Și avem și o decizie a Curții care indică lucrul acesta.

Și rugămintea mea este să eliminăm litera d) de la art. 19, nr. crt. 67.

Amendamente respinse, marginal 67.

Vot, vă rog.

Cu 19 voturi pentru, 194 contra și 17 abțineri, amendamentul rămâne respins.

Vă rog.

Nr. crt. 68, chiar dacă a fost discutat, am o altă formulare. Dar până la urmă scopul final ar trebui să fie identic. Vorbim de art. 23, poziția 68.

Și aici e vorba de acea rezervare a funcțiilor de conducere.

Atenție! Mandatul unui membru al CSM este de 6 ani. Dacă rezervi această funcție de conducere, logica juridică ne spune că nu putem veni decât prin delegare de competență. Delegarea de competență nu poate fi mai mare de 6 luni. Asta înseamnă 12 mandate de delegare de competență, înseamnă o vulnerabilitate majoră a sistemului judiciar, pentru că acei oameni sunt gestionați politic. Și vă dau un exemplu: Tribunalul județean Călărași, unde domnul George Șerban Cătălin a fost președinte, din 2019 vicepreședintele funcționează prin delegare de competență, din 2021 președintele funcționează prin delegare de competență, jumătate din judecătorii tribunalului funcționează prin delegare de competență. Este un tribunal vulnerabil politic, pentru că până la urmă această reglementare trebuie să separe politicul de justiție. Dar legea, în ansamblu..., sunt câteva articole de forță care, practic, pun justiția în subordinea politicului și fiecare dintre noi o să ajungem în fața instanțelor de judecată. Ceea ce votăm astăzi o să ne afecteze și pe noi. Nu poți să rezervi acele funcții pentru 6 ani de zile! Sunt 6 ani, nu sunt 6 luni! Dacă dumneavoastră considerați că este în regulă, eu nu!

Și am făcut un amendament, în sensul că: „Funcțiile de conducere deținute de judecătorii sau procurorii aleși ca membri ai CSM încetează de drept la data publicării hotărârii Senatului în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Marginal 68, amendamentul domnului Coarnă, respins. Vot, vă rog.

Cu 50 de voturi pentru, 152 contra, 21 de abțineri, respins.

Nr. crt. 72, la art. 27.

Aici vorbim din nou de CSM, de garantul independenței justiției, și vorbim de ședințele CSM.

O să vedeți că inițiatorul ne spune așa: „Lucrările plenului CSM se desfășoară în prezența a cel puțin 15 membri. Dacă nu se realizează acest cvorum, la următoarea convocare lucrările plenului se desfășoară în prezența majorității membrilor acestora.”

Aceasta înseamnă că noi eliminăm voința majorității membrilor săi. CSM este compus din 19 membri.

Dacă o să treacă reglementarea făcută de Guvern, avem situația clară unde șase membri CSM vor dispune. Șase din 19! Și, dacă ne uităm în articol, ați eliminat secțiile de judecători și procurori. Nu vorbiți deloc despre aceste secții, pentru că avem două secții în cadrul CSM.

Amendamentul meu este în felul următor: „Lucrările plenului CSM se desfășoară în prezența a cel puțin 15 membri”, ca să pot să iau o majoritate de vot cu 10. Și atunci vorbim de independența și garantarea independenței justiției, nu de șase membri. „...iar lucrările secțiilor se desfășoară în prezența majorității membrilor acestora”.

Și mai e o discuție.

Membrii CSM, prin fișa postului, sunt obligați să participe la ședințe.

Cum adică, acceptăm? El își ia salariul – 300 de milioane, 30.000 de lei – și nu merge la ședință, nu mai face nimic altceva. Omul acela este membru al CSM. Eu nu pot să accept! Cum să nu fie prezent la ședință! Ar trebui o sancțiune în lege, să fie destituit din funcția publică dacă nu participă la ședințe. Pentru ce îl plătim pe acel om, ca să nu participe, să avem un vot de șase membri, din 19?!

Mulțumesc, domnule președinte.

Marginal 72, amendamente respinse. Vot, vă rog.

- Cu 68 de voturi pentru, 144 contra, 11 abțineri, marginal

- 72 rămâne respins.

- Doamna Oana Murariu. Vă rog.

Domnule Toma, ați apăsat din greșeală!

Domnule președinte,

Eu am două amendamente în următorul calup, de la 100 la 200, pentru că am observat că alții nu au mai solicitat.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mai are cineva amendamente până la 100?

Dar nu vreți să vorbiți cu domnul Stelian Ion, că are? A, indulgența!

Îmi permiteți?

Vă rog.

## Mulțumesc frumos.

Este vorba de marginal 138, o dată.

Din nou vorbim de inspecția judiciară, unde tocmai ați votat un lider suprem. Aici e vorba de un amendament în care rezoluțiile inspectorilor care efectuează cercetarea disciplinară a magistraților să fie supuse confirmării directorilor direcțiilor de inspecție pentru judecător sau pentru procuror, iar nu inspectorului-șef, tocmai pentru a nu pune toată puterea în mâna unui singur om.

Vă rog să admiteți amendamentul nostru.

Amendamente respinse, marginal 138. Vot, vă rog. Cu 73 de voturi pentru, 147 contra, respins.

Și cel de-al doilea, la marginal 167.

Aici este vorba despre principiul paralelismului de forme și competențe. Membrii CSM sunt foarte dificil numiți în funcție, după alegeri, în adunările generale ale procurorilor și judecătorilor din instanțe și ulterior pot fi revocați foarte ușor, printr-un simplu vot între ei.

Ei, în cadrul plenului CSM, se pot revoca, dacă vreunul dintre ei are o sancțiune disciplinară.

Or, noi propunem să fie eliminată sancțiunea disciplinară a avertismentului, pentru simplul motiv că se poate face abuz dacă cineva ridică tonul sau vorbește mai imperativ sau lipsește la o ședință, poate fi sancționat disciplinar, astfel încât ar putea fi efectiv eliminat, revocat din CSM.

Pot exista abuzuri, astfel încât amendamentul nostru este mai echilibrat.

Vă rugăm să-l votați.

Amendamente respinse, marginal 167. Vot, vă rog.

Dacă erați atentă, aflați că acea consolă nu merge pentru

vot.

Domnule Coarnă, urmează domnul Muncaciu.

Cu 148 de voturi contra, 67 pentru, 8 abțineri, respins. Domnul Muncaciu urmează.

Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

Domnule președinte,

Sunt cavaler, respect dreptul doamnei de a prezenta, dar eu rămân încă la cele până într-o sută.

Și uitați-vă la 74: „Asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, prin reprezentanții lor legali, sunt invitate să participe la lucrările comisiilor de specialitate, exprimând, atunci când consideră necesar, un punct de vedere...”.

Acest amendament a fost susținut de noi și vă rog să vă exprimați părerea, pentru că eu cred că Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul să participe la ședințele...

## **Domnul Georgel Badiu**

**:**

Supuneți la vot!

Supuneți la vot?

Anexa II – amendamente respinse, ne-am întors la marginal 74.

## Vot, vă rog.

Cu 60 de voturi pentru, 151 contra și 15 abțineri, nr. crt. 74 este respins.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

Marginal 75, amendamentul care se referă la art. 29. Aici este vorba de transmiterea pe net și menținerea probei video atunci când este vorba de lucrările plenului secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii și menținerea acestora timp de 5 ani. Este...

Stimați colegi, vă rog lăsați vorbitorul să susțină amendamentele, indiferent din ce grup faceți parte!

Deci „...se transmit în direct pe pagina de internet a Consiliului și se înregistrează audio-video. Înregistrarea se publică pe pagina de internet a Consiliului pentru o durată de 5 ani”. E foarte simplu!

Avem nevoie să rămână dovada a ce s-a discutat în aceste ședințe. Care e problema?! E un lucru democratic și tehnologic posibil în secolul XXI!

Anexa II – amendamente respinse, marginal 75. Vot, vă rog.

Cu 25 de voturi pentru, 154 contra, 53 de abțineri, 75 marginal respins.

Mai departe.

Și marginal 94.

Care marginal?

94.

V-am auzit eu. Vă rog, nu dialogați cu sala! Eu v-am auzit. Eu vă aud foarte bine.

Marginal 94, domnule Muncaciu. Vă rog.

Deci „Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuții, printre care organizarea și funcționarea instanțelor și a parchetelor: b) face propuneri privind lista localităților care fac parte din circumscripțiile judecătorilor”. Pardon! Se elimină. Consiliul Superior al Magistraturii.

Ce se elimină?

Se elimină. Consiliul Superior al Magistraturii.

Pe mine mă întrebați, domnule Muncaciu?

Nu, nu, nu, supuneți la vot, ăsta e amendamentul!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

OK.

Anexa II – amendamente respinse, marginal 94, că asta ați spus.

Vot, vă rog.

Vă mulțumesc. Domnule Stelian Ion, vă rog. Mai avem 7 minute. Vă rog.

Mai mult decât a fost el la minister!

Avem amendamente importante la articolele de la marginal 84 până la 104.

Primul este la 84.

E vorba de atribuțiile CSM.

Din păcate, proiectul acesta nu face decât să continue viziunea imprimată în 2018, la acel moment, și anume de splitare, de împărțire a CSM-ului în două secții și de preluare a tuturor atribuțiilor de către secții de la plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Asta face ca plenul Consiliului Superior al Magistraturii, care contează cel mai mult până la urmă, pentru că are și membri de drept, și reprezentanți ai societății civile, să nu mai conteze pe chestiuni fundamentale pentru justiție. Și mai înseamnă ca secțiile, acolo unde, prin cvorumul modificat față de plen și prin componența diferită, se pot manipula mai ușor voturile, să dobândească puterea cea mai mare în sistemul judiciar.

De aceea, propunem revenirea la concepția potrivit căreia plenul este cel care trebuie să aibă plenitudine de competențe.

De aceea, vă solicit să votați pentru amendamentul de la marginal 84.

Anexa II – amendamente respinse, marginal 84. Vot, vă rog.

Cu 54 de voturi pentru, 152 contra, 23 de abțineri, respins marginal 84.

Mai departe.

Mai avem de la 108, dar nu știu dacă ați anunțat doar până la 100 calupul.

Am trecut deja, pentru că am ajuns și la 167.

Da. 108, domnule președinte. De la 108, 109 și celelalte, 113, acestea...

Domnule Stelian, ca să nu mai avem o nouă discuție pentru acest subiect, 108. Atât!

108. Atât! Pentru că este primul articol care se referă la același lucru, și anume la conferirea calității de titular al

acțiunii disciplinare pentru președintele Înaltei Curți. Celelalte articole se referă la procurorul general. Dar noi nu suntem de acord cu extinderea sferei titularilor acțiunii disciplinare și pentru alte categorii decât pentru inspecția judiciară. A pune în mâna președintelui Înaltei Curți sau a procurorului general și acest instrument, procurorul general fiind și numit politic... Știm bine cu toții viziunea asupra căreia nu se revine în acest proiect. A pune acest instrument de presiune, această sabie deasupra capului fiecărui judecător și procuror, în condițiile în care președintele Înaltei Curți este și cel care face parte din secția pentru judecători și care face parte din completul care se va pronunța asupra acțiunii disciplinare, în condițiile în care președintele Înaltei Curți este șeful instanței supreme, care dă decizia finală în privința răspunderii disciplinare, este excesiv.

Înseamnă că facem exact ceea ce am spus mai devreme: punem în mâna câtorva oameni puterea absolută în sistemul judiciar, în ideea greșită și periculoasă că prin astfel de mijloace se poate controla sistemul judiciar.

Este deosebit de periculos! Nu ne-a cerut nimeni, nici Comisia de la Veneția, nici Comisia Europeană, nici GRECO, nici absolut nimeni să procedăm de o asemenea manieră și să extindem sfera titularilor acțiunii disciplinare.

Vă solicit să supuneți la vot marginal 108.

Suntem la marginal 108, anexa II – amendamente respinse, amendamentul la comun – Grupul USR și domnul Coarnă. Acesta este.

Vot, vă rog.

Stimați colegi, mai avem foarte puțin timp. Îi rog pe cei care doresc să intervină să vorbească între ei.

Cu 74 de voturi pentru, 155 contra, 6 abțineri, marginal 108 a fost respins.

Domnul Stelian.

Mai susțin amendamentul de la marginal 168, domnule președinte, care se referă la chestiunea revocării membrilor CSM pentru motivul neîndeplinirii atribuțiilor legale și regulamentare. Este esențial ca, odată aleși, membrii CSM să poată răspunde în fața celor care i-au ales. Altfel, putem avea de-a face, cum s-a întâmplat, cu derapaje mari ale acestor membri aleși, pentru că este un mandat lung, nu dau socoteală în fața nimănui, nici măcar în fața magistraților care i-au ales. Este esențial să avem un mecanism eficient prin care judecătorii și procurorii care au ales și au trimis în CSM membri să-i poată și revoca, atunci când aceștia nu respectă legea sau nu respectă regulamentele care organizează activitatea CSM. Altfel, vom avea un CSM compus din persoane care nu dau explicații nimănui, nici măcar în fața celor care i-au ales. Și aici nu avem de-a face cu un mandat imperativ, pentru că noi vorbim de nerespectarea legii, nu de nerespectarea promisiunilor făcute în fața alegătorilor magistrați.

Vă solicit supunerea la vot a amendamentului.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Anexa II – amendamente respinse, marginal 168. Vot, vă rog.

Cu 72 de voturi pentru, 153 contra, 4 abțineri, amendamentul de la marginal 168 a fost respins.

## **Domnul Georgel Badiu**

**:**

Pe procedură!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Stimați colegi, timpul alocat prin votul dumneavoastră susținerii amendamentelor și dezbaterii amendamentelor s-a epuizat.

Am avut 60 de minute...

## **Domnul Antonio Andrușceac**

**:**

Păi, dar v-am cerut înainte permisiunea să solicit prelungirea cu un sfert de oră!

Vă rog, aveți acest drept, pe procedură, să solicitați prelungirea.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Solicitasem să iau cuvântul pentru a vă cere să prelungim programul cu un sfert de oră. Nu mai avem foarte multe amendamente. Un sfert de oră cred că e o durată de timp rezonabilă pe care puteți să o acceptați.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Stimați colegi, Vă rog să vă pregătiți...

Să nu vă pregătiți încă!

Domnul Simonis.

Prin acordul unanim al liderilor se vor mai susține încă șapte amendamente, cu rugămintea, evident, de a nu perora mai mult decât este cazul asupra fiecăruia.

Cine urmează?

Domnul Andrușceac sau domnul Badiu. Hotărâți-vă! Domnul Badiu Georgel. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Marginal 180. O să ne mișcăm repede, ca să...

Sper!

...câștigăm timp.

Articolul 66: „Directorul economic și personalul de conducere din subordinea acestuia care are calitatea de funcționar public este numit prin concurs, în condițiile legii, pentru un mandat de 5 ani, care poate fi reînnoit.

În cazul în care mandatul nu este reînnoit, personalului prevăzut la alin. (2[1] ) i se asigură un post de execuție.” Vot, vă rog, propuneți!

Marginal 189: „Inspectorul-șef este ordonator principal de credite.”

Este un amendament al CSM-ului, preluat de noi.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vot pentru marginal 189, amendamente respinse, anexa II.

Mai departe, domnule Badiu.

Marginal 237: „Inspectorul-șef nu poate să îndeplinească acte în lucrări aflate pe rolul Inspecției Judiciare, ori de câte ori, față de calitatea persoanei vizate, imparțialitatea inspectorului-șef ar putea fi afectată, precum și în caz de conflict de interese.”

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Anexa II – amendamente respinse, marginal 237.

Vă rog.

La acest vot se vede că vă doriți menținerea conflictului de interese.

La marginal 240: „este înlocuitorul de drept al inspectorului-șef, asigurând îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege sau regulamente în caz de absență sau de imposibilitate de exercitare a acestora de către inspectorul-șef, precum și în situațiile prevăzute la art. 76 alin. (2)”.

La fel, este un amendament propus de CSM și preluat de noi.

Anexa II – amendamente respinse, marginal 240. Vot, vă rog.

Mai urmează doar două amendamente susținute de către colegii de la USR. Aceasta a fost înțelegerea!

Cu 27 de voturi pentru, 150 contra și 52 de abțineri, 240, marginal, respins.

Stimați colegi, vă reamintesc că au mai rămas doar două amendamente respinse ale USR. Vă mulțumesc.

Domnule Badiu, vă mulțumesc.

Vă rog, domnule Stelian Ion, ultimele două amendamente.

Așa da!

Anexa II – amendamente respinse, marginal 180. Vot, vă rog.

Domnule Badiu, vă urez foarte mult succes să ajungeți pe acest scaun, să dispuneți dumneavoastră vot!

Cu 24 de voturi pentru, 142 contra, 48 de abțineri, marginal 180 este respins.

AMR șase.

Va fi unul singur, pentru că se referă la același subiect. Am propus, în privința Inspecției Judiciare, o reformă din temelii, pentru că Inspecția Judiciară, așa cum a funcționat până acum și cum, din păcate, funcționează, nu reprezintă un anticorp al sistemului judiciar care să curețe sistemul judiciar de persoanele care comit abuzuri, comit nelegalități și reprezintă o ghioagă pe spinarea – dacă-mi permiteți – a magistraților curajoși, a magistraților bine pregătiți și a celor vocali, care îi deranjează pe mai marii zilei, să spun așa, politicieni sau nepoliticieni. Așa încât Inspecția Judiciară trebuie reformată din temelii. În viziunea noastră asta înseamnă desființarea actualei formule și înființarea a două inspecții judiciare, una pentru judecători, una pentru procurori...

Marginalul?

...care să aibă la bază niște principii foarte clare, acelea de selecție meritocratică...

Cu 31 de voturi pentru, 179 contra, 11 abțineri, marginal 131 este respins.

Stimați colegi și stafful tehnic,

Vă rog să vă pregătiți cartelele pentru votul în bloc pentru celelalte amendamente respinse rămase, mai puțin marginalele: 1, 2, 6, 9, 15, 16, 41, 42, 66, 67, 68, 72, 74, 75, 84, 94, 108, 138, 168, 180, 189, 237, 240, 109 și 131. Vot, vă rog.

Amendamentele respinse, mai puțin cele menționate, au fost respinse, cu 64 de voturi pentru, 159 contra, 20 de abțineri.

Dezbaterile fiind finalizate, pauză 4 minute.

Ne întoarcem la sesiunea de vot final.

Domnule Stelian, marginal?

Am spus. La 109 este primul articol, dar sunt foarte multe legate de această idee și nu le voi susține pe toate, îl susțin pe primul.

Anexa II – amendamente respinse, marginal 109. Vot, vă rog. Și chiar ultimul, domnul Coarnă. Vă rog. Varianta scurtă, domnule Coarnă!

51 de voturi pentru, 151 contra, 24 de abțineri – 109 respins. Vă rog.

Varianta scurtă. Nr. crt. 131. E vorba de...

O sută treizeci și?

Unu! 131.

131.

## **Domnul Dumitru Coarnă:**

131, art. 47 alin. (8). E vorba de: „Hotărârea Secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București este definitivă.” Asta înseamnă că a luat calea de atac a recursului justițiabilului. Oricare dintre noi poate să fie în această situație.

Amendamentul propus de mine este cel pe care îl avem astăzi în reglementarea actuală, adică în termen de 15 zile justițiabilul să poată să depună recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Este extrem de simplu!

Gândiți-vă că oricare dintre noi, dintre dumneavoastră, va fi pus în situația asta și i s-ar lua o cale de atac...

Legea nr. 554/2004 este Legea contenciosului administrativ.

Mulțumesc, domnule Simonis, m-am conformat.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Anexa II – amendamente respinse, marginal 131. Vot, vă rog.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

Liderii de grup, vă rog să vă chemați colegii în sală! Începem sesiunea de vot final. Doamnelor și domnilor deputați, Începem ședința de vot final.

Vă propun să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

3. Proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii; PL-x 442/2022; lege organică; procedură de urgență. Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru examinarea inițiativelor legislative din domeniul justiției propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

191 de voturi pentru, 83 de voturi contra și o abținere. Adoptat.

Domnule Stoica Ciprian-Titi, de la AUR, vă rog.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Explicarea votului.

Grupul parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor a votat împotrivă și motivele sunt cât se poate de simple, clare și pertinente.

Domnule președinte,

Că tot ne-ați onorat cu prezența, măcar la votul final, vreau să vă aduc la cunoștință că acest proiect de lege – PL-x 442/2022 – ar fi trebuit să fie votat în bloc cu celelalte două legi din acest pachet legislativ. Procedura de urgență nu este deloc fundamentată. Și au fost doar 48 de ore pentru a depune amendamente.

Un alt lucru pe care vreau să vi-l semnalez este faptul că asociațiile magistraților, reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii au fost invitați doar de fațadă la aceste dezbateri, neavând dreptul de a-și susține amendamentele propuse dacă ele nu ar fi fost preluate de un grup parlamentar.

În altă ordine de idei, nu ar trebui să garantați așa ceva; dumneavoastră sunteți garantul respectării Constituției, legii și regulamentului în această instituție.

Pe cale de consecință, vă rog foarte mult să vă aplecați asupra acestui fapt și, dacă este nevoie, haideți să reglementăm cât se poate de clar ce înseamnă procedură de urgență, cine și cum este invitat, cine are dreptul să susțină amendamente, ca să nu ne mai facem că facem dezbateri reale, doar pentru a bifa acest lucru.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

Și eu vă mulțumesc.

Am un singur lucru – să știți, amendamente nu pot face decât parlamentarii; așa e în lege.

Domnul George Simion dorește să ia cuvântul?

A, nu este, am înțeles.

Domnul Coarnă Dumitru, de la neafiliați, sau domnul Orban.

Stați un...

Domnule Coarnă, vă rog frumos să stați de vorbă cu domnul Ludovic Orban, care vorbește dintre dumneavoastră, pentru că nu puteți vorbi amândoi.

Domnule Orban, vă rog.

## **Domnul Ludovic Orban:**

Domnule președinte, Stimate colege, Stimați colegi,

Parlamentarii din grupul deputaților independenți de dreapta au votat împotriva acestui proiect de lege, care este contrar evoluției de 32 de ani.

Practic, prin acest proiect de lege, în loc să avem un Consiliu Suprem al Magistraturii care să garanteze independența justiției, vom avea un Consiliu Suprem al

Magistraturii care se va transforma într-o inchiziție împotriva magistraților independenți, iar acest proiect de lege consfințește înființarea funcției de inchizitor-șef.

De asemenea, deși există o strădanie în societate de a elibera judecătorii și procurorii de controlul exercitat de alte puteri ale statului, prin acest proiect de lege, așa, ca pe vremea lui Ceaușescu, în continuare nomenclatura și Securitatea o să-și vâre nasul în treburile justiției.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule Ion Stelian, Grupul USR, vă rog.

Puterea actuală se bucură precum un copil care a pus mâna pe chibrituri și ar vrea să se joace cu ele. Nu știți ce creați, doamnelor și domnilor deputați!

Am spus mai devreme – retreziți din ADN-ul sistemului judiciar de pe vremea Stănoiu–Năstase acel monstru! Și se va întoarce împotriva noastră, a tuturor – și împotriva dumneavoastră –, ca societate.

Aceste proiecte – și cel privind CSM-ul și celelalte proiecte – au o viziune, și anume aceea de centralizare a puterii în sistemul judiciar, deosebit de nocivă pentru perioada următoare, pentru anii următori.

Din păcate, în loc să pună în aplicare documentele internaționale, recomandările din MCV, avizele Comisiei de la Veneția, de care domnul ministru Cătălin Predoiu fuge – am spus mai devreme cum fuge –, și rapoartele GRECO, toate acestea nu au fost implementate; dimpotrivă, putem da nenumărate exemple în care s-a mers în sens contrar.

Acum, dacă sperați că, având în vedere contextul actual, geopolitic, partenerii europeni vor închide ochii și se vor concentra pe ce se întâmplă, pe grozăviile din alte zone ale Europei, și ne vor lăsa așa și nu vor lua măsuri împotriva acestor legi, este o variantă.

Noi credem că e greșit și că nu se va întâmpla asta. Și că, în primul rând, ar trebui să modificăm legile pentru noi și pentru viitorul nostru, pentru o justiție mai corectă și mai eficientă, nu pentru a obține niște diplome nemeritate, pe copiat.

Este un proiect care ne aruncă cu mulți ani în urmă. N-am putut vota așa ceva.

Vom propune și la Senat amendamente.

Și vom merge cu contestarea acestor legi până la capăt. Legile nu vor rămâne în această formulă, pentru că nu au cum să rămână, sunt retrograde, iar domnul ministru Cătălin Predoiu a ales. A ales să fie de partea părții retrograde din magistratură, și nu de partea părții...

Încercați...

...reformatoare.

...să finalizați!

## **Domnul Stelian-Cristian Ion:**

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Îl invit la microfon pe domnul ministru al justiției, domnul Cătălin Predoiu.

## **Domnul Marian-Cătălin Predoiu** – _ministrul justiției_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, aș dori să-mi permiteți să încep prin a mulțumi membrilor Camerei Deputaților pentru votul extrem de important pe care l-au dat astăzi, adoptând această lege.

Aș dori, de asemenea, să mulțumesc încă o dată tuturor celor care au lucrat la proiect pe parcursul acestor 9 luni din 2022, dar și pe parcursul a 7-8 luni în 2021. Ei au continuat să lucreze și în 2022 – mă refer la aparatul Ministerului Justiției –, și în 2021. Din păcate, în 2021 au lucrat în van.

Ei bine, astăzi, dumneavoastră, mai târziu, mai bine decât niciodată, recuperați o agendă pierdută a anului 2021 pentru justiție și adoptați un prim proiect din cele trei importante privind sistemul judiciar, ca și dintr-un pachet mai mare, pentru că vor urma și alte legi pe care Ministerul Justiției le-a pregătit.

Aș dori, în primul rând, să mă refer la procedura în urma căreia au fost pregătite și adoptate aceste legi.

S-au spus multe neadevăruri pe parcursul acestor 10 luni. Am fost nevoiți să le încasăm cu stoicism, să ne concentrăm pe ceea ce aveam de făcut, să nu ne lăsăm distrași în polemici inutile, pentru că știam că vom ajunge astăzi aici și, ca întotdeauna, ca întotdeauna, cei care muncesc merg înainte, cei care stau și pălăvrăgesc despre cei care muncesc vor rămâne în urmă.

Dar astăzi totuși trebuie spus că documentele stau dovadă că aceste proiecte – și cel votat azi, și cele care urmează – au parcurs ca la carte, așa cum scrie legea, toate etapele unei proceduri democratice...

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica**

**:**

De fațadă! De fațadă!

## **Domnul Marian-Cătălin Predoiu:**

...începând de la elaborare și terminând cu adoptarea. Și să vedem cât de „de fațadă”, cum strigă aici un domn deputat, au fost aceste proceduri.

7 luni de muncă în 2020, 6 luni de dezbatere publică – din septembrie 2020 până în primăvara anului 2021 –, iarăși elaborare legislativă, iarăși dezbatere publică, sute de amendamente discutate de colegii dumneavoastră în comisia condusă de domnul Andronache, căruia îi mulțumesc în mod special, ca și membrilor comisiei.

Nu a fost nimic de fațadă, avizele au fost luate în termene, legal, transparent, inclusiv de la Consiliul Superior al Magistraturii. Consultările – vă asigur cu toată responsabilitatea – cu partenerii europeni, pe care îi invoca cineva care n-a știut să vorbească cu partenerii europeni, au fost desfășurate și se desfășoară într-un mod structurat, transparent și onest.

Cu câtă reputație pot să invoc în fața dumneavoastră, care îmi este pusă, de altfel, în cauză, vă asigur că acest proces a fost condus profesionist și legal de la nivelul Ministerului Justiției și am găsit la dumneavoastră un răspuns la fel de profesionist, pentru care, încă o dată, vă mulțumesc.

Este o lege care a răspuns unor cerințe ale sistemului judiciar, dar în același timp...

ne-am asigurat că finalitatea este și pentru cetățeni, prin buna funcționalitate a Consiliului Superior al Magistraturii.

S-a mai spus aici de către cineva că sunt legi care deschid calea securismului sau poliției politice, ceva de genul acesta, fără să se invoce, evident, argumente.

Sunt absolut convins că vorbitorul care a invocat „Consiliul Suprem”, și nu „Consiliul Superior” al Magistraturii – asta pentru rigoare –, ar fi avut exact aceeași poziție și dacă ar fi continuat să fie astăzi membru sau președinte al Partidului Național Liberal.

De altfel, vă asigur că proiectele au fost văzute de mulți dintre cei care le critică astăzi, cu mult timp înainte, și la vremea respectivă au fost cauționate.

S-a mai spus, de asemenea, că aceste legi produc o centralizare a puterii.

Nu, aceste legi produc sau tind să producă un echilibru în sistemul judiciar; e cu totul altceva. Echilibru înseamnă a împărți atribuții și responsabilități la toate nivelurile sistemului. La ora asta, puterile erau într-un dezechilibru. Am echilibrat secțiile în privința atribuțiilor lor, din perspectiva separării...

carierei magistraților...

, am stabilit mai clar care sunt competențele Inspecției Judiciare...

, am făcut...

tot ceea ce trebuia să facem...

pentru a asigura un Consiliu Superior al Magistraturii coerent.

Faptul că aceste lucruri enervează, deranjează...

și provoacă reacțiile pe care le vedeți...

este garanția că suntem pe drumul cel bun...

și dorim să facem niște legi...

astfel încât astfel de tipuri de comportamente să dispară până chiar și din Parlament.

În fine, doresc să vă spun, așa cum v-am mai și spus: nu sunt niciodată și nu voi fi niciodată de opinia că magistratura poate fi împărțită arbitrar în magistrați buni și magistrați răi.

Acesta este un complex...

al unora care nu văd societatea decât împărțită în buni sau răi; este un reflex al unei gândiri bolșevice...

, este un reflex al unei gândiri prin care noi nu putem ajunge la un rezultat constructiv...

pentru societate și pentru magistratură.

Eu voi milita și vă asigur că și în celelalte legi veți regăsi aceeași tendință spre echilibru. Pentru că dacă e să rezolvăm problemele magistraturii...

și ale societății, în general, nu o vom face sectarizând societatea, judecând de pe poziții superioare și împărțind oamenii în buni și răi. Repet, asta a făcut comunismul. Și eu sunt astăzi fericit...

că dumneavoastră ați dat un răspuns potrivit...

, prin votul pe care l-ați acordat.

Vă mulțumesc încă o dată.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

Și eu vă mulțumesc. Legi ordinare. Respingeri.

4. Legea privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 69 din 28 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 12 mai 2021; PL-x 664/2019/2021; lege ordinară.

Vot, vă rog.

256 de voturi pentru, 4 contra, 23 de abțineri.

Adoptată respingerea.

5. Proiectul de lege pentru modificarea art. 50 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției; PL-x 517/2019; lege ordinară. Comisia pentru muncă și Comisia juridică propun respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 254 de voturi pentru, 25 contra și 4 abțineri, adoptată.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; Pl-x 643/2018; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

275 de voturi pentru, 4 contra și 5 abțineri.

Adoptată.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii

nr. 227/2015 privind Codul fiscal; Pl-x 674/2018; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

235 de voturi pentru, 40 contra, 6 abțineri. Adoptată.

8. Propunerea legislativă privind stimularea achiziționării

de cărți sau cărți în format electronic necesare îmbunătățirii calității activității didactice, în învățământul preuniversitar; Pl-x 528/2018; lege ordinară.

Comisia pentru învățământ și Comisia pentru buget propun respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

- 180 de voturi pentru, 79 contra, 21 de abțineri. Adoptată.

9. Propunerea legislativă privind stimularea achiziționării de cărți și cărți în format electronic necesare pentru elevi, în învățământul preuniversitar; Pl-x 527/2018; lege ordinară. Comisia pentru învățământ și Comisia pentru buget propun respingerea propunerii legislative.

- Vot, vă rog.

- 179 de voturi pentru, 79 contra și 25 de abțineri. Adoptată.

10. Proiectul de lege privind realizarea unor venituri suplimentare de către unitățile medicale publice; PL-x 457/2015; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 233 de voturi pentru, 6 contra, 41 de abțineri, adoptată.

Legi organice. Respingeri.

11. Proiectul de lege pentru completarea art. 257 din

Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 296/2018; lege organică.

- Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege. Vot, vă rog.

- 275 de voturi pentru, 6 abțineri. Adoptată.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (4) al

art. 78 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; Pl-x 490/2018; lege organică.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru sănătate propun respingerea propunerii legislative. Vot, vă rog.

- 268 de voturi pentru, 3 contra, 8 abțineri. Adoptată.

13. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 460/2018; lege organică.

- Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege. Vot, vă rog.

- Cu 272 de voturi pentru, 6 abțineri. Adoptată.

Membrii Biroului permanent, vă invit la sala de ședință.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|451211]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 122/10.X.2022 conține 56 de pagini.**

Prețul: 140,00 lei