Oana Mioara Bîzgan-Gayral

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege,

Stimați colegi,

Ne apropiem cu pași repezi de încheierea unei alte sesiuni parlamentare*, acel moment în care încercăm să tragem linie și să vedem dacă mandatul pe care îl avem este pus, cu adevărat, în slujba cetățenilor pe care îi reprezentăm.

Pe 10 decembrie am marcat Ziua internațională a drepturilor omului și încheierea celor 16 zile de activism împotriva violenței asupra femeilor. S-au împlinit 70 de ani de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, care ar trebui să ne amintească, zi de zi, că oamenii sunt egali în drepturi și în demnitate.

Avem în continuare multe de schimbat până să ajungem la îndeplinirea acestui deziderat. Accesul egal la educație și servicii medicale, la dreptate din partea justiției, la siguranță din partea autorităților, la toleranță și incluziune socială – acestea au fost și sunt în continuare scopurile pentru care militez și mă lupt.

În această sesiune am obținut împreună două victorii majore pentru România și pentru copiii care trăiesc aici. Soarta a zeci de mii de copii s-a schimbat. Am reușit împreună să permitem accesul liber la educație și sănătate pentru copiii care nu au acte de identitate sau CNP.* Ei vor avea o șansă. România va avea o șansă.