Ioan Vulpescu

Mulțumesc, domnule președinte.

Pandemia și contextul geopolitic tensionat au reformat radical viziunea asupra valorii muncă. Nu doar din pricina insecurității financiare a locurilor de muncă. Tot mai multe companii solicită prelungirea conduitelor reziliente printr-un efort de muncă mai mare, fără creșterea remunerației salariale, în timp ce telemunca a vulnerabilizat încrederea angajatorilor în angajați și a crescut expunerea la stres și burnout. America anunță o pandemie a joburilor – Marea Demisie – prin care milioane de muncitori își părăsesc voluntar locurile de muncă, fără vreun plan secundar de angajare, orientându-se către reconversie profesională și către roluri profesionale care nu solicită munca peste orele de program. Deși România nu se confruntă cu o asemenea problemă, societatea noastră se confruntă cu paradigma alternativă Marii Demisii, numită „quiet quitting” sau o demisie silențioasă. După terminarea orelor de program, angajatul e de negăsit.

Ca social-democrat, constat că *această temă, care ar trebui să primeze pe agenda politicilor publice dedicate reglementării pieței muncii, nu doar că lipsește cu desăvârșire12