Se încarcă discursul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·17 februarie 2021
Declarații politice · adoptat
Punctele de vedere ale liderilor PNL sunt șocante atunci când încearcă să scuze această întârziere*: „Este un Guvern de coaliție, iar un buget se naște mai greu în această formulă.”
La o analiza atentă asupra proiectului de buget observăm, cu îngrijorare, faptul că ideea de bază a acestuia sunt tăierile, în tandem cu creșterea datoriei publice raportate la produsul intern brut. Cu siguranță, ne-am întors la vremurile cunoscute în istoria recentă a României ca „epoca marilor tăieri”, epoca inaugurată de Guvernul Boc–Udrea–Băsescu, în care purtătorul de cuvânt _de facto_ al Guvernului, și anume domnul Emil Boc, propunea românilor strângerea curelei în cel mai penibil mod, declarând sau clamând melodia „Pușca și cureaua lată”.
Liberalii ne precizează că premierul Cîțu este un maniac al investițiilor. Dar cu ce preț această manie?* Și despre ce investiții vorbim, concret?
Prețul plătit de populația României sunt serviciile sociale12, deși țara noastră se află la o cotă de peste 30% excluziune socială pentru populația săracă.*
Bugetul pe 2021 înseamnă plafonarea cheltuielilor cu salariile bugetarilor la nivelul lui decembrie 2020.
Bugetul pentru anul 2021 propune stoparea creșterii pensiilor, ce nu vor fi majorate, la fel ca în cazul salariilor bugetarilor, nici măcar cu rata inflației, ceea ce înseamnă scăderea puterii de cumpărare a românilor.
Bugetul pentru anul 2021 înseamnă restructurări la companiile de stat, adică români care își vor pierde locurile de muncă, eliminarea sporurilor și voucherelor de vacanță la bugetari.
Bugetul pentru anul 2021 înseamnă o reducere a bugetului Ministerului Sănătății cu 11,2%, tocmai într-un context pandemic periculos, în care unitățile medicale sunt mistuite de incendii devastatoare, unități în care bolnavii care se agață de ultima speranță de viață pierd lupta, în realitate, un sistem subfinanțat și neputincios.
Bugetul pentru anul 2021 înseamnă un buget diminuat cu 19,2% pentru Ministerul Dezvoltării, deși PNL ne anunța, cu surle și trâmbițe, că premierul Cîțu este un maniac al investițiilor.
Bugetul pentru anul 2021 înseamnă creșteri modice, cu doar 2,5% pentru justiție, deși țara noastră încă nu a convins în materia instaurării statului de drept, cu doar 3% pentru tineret și sport, deși sportul românesc este în comă de foarte mulți ani, cu doar 2,8% la educație, măsură coroborată cu tăierea majorărilor salariale din învățământ, într-un moment în care școala românească se pregătește de un colaps generalizat.
Toate aceste măsuri antisociale par a închide cercul deficitului bugetar la 7,16% pentru anul 2021 și la 5,8% pentru anul 2022, un deficit bugetar imens și nejustificat în plină epocă a tăierilor de orice fel.
Ultimul scenariu în ceea ce privește datoria publică raportată la PIB...
Justificarea combină interesul unui grup vulnerabil (populația săracă) cu un apel la binele comun (servicii sociale).
„Prețul plătit de populația României sunt serviciile sociale, deși țara noastră se află la o cotă de peste 30% excluziune socială pentru populația săracă.”
În context ↑