Stenogramă plen

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Bună dimineața! Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 17 februarie 2021, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși trei minute. Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.

Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă și se va face pe grupuri parlamentare.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau intervenție în aceeași ședință.

În acest sens, vreau să vă comunic că din partea grupurilor parlamentare au fost depuse în scris declarații.

Din partea Grupului parlamentar al PSD: Vasilică Toma, Georgeta-Carmen Holban, Mirela Furtună, Daniela Oteșanu, Natalia Intotero, Eugen Neață și Mirela-Elena Adomnicăi.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Radu-Marin Moisin, Florin-Claudiu Roman, Bogdan-Iulian Huțucă,

Iulian-Alexandru Muraru, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Vetuța Stănescu, Bogdan-Alexandru Bola, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Mircea Fechet, Liviu-Ioan Balint și RodicaLuminița Barcari.

Din partea Grupului parlamentar al AUR: Călin-Constantin Balabașciuc.

- Sunt declarațiile care au fost depuse în scris. Începem activitatea.

- Îi dau cuvântul domnului deputat Glad-Aurel Varga, din

- partea Grupului parlamentar al PNL.

- În principiul alternanței, vom începe astăzi cu Grupul

- parlamentar al PNL.

Domnul Glad-Aurel Varga, vă rog, vă invit la microfon.

**Domnul Andrei-Daniel Gheorghe**

**:**

- Nu a venit încă.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Următorul, din partea aceluiași grup, Ovidiu-Sergiu Bîlcea.

**Domnul Andrei-Daniel Gheorghe**

**:**

Nici el n-a venit.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Păi, ce facem în condițiile acestea dacă nu avem prezență în sală?

Glad-Aurel Varga a ajuns?

-

Nu, eu am citit o singură persoană care a depus declarația în scris de la Grupul AUR. Și dumneavoastră sunteți șase.

**Domnul Lilian Scripnic**

**:**

OK! Mulțumesc.

Cu plăcere. Deci cine e? Domnul Glad-Aurel Varga? Vă rog.

Bună dimineața! Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea politică este intitulată „Avem o singură șansă să atingem țintele de reciclare: implicarea tuturor!”.

Situația deficitară în care ne aflăm în prezent în ceea ce privește deșeurile colectate și reciclate este rezultatul cumulat al unor politici incorecte și incoerente, care au dus la amânări ale termenelor de conformare ani la rând. În plus, ne-am confruntat cu o lipsă de implicare a factorilor angajați în circuitul economic al deșeurilor, precum și cu absența responsabilizării populației.

2021 este un an în care nu mai putem nega realitatea. Sintagma „reformă profundă” în gestionarea deșeurilor trebuie să devină obligatoriu stare de fapt, nu numai din cauza penalităților iminente pe infringement, ci și pentru că, efectiv, nu mai putem trăi așa: râurile sunt sufocate de peturi, depozite ilegale de deșeuri acoperă terenuri întregi, suferim frecvent din cauza poluării aerului generate de arderile de deșeuri.

La Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor s-au demarat primele etape pentru punerea în funcțiune a sistemului de garanție-returnare la ambalaje, având ca termen 1 ianuarie 2022, și este preconizată extinderea la nivel național a colectării selective și a sistemului „plătești pentru cât arunci”. Este îmbucurător faptul că au loc dezbateri pe aceste subiecte și pe modalitățile concrete de implementare a obiectivelor expuse, însă ceea ce mă îngrijorează este reticența pe care o manifestă încă o parte a entităților implicate. Este nevoie de angajament din partea tuturor – autorități publice locale, producători, comercianți, reciclatori și, nu în ultimul rând, cetățeni – pentru ca acest sistem național de garanție-returnare să devină operațional și eficient.

Îi mulțumesc frumos domnului deputat.

Și mulțumesc pentru încadrarea în timpul alocat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, doamna deputat Rodica Paraschiv.

Bună dimineața, domnule președinte de ședință! Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică se intitulează „Ce înseamnă «nenorociri» pentru coaliția de guvernare și pentru premierul Cîțu?”.

Este regretabil că prim-ministrul țării se referă la politicile sociale și economice destinate protecției românilor ca la „nenorocirile adoptate de PSD între 2017 și 2019”. Creșterea pensiilor, a alocațiilor de stat pentru copii, a salariilor pentru personalul medical și pentru cadrele didactice sunt pentru premierul României „nenorociri”?

Să respectăm cadrul oficial în care ne exprimăm opiniile, să ne respectăm funcția pe care vremelnic o deținem, să ne respectăm unii pe ceilalți, colegi de partid sau nu!

În intervenția de la finalul săptămânii trecute premierul a cerut „un program de reformă pentru companiile de stat” pe care nu l-a primit. Program de reformă care înseamnă, de fapt, o listă întreagă de disponibilizări de personal. Cine conduce acum aceste companii? Nu cumva specialiștii dumneavoastră de la PNL și, mai nou, de la USR PLUS sau de la UDMR?

Sunt vinovați salariații din sistemul feroviar, de exemplu, pentru lipsa de reacție a conducerii acestor companii de stat? De ce refuzați să aplicați prevederile statutului personalului feroviar?

Ieri, 16 februarie, conform statutului personalului feroviar, ar fi fost o zi de sărbătoare legală pentru toți angajații din sistemul căilor ferate. Le-ați luat acest drept. Le veți lua în continuare și celelalte drepturi doar pentru că nu doriți să implementați prevederile acestui statut?

Sau, așa cum a precizat premierul într-una dintre intervențiile sale recente în legătură cu creșterea pensiilor, „nu se află în programul de guvernare, ci a fost doar în programul electoral al PNL”?

Mulțumesc frumos, doamnă deputat, pentru intervenție și încadrarea în timpul alocat.

Din partea Grupului parlamentar al USR PLUS, doamna deputat Diana Stoica.

Este absentă.

Din partea Grupului parlamentar al AUR, domnul deputat Lilian Scripnic.

## **Domnul Lilian Scripnic:**

Declarația mea politică se intitulează „Somnul Parlamentului naște monștri în curtea Guvernului”. Stimați colegi,

În lipsa unui filtru politic și legislativ în aplicarea măsurilor adoptate în perioada stării de alertă, Guvernul a adoptat măsuri exagerate, incorecte și, uneori, lipsite de logică, în numele protejării populației pe perioada pandemiei de COVID-19.

Cea mai recentă măsură revoltătoare, care frizează absurdul, este cea prin care românilor li se interzice intrarea în țară, în țara lor, în absența unui test Real Time PCR negativ. Tot sub umbrela stării de alertă, au fost închise bisericile, au fost interzise procesiunile religioase și au fost puse, timp de 11 luni, lacătele pe școli. În plus, au fost falimentate industrii întregi, cum ar fi HoReCa sau cea a evenimentelor, și au fost interzise competițiile sportive. În tot acest timp, protejații puterii s-au îmbogățit peste noapte, în numele stării de alertă și al combaterii pandemiei, prin achiziții publice inutile și lipsite de transparență.

În opinia mea, nu interzicerea vieții economice și sociale a românilor este soluția, ci construcția unor norme raționale, acceptabile pentru populație, care să asigure protecția românilor împotriva efectelor pandemiei și să creeze premisele pentru revenirea etapizată, fără sincope majore, la situația de normalitate.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În calitate de parlamentari, astăzi, nu avem niciun instrument pentru a pune frână derapajelor Guvernului în timpul stării de alertă. Simplele noastre declarații politice sau proteste de stradă sunt manifestări reactive și nu își ating mereu scopul. Tocmai de aceea vă propun să modificăm Legea nr. 55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 în sensul în care Parlamentul să fie cel care aprobă prelungirea stării de alertă la nivel național și măsurile specifice inițiate de Guvern. Vă propun să fim proactivi deoarece, așa cum am văzut până acum, somnul Parlamentului poate să dea naștere unor monștri în curtea Guvernului.

care dăruiește Mănăstirii Tismana anumite pământuri și 40 de sălașe țigănești.

Din acel an, 1385, și până în anul 1856, aproximativ cinci secole, romii din Țările Române au fost în stare de robie.

În programul progresist al Revoluției de la 1848, mai exact la punctul 14 al Proclamației de la Islaz, se cerea, printre altele, și dezrobirea țiganilor prin despăgubire.

După aproape opt ani de la Revoluția Pașoptistă, la 20 februarie 1856, pe baza unui text întocmit de Mihail Kogălniceanu, domnitorul Țării Românești din acea perioadă, Dimitrie Barbu Știrbei a promulgat Legea pentru emanciparea tuturor țiganilor din Principatul Țării Românești.

Astfel, se desființa robia țiganilor particulari, dându-se drept despăgubire 10 galbeni pentru fiecare țigan care va avea statut de om liber.

Acesta este punctul de plecare atunci când discutăm despre minoritatea romă.

Stimați colegi deputați, minoritatea romă a luptat pentru întregirea acestei țări, în Primul și în cel de-al Doilea Război Mondial.

După marele act al Unirii de la 1 Decembrie 1918, romii din România Mare, prin Declarația de la Ibașfalău din 27 aprilie 1919, prin care își manifestau loialitatea față de Casa Regală și față de România, solicitau, printre altele, conducătorilor țării din acea perioadă să fie considerați cetățeni, să aibă acces în instituțiile statului, să fie lăsați în biserici, să fie împroprietăriți și, evident, să aibă dreptul de a fi educați.

Din nefericire, toate aceste doleanțe au rămas fără răspuns.

Ce-i de făcut?

Minoritatea romă trebuie sprijinită real de clasa politică, indiferent de orientarea ideologică și doctrinară. Trebuie sprijinită de Guvernul României, de autoritățile administrației publice locale.

Îi mulțumesc foarte mult domnului deputat Scripnic. Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea.

Mulțumesc frumos.

Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor deputați,

Titlul declarației mele este „30 de ani de intenții și lozinci fără conținut pentru minoritatea romă”.

Peste câteva zile, mai exact în data de 20 februarie, se vor împlini 165 de ani de la dezrobirea romilor.

Da, este un adevăr istoric pe care mulți cetățeni ai acestei țări nu-l cunosc; începutul robiei romilor coincide cu prima atestare a lor în spațiul românesc, respectiv anul 1385, atunci când domnitorul Țării Românești, Dan I, emite un hrisov prin

Mulțumesc.

Mulțumesc mult.

Deputat Cătălin Manea, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Îi mulțumesc domnului deputat.

Îl invit, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul deputat Ovidiu-Sergiu Bîlcea.

Se pregătește...

Este?

Da, vă rog.

Se pregătește domnul deputat Marius-Constantin Budăi, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Declarația politică de astăzi se referă la reducerea birocrației pentru investiții, care este prioritară pentru relansarea economiei.

Anul 2021 este marcat de dificultăți economice și sociale cauzate de pandemie. În același timp, România beneficiază, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, de fonduri destinate investițiilor, care pot fi baza relansării economice solide, dar și punctul de plecare pentru realizarea unor reforme necesare.

Fondurile europene sunt o șansă pentru modernizarea infrastructurii, a sistemului medical și a sistemului de educație, ca să amintesc câteva obiective strategice. Aceste investiții pot crea premisele modernizării infrastructurii și a resurselor umane. În același timp, fondurile accesate pot fi investiții care să creeze locuri de muncă și să ofere un aport de capital care va ajuta economia să crească. Condiția este să îmbunătățim cadrul instituțional, care să ne ajute să trecem de la bune intenții și teorie la investiții încheiate cu succes.

Experiența în administrația locală, ca vicepreședinte al Consiliului Județean Arad, îmi oferă o perspectivă asupra problemelor birocratice cu care se lovesc instituțiile care derulează investiții.

Un exemplu edificator este investiția într-un drum județean din județul Arad, Arad–Șiria–Pâncota. Între accesarea finanțării din fonduri europene și pornirea propriu-zisă a investiției au trecut aproximativ trei ani. În tot acest interval s-a lucrat la documentații și soluționarea unor contestații. Din păcate, nu este o excepție, ci un caz cu putere de exemplu, care poate fi echivalat, probabil, cu altele similare în toate județele României. Ani de zile, semnalele disperate lansate de cei care se lovesc frecvent de aceste probleme au fost ignorate, iar rezultatele se văd.

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Marius-Constantin Budăi, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Se pregătește domnul deputat Ștefan-Iulian Lőrincz, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Obiectul declarației politice de astăzi: „Pensionarii și reprezentanții HoReCa au fost cei mai mințiți și umiliți de către guvernarea PNL–USR PLUS–UDMR – într-un cuvânt, guvernarea dreptei unite”.

Stimate colege și stimați colegi,

Bineînțeles, am mai putea adăuga aici și tinerii studenți umiliți și multe alte categorii sociale, dar probabil voi face un serial din aceste minciuni și umilințe ale dumneavoastră față de cetățenii români.

În mai puțin de un an de zile pensionarii au fost mințiți și înșelați de cel puțin șase ori de guvernarea dreptei. Practic, toate promisiunile făcute pensionarilor în campania electorală au fost încălcate de fiecare dată, dar de fiecare dată, de către Orban, Cîțu, PNL, USR PLUS și UDMR. După o serie lungă de manipulări din campania electorală, practic, nimic din ceea ce ați promis, stimați colegi de la guvernare, nu poate fi luat în serios. Sau probabil nimic din ce veți promite de acum încolo.

Să fie oare o sancționare cinică a pensionarilor pentru că nu v-au votat sau așa credeți dumneavoastră? PSD a demonstrat cu cifre concrete că în cadrul unui deficit comparabil cu al dumneavoastră se pot realiza lucrurile cu totul și cu totul altfel. Dar, bineînțeles, ține de priorități. Dumneavoastră nu aveți omul în centrul priorităților dumneavoastră.

Prima minciună: în loc de 40% ați majorat cu 14% punctul de pensie.

A doua minciună: în loc de 8,1% de la 1 ianuarie 2020, cum tot dumneavoastră le propuneați pensionarilor, 0%.

A treia minciună: majorarea valorii punctului de pensie în strategia fiscal-bugetară a dumneavoastră pe anul acesta am văzut că ați trimis-o rapid în viitor, undeva prin 2023.

Dacă mai spunem că nici majorarea valorii punctului de pensie cu rata inflației și 50% din creșterea reală a salariului mediu brut pe țară..., ajungem și la a patra minciună.

A cincea minciună din strategia fiscal-bugetară a dumneavoastră: nici măcar în 2022 nu veți face acest lucru.

Ne uităm la voucherele de vacanță. Nu-i loviți numai pe bugetari.

Mulțumesc frumos, domnule deputat.

Domnul deputat Ștefan-Iulian Lőrincz, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS.

Urmează domnul deputat Darius Pop, din partea Grupului parlamentar al AUR.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/1.III.2021

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Luni am asistat la un spectacol indecent pus în scenă de PSD, partidul care a guvernat România trei din ultimii patru ani și a dominat scena politică în istoria postdecembristă.

Un spectacol grotesc, care insultă în primul rând cetățenii pe care Parlamentul îi reprezintă. Populism, manipulări grosolane, dispreț față de adevăr.

Cum altfel să numim cinismul cu care PSD ascunde adevăratele cauze ale dezastrului din spitale?

PSD este partidul care, deși a avut putere de decizie, deși putea îmbunătăți sistemul sanitar, nu doar că nu a făcut nimic în interesul pacienților, ci, dimpotrivă, a avut grijă să adâncească, să întrețină și să promoveze impostura, incompetența și corupția.

Este nevoie să ne amintim ce au lăsat în urmă anii de guvernare PSD în sistemul sanitar?

Vă reamintesc eu doar câteva din promisiunile mincinoase din programul PSD din 2016.

Opt spitale regionale, mult trâmbițate, care au rămas doar pe hârtie.

Spitalul republican promis a avut aceeași soartă.

Doar că – vedeți voi? – pacienții sunt reali, spre deosebire de spitalele PSD, și trebuie să ai un tupeu nemăsurat pentru a veni acum în fața cetățenilor să faci pe apărătorul intereselor pacienților.

50.000 de noi locuri de muncă în domeniul sănătății, la fel. Unde sunt medicii? Unde sunt asistentele medicale, doamnelor și domnilor de la PSD?

Sorina Pintea, trimisă în judecată de DNA pentru fapte de corupție.

Florian Bodog, trimis în judecată de DNA pentru fapte de corupție. De altfel, plagiator.

Vă rog să încheiați.

Imediat, domnule președinte. Vă mulțumesc.

Pentru ca cei care au plecat și visează să se întoarcă acasă să aibă garanția că se întorc într-o țară unde nu mai domină corupția și clientelismul, iar cei care nu au plecat încă din țară să aibă motive să rămână!

Vlad Voiculescu are susținerea noastră! Vlad, vom respinge moțiunea! Vă mulțumesc frumos.

Deputat Iulian Lőrincz, Circumscripția nr. 43 diasporă.

## Mulțumesc.

Domnul deputat Darius Pop, din partea Grupului parlamentar al AUR.

Se pregătește domnul deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi, din partea Grupului minorităților naționale.

## **Domnul Darius Pop:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Maramureșul – județul îngropat în gunoaie!”.

Sper din suflet ca această intervenție să se facă auzită, deoarece implică o problemă la nivel național și nu mi-aș dori să rămână doar o simplă formalitate, o declarație politică. Dragi și distinși colegi,

Astăzi aș dori să aduc în atenția dumneavoastră una dintre cele mai mari probleme ale județului Maramureș: criza deșeurilor fără precedent și fără soluție din acest județ. Maramureșul nu are o soluție pentru depozitarea gunoaielor, iar acest lucru se întâmplă după aproape 16 ani de la demararea proiectului SMID Fărcașa și 100 de milioane de euro cheltuiți în vederea finalizării acestui proiect.

În acest moment, nu mai există nicio formă de depozitare funcțională pe întreg teritoriul județului Maramureș. În 2014 s-a stabilit închiderea treptată a celor șase gropi de gunoi clasice existente, urmând ca noul depozit ecologic de tip SMID de la Sârbi–Fărcașa să fie pus în funcțiune într-un termen inițial de 54 de luni, dar proiectul nu a fost finalizat nici în acest moment. Noul termen estimativ ar fi anul 2023. După aproape un deceniu și jumătate, cel mai mare și important proiect al județului – Sistemul de management integrat al deșeurilor (SMID) – a intrat în ultima etapă, aceasta fiind una decisivă.

Cu vechile gropi de gunoi închise și cu noul centru nefinalizat, autoritățile au încercat să caute soluții temporare, cum ar fi deschiderea unor noi platforme de depozitare temporare la Lăpușel, Șomcuta Mare. Însă, deși din punct de vedere birocratic acest lucru ar fi fost posibil, cetățenii acestor localități au luptat în favoarea dreptului constituțional al cetățenilor de a avea un mediu curat, nepoluat, astfel că au reușit sistarea înființării acestor platforme.

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi lipsește, este absent, are probleme personale.

Așa că îl voi invita, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul Marian Crușoveanu.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul deputat Bogdan-Gruia Ivan.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Cuvintele care descriu bugetul anului 2021 sunt «investiții» și «dezvoltare»”.

Stimați colegi,

În campania electorală am promis dezvoltare, investiții și modernizare. Astăzi ne ținem de cuvânt. Începem anul cu propunerea unui buget care are în vedere deschiderea marilor șantiere, investiții în sistemele publice mari și injectarea de bani în economia României. Anul acesta obiectivul coaliției de guvernare este să pună bazele unei creșteri economice solide, astfel încât să recuperăm daunele cauzate de pandemia de COVID-19 și de guvernele nesăbuite ale PSD.

Aș sublinia un fapt extrem de important privind anul 2020, și anume că 46% din investițiile ce au fost făcute au fost realizate cu fonduri europene, o sumă uriașă. Anul acesta vom avea un precedent istoric, căci obiectivul este ca investițiile din fonduri europene să ajungă la aproape 60% din totalul investițiilor publice.

Sub presiunea crizei sanitare și economice, în anul 2020 Guvernul liberal a reușit să transfere către investiții cu 10 miliarde de lei mai mult față de Guvernul PSD în 2019,

an care a fost catalogat drept un an al creșterii economice globale.

În anul 2020 România s-a confruntat cu o situație excepțională, aceea a crizei sanitare, căreia Guvernul liberal a reușit să-i facă față, în ciuda populismului manifestat de PSD și alte forțe politice.

Doamnelor și domnilor deputați, anul acesta bugetul propus de coaliția de guvernare schimbă perspectiva de abordare și are în vedere dezvoltarea rapidă a României, pentru că dezvoltarea înseamnă bunăstare, viață mai bună și respect pentru banul contribuabililor.

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Bogdan-Gruia Ivan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul deputat Beniamin Todosiu, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă întreb de câte ori ați văzut imagini sau ați citit comentarii acide legate de mâncarea din spitalele românești. Am văzut cu toții, nu-i așa? Și eu, și dumneavoastră. Nu putem nega realitatea tristă.

Acele fotografii sau comentarii nu au rezolvat problema. Rezolvarea stă în mâinile noastre, în votul nostru, în puterea cu care am fost învestiți. Putem îndrepta acest lucru. Noi, aici, în Parlamentul României.

Primul pas este deja făcut: săptămâna trecută am depus o inițiativă legislativă, susținută de colegii mei din Grupul parlamentar al PSD, pentru modificarea Legii nr. 65/2006 pentru creșterea plafonului normei de hrană de la 10 lei.

Fac acum apel la fiecare dintre dumneavoastră, indiferent de partidul pe care îl reprezentați, să țineți cont că oamenii bolnavi care ajung în spitale nu au carnet de partid – roșu, galben, albastru sau portocaliu.

Hrană de 10 lei în spitale?! Atât poate să ofere statul român?! Nu mai putem sta indiferenți! Este un moment în care trebuie să le facem dreptate celor care ne-au ales, pe mine, pe dumneavoastră, pe noi toți.

10 lei pe zi pentru masa unui bolnav? Este insuficient. Noi, aici, în Parlament, în această sesiune parlamentară, putem să schimbăm acest lucru. Indiferent de partidul din care facem parte, această lege este bună pentru toți românii.

Vă invit, așadar, la un consens politic pentru o lege care va schimba viața a milioane de români începând din această sesiune parlamentară. Este foarte trist că astăzi trebuie să vă aduc în discuție o propunere legislativă care trebuia rezolvată de mult: mărirea alocației de hrană în spitalele din țara noastră.

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Beniamin Todosiu, Grupul parlamentar al USR PLUS.

Se pregătește doamna deputat Raisa Enachi, Grupul parlamentar al AUR.

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi vizează un subiect extrem de important: pensiile speciale.

Înainte de a începe expunerea mea, vă adresez o întrebare: cum ați trăi cu o pensie de 15 lei pe lună? Cu siguranță, este mai puțin decât a costat micul dejun și cafeaua fiecăruia dintre dumneavoastră în această dimineață.

Doar cu acești bănuți a trăit o bunică din Alba în ultimii ani, lună de lună.

La polul opus, un pensionar de lux din România încasează în fiecare lună aproximativ 15.000 de euro. Aceasta este valoarea celei mai mari pensii speciale aflate în plată. Este de 5.000 de ori mai mare decât pensia bunicii din Alba despre care vă vorbeam.

Unde este echitatea, dragi colegi? Unde este egalitatea în drepturi despre care vorbește Constituția României?

Actualul Parlament al României are obligația legală și morală să elimine toate pensiile speciale, astfel încât toți pensionarii români să fie egali în fața statului și să primească pensia după aceleași reguli. Avem obligația față de cei care ne-au trimis în Parlamentul României să eliminăm privilegiile inechitabile și să tratăm pensionarii cu aceeași unitate de măsură.

Și vă rog să începem cu parlamentarii, care nu merită privilegii mai mari față de românul simplu.

În prezent, în România avem două sisteme de pensii, în funcție de persoane. Marea majoritate a românilor primesc o pensie în funcție de cât au contribuit, pe când o minoritate primește după diverse sisteme de calcul instituite prin legi speciale.

De ce trebuie să instituim privilegii speciale și nu tratăm toți românii cu aceeași unitate de măsură, dragi colegi?

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Raisa Enachi, de la Grupul parlamentar al AUR.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Andrei-Daniel Gheorghe.

## **Doamna Raisa Enachi:**

Mulțumesc. Bună dimineața! Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Un trai decent – doar cu o politică națională”. ## Domnule prim-ministru,

Incompetența Guvernului care a condus și conduce România în timpul crizei sanitare și economice a dus la faptul că un număr mare de rezidenți români au părăsit țara și acest lucru a dus la o criză a forței de muncă, pe care acum încearcă să o rezolve cu ajutorul importului de muncitori din țările asiatice slab dezvoltate, refugiați din țările distruse de războaie și din continentul african.

Pentru a depăși această criza economică și pentru a atinge nivelul de trai al țărilor din Europa de Vest, România are nevoie de o politică pronațională.

Nivelul de trai al populației României în anul 2021 rămâne sub media Uniunii Europene, iar țara se confruntă cu cea mai gravă criză economică din ultimii ani.

Facem apel la Guvern să găsească soluția pentru a reporni economia internă. Criza cauzată de coronavirus a expus dezavantajele globalizării și a adus în prim-plan necesitatea dezvoltării economiei naționale.

Potrivit datelor internaționale, țările care nu au cedat dogmelor neoliberale, presiunii Comisiei Europene de a accepta cote de refugiați, de a închide centrale electrice, de a privatiza întreprinderi strategice ale statului și care nu au permis prăbușirea industriilor vitale au rezistat până acum și, în continuare, își planifică bugetul fără deficit și fără împrumuturi de la organizațiile financiare internaționale, iar cetățenii acestor țări se bucură de un trai decent.

Îi mulțumesc doamnei deputat.

Domnul deputat Andrei-Daniel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul deputat Gheorghe Șoldan, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Așa cum arată astăzi școala va arăta mâine țara”.

Aceste cuvinte aparțin marelui reformator al învățământului românesc Spiru Haret, unul dintre liberalii care au construit România modernă.

Din păcate, vedem că în ultimii 30 de ani învățământul românesc a intrat sub zodia reformelor. A reformelor permanente și a reformelor după bunul-plac al fiecărui ministru în parte.

Spun toate aceste lucruri pentru că mi se pare esențial să înțelegem care sunt bazele pe care trebuie să funcționeze educația în România și cum trebuie să gândim învățământul, deoarece învățământul este singurul care poate să genereze pe termen lung punerea în valoare a celei mai importante resurse pe care o națiune o deține: oamenii săi.

Doar prin învățământ și educație se pot duce mai departe valori morale, valori spirituale și știința poate să evolueze într-un mod organic și în consonanță cu interesele societății și cu dezvoltarea economiei.

Spiru Haret, care s-a născut la 15 februarie 1851, pe care îl comemorăm în aceste zile, a fost un vizionar – matematician, om de știință și politician al Partidului Național Liberal, ministru al instrucțiunii publice în mai multe rânduri.

Spun despre el deoarece astăzi ne uităm la un sistem de învățământ românesc în care parcă s-a încercat să se strice tot ce-a fost bun și tot ce-a fost păstrat în această sută de ani, în care învățământul a fost afectat și de ideologia comunistă, pentru o perioadă de peste 40 de ani, dar în care performanța învățământului românesc a fost una constantă și una reală și recunoscută în plan internațional.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Gheorghe Șoldan, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul deputat Mihai-Laurențiu Polițeanu, Grupul parlamentar al USR PLUS. Domnul deputat Gheorghe Șoldan? Nu este?

Atunci, domnul deputat Mihai-Laurențiu Polițeanu, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS.

Se pregătește doamna deputat Dumitrina Mitrea, din partea Grupului parlamentar al AUR.

Bună dimineața, domnule președinte! Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

Revoltă, dezgust și neîncredere. Asta simt oamenii despre rușinea națională care se numește „pensii speciale”.

Într-o țară în care există milioane de pensionari care au muncit zeci de ani, dar care trăiesc la limita sărăciei, este într-adevăr revoltător ca unii dintre noi să primească pensii obscen de mari doar pentru câțiva ani de mandat, așa cum este cazul parlamentarilor și, mai nou, al primarilor.

Pensiile speciale pentru aleșii locali și pentru parlamentari sunt un simbol al corupției și lipsei de decență a politicii românești din ultimii 30 de ani. Pensiile speciale sunt simbolul nesimțirii unei clase de privilegiați politic. Pensiile speciale nu sunt singura nesimțire din sistem, dar, cu siguranță, sunt cireașa de pe tort.

De aici dezgustul perfect legitim al oamenilor. Oamenii sunt dezgustați de lipsa de voință a politicienilor de a elimina pensiile speciale.

Sigur, mulți politicieni acum se prefac că sunt oponenți ai pensiilor speciale, încercând în mod demagogic să se agațe de acest subiect.

PSD. PSD face paradă de inițiativa lor ipocrită din Parlament. Asta după ce patru ani de zile, în care au avut majoritate, au blocat toate inițiativele USR de eliminare a pensiilor speciale. După ce, cu votul PSD, pensiile speciale au fost extinse în 2020 și către primari, și către președinți de consilii județene. Iar acum, la doar două luni de opoziție, PSD se preface, în mod ipocrit, că este un mare oponent al pensiilor speciale.

Genul acesta de comportament generează doar mai multă revoltă și mai mult dezgust.

Îi mulțumesc domnului deputat.

Doamna deputat Dumitrina Mirea, din partea Grupului parlamentar al AUR.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, Cristina-Elena Dinu.

Este?

Nu este doamna Dinu.

Ștefan Mușoiu? Nu? Nici Ștefan Mușoiu. Oana-Gianina Bulai?

Atunci, se pregătește domnul deputat Vasile Cîtea, din partea Grupului PSD.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

V-am auzit temele cu nemulțumirile dumneavoastră și tema mea chiar se leagă de aceste nemulțumiri. Cred că este un recul la ceea ce ați prezentat până acum.

Tema mea se numește „Poporul nu știe, dar este obligat să suporte rigorile legilor”.

Ajungi în acel moment în care soarta, norocul sau credința și speranța românilor te urcă pe un soclu de unde decizi soarta omenirii.

Joi, 11 februarie 2021, am primit proiectele de acte normative la care trebuie să facem propuneri, sugestii și să avem opinii în termen de 10 zile.

Aceste acte normative sunt norme general obligatorii, a căror aplicare este realizată prin intervenția forței coercitive a statului. Ele vor fi acte ce întăresc deciziile luate de Guvern în construirea bugetului pentru anul 2021, buget de austeritate, cu plafonări, cu bani mai mulți pentru unele ministere și mai puțini pentru alte ministere, buget care a produs mii de nemulțumiri, dar fără nicio logică a „împărțelii” spre binele poporului.

Stimați colegi deputați,

Câți dintre dumneavoastră ați citit toate aceste proiecte de acte normative? Sunt sigură că dacă v-aș cere să ridicați mâna cei care ați citit, cu siguranță, majoritatea ați face-o.

Eu, deputat Mitrea Dumitrina, responsabilă de deciziile pe care trebuie să le iau pentru județul Neamț și pentru toți românii, nu pot fi părtașă la votarea tuturor acestor acte normative, pentru că în 10 zile nu poți citi 240 de acte normative, fiecare proiect având o medie de aproximativ 40 de pagini de studiat, de analizat dacă sunt în regulă, iar, dacă nu sunt, să faci propuneri, sugestii sau să vii cu opinii în scris. Asta ar însemna că fiecare deputat a citit în 10 zile aproximativ 9.600 de pagini, mai exact 960 de pagini pe zi, adică o carte de 96 de pagini pe oră, cu mențiunea că am avea 10 ore de muncă fără pauze, timp de 10 zile.

Îi mulțumesc doamnei deputat Mitrea.

Domnul deputat Vasile Cîtea, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS, domnul deputat Brian Cristian.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează „Bugetul anului 2021 – bugetul falimentului național!”. ## Dragi colegi,

Guvernul de coaliție, condus de premierul Cîțu, se chinuie de ceva vreme să ofere țării un buget. Destul de târziu. Această întârziere pune în mare dificultate autoritățile administrației publice locale, care nu pot aplica de la începutul anului decât schema de finanțare 1/12 din alocările financiare ale anului 2020.

Punctele de vedere ale liderilor PNL sunt șocante atunci când încearcă să scuze această întârziere: „Este un Guvern de coaliție, iar un buget se naște mai greu în această formulă.”

La o analiza atentă asupra proiectului de buget observăm, cu îngrijorare, faptul că ideea de bază a acestuia sunt tăierile, în tandem cu creșterea datoriei publice raportate la produsul intern brut. Cu siguranță, ne-am întors la vremurile cunoscute în istoria recentă a României ca „epoca marilor tăieri”, epoca inaugurată de Guvernul Boc–Udrea–Băsescu, în care purtătorul de cuvânt _de facto_ al Guvernului, și anume domnul Emil Boc, propunea românilor strângerea curelei în cel mai penibil mod, declarând sau clamând melodia „Pușca și cureaua lată”.

Liberalii ne precizează că premierul Cîțu este un maniac al investițiilor. Dar cu ce preț această manie? Și despre ce investiții vorbim, concret?

Prețul plătit de populația României sunt serviciile sociale, deși țara noastră se află la o cotă de peste 30% excluziune socială pentru populația săracă.

Bugetul pe 2021 înseamnă plafonarea cheltuielilor cu salariile bugetarilor la nivelul lui decembrie 2020.

Vă rog să încheiați! Mulțumesc.

...confirmă faptul că Guvernul Cîțu apropie țara de un faliment generalizat și premeditat. Astfel, dacă în anul 2019 datoria publică a României raportată la PIB era de doar 35%, aceasta a crescut doar în 2020 la peste 45%, cu o previziune de creștere pentru 2021 la 55% și cu o țintă de 60% peste care autoritățile guvernamentale nu ar dori să treacă.

Toate aceste măsuri pregătite în laboratoarele Palatului Victoria nu înseamnă altceva decât umilință socială și faliment de țară.

Mulțumesc.

Trăim vremuri grele care pot îngropa România definitiv, făcând-o sclava creditorilor externi!

Mulțumesc.

Deputat de Iași, Vasile Cîtea.

Mulțumesc.

Vă rog să ne încadrăm în timp, ca să putem să încheiem în timpul alocat acestei sesiuni.

Domnul deputat Brian Cristian, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS.

Se pregătește domnul deputat Dănuț Aelenei, din partea Grupului parlamentar al AUR.

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul declarației politice: „Investiția în tineri”.

Dacă vrei un an de prosperitate, cultivă orez. Dacă vrei 10 ani de prosperitate, plantează copaci. Iar, dacă vrei 100 de ani de prosperitate, investește în educația oamenilor.

Stimați colegi,

Suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește finanțarea învățământului, cu sub 3% din PIB, și pe ultimul loc la capitolul participarea adulților care sunt înscriși într-un proces de educare sau formare, cu doar 1,3% din totalul populației.

De asemenea, România se află pe ultimul loc în UE în ceea ce privește absolvenții de facultate, astfel că în 2019 doar 25,8% din persoanele din categoria de vârstă 30–34 de ani aveau o diplomă de studii superioare.

Ne aflăm, în schimb, pe primul loc în UE la rata populației care nu are baie în casă – 22,4% – și la rata mortalității infantile. Avem cele mai mici prețuri la băuturi alcoolice – cu 23,6% mai mici decât media europeană – și suntem pe locul 4 în ceea ce privește interesul pentru pariurile sportive.

Consider că multe dintre problemele enumerate mai sus ar putea fi rezolvate prin investiții în domeniul tineretului. Tineretul din portofoliul Ministerului Tineretului și Sportului reprezintă întregul sector de relații dintre actorii relevanți, precum autoritățile publice locale și centrale de resort – DJST, CCS, centrele de tineret –, organizațiile neguvernamentale de profil, precum ONG-uri de și pentru tineret, studențești sau de elevi, precum și profesioniștii, potrivit standardelor ocupaționale, ca lucrători de tineret, facilitatori de dezvoltare comunitară, consilieri de dezvoltare personală sau formatori care au ca scop susținerea contribuției active pe care tinerii o pot avea în societate, precum și susținerea bunei guvernanțe în sfera elaborării politicilor publice pentru tineret. Stimați colegi, investiția în tineri nu este opțională! Banii alocați activităților și programelor de tineret nu sunt o cheltuială, ci o investiție. O investiție în viitor, o investiție profitabilă. Nu putem accepta ca în anul 2021 sumele alocate tineretului să fie la un minimum istoric. Timp de 30 de ani componenta tineret a fost una secundară și marginalizată, în favoarea sportului, în cadrul aceluiași Minister al Tineretului și Sportului. Astfel, se ignoră nevoile tinerilor, munca de tineret și, practic, un întreg sector al organizațiilor neguvernamentale, vital societății românești, ce își dorește o schimbare de mentalitate și atitudine.

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ionuț Alenei, de la Grupul parlamentar al AUR.

Se pregătește domnul deputat Silviu Nicu Macovei. Este, da?

Bună ziua!

Dănuț Aelenei mă numesc, domnule președinte!

Aici scrie „Alenei”, mă scuzați!

Scrie... Faceți rectificarea, vă rog!

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică se numește „Acordul părinților pentru diferitele modele de educație, inclusiv cea sexuală, trebuie să rămână literă de lege”.

Considerăm că decizia Senatului României, din data de 3 februarie 2021, de a retrimite la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială Propunerea legislativă privind educația sexuală în școală este una revoltătoare și nejustificată.

Anul trecut Președintele României s-a considerat îndreptățit ca, judecând din perspectiva unei persoane care nu are copii, să decidă cum trebuie educați copiii altora. Ca

urmare, a contestat această lege la Curtea Constituțională, iar ulterior a cerut Parlamentului să o reexamineze și, după cum s-a văzut, a beneficiat de tot sprijinul PNL, UDMR și USR PLUS.

Ceea ce ignoră atât Președintele României, cât și partidele menționate este faptul că, potrivit articolului 29 alin. (6) din Constituția României, părinții sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educația copiilor minori, a căror răspundere le revine.

În mod similar, acest drept este garantat și de articolul 14 alin. (3) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, de art. 2 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului, de articolul 5 din Declarația privind eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de incriminare, stipulându-se expres în continuarea aceluiași articol că nu poate fi constrâns un copil să primească convingeri împotriva voinței părinților săi sau a tutorilor legali.

Scopul declarat al introducerii disciplinei „educația sexuală” ca obiect în programa școlară a fost acela de reducere a numărului sarcinilor în rândul adolescentelor.

Vă rog să încheiați!

...iar statul are obligația de a respecta valorile familiilor lor. Așa să ne ajute Dumnezeu!

Mulțumesc frumos, domnule deputat.

Urmează, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Silviu Nicu Macovei.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al AUR, ultimul vorbitor, domnul deputat Ringo Dămureanu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, stimați colegi parlamentari!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „O scurtă istorie a incompetenței grave din sănătate!”. ## Stimați colegi parlamentari,

Moțiunea contra ministrului Vlad Voiculescu a fost un gest parlamentar obligatoriu, în condițiile în care sistemul de sănătate din România este greu încercat. Însă cu o moțiune nu se face primăvară. Avem nevoie ca în sănătate lucrurile să se schimbe. Nu mai avem timp de pierdut.

Este inutil să vă reamintesc faptul că toată planeta trece printr-o criză sanitară, deși pentru unii colegi de la guvernare poate ar trebui reactualizate aceste informații! Iată, suntem la mai bine de un an de zile de la debutul pandemiei și ne confruntăm fix cu aceleași probleme: nu e clar cine gestionează sanitar măsurile de prevenție, tot nu știm cine decide comunicarea „strategică”, datele raportate sunt incomplete, nu se fac suficiente testări.

Să ne aducem aminte, stimați colegi parlamentari, faptul că liberalii și, acum, mai nou, și USR-iștii sunt responsabili de ceea ce se întâmplă în sistemul de sănătate. Domnilor, ați avut mai bine de un an de zile să mișcați lucrurile, dar, sub conducerea voastră, România se afundă tot mai tare într-un Ev Mediu sanitar!

Unii dintre dumneavoastră probabil ați uitat că ministrul sănătății Victor Costache era trimis acasă de Ludovic Orban din cauza dezastrului din spitale. Se întâmpla în martie 2020, iar „profesionistul” Victor Costache încerca să facă afaceri particulare cu testări chiar de la începutul pandemiei. Poate ați uitat că, în aceeași perioadă, domnii liberali cereau alegeri anticipate în timp ce România înregistra primele decese din cauza COVID-19. Acum domnul Costache a fost recuperat de sistemul clientelar PNL-ist și este consilierul prim-ministrului Florin Cîțu!

Îi mulțumesc domnului deputat Macovei.

Domnul deputat Ringo Dămureanu, de la Grupul parlamentar al AUR.

Urmează, în continuare, numai deputați din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul deputat Marius-Eugen Ostaficiuc.

Declarația politică se numește „Cât de aproape de cetățean este administrația publică locală?”.

Stimate domnule președinte,

Dragi colegi,

Dragi români,

Constituția acordă o atenție specială administrației publice locale, fiind expres prevăzut de Legea fundamentală că organizarea acesteia și regimul autonomiei locale sunt reglementate prin lege organică. Autoritățile prin care se realizează autonomia locală sunt consiliile locale alese și primarii aleși.

În România respectarea Constituției, a supremației sale, și a legilor este obligatorie.

Astăzi administrația locală este tot mai departe de spiritul legii, dar și de interesele cetățeanului.

Organizarea acesteia nu este reglementată prin lege organică, ci prin Ordonanța de urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, adoptată fără nicio consultare reală a societății civile, în dispreț total față de cetățean.

Prin această OUG s-a încălcat Constituția, fiind instituite drepturi și privilegii pe care legiuitorul constituant nu le-a avut în vedere. Primarii nu sunt în slujba cetățenilor, ci exact invers. Aceștia se bucură de privilegii, precum pensia specială pe toată durata vieții, după ce au primit salariile cele mai mari din instituție.

Abuzurile săvârșite de primari, recunoscute prin hotărâri judecătorești, cu despăgubiri în favoarea celor vătămați de primari, se suportă de la bugetul local, ca și cheltuielile de judecată aferente. „Turcul plătește”, a se citi „cetățeanul”. Este un abuz la adresa cetățeanului, existând un dezechilibru evident în defavoarea sa.

Constituția nu prevede să existe viceprimari. Cu toate acestea, la nivelul celor mai sărace comune din România există obligatoriu viceprimari, plătiți tot de la buget, cu salarii semnificative plus sporuri pentru proiecte la care lucrează alții. Și asta în timp ce oamenii trăiesc ca în secolul trecut. Mai spunem că România are doar președinte, nu și vicepreședinte.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Marius-Eugen Ostaficiuc. Doamna deputat Viorica Sandu.

Se pregătește doamna deputat Alexandra Huțu.

Declarația mea de astăzi se numește „Chinuit și tras de cap s-a născut proiectul de buget”.

Stimați colegi,

În ordinea priorităților guvernanților a venit și rândul proiectului de buget, pentru că până acum orice a avut prioritate înaintea bugetului, iar acesta trebuia gândit să răspundă obligațiilor, promisiunilor de onorat și intereselor politice ale alianței de la guvernare.

Ordinea priorităților Guvernului a fost dată de interesele de partid: aprobarea ordonanței de urgență care politizează instituția prefectului, tăierea tuturor programelor pentru sprijinirea agriculturii și a producției de bunuri și produse românești, fără a veni cu nimic la schimb, fermierii fiind încă duși cu vorba și nedespăgubiți pentru pierderile de anul trecut. Abia în cele din urmă bugetul.

Ați conturat un buget de austeritate, cu tăieri de fonduri de la sănătate, deși coșmarul pandemic nu a trecut. Se preconizează un al treilea val de infectări, iar România încă nu testează destul, nu vaccinează cu prioritate profesorii și persoanele din categoriile expuse, nu este mai pregătită decât anul trecut.

Grav este că acest Guvern duce o politică antinațională. România are peste 300 de fabrici care produc echipamente de protecție, inclusiv pentru sectorul medical.

În 2020 spitalele au făcut licitații pentru măști și echipamente de protecție, iar Guvernul a acordat contracte de peste 180 de milioane de lei unor firme care importă aceste produse din străinătate, produsele românești fiind exportate în alte țări europene.

Proiectul de buget a legiferat măsuri antisociale și de austeritate care nu respectă Legea pensiilor și nici drepturile angajaților.

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Da.

Vă mulțumesc.

Viorica Sandu, deputat al PSD de Galați.

Doamna deputat Alexandra Huțu.

Se pregătește domnul deputat Dan-Constantin Șlincu.

Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „PSD va respinge categoric bugetul austerității promovat de coaliția dreptei unite!”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

La finalul anului trecut, când alături de colegii mei de la PSD avertizam că Guvernul PNL–USR PLUS–UDMR va aduce austeritatea în România, liderii acestor partide spuneau că este doar o propagandă mincinoasă. Niciunul dintre ei nu le-a spus alegătorilor că vor tăia banii pentru sănătate. Au mințit cu toții și au furat votul celor care și-au pus speranța în ei.

Cea mai cinică decizie este de departe tăierea bugetului sănătății cu circa 11%. Astfel, actualul guvern taie fonduri atât de la Ministerul Sănătății, cât și de la Casa de Asigurări de Sănătate. În total rezultă un minus de 2,6 miliarde de lei, bani care ar fi ajuns pentru a imuniza de două ori toată populația României cu vaccinurile disponibile la prețurile din prezent.

Pentru PSD, sănătatea a fost întotdeauna o prioritate absolută. Vă reamintesc că în guvernările social-democrate au fost realizate numeroase investiții în sistemul de sănătate, în județul Botoșani aceste investiții ridicându-se la valoarea de 18,5 milioane de euro, bani alocați pentru construirea unui spital nou, reabilitarea și amenajarea a 13 dispensare medicale, achiziția a 27 de ambulanțe și echipamente avansate pentru investigații medicale pentru Spitalul Județean Botoșani, respectiv computer tomograf și RMN.

În același timp, s-a început dotarea și modernizarea Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Județean Botoșani, a Secției obstetrică-ginecologie și Ambulatoriului Secției de pediatrie. Cu siguranță că mai este încă nevoie de multe investiții în sistemul sanitar din Botoșani și din toate județele țării, însă, în loc să se continue majorarea alocărilor pentru sănătate, Guvernul dreptei unite instaurează austeritatea și în acest domeniu vital. În timp ce toate statele Uniunii Europene majorează bugetele pentru sănătate, Guvernul României este pe contrasens și reduce fondurile pentru serviciile medicale dedicate pacienților și pentru dotarea spitalelor.

Mulțumesc, doamnă deputat. Domnul deputat Dan-Constantin Șlincu. Se pregătește domnul deputat Ilie Toma.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Guvernul dreptei unite promovează penuria în sistemul de educație în anul în care copiii și profesorii, părinții și antreprenorii locali așteptau consolidarea învățământului, adaptarea programei școlare la cerințele pieței, creșterea ponderii aplicațiilor practice împreună cu mediul de afaceri și realizarea de investiții în unitățile școlare.

În forma bugetului de stat publicat de Guvernul „Nu se poate”, ca pondere în PIB, România are cel mai mic buget al educației din ultimii 30 de ani. Niciodată țara noastră nu a alocat doar 2,5% din PIB pentru acest domeniu extrem de important pentru viitorul acestei națiuni. În valoare nominală, bugetul educației e comparabil cu cel de anul trecut, cu un plus de doar 0,86%, dar e mai mic cu două miliarde de lei decât ultimul buget al învățământului din guvernarea PSD.

Partidul Social Democrat avea soluții pentru creșterea cu 18% a bugetului educației. Programul de guvernare în domeniul învățământului propus de PSD, ca rezultat al consultărilor cu partenerii sociali, cu organizații profesionale, cu asociații ale elevilor și ale părinților, includea cele mai bune soluții pentru un sistem educațional funcțional, care să ne pregătească cea mai bună resursă a României, tinerii, pentru a concura și a câștiga în economia globală.

Din păcate, nicio categorie socială nu a scăpat de tăvălugul tăierilor Guvernului „Nu se poate”. Copiii au fost mințiți și ei. Alocațiile nu au crescut cu 20%, cum se lăudau cei de la guvernare, ci doar cu 16%. La 1 ianuarie au crescut de la 185 de lei la 214 lei și nu mai cresc de două ori, așa cum promiteau în campanie liberalii, atunci când spuneau că alocațiile se vor dubla în cinci tranșe. Una din tranșe deja a dispărut!

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Ilie Toma.

Și mai avem o singură intervenție în timpul programului alocat, doamna deputat Cătălina Vicol.

Este? OK.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

„Fenomenul de violență asupra persoanelor vulnerabile trebuie eradicat prin educație și prevenție”.

Violența, orice formă ar îmbrăca ea, este un fenomen tot mai prezent în viața cotidiană. Mai nou, modelele din societatea românească sunt tot mai puțin promovate și prezentate pentru ca noi să vedem și exemple pozitive, să avem și motive de mândrie.

Cazurile de violență, accidentele rutiere, scandalurile, agitatorii sunt subiecte de Breaking News, sunt prezentate mult mai pe larg și au o viteză de propagare fantastică în mass-media și pe internet.

Da, veți spune că sunt de impact, se vând bine, fac audiență. Dar se întreabă cineva dacă ne fac bine, ca țară, ca imagine a țării noastre? A calculat cineva răul pe care îl produce tuturor? Cine își asumă faptul că actele de violență sunt un exemplu pentru alții, care le imită, considerându-le modele de inspirație? Ține cineva cont de suferința membrilor familiilor celor care produc acte de violență?

În cazul agresiunii copiilor..., ca exemplu vă dau municipiul Hunedoara, când, într-un parc din oraș, un adult, care este și tată, a trântit fără milă un copil și a lovit un altul. Se cere pedeapsa cu închisoarea pe viață. Cerem toți pedepse aspre, dar ar trebui să ne preocupe, în primul rând, educația, în scopul prevenției.

Da, pedepsele trebuie înăsprite, dar doar ca o măsură complementară! Educația și prevenția sunt singurele care, pe termen lung, pot da rezultate.

Să punem accent pe educație! Să începem educația cu cei care sunt victime fără nicio formă de apărare: copiii. Să îi învățăm să identifice gesturile de agresiune, cum să prevină orice formă de agresiune și de violență și cum să se apere și să înțeleagă ce impact are în viața tuturor fiecare faptă de agresiune.

Mulțumesc, domnule deputat.

Ultima intervenție de astăzi, doamna deputat LauraCătălina Vicol-Ciorbă.

Decizia de redeschidere a școlilor a fost luată rapid, în ciuda faptului că numărul cadrelor didactice vaccinate este unul foarte mic.

Din noiembrie, când școlile au fost iar închise din cauza epidemiei – și vorbim de noiembrie anul trecut –, nu s-a realizat nimic pentru o mai bună pregătire a reluării cursurilor. La fel ca anul trecut, cei din Guvernul Cîțu au ignorat ostentativ ceea ce trebuia să fie făcut pentru a fi reduse riscurile pentru profesori și elevi. Și acum vorbesc nu numai în calitatea de deputat, ci și în cea de mamă.

Nici ministrul educației și nici cel al sănătății nu au fost interesați cu adevărat să vadă ce se întâmplă mai departe. Guvernul trebuia să verifice în teritoriu care este situația și să se asigure că profesorii care doresc să se vaccineze chiar o pot face. A făcut așa ceva Guvernul Cîțu? Bineînțeles că nu.

Acum nu mai sunt locuri pentru ca profesorii să poată fi programați la vaccinare, estimările privind ritmul acestei campanii de vaccinare au fost mult prea optimiste, iar ministrul educației și coordonatorii ministerului respectiv nu se înțeleg pentru a se găsi o soluție la această problemă.

Toată lumea vine și vorbește despre echipe mobile de vaccinare, căutând scuze, de fapt, pentru tot ce nu s-a făcut până acum. Soluțiile trebuiau căutate înainte, adică în ultimele trei luni, când au stat degeaba, blocați în campania electorală – și stau și acum, blocați în lupta pentru ciolan.

Nimeni nu ceruse vaccinarea profesorilor „peste rând”, căci aici nu se pune problema de așa ceva. Oamenii aceștia au acum dreptul să se vaccineze. Sau tratament preferențial pentru cadrele didactice. Era nevoie să li se acorde acestor oameni măcar un minimum de respect și să li se ofere o minimă siguranță, în condițiile în care au fost trimiși să se expună fără a avea un cuvânt de spus.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Mulțumesc foarte mult, doamnă deputat.

Din păcate, următoarele intervenții programate nu mai pot fi susținute, din cauza limitării timpului. Este vorba de intervențiile domnilor deputați Daniel-Florin Ghiță, Florin Piper-Savu, Marian-Iulian Rasaliu, Daniel Florea și RaduMihai Popa, de la Grupul parlamentar al PSD. Vor fi depuse în scris.

De asemenea, au depus în scris – suplimentar față de ceea ce am anunțat la început –, au depus declarații FlorinIonuț Barbu, Emil-Florin Albotă și Dumitrița Gliga, deputați din partea Grupului parlamentar al PSD, și domnul deputat Sebastian Burduja, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Cu aceasta declar închisă această ședință. Mulțumesc frumos pentru participare și pentru atenție.

„Interesul sau dezinteresul pentru HoReCa”

Anul 2020 a fost o piatră de încercare pentru noi toți, atât din perspectiva medicală, cât și din cea economică. În acest an care a trecut, unii dintre cei mai încercați din punct de vedere economic au fost, fără îndoială, operatorii din HoReCa. Cu activitatea suspendată în cea mai mare parte a anului precedent, cei care au reușit să reziste au sperat că începând cu martie–aprilie 2021 își vor reveni, dar se pare că lucrurile pentru ei se complică și mai mult. Deși se cunosc condițiile speciale în care au funcționat, cei de la ANAF au început de curând să facă executări silite, adică le-au blocat conturi și i-au închis. După ce că în anul precedent li s-au aplicat tot felul de măsuri, amenzi peste amenzi, acum sunt executați silit dacă nu plătesc taxe și impozite. Blocarea activității, lipsa perspectivelor de îmbunătățire în perioada următoare au declanșat o grevă fiscală în mod spontan, deoarece efectiv nu au de unde plăti.

Mai mult decât atât, anularea de către actualul executiv a voucherelor de vacanță este încă o lovitură pentru această ramură, în mod special pentru cei din industria hotelieră, pentru care acestea reprezentau o gură de oxigen. Voucherele de vacanță s-au dovedit a fi o măsură cu efecte benefice asupra industriei turismului din România.

Dacă avem în vedere declarația domnului Mohammad Murad, președintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc, care spune că, prin renunțarea la aceste vouchere, putem vorbi de circa 1,5-2 miliarde de euro care vor pleca din țară, nu putem să nu ne întrebăm care sunt, de fapt, interesele.

Nu doar că falimentăm operatorii din turismul românesc, ci pierdem și o sursă importantă de venituri la bugetul statului – și asta într-un an cu buget de austeritate, pe cât se pare.

„De unde mai taie Cîțu?”

Așteptăm un buget întârziat nespus de mult, care se dovedește sărăcăcios și neadaptat condițiilor pandemice pe care le trăim, un buget sumbru, care prevestește dezastrul în toate domniile.

Am aflat că Guvernul nu încurajează HoReCa și a tăiat voucherele de vacanță.

Am aflat că Guvernul nu încurajează educația și a tăiat călătoriile cu trenul ale studenților, deși cifrele arată catastrofal: rata de părăsire timpurie a școlii este a treia cea mai ridicată din Europa.

Am aflat ca Guvernul nu încurajează sănătatea și vine cu un buget de austeritate, alocând sănătății un buget cu 11% mai mic, în plină pandemie și în plin proces de vaccinare.

Am aflat ca Guvernul nu încurajează agricultura și taie subvențiile de secetă, aducându-i pe fermieri în pragul falimentului și determinându-i să iasă în stradă, să-și strige disperarea. Mai mult, taie 40% din bugetul pentru asigurarea irigațiilor și 50% din fondurile pentru programele de sprijinire a producătorilor agricoli, în condițiile în care produsele din import ne sufocă și pe noi, și pe agricultori.

Am aflat ca Guvernul taie de la pensionari și nu le mai mărește punctul de pensie cu procentul pe care l-au promis în campania electorală.

Am aflat că Guvernul taie din alocațiile copiilor, pe care iarăși nu le crește, conform legii.

Am aflat că Guvernul taie și de la persoanele cu dizabilități, reevaluându-le dosarele până la... dispariția indemnizației.

Oare ce ne așteaptă și de unde mai taie Cîțu?

„Prin măsura eliminării gratuității călătoriilor feroviare pentru studenți, Guvernul României dă dovadă de lipsă de responsabilitate”

Am văzut cum Uniunea Națională a Studenților din România, dar și alte organizații au criticat eliminarea gratuității biletelor la călătoriile feroviare pentru studenți și elevi. O astfel de decizie a Guvernului dovedește iresponsabilitate și lipsă de interes față de generațiile tinere. Acest guvern, prin astfel de măsuri, nu oferă niciun gram de încredere generației tinere, total contrar față de ceea ce afirmau înainte de alegeri. Decizia de tăiere a gratuității transportului feroviar pentru tineri va avea un impact negativ pentru educație, în general, și pentru această categorie dinamică a societății care sunt studenții, în special.

Așa cum a transmis și Uniunea Națională a Studenților din România, măsura renunțării la gratuitatea călătoriilor feroviare pentru studenți nu poate duce la economisirea unor resurse financiare solide, ci este total lipsită de strategie și, cu siguranță, va avea un impact negativ în formarea și creativitatea studenților. Vom vedea cum, atunci când cursurile se vor ține față în față în sălile de curs, această măsură a limitării gratuității călătoriilor cu trenul pentru studenți va arăta fața realității, neajunsurile financiare ale tinerilor studenți. Guvernul nu va face decât să afecteze

mobilitatea studenților, prezența lor constantă în mediul cultural și social, implicarea lor în proiecte sociale, dar și posibilitatea de a-și alege orice universitate din țară pentru studiu, indiferent de distanța față de domiciliul actual. Limitarea călătoriilor cu trenul va avea impact negativ asupra acestei posibilități de alegere liberă, de participare socială și de mobilitate a tinerilor.

„Cum a distrus Guvernul PNL–USR turismul românesc?”

În timp ce priveam la televizor cum patronii de restaurante și hoteluri din toată țara au ieșit, la aceeași oră, în fața localurilor și au protestat împreună cu angajații față de lipsa măsurilor de sprijin pentru această industrie, mi-am amintit cuvintele unui angajat al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, aflat în prag de pensionare, în perioada când eram director general al acestei instituții. În timpul unei vizite de lucru pe care am făcut-o în teritoriu, la stația unde lucra, bărbatul a venit și mi-a mulțumit pentru voucherele de vacanță; nu mai fusese într-un concediu de ani buni, dar, după ce a primit prima dată voucherele, și-a dus soția la băi. Își făcuse planul ca, în următorul an, să se ducă la mare, să vadă, poate pentru ultima oară, Marea Neagră și să retrăiască anii tinereții.

În urmă cu trei-patru ani, și angajații care primeau vouchere de vacanță, și patronii de restaurante, hoteluri și pensiuni erau mulțumiți și chiar fericiți, pentru că această măsură a fost, așa cum au declarat reprezentanții HoReCa, „o gură de oxigen”, de care aveau nevoie.

Acum, din cauza pandemiei, au avut pierderi de 70%, și-au concediat angajații, unii au dat faliment, firmele sunt cumpărate pe nimic de șmecherii crizei, iar Guvernul PNL–USR le-a întors spatele și a redus la 200 milioane de euro suma de 500 milioane de euro alocată ca schemă de ajutor de stat pentru a acoperi 20% din pierderile suferite.

În 2020, 25% din locațiile de turism s-au închis. În România, nu se mai poate vorbi despre turism de afaceri, iar turismul de relaxare a mai primit o lovitură, după ce premierul Florin Cîțu a anunțat tăierea voucherelor de vacanță.

„Austeritatea, legea de funcționare a Guvernului «Nu se poate»”

„Viața e complexă și are multe aspecte.” Este o replică de senzație dintr-un film celebru. Cam așa se întâmplă și în politica românească. PSD a câștigat alegerile parlamentare, dar chiriașul de la Cotroceni a decis că vrea „guvernul meu” și „majoritatea mea parlamentară”, în disprețul voturilor exprimate de români. Acum, Iohannis și „dreapta unită” au dat startul la o nouă etapă a tăierilor drepturilor românilor, după cele efectuate anul trecut de guvernele Orban.

Am avertizat în campania electorală de la sfârșitul anului trecut că Executivul PNL–USR va readuce pe noi culmi austeritatea în România. La vremea respectivă, șefii acestor partide nu le-au spus oamenilor că „nu se pot” majora pensiile, că „nu se pot” acorda vouchere de vacanță sau că „nu se mai poate” acorda gratuitatea pe CFR pentru studenți.

Practic, liderii dreptei i-au mințit pe toți românii, furând astfel voturile tuturor, până și votul celor care au avut încredere în ei. Ajungem astfel în situația în care peste 7 milioane de români vor fi afectați de măsurile de austeritate ale Guvernului „Nu se poate”, din toate categoriile: salariați, pensionari, tineri, copii, antreprenori, HoReCa.

Premierul actual, ministrul finanțelor de atunci, le promitea în plină campanie pensionarilor că pensiile vor crește cu 8,1% din ianuarie 2021. Mai mult, chiar în programul lor de guvernare au scris minciuna negru pe alb: „Va continua să se majoreze anual valoarea punctului de pensie, pentru a acoperi 100% rata inflației și minimum 58,5% din rata de creștere a salariului mediu brut pe economie”, se arată în programul de guvernare PNL–USR PLUS–UDMR, la pagina 155.

„Lipsa de asumare ucide!”

Ministrul sănătății, domnul Vlad Voiculescu, se ascunde în spatele imunității susținute de alianța PNL–USR PLUS.

Chiar și pentru un singur caz, cel al românului decedat pentru că a fost plimbat nouă zile prin toată România și transportat în Belgia mult prea târziu, ar trebui ca domnul ministru Voiculescu să-și dea demisia de onoare! Avea o procedură de urgență, care trebuia doar aplicată. Din păcate însă, domnul ministru nu a aplicat procedura pentru ca acel om să fie transportat în maximum 48 de ore la un spital specializat. Totul a început în Constanța. Ulterior, pacientul a fost transportat la Iași, iar apoi la București.

Pompierul de serviciu Vlad Voiculescu trimite acum corpul de control la spitalele care l-au tratat, deși medicul român din Belgia care s-a ocupat de bărbatul cu arsuri grave a sesizat asta acum două săptămâni..., în 2 februarie 2021. Ministerul Sănătății nu a reacționat până acum câteva zile, când pacientul a murit.

Așteptăm prezentarea rezultatului anchetei în cazul pacientului electrocutat, domnule ministru.

Lipsa de asumare ucide!

Au ars șapte spitale în curtea dumneavoastră și a colegului Tătaru. Patru chiar în mandatul dumneavoastră, domnule ministru! Deci nu mai este o întâmplare. Ați recunoscut public că abia acum ați citit raportul privind tragedia de la Piatra-Neamț. Cât de superficial și incompetent puteți fi?

Ironia este că trebuia să faceți ce i-ați cerut ministrului Tătaru, domnule Voiculescu! Să verificați instalațiile de oxigen. Astfel, s-ar fi evitat tragedia de la „Balș” și ați fi salvat 19 vieți, pe când așa aveți 19 oameni pe conștiință, asta în cazul în care aveți conștiință...

În fiecare zi cu guvernarea de dreapta dezastrul se amplifică!

Datoria guvernamentală crește văzând cu ochii, inflația crește, șomajul crește, veniturile scad, iar speranțele oamenilor pentru un trai mai bun se spulberă.

Premierul Cîțu recunoaște fără nicio tresărire că în campania electorală au mințit! I-au mințit pe toți românii, i-au mințit pe pensionari, pe tineri, pe copii, pe antreprenori, iar acum guvernarea de dreapta vine cu un buget al austerității, care îi condamnă pe români la sărăcie.

Guvernul taie de la educație, de la sănătate, de la agricultură, taie de la pensionari, de la copii, studenți, antreprenori, taie sporuri, vouchere, dar, în același timp, România a împrumutat 15,66 miliarde de euro în 2020, conform datelor oficiale ale Băncii Naționale.

Știți ce înseamnă aceasta? Înseamnă 1,305 miliarde euro/lună; 43,5 milioane euro/zi; 1,812 milioane euro/oră. Da, ați auzit bine: Guvernul PNL s-a împrumutat în acest ritm, de 1,8 milioane de euro în fiecare oră!

Domnule Cîțu, unde-s banii?

- În 2020, Guvernul României s-a împrumutat cu

- 500 euro/secundă.

În 2021, România plătește dobânzi de 2,35 miliarde lei în

- plus față de 2020, astfel: 6.438.000 lei/zi; 268.264 lei/oră; 74 lei = 15 euro/secundă.

- Totuși unde sunt banii?

- Nu-i vina lui Cîțu că-i prim-ministru...!

„Bugetul coaliției de centru-noaptea”

A fost publicat bugetul Guvernului austerității pe anul 2021, format în jurul coaliției de centru-noaptea.

Bugetul pare să se axeze pe trei piloni principali: sărăcie pentru populație; austeritate în sănătate; penurie în educație.

Este evident că Guvernul se răzbună pe toate categoriile sociale, de la pensionari la bugetari și de la studenți la angajații din mediul privat, dar astăzi mă voi axa pe o singură temă, cea a înghețării salariilor în sănătate.

În fapt, acest guvern iresponsabil a tăiat aproximativ 11% din bugetul Ministerului Sănătății, un lucru inadmisibil în condițiile în care încă avem o criză sanitară, iar spitalele noastre iau foc din cauza suprasolicitării.

Mai este un aspect important de menționat, și anume că, prin Legea salarizării, promovată de PSD, medicii și asistentele au primit prioritate la salarizare, pentru a menține în țară personalul calificat din sănătate.

Totuși în sistemul medical nu lucrează doar medici și asistente, ci și personal de suport, așa-numitul „personal TESA”. Acesta trebuia să cunoască, conform legii, creșteri salariale succesive până în anul 2022.

Actualul guvern a decis înghețarea tuturor creșterilor și, drept urmare, personalul TESA din sistemul medical rămâne la un nivel salarial inadecvat.

Nu putem avea un stat coerent dacă păstrăm inechitățile de salarizare din sistemul bugetar. Unitățile medicale nu pot funcționa fără personalul de suport, care trebuie să aibă salarii în conformitate cu legea în vigoare.

Angajații TESA din unitățile medicale nu cer altceva decât să se respecte legea în vigoare, nimic mai mult.

„Vlad Voiculescu, vinovat pentru situația dezastruoasă din sănătate”

PSD a depus moțiunea simplă împotriva ministrului sănătății, Vlad Voiculescu, din rațiuni obiective, indiscutabile, în urma unor acțiuni care au relevat în mod clar că Domnia Sa nu și-a făcut datoria și nu este capabil să gestioneze situația deplorabilă în care a ajuns sistemul sanitar. Faptul că au murit 19 oameni după incendiul de la Institutul „Matei Balș” pare a fi o banalitate pentru Voiculescu, singura sa reacție, și aceea bâlbâită și neconcludentă, fiind că se vor lua măsuri și se vor face reforme în sănătate.

Îi amintesc ministrului fără diplomă de licență că sănătatea românilor nu este un moft, iar acest sistem nu este propria sa moșie. Au murit oameni, prea mulți oameni, domnule ministru! Iar, după ce au murit, ați catadicsit doar că spuneți „voi face, voi drege”, ca și cum drama din centrul capitalei s-ar fi petrecut în prima dumneavoastră zi de mandat!

Domnule Voiculescu, nu aveți nicio scuză, iar falsul val mediatic de susținere și încredere la adresa dumneavoastră lansat în spațiul public nu are niciun efect cât timp dumneavoastră nu realizați că nu sunteți pregătit pentru funcția pe care o dețineți!

Nu mai sunteți în postura de a da vina pe „greaua moștenire”, cu atât mai mult cu cât nici măcar nu ați ținut cont de recomandările pe care vi le-a lăsat predecesorul dumneavoastră în funcție, fostul ministru Tătaru.

La toate acestea se adaugă multe alte elemente negative din realitatea cotidiană a sistemului de sănătate, care nu doar că nu sunt în regulă, ci afectează în mod direct viața oamenilor. Pandemia COVID-19 este în continuare scăpată de sub control, raportările sunt haotice, strategia de testare este greșită, iar organizarea vaccinării se dovedește profund deficitară.

„Voi fi apărătorul celor mulți și al românilor de pretutindeni!”

În calitate de deputat al Partidului Social Democrat în Parlamentul României, voi apăra, înainte de toate, drepturile și interesele locuitorilor din circumscripția mea electorală, județul Ilfov, în care va funcționa biroul meu parlamentar. Ca parlamentar social-democrat, vreau să apar îndeosebi drepturile și interesele celor mulți și mai puțin favorizați de soartă, care nu sunt în vizorul partidelor neoliberale, populare sau progresiste, care slujesc marea finanță și marile corporații transnaționale.

Vreau să apar drepturile și interesele muncitorilor din firmele multinaționale, care sunt plătiți la limita salariului minim pe economie și cărora le sunt impuse tot felul de restricții, inclusiv de a nu se asocia în organizații sindicale. Vreau să apăr drepturile și interesele agricultorilor, inclusiv ale marilor fermieri români, care au fost neglijați de guvernarea PNL, actualul ministru al agriculturii fiind cel mai slab și habarnist ministru de resort din istoria postdecembristă a României. Nu mai trebuie să permitem ca agricultorii români, îndeosebi producătorii de legume, fructe, cereale și alimente ecologice, să fie batjocoriți de lanțurile de supermarketuri.

Voi apăra drepturile și interesele consumatorilor, îndeosebi în fața furnizorilor de utilități, având în vedere practicile de escrocare la care se pretează, în mod permanent și la nivel de masă, unele companii distribuitoare de energie electrică și de gaz metan. O țară în care un distribuitor de energie și-a permis să-l taxeze inclusiv pe actualul ministru al energiei cu o factură în valoare de 900 de lei, pe luna ianuarie, pentru un apartament nelocuit este o țară a nimănui. Practicile de escrocare prin așa-zisele „facturi estimative” trebuie desființate și pedepsite prin lege. Voi apăra drepturile și interesele românilor în fața băncilor lacome și arogante, care au fost lăsate să-și facă de cap în România!

„Proiectul Legii privind bugetul de stat pe 2021, între indiferență și promisiuni fără acoperire!”

Am trecut deja de jumătatea celei de-a doua luni din an și Guvernul întârzie nepermis de mult prezentarea Proiectului Legii bugetului de stat pe 2021 spre dezbatere și aprobare Parlamentului, fapt cu atât mai surprinzător cu cât în fruntea Guvernului se află chiar ministrul finanțelor din precedentul cabinet, adică exact persoana care avea obligația legală și constituțională să pregătească, să elaboreze și să prezinte, încă de la finalul anului trecut, un proiect pertinent și coerent.

Dincolo de aceste bâlbe, aș zice inerente pentru echipa care guvernează astăzi România, ne întrebăm, în mod firesc, ce surprize neplăcute ne mai pregătește Guvernul în acest domeniu, dincolo de ceea ce transpare pe surse, mai mult sau mai puțin oficiale.

O asemenea interogație este mai mult decât legitimă și ne punem cu toții întrebarea, pentru că tot discutăm despre bugetul de stat și finanțare, unde sunt zecile de miliarde de euro împrumutate cu o lejeritate și o nonșalanță cel puțin bizare de fostul ministru de finanțe și actual premier. În ce găuri negre au intrat toți acești bani, de vreme ce acum Guvernul se lamentează că nu găsește finanțare? Ce s-a întâmplat cu banii împrumutați în numele țării?

Sper că veți fi de acord cu mine că asemenea întrebări sunt mai mult decât firești, atât timp cât resurse financiare pentru alocații sporite pentru copii, precum și pentru indexarea sau majorarea pensiilor nu s-au găsit, deși legislația în vigoare impunea acest lucru, iar pentru susținerea firmelor românești banii au ajuns cu maximă zgârcenie la destinație sau nu au ajuns deloc.

„Educația și sănătatea nu sunt o prioritate pentru Guvern” Am trecut de mijlocul lunii februarie, iar Proiectul Legii bugetului de stat tot nu a ajuns în Parlamentul României. Anul acesta, pe fondul celei mai mari crize sanitare din ultimii 100 de ani, aprobarea timpurie a bugetului nu mai era doar o necesitate administrativă, ci și una sanitară, de care depinde viața multor oameni.

În campanie, toate partidele de la guvernare – coaliția învinșilor – au promis lapte și miere. Când s-au văzut însă la Palatul Victoria, situația a fost alta. Au tăiat și au înghețat, s-au luptat pe funcții ca hienele pe mâncare, lăsând nevoile societății pe plan secund. Așadar, vă întreb: aceasta este „revoluția bunei guvernări”, stimați USR-iști? Așa „dezvoltați România”, stimați liberali?

Săptămâna trecută, premierul României a fost întrebat despre creșterea pensiilor, unul dintre obiectivele propuse de PNL înainte de alegeri. Răspunsul a fost unul simplu: nu am promis creșteri în programul de guvernare, ci în programul electoral. Aceasta este cea mai mare dovadă că liberalii nu vor respecta promisiunile făcute românilor.

Tot actualul premier, domnul Cîțu, spunea în urmă cu câțiva ani că sănătatea și educația nu trebuie să fie o prioritate. Acum și-a pus crezul în aplicare. Cheltuielile cu sănătatea se mențin în anul 2021 sub 5% din produsul intern brut, departe de ținta de 6% propusă în programul de guvernare și departe de procentele alocate în majoritatea țărilor europene.

Bugetul educației, de asemenea, lasă de dorit. Am parcurs probabil cel mai greu an al învățământului românesc, cu impact negativ asupra dezvoltării elevilor noștri. Cu toate acestea, guvernanții ignoră în continuare nevoile din sistem, alocând doar 2,55% din PIB pentru educație. Aceasta este cea mai mică alocare din 1995, de când există date privind cheltuiala guvernamentală de la Eurostat sau Ministerul Finanțelor. În 2019, fișa de buget a Ministerului Educației și Cercetării arăta o alocare de 30,9 miliarde lei pentru domeniul educației. În 2020, același minister avea 30,5 miliarde lei alocați la capitolul învățământului. Anul acesta, Ministerul Educației a primit doar 28,5 miliarde lei. Așadar, cifrele spun totul!

„Moțiunea pe sănătate, fără efect juridic, dar cu recurs la moralitate, pentru normalitate”

Dreapta ne-a obișnuit încă de anul trecut, de când se chinuia, tot în mod ilegitim, să mimeze că guvernează în interesul tuturor românilor, și nu strict al clientelei sale, să nu se supună rigorilor și urmărilor pe care o moțiune simplă le impune. Și atunci, dar și acum, coaliția de guvernare nu vrea să ia în seamă protestul poporului, materializat prin moțiuni simple față de activitatea defectuoasă a unui membru al Guvernului.

Nu, reprezentanții dreptei nu vor să audă vocea românilor, pe care noi o facem auzită în Parlament, ci ei consideră că, dacă opoziția face uz de aceste mijloace democratice de taxare a gravelor probleme cu care noi, toți ceilalți, ne confruntăm, de fapt le atacăm miniștrii și îi jignim. O astfel de logică sfidează nu doar raționalul, ci și parlamentarismul democratic. Dar pentru PNL–USR PLUS și UDMR nu ar fi vreo premieră.

Mă văd obligat să vă reamintesc că, în plină pandemie, vara trecută, spre finalul legislaturii anterioare, PSD a trecut prin Parlament mai multe moțiuni simple adresate împotriva unor miniștri ai fostului Cabinet Orban, printre care Violeta Alexandru, la acea vreme la Muncă, Monica Anisie, fosta șefă a Educației, Marcel Vela, fostul titular de la Interne, Adrian Oros, fostul și actualul șef al Agriculturii, sau Florin Cîțu, pe vremea aceea responsabilul cu finanțele, în special cu împrumuturile istorice, ca să fiu și mai concret.

Deși noi, cei de la PSD, la fel ca majoritatea românilor, ne așteptam la gesturi de normalitate și de demnitate din partea acestor miniștri de la acea vreme, concretizate prin depunerea mandatelor, așteptările noastre justificate au fost mai întâi ironizate de liberali și de partenerii lor de guvernare, apoi trecute sub tăcere.

„Fără vorbe multe, incriminări și sclifoseli ministeriale” Cu pensiile lucrurile merg rău în România, nu doar pentru că ele nu se măresc, conform legii.

Dacă ați avut curiozitatea sau v-au dus pașii în jurul clădirilor unde se procesează documentele pentru pensionare, ați văzut cu ochii dumneavoastră lungi cozi de așteptare, la care oamenii stau în frig, așteptând să fie invitați înăuntru, în încăperi mici, sufocate de arhive împrăștiate peste tot.

Ca deputat al județului Vâlcea, m-am interesat recent să văd ce se întâmplă, de ce oamenii aflați la vârsta pensionării sunt obligați să îndure situații dificile și de ce angajații casei de pensii par depășiți de situație. Am aflat că, în general, în toată țara, sediul județean al acestei instituții se găsește în clădiri de dimensiuni mici, cu spații improprii pentru relații cu publicul și insuficiente pentru organizarea muncii și a arhivelor de documente. În același timp, toate administrațiile publice locale, județene și naționale au în proprietate spații libere, care pot fi închiriate, pentru o mai bună funcționare a caselor de pensii.

Am făcut și o minimă documentare cu privire la resursele de oameni cu care funcționează aceste instituții. Trebuie să știți și dumneavoastră că, din anul 2001 și până acum, numărul de posturi la nivel național a scăzut cu peste 37%, adică de la 5.950 la 3.733!

În Europa, 15-20 de oameni se ocupă de procesarea documentelor pentru 10.000 de pensionari. În România, erau nouă în 2001 și sunt sub șapte în acest moment. Numărul de pensionari a crescut, desigur.

Sistemele informatice, calculatoarele și dispozitivele periferice cu care lucrează personalul sunt complet învechite.

„România nu e de vânzare!”

Astăzi vreau să supun atenției o problemă despre care se discută intens în spațiul public în ultima perioadă. Este vorba despre intenția Guvernului PNL–USR–UDMR de a vinde din activele pe care statul le deține în companiile naționale. Încă de anul trecut, PSD a atras atenția că nu este în interesul României ca în perioada crizei sanitare, care a produs și o criză economică, statul să își vândă activele deținute în unele dintre cele mai profitabile companii naționale.

Guvernele altor țări europene, precum Germania, Franța, Italia, Polonia, Cehia sau Ungaria, fac tot ce depinde de ele pentru a-și proteja companiile strategice. Doar la noi Guvernul, condus de Florin Cîțu, atentează la siguranța economică a României, pregătind vânzarea pe nimic a tot ce mai deține România ca participații ale statului la companii aeroportuare, petroliere, de energie, feroviare, de poștă și curierat, din telecomunicații, precum și a celor de la bănci sau institutele de cercetare.

Ni s-a aruncat în față că se vând participații pentru investiții. Apoi au spus că există o serie de active în companii care produc pierderi și că ar trebui restructurate. Există o mare ipocrizie referitoare la abrogarea Legii privind interdicția de înstrăinare a acțiunilor la companiile de stat. Au dat OUG nr. 166/2020 și au interzis doar înstrăinarea acțiunilor, lăsând la liber vânzarea activelor. Două aspecte demonstrează incompetența, ipocrizia, dar mai ales atitudinea antiromânească a guvernanților:

Din octombrie și până acum, în cinci luni, nu s-a vândut niciun activ, nicio cărămidă, dar nici nu s-a făcut vreun plan de restructurare prin vânzare de active la vreo companie de stat. Ce ne spune asta? Că nu există nicio urgență, dar se pare că nici nu cad companiile în cap din cauza acelor active.

„Premierul Cîțu a fost în vizită turistică la Bruxelles, după ce a încropit pentru 2021 un buget de sărăcire a populației, de austeritate în sănătate și de penurie în educație”

Prim-ministrul Florin-Vasile Cîțu, un politician complet necunoscut de liderii europeni, a plecat la plimbare la Bruxelles, să arate românilor cât de important este, dar, de fapt, s-a întors așa cum s-a dus, doar cu poze de vacanță și fără nici măcar o șapcă primită din partea oficialilor Uniunii Europene.

Înainte să anunțe triumfător că a făcut zero în vizita sa, trecută neobservată de presa internațională, „fantasticul” Cîțu și-a dus la îndeplinire misiunea de a scoate sănătatea și educația de pe lista de priorități a României. S-a răzbunat pe pensionari, înghețându-le pensiile, i-a pedepsit pe copii, tăindu-le alocația, i-a lovit pe studenți, prin eliminarea gratuităților de transport, i-a sancționat pe medici, profesori și alte categorii de angajați și i-a lăsat pe fermieri să moară.

Sărăcie pentru populație, austeritate în sănătate și penurie în educație – acesta este bugetul propus pe Guvernul „Nu se poate” al dreptei unite.

Guvernul lui Iohannis, neputincios, incompetent și corupt, taie venituri salariale, pensii, alocații, vouchere de vacanță, tichete de transport gratuit pentru studenți. În schimb, guvernarea liberalo-USR-istă a îngenuncheat țara sub împrumuturi uriașe, fără precedent, a umflat numărul bugetarilor cu peste 14.000 de pile și politruci în ultimul an, din care 4.000 numai în decembrie anul trecut, și a risipit miliarde de euro pentru a satisface clientela politică.

Peste 7 milioane de români vor fi afectați de măsurile de austeritate. Astfel, se confirmă avertismentele PSD și se devoalează în întregime minciuna și dezinformarea, promovate inclusiv de la Cotroceni și de toți liderii dreptei, de la Orban și Cîțu până la Barna și Cioloș.

## „Respect pentru dascăli”

Urmează adoptarea bugetului pentru anul 2021, o nouă șansă de a-i acorda educației ceea ce merită. Bugetul pregătit pentru educație în acest an se remarcă prin a fi cel mai mic buget din ultimii 30 de ani ca pondere în PIB și, dacă a investi în educație înseamnă a investi în viitor, înțelegem că actualul guvern apreciază că viitorul României merită o investiție infimă. Investiția în educație trebuie să înceapă cu investiția în resursele umane, întrucât dascălul are responsabilitatea și rolul hotărâtor în transformarea profundă a personalității, în dezvoltarea substanței intelectuale, fizice și sociomorale a individului.

Guvernul PSD a căutat ca prin măsurile implementate să readucă educația acolo unde merită, în vârful ierarhiei priorităților de guvernare, stabilind un calendar de eșalonare a măririlor drepturilor salariale până în septembrie 2020, astfel încât în învățământ să se beneficieze de o grilă de salarizare anticipată, corespunzătoare celei de la 1 ianuarie 2022. În acest sens, Guvernul PSD și-a respectat promisiunea față de dascăli și a acordat majorările salariale conform eșalonării stabilite. Deși în noiembrie 2019 Florin Cîțu, pe atunci ministrul finanțelor, spunea că are incluși în bugetul anului 2020 banii pentru creșterile salariale pentru profesori, guvernul liberal a amânat creșterea salariilor mai întâi pentru 1 septembrie 2021, pentru ca acum să aflăm că în anul 2021 vor fi înghețate toate salariile bugetarilor, deci și ale profesorilor.

Toate acestea se întâmplă în condițiile în care, de la începutul acestei pandemii, personalul din învățământ a fost aruncat în necunoscut, fără pregătire și fără cele necesare pentru a-și continua activitatea în regim online. Ce au primit angajații din sistemul educațional? Nimic! A trebuit să se descurce prin mijloace proprii, să investească din fondurile personale pentru a-și continua activitatea, să învețe singuri după tutoriale de pe net cum să intre în contact cu elevii, iar, pentru toate acestea, profesorii trebuie apreciați, și nu umiliți. Ei și-au continuat activitatea, deși nu au beneficiat de majorarea salarială din septembrie 2020 și nu beneficiază actualmente de sporuri pentru condiții de muncă similare altor domenii, deoarece nici până acum nu s-a pus efectiv în aplicare regulamentul de sporuri pentru familia ocupațională „Învățământ”.

„Guvernul «Nu se poate»”

Românii au fost îngenuncheați de Guvernul „Nu se poate”. Bugetul propus de cei de la guvernare aduce doar sărăcie populației, austeritate în domeniile cele mai vulnerabile – și mă refer aici la sănătate și educație. Nicio categorie socială nu a scăpat de tăvălugul tăierilor Guvernului „Foarfecă”: pensiile au fost înghețate, alocațiile copiilor au fost tăiate, studenții nu mai au gratuitate la transport, bugetarilor le-au fost înghețate salariile și li s-au anulat voucherele de vacanță, care au ajutat industria turismului să reziste în plină pandemie. Nici salariații din mediul privat nu sunt mai norocoși. Salariul minim a crescut cu doar 2 lei pe zi.

Agricultura românească este în colaps, iar fermierii loviți de seceta de anul trecut sunt lăsați să moară, pentru că Guvernul a tăiat în totalitate ajutoarele pentru secetă.

În plină pandemie, cu incendii pe bandă rulantă în spitalele de stat și cu mulți pacienți morți în ele, avem parte de cinism la cote de neimaginat din partea actualei guvernări. Cum să tai bugetul sănătății cu circa 11%? Este strigător la cer! Se taie și de la Ministerul Sănătății, și de la Casa de Asigurări de Sănătate, în total 2,6 miliarde lei, bani care ar fi ajuns pentru a imuniza de două ori toată populația României cu vaccinurile disponibile, la prețurile din prezent.

Educația, un alt domeniu pus la grea încercare în ultimul an, este o adevărată cenușăreasă pentru actuala guvernare. Cum este posibil ca învățământul să primească cel mai mic buget din ultimii 30 de ani? Niciodată România nu a alocat doar 2,5% din PIB pentru acest domeniu! Guvernul nu dă doi bani pe viitorul țării și nu investește nici într-un act educațional de calitate, nici în tânăra generație.

„Județul Suceava, sărit din schema de finanțare pentru 2021 de Guvernul Cîțu. Bugetul de stat dovedește minciunile liberale”

Bugetul care dovedește minciunile liberale este acum public și asumat. Foarte degajat, prim-ministrul Cîțu a recunoscut fără pic de jenă că a mințit românii, că promisiunile din campanie nu doar că nu se potrivesc cu programul de guvernare, ci chiar au fost doar vorbe în vânt.

Mărirea punctului de pensie, a salariilor, a alocațiilor, gratuități, tichete de vacanță? După cum a declarat Cîțu, toate au fost valabile în campania electorală, dar, între timp, după ce s-au văzut la guvernare, aceste oferte au expirat.

Unul dintre județele sărite din schema de finanțare este chiar județul Suceava, poate cel mai grav afectat de pandemia SARS-CoV-2. Noi, parlamentarii PSD de Suceava, am depus amendamente la bugetul de stat pentru 2021, pentru că județul nostru are nevoie de bani pentru infrastructura de transport, pentru sănătate, educație și utilități.

Împreună cu colegii mei, parlamentarii PSD de Suceava, solicităm Guvernului să construiască centurile ocolitoare pentru orașele Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei și Fălticeni.

De asemenea, vom cere alocarea fondurilor necesare pentru darea în funcțiune a Spitalului Municipal Fălticeni, pentru reparații capitale la școlile și grădinițele din județ, dar și pentru ca elevii din județ să participe la cursurile remediale, prin Programul „Școală după școală”.

Prezentarea bugetului Cîțu este momentul adevărului pentru români. Din păcate, este o nouă țeapă.

Guvernele de dreapta, încropite de fiecare dată prin artificii care nu au ținut cont de votul electoratului, au sacrificat întotdeauna românii.

„Bugetul de stat pe anul 2021, un buget anti-oameni”

Una dintre modalitățile de evaluare a performanței unei guvernări o reprezintă măsurile luate pentru oameni, cei pe care, în calitate de guvernant, ești dator să îi reprezinți cu responsabilitate, corectitudine, echitate, eficiență și empatie. Și spun „empatie” pentru că o guvernare nu este și nu trebuie să fie un mecanism robotic și abstract. Ea este creată de oameni pentru oameni.

În schimb, de aproape doi ani, indiferent de cum s-a numit această formulă de guvernare, România este divizată în două mari lumi: lumea reală a cetățenilor români și lumea celor pentru care a guverna nu înseamnă decât un mijloc de folosire a unei puteri eminamente pentru obținerea de funcții, facilități și privilegii. Scopul exclusiv a ceea ce trebuia să fie pentru întregul popor român s-a transformat astfel în obținerea și consolidarea câștigului personal și de grup al celor de la guvernare, iar pentru aceasta românii nu reprezintă decât instrumente de atingere a acestui scop, oameni depersonalizați, deposedați și trecuți la categoria „mijloace”, oameni deveniți simple date în calcule meschine, cinice și sinistre ale unei puteri distopice, cu tendințe marcat dictatoriale.

Și mereu au existat scuze pentru asta, justificări bazate pe neadevăruri flagrante. Dacă până în luna decembrie a anului trecut campaniile electorale i-au determinat să joace un teatru, în care rolul de victimă alterna cu cel de salvator,

acum, când și ultima mască a fost aruncată, hidoșenia acestei guvernări depășește orice imaginație.

Acum vedem cu toții adevărata față a celor care ar trebui și trebuie să guverneze pentru români, pentru oameni, cei cărora, fără niciun menajament, li se spune și li se arată că nu au nici cea mai mică importanță, cei care au devenit victimele unor călăi care își justifică abominația prin falsa nevoie de austeritate, o austeritate descoperită brusc, imediat după tururile de alegeri, și care se aplică exclusiv cetățenilor de rând. Pentru ei nu sunt bani. Pentru ei salariile trebuie înghețate, trebuie făcute disponibilizări, pensiile nu cresc, măsurile de sprijin nu există, ba, mai mult, se elimină și cele puține care mai existau.

„PNL a promis dezvoltare și investiții și a reușit să susțină economia într-un an cu dublă criză, sanitară și economică!”

Cifrele vorbesc de la sine. Doar dacă ne raportăm la lucrările de construcții din ultimul an, putem observa că acestea au crescut în 2020 cu 15,9% față de 2019. Este cea mai mare creștere înregistrată la lucrările de reparații capitale, +46,0%, la lucrările de întreținere și reparații curente, +24,4%, și la construcțiile noi, +9,3%.

În calitate de secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, am susținut proiectele de investiții în infrastructură prin toate pârghiile oferite de lege și de instituțiile din subordine. Au fost finanțate proiecte importante pentru comunități, precum construcții de drumuri, școli, spitale, cămine culturale, proiecte de apă-canal etc. Doar anul trecut, la construcțiile inginerești – drumuri, căi ferate, poduri, aeroporturi, stadioane etc. – creșterea a fost de 18,5%, la clădirile rezidențiale de +17,8% și la clădirile nerezidențiale de +10,9%. Aceasta este guvernarea de dreapta – cea care generează creștere economică, prin construcții de durată și care pot aduce noi investiții în țară, pentru a ușura viața românilor.

În 2020, Guvernul PNL a realizat cele mai mari investiții în economia românească din ultimul deceniu: 53,2 miliarde de lei, cu 9,5 miliarde de lei mai mult față de 2019, având o pondere de 5,1% din PIB.

Am promis un buget axat pe investiții și pe modernizare și ne-am respectat angajamentul față de români; avem cel mai mare procent din PIB alocat dezvoltării în ultimul deceniu. Cheltuielile de investiții sunt preconizate la 61,429 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 5,5% din PIB, mai mari cu 8,3 miliarde de lei față de anul 2020.

În declarația mea de astăzi doresc să aduc în discuție subiectul părăsirii timpurii a școlii.

În România, părăsirea timpurie a școlii – tinerii între 18–24 de ani care au părăsit școala înainte de finalizarea învățământului obligatoriu și care nu au urmat niciun alt program de formare profesională sau calificare – este de 15,3%, față de 10,3% la nivelul Uniunii Europene.

Peste 277.600 de tineri cu vârstele între 18 și 24 de ani au abandonat școala și nu s-au mai dus niciodată la liceu sau la școlile profesionale, plecând din timpul sau imediat după gimnaziu. Rata de părăsire timpurie a școlii este a treia cea mai ridicată din Europa, potrivit Eurostat.

Dintr-un raport întocmit de Banca Mondială reiese că acei copii care se nasc azi în România au aceeași șansă de (sub)dezvoltare ca cei din Afganistan, Ecuador și Thailanda. De ce? Din cauza acestui procent ridicat de tineri care nu termină decât maximum opt clase. Generația care se naște astăzi va avea o productivitate în forța de muncă de 60% din ceea ce ar fi putut fi dacă ar fi beneficiat de o educație completă și de o sănătate bună.

Pe scurt, procentul ridicat de tineri care părăsesc timpuriu școala ne costă 40% din veniturile pe termen lung, potrivit calculelor făcute de reprezentanții Băncii Mondiale.

Mai mult, toate studiile arată că părăsirea timpurie a școlii conduce la excluziunea socială ulterioară în viață. Tinerii care părăsesc prematur școala sunt mai predispuși riscului asociat șomajului sau celui de a câștiga mai puțin odată ce găsesc un loc de muncă. Estimările legate de competențe necesare în Europa sugerează că, pe viitor, doar unu din 10 locuri de muncă va putea fi accesat de o persoană care a părăsit timpuriu școala.

„Digitalizarea continuă – modul prin care vom optimiza interacțiunea între cetățeni, instituțiile statului și organizații”

Digitalizarea a devenit tot mai prezentă în perioada stării de urgență în România. Contextul actual ne-a demonstrat necesitatea și utilitatea tehnologiei în activitatea serviciilor publice, iar agenda strategică a României prioritizează deja extinderea acestor practici. Un fapt dovedit în mod evident este eficiența sporită în cazul tuturor palierelor de comunicare a cetățenilor cu instituțiile publice, dar și în ceea ce privește interacțiunea intrainstituțională. Aceste progrese au ajuns să reprezinte noua normă și, astfel, plata online a taxelor și impozitelor, depunerea de documente în format electronic către administrația publică locală, dar și utilizarea platformelor online pentru completarea de formulare sunt doar câteva exemple ale modului în care dorim să vedem dezvoltarea digitală în România, chiar și în situația postpandemică.

Digitalizarea, introdusă deja în majoritatea domeniilor de activitate, va fi accelerată de inițiative precum platforma _aici.gov.ro_ , implementată cu succes la începutul lunii aprilie 2020 de Guvernul României, prin colaborări însemnate cu companii partenere, ca fiind instrumentul intermediar pentru înregistrarea documentelor adresate instituțiilor publice care nu au un sistem propriu de registratură online. Următoarea mișcare logică este îndrumarea instituțiilor la nivel național să dispună de politici ce pun forma digitală pe primul loc în activitatea lor, iar instituțiile publice din România să facă parte dintr-un sistem digital, coordonate spre a răspunde solicitărilor cetățenilor în format electronic, într-un timp cât

„Celebrăm numărul european de urgență 112”

În fiecare an, ziua de 11 februarie este dedicată, în toate țările membre ale Uniunii Europene, unui singur și unitar număr de urgență, 112.

Nu aș vrea ca anul acesta, poate cel mai greu din ultimii ani pentru România, și nu numai, să uităm să le mulțumim tuturor celor care lucrează în cadrul tuturor serviciilor de urgență, care în fiecare zi, 24 de ore din 24, au un rol vital în salvarea de vieți omenești.

Numărul european de urgență 112 a fost lansat în 1991, pentru a oferi un serviciu unic pentru apelurile de urgență, disponibil în toate statele membre ale Uniunii Europene. În aprilie 2005, Sistemul național unic pentru apeluri de urgență (SNUAU) 112 a devenit operațional în toată România. Sistemul asigură cooperarea între agențiile specializate de intervenție ale poliției, pompierilor, ambulanței, SMURD și jandarmeriei, care au obligația de a asigura intervenția la urgențe.

Numărul de urgență 112 salvează vieți. Cetățenii aflați în situații de urgență – asigurarea asistenței imediate în situații în care este periclitată viața, integritatea ori sănătatea cetățeanului, ordinea publică, proprietatea publică sau privată ori mediul – pot suna la 112, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, pentru a solicita asistența serviciilor specializate de intervenție – ambulanță, SMURD, poliție, pompieri, jandarmi.

Anul 2020 a fost un an extrem de dificil pentru întreg sistemul medical și pentru toate serviciile medicale, iar lupta continuă și anul acesta.

De aceea este cu atât mai important să atragem atenția asupra nevoilor oamenilor care fac ca acest sistem să funcționeze și să îi sprijinim prin măsuri concrete și optime, astfel încât să își poată îndeplini importanta misiune pe care o au, aceea de a salva vieți.

Județul Bacău, la fel ca întreaga zonă a Moldovei, a fost total ignorat de guvernele PSD.

Singurele momente în care își aduceau aminte de acest județ erau perioadele de campanie electorală. Doar atunci îi mai păcăleau pe băcăuani cu câteva proiecte minore de infrastructură, făcute superficial.

Din păcate, am fost prea mulți ani prinși în logica PSD de aplicare a unor măsuri populiste, care doar creșteau veniturile pe moment și iroseau șansele reale de dezvoltare a României. Țara noastră, așa cum este astăzi, are nevoie de investiții, de o dezvoltare predictibilă și constantă.

Bugetul publicat în consultare de Guvernul Cîțu este un buget al responsabilității și al investițiilor, care vor dezvolta cu adevărat zona Moldovei. Prin acest buget se vor respecta banii românilor, bani care vor merge către spitale, educație, infrastructură și vor crește nivelul de trai al oamenilor.

Nu vom crește nicio taxă în acest an, chiar dacă traversăm o perioadă de criză economică globală. Din contră, ne vom strădui să facem reforme, să modernizăm și să eficientizăm aparatul public.

Băcăuanii merită drumuri mai bune și rezistente, pentru a circula în siguranță, pentru că o infrastructură modernă va atrage investitorii și va crea locuri de muncă.

Guvernul Cîțu arată grijă pentru zona noastră, în bugetul pentru 2021 fiind alocate peste 84 de milioane de lei pentru continuarea modernizării variantei ocolitoare a municipiului.

De asemenea, sunt incluse în buget fonduri pentru elaborarea studiilor de fezabilitate pentru drumurile de mare viteză Focșani–Bacău, peste 12 milioane de lei, Bacău–Pașcani, peste 9,1 milioane lei, pentru autostrada Brașov–Bacău, peste 4,2 milioane lei, dar și pentru drumul expres Bacău–Piatra-Neamț, 5,7 milioane lei.

## „Bolnavii nimănui”

De ani de zile țara noastră se află în topul mondial în ceea ce privește consumul de alcool. Cu toate acestea, suntem singura țară din Uniunea Europeană care nu are un centru public de dezalcoolizare, o greșeală enormă, care duce la costuri enorme pentru tratarea bolilor provocate de consumul de alcool și la nesfârșite drame în familiile acestor bolnavi, multe încheiate tragic.

Statisticile cu privire la consumul excesiv de alcool sunt înfiorătoare – peste două milioane de români consumă alcool peste măsură, iar un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății a relevat faptul că 70% din cazurile de violență domestică și aproape o jumătate din totalul omorurilor sunt cauzate de consumul de alcool.

Din punct de vedere financiar, România pierde anual două milioane de euro din cauza problemelor cauzate de dependența de alcool. Datele din 2018 relevau faptul că aproape 40% din paturile de spital erau ocupate de bolnavi tratați de afecțiuni cauzate de băutură – probleme hepatice, neurologice, diabet, ciroze etc.

Și, cu toate acestea, țara noastră este singura din Uniunea Europeană care nu are o clinică de dezalcoolizare, nici măcar la nivel privat. Practic, nici dacă vor, cei peste două milioane de alcoolici nu au efectiv unde să se trateze. Există câteva centre private, deschise de niște ONG-uri, însă capacitatea lor este mult prea mică în raport cu numărul de cereri. Se fac liste de așteptare, iar pacienții care nu au de unde să plătească taxa lunară de câteva sute de euro pe lună se trezesc în incapacitatea de a se trata voluntar.

În cazul în care un alcoolic sau familia acestuia solicită ajutor medical, pacientul este tratat în secțiile de urgență și apoi, eventual, internat în secțiile de psihiatrie ale spitalelor publice, unde este cazat în saloane în care sunt pacienți cu

„Nu se pune problema scăderii salariilor sau a pensiilor în acest an!”

Cred că într-o astfel de situație de criză mondială majoră trebuie să le spunem românilor doar adevărul, și anume că nu mai lăsăm ca minciuna, populismul exacerbat și demagogia zilnică, practicate de PSD în mod uzual, să le creeze oamenilor iluzii deșarte.

În acest context, încă destul de dificil pentru toate economiile europene, și nu numai, bugetul țării noastre pentru anul acesta se va închide cu un deficit de aproximativ 7% din PIB, ceea ce în condiții normale nu ar fi posibil. Însă acest deficit mărit este acceptat astăzi de Comisia Europeană pentru toate țările membre ale UE, cu condiția ca acesta să fie redus treptat, astfel încât, și în cazul României, să se poată reveni la un deficit mai mic de 3% din PIB până în anul 2024.

În condițiile date, bugetul de stat pentru anul 2021 este construit de actuala coaliție aflată la guvernare pe o creștere economică de aproximativ 4,3% și o estimare a unui PIB nominal intern brut de aproximativ 1.116 miliarde lei. Trebuie menționat faptul că, după un an atât de complicat, anul 2020, din punct de vedere sanitar, cu urmări foarte grele asupra economiei, PIB-ul pentru anul în curs este totuși cu 7 miliarde de lei mai mare decât cel din 2020 și aproximativ egal cu cel din 2019, când economia nu avea de suferit din cauza unei pandemii.

Tocmai de aceea, pentru a ne putea încadra într-un deficit de aproximativ 7%, anul acesta suntem obligați să reducem cheltuielile, acolo unde este posibil, fără să afectăm în niciun fel veniturile vreunei categorii sociale. Nu se pune problema scăderii salariilor sau a pensiilor și nu vom crește în acest an nicio taxă și niciun impozit! Așa cum ne-am angajat în fața Comisiei Europene, vom scădea treptat deficitul, dar în niciun caz prin măriri de taxe sau scăderi de salarii și pensii, ci prin investiții majore și prin măsuri de susținere a mediului privat, care să conducă la o creștere economică sustenabilă.

„Ne ținem de cuvânt – în bugetul pentru anul 2021 avem cel mai mare procent din PIB alocat dezvoltării în ultimul deceniu!”

Veniturile bugetului general consolidat, făcut public zilele trecute de Ministerul Finanțelor Publice, sunt de 364,9 miliarde de lei, 32,67% din PIB, iar cheltuielile de 444,9 miliarde de lei, adică 39,84% din PIB, rezultând astfel un deficit bugetar de 80 de miliarde de lei, respectiv 7,16% din PIB.

Însă cel mai important lucru care trebuie menționat referitor la structura bugetară pentru anul în curs îl reprezintă cheltuielile pentru investiții, care vor fi de 61,43 miliarde de lei, adică echivalentul a 5,5% din PIB, în creștere față de 2020, când acestea au însumat 53 de miliarde de lei.

Mai trebuie spus faptul că acest buget este fundamentat pe o prognoză de creștere de 4,3% din PIB. Veniturile bugetului de stat au fost stabilite în sumă de 174 de miliarde de lei, iar cheltuielile de 318,4 miliarde de lei la credite de angajament și 261,4 miliarde de lei la credite bugetare, cu un deficit de 87,3 miliarde de lei.

Pentru a ne putea încadra în ținta de deficit stabilită și convenită împreună cu Comisia Europeană pentru anul 2021, cheltuielile de personal au fost plafonate la 9,8% din PIB, pentru anul 2022 la 9,1% din PIB, iar plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 55% din PIB.

Bugetul pe anul trecut a avut alocate cele mai mari procente din PIB pentru investiții din ultimii 10 ani. Bugetul de anul acesta a alocat cu aproximativ 6 miliarde de lei mai mult pentru investiții decât anul trecut, ceea ce demonstrează determinarea acestei administrații de a moderniza țara într-un timp cât mai scurt și de a reduce decalajele dintre noi și statele dezvoltate din vestul Europei.

„Indemnizațiile pentru limită de vârstă ale deputaților și senatorilor trebuie abrogate acum!”

Pe subiectul pensiilor speciale s-a vorbit prea mult și s-a făcut prea puțin. Ne-am săturat cu toții de blocaje. Avem nevoie de un simplu vot pentru a le arăta românilor că nu am făcut doar propagandă electorală!

Constituția României garantează, prin dispozițiile sale, dreptul la pensie, iar Legea privind sistemul public de pensii afirmă că dreptul la pensie ia naștere și se aplică având ca fundamente, printre altele, principiul contributivității și pe cel al solidarității. Orice alt derivat legislativ, precum indemnizațiile pentru limită de vârstă, reprezintă o negare a celor doi piloni, contributivitate și solidaritate, care asigură stabilitatea dreptului la pensie.

Faptul că deputații și senatorii beneficiază de pensie specială, privilegiu dat de Guvernul PSD condus de Victor Ponta, constituie o nedreptate față de cetățeanul român contribuabil, iar acest aspect trebuie să se schimbe. De asemenea, pe lângă componenta echității, mai este și cea financiară.

Coaliția actuală de guvernământ și-a asumat, prin programul comun de guvernare, aplicarea generală a principiului contributivității în stabilirea dreptului la pensie. Prin inițiativa legislativă pe care am înaintat-o se urmărește degrevarea bugetului de cheltuieli, încărcat în mod excesiv și căruia nu i se permite efectuarea de investiții urgente și absolut necesare.

A fi demnitar al statului român este o alegere liberă și asumată. A servi poporul român trebuie să fie întâia rațiune a celor care ocupă scaunul de senator sau deputat, nu obținerea de și beneficierea de pe urma unor privilegii, cum sunt pensiile speciale. Liberalismul s-a născut ca reacție la sistemul de privilegii ale clasei conducătoare a regimului aristocratic și a propus tratarea în mod egal a tuturor cetățenilor, diferențele urmând să fie făcute de talentul, inteligența și munca fiecăruia.

„Prosperitatea va veni din investiții – exportăm materii prime și importăm produse finite”

România are un potențial agricol deosebit, lucru reflectat în ultimii ani de producțiile tot mai mari înregistrate de harnicii fermieri români. Aceștia s-au străduit să-și cumpere tractoare, să aducă apa de irigații la capătul tarlalei, să își construiască depozite și silozuri, să cumpere semințe mai bune, în mare parte din buzunarul lor sau din câștigurile obținute prin munca familiilor lor. Cu toate acestea, ei nu prosperă, ci abia subzistă de la un an la altul.

Dacă ne uităm mai atent în economie, nu avem cum să nu observăm că deficitul comercial al țării noastre crește în fiecare an, contribuția cea mai puternică la dezechilibrul dintre exporturi și importuri având-o chiar produsele agroalimentare. O țară cu un asemenea potențial, care a ajuns să importe mâncare pentru cetățenii săi, este rezultatul examenului pe care l-au picat toate guvernele din ultimele trei decenii. Cu toții au știut că la originea acestui fenomen nedorit se află lipsa capacităților de procesare a producțiilor agricole și incapacitatea micilor fermieri de a putea să pună singuri pe picioare asemenea capacități. Altfel spus, fermierul român vinde ieftin grâul, pentru că nu are de ales, când ar putea să vândă paste făinoase, biscuiți sau alte produse cu valoare adăugată mare.

Pe de altă parte, producția noastră merge la export, unde este procesată și ni se întoarce în marile magazine la prețuri consistente, asigurând câștiguri mari pentru procesatorii străini. De această situație nedorită vinovate sunt guvernele noastre din ultimii 30 de ani, care nu au sprijinit producătorii români din agricultură, astfel încât să-și cumpere echipamente, să creeze locuri de muncă pentru tineri, să deschidă mici fabrici în mediul rural și să poată exporta dulceață, nu fructe, pastă de tomate, nu roșii, mezeluri de calitate, și nu carcase de animale.

„Mecanismul european de redresare și reziliență, o dovadă că PNL își respectă promisiunile”

Votul acordat în plenul Parlamentului European în data de 9 februarie 2021, care a dat undă verde Mecanismului de redresare și reziliență, al cărui coraportor este europarlamentarul Siegfried Mureșan, confirmă o victorie pentru guvernarea liberală și pentru țara noastră. Vorbim de o sumă în valoare de 672,5 miliarde de euro acordată în următorii trei ani, având ca scop finanțarea planurilor naționale de redresare și reziliență.

În România vor ajunge, din suma totală, aproximativ 30,5 miliarde de euro, care pot fi utilizate pentru digitalizare, ecologizare, creșterea competitivității și coeziunii economice, investiții în proiecte pentru tineret, modernizarea instituțiilor publice și, în special, a spitalelor, care au suferit considerabil în urma presiunii adăugate de pandemia COVID-19 asupra sistemului de sănătate. Pe scurt, vorbim despre toate obiectivele pe care PNL le-a setat și s-a angajat să le materializeze când a preluat guvernarea. Vorbim despre modernizarea României în spirit european.

Raportul legislativ include un avans de 13% din alocarea totală prevăzută prin mecanism statelor membre ale UE. Raportul mai include și o garanție pentru prevenirea punerii în pericol a securității cibernetice europene.

Acest mecanism oferă posibilitatea finanțării tuturor tipurilor de investiții care au fost propuse în Planul național de redresare și reziliență. Ne apropiem astfel de un scenariu în care viețile de zi cu zi ale românilor vor fi îmbunătățite, un scenariu pentru care PNL s-a angajat să depună eforturi neîntrerupte, fiind conștienți că doar prin perseverență, corectitudine și transparență vom ajunge la performanța dorită.

„România nu se va dezvolta atâta vreme cât fondurile publice vor continua să finanțeze investiții de mântuială!”

Nemulțumirea românilor față de modul în care sunt cheltuite resursele publice este pe deplin justificată, în condițiile în care nu ne-am îndepărtat aproape deloc de acele timpuri și obiceiuri în care achizițiile publice erau sinonime cu jaful la adresa banului public. Zilnic continuăm să aflăm din mass-media că un banal cui cumpărat de o autoritate a statului român costă de 10 ori mai mult decât în orice magazin și, mai mult decât atât, că, atunci când îl cumpără statul, cuiul este și îndoit, și ruginit.

În decursul timpului s-au elaborat și s-au adoptat legi noi, s-au creat instituții, autorități și consilii, toate cu scopul de a stopa risipa banilor publici. Rezultatul acestor eforturi a întârziat să apară. Nu trebuie să fii auditor financiar să îți dai seama că pentru fiecare leu cheltuit în interes public mulți alți lei intră în buzunare private. Mărturie stau rapoartele anuale ale Curții de Conturi a României, care spun și cum, și cât se risipește din bugetul nostru național. Nu mai puțin de 10 miliarde de lei anual sunt cheltuite necorespunzător sau ilegal. Apoi acestea sunt numai constatările punctuale ale Curții de Conturi, care nu reflectă situația generală și adevărata dimensiune a prăpădului. Ea este mult mai mare.

Pe lângă aceste aspecte, tolerate în ultimii ani de clasa politică și guvernele socialiste, un alt aspect mi se pare la fel de grav. Când spun acest lucru am în vedere calitatea deosebit de precară a lucrărilor publice efectuate în țara noastră de firme mari sau firme mici, fie că sunt ele străine sau românești. Lipsa unor controale riguroase cu privire la calitatea lucrărilor, a materialelor și a garanțiilor asociate fiecărei lucrări ne aduce în situația nedorită în care asfaltul de pe drumurile proaspăt reabilitate se macină la prima ploaie, tencuiala de pe școli sau spitale cade peste elevi sau pacienți, apa potabilă adusă pe rețelele noi de utilități este colorată, miroase și abundă de amenințări la adresa sănătății oamenilor. Numai în România întâlnim situația în care autostrăzile au luat-o la vale în numai câteva zile de la inaugurare, spitale abia renovate au fost scena unor tragedii naționale, iar școlile noi sunt mai pline de pericole decât cele vechi. Din păcate, numărăm pe degete acele investiții realizate cu deplin respect și față de banii publici, și față de calitatea lucrărilor.

Centrul European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride a fost înființat la Helsinki, la inițiativa Finlandei. Scopul asumat al centrului este de a sprijini eforturile statelor membre în combaterea amenințărilor hibride, prin consolidarea capabilităților civile și militare, îmbunătățirea rezilienței statelor și instituțiilor statale, aprofundarea cooperării NATO–UE în combaterea amenințărilor hibride, punerea în comun a expertizei practicienilor, reprezentanților mediului academic și a mediului de afaceri cu cea a statelor membre și instituțiilor acestora.

În ultimii ani, de la aderarea României la acest centru, guvernele PSD nu au avut bunăvoința necesară, ca în cazul multor altor organizații la care România a luat parte, să plătească cotizația modică de 60.000 de euro/an.

Guvernul PNL a decis să repare rapid imaginea României pe plan internațional, plătind această cotizație, precum și alte cotizații aferente organizațiilor din care statul român face parte.

Este extrem de important ca, în general, statul român să își onoreze obligațiile financiare către toate organizațiile la care aderă, pentru a nu suferi prejudicii de imagine pe plan internațional.

Mai mult, în cazul acestui centru, unde fiecare stat membru poate cotiza voluntar peste suma anuală obligatorie, ținând cont de expertiza noastră pe acest domeniu în plan internațional, România ar putea sprijini centrul într-un mod mult mai activ decât o face acum.

Lumea este într-o continuă schimbare și existența acestui centru este extrem de importantă. România are șansa de a se poziționa excelent în cadrul său, printr-o strategie bine pusă la punct.

## **Domnul Sebastian-Ioan Burduja:**

„Avem de făcut o alegere pentru România – populism sau dezvoltare?”

În 2020, mai exact pe 21 iulie, Europa și-a învins demonii dezbinării și ai populismului, a înțeles că problemele comune au nevoie de soluții comune și a ales calea solidarității. Pentru România a fost ziua care ne-a dat cea mai mare șansă la dezvoltare din ultimele trei decenii, mai exact 84 de miliarde de euro, bani europeni, o oportunitate cu care nu ne-am întâlnit până acum și, probabil, nu ne vom mai întâlni prea curând. Astfel, în 2021 și în anii ce urmează suntem condamnați la o singură cale – investiții, investiții, investiții.

Până în 2020 am pierdut ani prețioși în cursa pentru dezvoltare.

În timp ce în SUA se pregăteau 200 de miliarde de dolari pentru revitalizarea infrastructurii, în 2016 miniștrii PSD ai Transporturilor spuneau public că nu doresc autostrăzi, pentru că ar însemna că salariile vor crește și investitorii vor pleca în alte părți – iunie 2018.

În timp ce Polonia construia cel mai mare aeroport din Europa, iar Turcia cel mai mare din lume, PSD inaugura cu surle și trâmbițe cioturi de autostradă, apoi surpate, blocate sau pur și simplu ignorate – de exemplu, drumul expres Pitești–Craiova, autostrada Sibiu–Orăștie și multe altele –, din fericire deblocate/soluționate de guvernul liberal în 2020.

Așa se face că în România anului 2020 unu din doi români avea toaleta în fundul curții, cinci români mureau zilnic pe șoselele patriei, dublul mediei UE, iar cel mai mare producător din România a pierdut 68 de euro pentru fiecare mașină din cauza lipsei autostrăzii Pitești–Sibiu.

## Bună dimineața!

## Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 329 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 190.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă informez că, prin decizia Comitetului liderilor, ordinea de zi a fost suplimentată cu Proiectul de hotărâre privind validarea unui mandat de deputat; PHCD 20/2021.

Prin urmare, punctul cu care vom începe astăzi dezbaterile, punctul 8, va fi acest proiect de hotărâre privind validarea unui mandat de deputat, iar punctul 8 din ordinea de zi devine punctul 9 și așa mai departe.

Dacă sunt observații, puncte de vedere din partea liderilor?

## Nu sunt.

Atunci, intrăm în ordinea de zi și-i dau cuvântul domnului deputat Popa Ștefan-Ovidiu, președintele Comisiei de validare, pentru a prezenta raportul comisiei și proiectul de hotărâre.

Vă rog.

Vă mulțumesc.

Raport privind validarea unui mandat de deputat

Comisia de validare, aleasă în ziua de 21 decembrie 2020, s-a întrunit în plenul său în aceeași zi, în vederea validării mandatelor deputaților aleși la data de 6 decembrie 2020, ocazie cu care s-a propus validarea acestora, cu o singură excepție, cea a domnului Tobă Francisc, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 8, județul Brașov, pe lista Alianței pentru Unirea Românilor, pentru care s-a propus amânarea validării deoarece nu a depus documentația necesară.

Ulterior, domnul Tobă Francisc a depus la Comisia de validare toate documentele legale în vederea validării.

În urma analizării documentelor depuse, membrii Comisiei de validare au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților validarea mandatului de deputat al domnului Francisc Tobă, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 8, județul Brașov, pe lista Alianței pentru Unirea Românilor.

Prezentul raport a fost adoptat cu majoritate de voturi. Comisia propune plenului Camerei Deputaților validarea mandatului de deputat prevăzut în prezentul raport, precum și adoptarea hotărârii anexate.

Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat În temeiul prevederilor art. 7 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. – Se validează mandatul de deputat al domnului Tobă Francisc, deputat ales la alegerile din 6 decembrie 2020 în Circumscripția electorală nr. 8, județul Brașov.

Vă mulțumesc.

O zi bună!

Da.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt obiecții sau comentarii cu privire la raportul Comisiei de validare?

Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre. La titlu sunt observații?

Nu sunt.

La preambul?

Nu sunt.

La articolul unic?

Nu.

Am încheiat dezbaterile.

Urmează să ne pronunțăm prin vot asupra proiectului de hotărâre.

Vă rog să fiți pregătiți, vom trece la vot, pentru a vota proiectul de hotărâre al cărui raport tocmai a fost prezentat. Vot, vă rog.

Rezultatul votului: 167 prezenți, pentru – 155, contra – 8, abținere – 1, „nu votez” – 3.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

- Urmează depunerea jurământului de credință față de țară

- și popor.

Potrivit prevederilor art. 3 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, după validarea mandatelor, deputații depun în ședința Camerei Deputaților jurământul de credință față de țară și popor.

Vă reamintesc procedura depunerii jurământului. La strigarea numelui, deputatul va rosti solemn de la tribună, cu mâna pe Constituție și Biblie, jurământul scris, pe care îl va semna și încredința spre păstrare președintelui Camerei.

Îl invit la tribună pe domnul deputat Tobă Francisc. Domnule deputat, aveți cuvântul.

## **Domnul Francisc Tobă:**

Jurământ de credință față de țară și popor.

Eu, Tobă Francisc, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 8 Brașov,

Jur credință patriei mele România;

Jur să respect Constituția și legile țării;

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor;

Așa să mă ajute Dumnezeu.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Vă rog să și semnați jurământul.

Felicitări, domnule deputat! Succes!

Continuăm activitatea de dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi până la ora 12.00, apoi între 12.00 și 12.30 – pauză; 12.30 – vot final.

Vă reamintesc că astăzi, de la ora 14.00, va avea loc ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului.

9. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2020 privind aprobarea cotizației anuale a României la bugetul Centrului European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride de la Helsinki – European Center of Excellence for Countering Hybrid Threats – Hybrid CoE, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 116/2020; lege ordinară, adoptată de Senat.

Din partea comisiei sesizate în fond, raportorul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2020 privind aprobarea cotizației anuale a României la bugetul Centrului European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride de la Helsinki

În conformitate cu prevederile art. 94 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2020.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea plății cotizației anuale, în valoare de 60.000 de euro, pentru anul 2019, precum și plata cotizației anuale pentru următorii ani, pe întreaga durată a participării României la activitatea Centrului European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride de la Helsinki.

Echivalentul în lei al sumelor necesare plății cotizației anuale se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul anual al Ministerului Afacerilor Externe, și se va calcula pe baza cursului de schimb leu/euro în vigoare la data efectuării plății.

În urma dezbaterii asupra proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Guvernul, vă rog.

**Doamna Daniela Anda Grigore Gîtman** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt Daniela Gîtman, secretar de stat pentru afaceri interinstituționale în Ministerul Afacerilor Externe.

Centrul pentru excelență vizând combaterea amenințărilor hibride a fost înființat de Finlanda în anul 2017, iar România a devenit membru în anul 2019, având în vedere faptul că își dorea să aibă o platformă de discuții în ceea ce privește combaterea amenințărilor hibride fie prin consolidarea capacităților militare și civile, fie prin îmbunătățirea rezilienței statelor. De asemenea, se dorea o discuție mai apăsată în ceea ce privește aprofundarea cooperării între NATO și Uniunea Europeană în combaterea amenințărilor hibride și să beneficieze de punerea în comun a expertizei practicienilor mediului de afaceri și mediului academic în acest domeniu.

România este al nouăsprezecelea stat membru al acestui centru.

Activitatea centrului este sprijinită atât de Uniunea Europeană, cât și de NATO.

Și considerăm că plata contribuției de 60.000 de euro poate aduce beneficii în ceea ce privește oportunitatea ca România să-și prezinte preocupările și interesele legate de Regiunea Mării Negre și amenințările hibride din acest spațiu.

Guvernul susține acest proiect. Vă mulțumesc.

La dezbateri generale? Nu.

Da? Vă rog.

Domnul deputat Popescu, Grupul PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Deși poate părea un proiect de lege cu un impact bugetar minim, de 60.000 de euro anual, pentru statul român, este un proiect de lege cu un impact major în viețile noastre.

Este un moment în care România trebuie să realizeze că în următorii ani, într-o lume în continuă schimbare, trebuie să fie cap, și nu coadă în toate inițiativele comune de acest fel, așa-numitele „think tankuri” europene.

Acest centru hibrid reprezintă coloana vertebrală a tot ceea ce va însemna în Europa un război în care aceste 19 țări și următoarele care vor veni în acest _joint venture_ ... Un război dus cu actori statali sau non-statali, care are loc zilnic în viețile noastre.

Pentru că lumea se schimbă într-un mod incredibil, fiecare dintre statele participante acolo trebuie să vină cu cât mai multă expertiză. Sunt peste 1.200 de experți în acest centru.

România este cunoscută în întreaga Europă pe sectorul IT&C și în tot ceea ce înseamnă „războaiele Cyber” ca fiind cap, și nu coadă.

Mi-aș dori și îmi doresc din suflet ca pe viitor să nu fim niciodată obligați să discutăm proiecte în Parlament cu niște plăți infime, de câteva zeci de mii de euro, în astfel de instituții, ci dimpotrivă.

Așa cum și în cazul acestui centru, în mod voluntar, statele pot veni cu plăți suplimentare sau cu expertiză suplimentară, resursă umană, noi să ne poziționăm astfel încât în estul Europei să fim actorul principal în tot ceea ce înseamnă o lume în schimbare.

Cred că fiecare dintre parlamentari ar trebui, așa, în weekend, să se uite puțin peste ceea ce se întâmplă în lumea cyber, în lumea IT&C. O lume care ne va cuprinde din ce în ce mai mult în următorii ani de-acum încolo. Vă mulțumesc.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Vă mulțumesc.

## Altcineva?

Dacă nu, vă informez că, conform art. 105 din Regulamentul Camerei Deputaților, dacă la raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse, se trece la dezbaterea pe articole.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Îl rog pe domnul deputat Ungureanu, pe procedură. A solicitat intervenție.

Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:**

Stimați colegi,

Bună dimineața!

Am cerut acest cuvânt, pe procedură, special pentru Grupul PSD, ca să-mi cer scuze pentru cuvintele prea tari, prea rugoase.

Am spus că noi ar trebui să fim un model de comportament...

Și chiar dacă...

Da, tu ar trebui să fii!

## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:**

## Da, și eu.

Și chiar dacă dinspre bănci au venit cuvinte grele, noi, cei care suntem la acest microfon, ar trebui să dăm un ton de decență...

și de bună-cuviință...

Chiar dacă putem folosi crose, putem folosi ironii, este în zona de discurs politic.

Eu însă am sărit peste limita, să spunem, decentă și de aceea îmi cer scuze, mai ales față de colegii tineri care au venit pentru prima dată în mandat și care nu sunt vinovați de lucrurile pe care le-am spus de aici.

În ceea ce privește jignirile care au venit dinspre bănci, aș vrea să fiți și dumneavoastră atenți la cei care vorbesc.

Unii dintre voi au strigat din bancă un cuvânt care ar putea jigni chiar și pe cineva care nu a trecut printr-o problemă de sănătate.

Eu am avut un accident de mașină la cinci ani și nu am putut să vorbesc o lună de zile. Era să-mi pierd viața. Faptul că vorbesc, chiar dacă uneori mai poticnit, este practic o minune.

Așa că aveți grijă, că, atunci când jigniți pe cineva, s-ar putea să scoată în evidență caracterul dumneavoastră, nu neapărat problema de sănătate pe care o are cel din față. Încă o dată, scuze!

Și sper ca acest ton să rămână unul de decență și pentru colegii care mai vin aici!

Mulțumesc.

Da.

Vă mulțumim și noi.

Un element de normalitate și bine-venit pentru o eroare, chiar și de limbaj, produsă.

Vă mulțumesc încă o dată.

Și mergem mai departe pe ordinea de zi.

10. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2020 pentru stabilirea unor măsuri necesare în vederea implementării Programului operațional Ajutorarea persoanelor defavorizate – POAD; PL-x 404/2020.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Conform prevederilor, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Rog raportorul Comisiei pentru muncă și Comisiei pentru administrație, prezentarea raportului comun.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2020 pentru stabilirea unor măsuri necesare în vederea implementării Programului operațional Ajutorarea persoanelor defavorizate – POAD

Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2020 pentru stabilirea unor măsuri necesare în vederea implementării Programului operațional Ajutorarea persoanelor defavorizate – POAD.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență nr. 84/2020 pentru crearea cadrului instituțional și a măsurilor necesare aplicării prevederilor Regulamentului (UE) nr. 223/2014 privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, cu modificările și completările ulterioare, și prin Regulamentul (UE) nr. 559/2020 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 223/2014 în ceea ce privește introducerea unor măsuri specifice pentru abordarea epidemiei de COVID-19. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat, iar Comisia pentru muncă și protecție socială, cu unanimitate de voturi pentru, adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 23 iunie 2020.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Da.

Îi mulțumesc doamnei deputat Csép Éva, raportor din partea comisiilor.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

11. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2020 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 94/2020.

Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Dăm cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială. Raportor, doamna deputat Csép Éva.

## Mulțumesc frumos.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2020 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2020 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență nr. 10/2020, prin care se modifică Legea nr. 263/2010, în sensul instituirii dreptului de pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstei standard de pensionare cu 20 de ani pentru persoanele care au desfășurat activități miniere în subteran, cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă, în domeniul prospecțiunii, explorării, dezvoltării, exploatării, preparării/sau prelucrării, concentrării, conservării și închiderii minelor, din cadrul unităților de prospecțiuni și explorări geologice, dacă au un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani realizat în aceste activități.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 2 martie 2020.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

## Da.

Vă mulțumesc. Din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Proiectul de lege, nefiind amendamente, rămâne la votul final.

12. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 149/2020 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19; PL-x 635/2020; procedură de urgență.

Are cuvântul inițiatorul.

Reprezentantul Guvernului, vă rog.

**Domnul Claudiu-Sorin Roșu-Mareș** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Sorin Roșu-Mareș, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Scopul acestei ordonanțe este instituirea unei scheme de ajutor de stat cu caracter temporar pentru susținerea activității de creștere a animalelor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, având ca scop compensarea pierderilor cauzate de pandemia de COVID-19 în perioada cuprinsă între 1 martie și 1 iulie 2020.

Temeiul legal al acestei ordonanțe sunt prevederile punctului 3.1 din comunicarea Comisiei Europene.

Beneficiarii acestei scheme de ajutor de stat sunt persoane fizice și juridice, întreprinderi individuale și familiale care dețin animale în exploatație.

Prin urmare, vă rog să aprobați această ordonanță de urgență în forma adoptată de Comisia pentru agricultură. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Raportorul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule deputat.

## Bună ziua!

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 149/2020 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a fost adoptat de Senat ca urmare a depășirii termenului de adoptare, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituția României, republicată.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic și Social.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin. Prezentul act normativ reglementează beneficiarii, criteriile de eligibilitate, documentele justificative, durata schemei și valoarea ajutorului de stat, precum și regulile procedurale pentru implementarea schemei de ajutor de stat.

Acest ajutor de stat se acordă beneficiarilor care dețin minimum 100 de capete femele adulte din specia bovină înregistrate în RNE în exploatații cu cod ANSVA la data de 1 iulie 2020. Cuantumul ajutorului este echivalentul în lei a 100 euro/UVM, iar plafonul maxim al schemei de ajutor de stat este de 35.700 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.

Domnule deputat Chesnoiu, președintele comisiei, vă rog să faceți și propunerea din partea Biroului comisiei pentru timpul de dezbatere alocat acestui proiect de lege.

Vă propun ca timp de dezbatere trei minute.

Vă mulțumesc.

Urmează să aprobăm timpul alocat dezbaterii acestui proiect.

Supun aprobării Camerei propunerea făcută de Biroul comisiei.

Vot, vă rog. ( _Vociferări.)_

Timpul alocat dezbaterii proiectului de lege al cărui raport tocmai v-a fost prezentat.

Da.

Vă mulțumesc.

Prezenți – 191, pentru – 191.

Așadar, a fost aprobat timpul alocat acestor dezbateri, de trei minute.

Se trece la dezbaterea pe articole.

Începem cu titlul.

Continuăm cu articolele.

Vă rog.

Nefiind... La încheierea dezbaterii pe articole, proiectul de lege rămâne la votul final.

Vă mulțumesc.

13. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 150/2020 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19; PL-x 636/2020; procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul Guvernului.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Această ordonanță de urgență este în completarea sau în sprijinul celorlalte ordonanțe de urgență, doar că se referă la sectorul suin, de această dată, și acesta afectat de pandemia de COVID-19.

Ca atare, scopul acesteia este susținerea activității crescătorilor din sectorul suin, în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, având ca scop compensarea pierderilor cauzate de pandemia de COVID-19 în perioada cuprinsă între 1 martie și 1 iulie 2020.

Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producție deținută de beneficiari, echivalent pe unitate de vită mare, în funcție de categoriile de suine, respectiv suine la îngrășat și animale de reproducție.

Ca urmare, vă rog să dați un vot favorabil legii de aprobare a ordonanței de urgență în forma prezentată de raportul Comisiei pentru agricultură.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru agricultură.

Domnul deputat Chesnoiu, președintele comisiei. Vă rog.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 150/2020 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a fost adoptat de Senat, ca urmare a depășirii termenului de adoptare, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituția României.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizul favorabil al Consiliului Economic și Social.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unei scheme de ajutor de stat.

Valoarea maximă a schemei de ajutor de stat este de 119.560 mii lei și se va asigura de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate de MADR pentru anul 2020. Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producție deținută de beneficiar, respectiv locurile de cazare, echivalent UVM, în funcție de categoriile de porcine.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de membrii Comisiei pentru agricultură s-a hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să se supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul de lege, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Vă mulțumesc.

S-a propus ca timpul afectat dezbaterii acestui proiect să fie de trei minute.

Vot, vă rog.

domnul Oros, care astăzi a blocat absolut tot ceea ce am făcut noi bun, cu domnul Daea ministru.

Vă mulțumesc.

Bravo!

Prezenți – 200, pentru – 200.

A fost aprobat timpul de trei minute pentru dezbateri pentru acest proiect.

Să trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu? Nu.

Adoptat. La articolul unic? Nu.

S-a încheiat dezbaterea pe articole. La dezbateri generale? Domnule deputat Giugea, vă invit.

Mulțumesc, domnule președinte.

„Majestate, trebuie să facem tot ce trebuie pentru a vinde grâne în piele de animal”. Așa gândeau acum 100 de ani înaintașii noștri.

Colegii noștri de la PSD, în guvernul dumnealor, au adus ca ministru al agriculturii un tovarăș blocat în amintiri, care s-a descoperit a fi ministrul târgurilor, oboarelor și iarmaroacelor și care ne spunea cât de încrâncenați sunt toți europenii fiindcă suntem pe locul I la exportul de porumb. Uita însă să precizeze faptul că noi importăm carne de porc de 600 de milioane de euro pe an, porci care erau îngrășați cu porumbul pe care-l exporta România.

De asemenea, la această sumă se mai adaugă 120 până la 200 de milioane de euro pe an importul de purcei.

Trebuie să facem tot ce este posibil pentru a susține acest sector extrem de important pentru economia României, în condițiile în care pesta porcină africană face ravagii în continuare. Numai anul trecut au fost omorâți 740.000 de porci la nivel național! Sunt ferme închise, sunt complexe mari de creștere a porcilor care sunt închise de doi ani de zile. Trebuie intervenit foarte, foarte puternic în acest sector! Vom susține în integralitate acest proiect de lege – Grupul PNL. Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Daniel Suciu, Grupul PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În mod normal n-ar fi trebuit să intervin, doar că domnul ministru Daea nu este prezent, să poată să-i răspundă domnului Giugea.

Cred că domnul deputat de Dolj are o obsesie față de domnul ministru. Și în mandatul trecut, de la acest microfon, poate nu similar cu domnul Ungureanu, dar cam aceleași cuvinte le-a adresat.

Vreau doar să faceți, domnilor deputați și doamnelor deputați, un exercițiu practic. Să-i luați pe actualul ministru al agriculturii și pe fostul ministru al agriculturii, domnul Oros și domnul Daea, să-i duceți în mijlocul fermierilor și să vedeți exact cine este considerat cel mai performant ministru al agriculturii. Și acesta – vă spun cu sinceritate – nu este

Dacă mai sunt intervenții la dezbateri generale? Vă rog. Deși e procedură de urgență.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Apreciez gestul, mulțumesc!

Aș mai avea de adăugat un singur lucru. Și anume că, în timp ce domnul Giugea ne spune că se importă foarte multă carne de porc, Guvernul pe care-l susține emite un ordin prin care nu mai avem dreptul să creștem mai mult de cinci porci în gospodărie.

Cred că ar trebui să vă fie jenă!

Da, vă rog.

Domnul deputat Giugea, drept la replică.

Aveți o intuiție fantastică, domnilor de la PSD, fiindcă eu nu am rostit numele Daea! Dumneavoastră v-ați dus înspre domnul Daea! Da?

Iar ordinul de care amintiți dumneavoastră a fost elaborat de ministrul Daea. Sau memoria dumneavoastră este atât de selectivă sau atât de limitată?! Da?

Iar ceea ce trebuie să vă spun – și dumneavoastră denaturați, ca de obicei, sau... un derapaj din acesta către populație. Dacă vrea să crească 300 de porci în gospodărie, are voie să crească 300 de porci în gospodărie, dar trebuie să îndeplinească anumite condiții.

În Sardinia, după 40 de ani de zile nu s-a putut eradica pesta porcină africană!

În Spania, după 25 de ani a fost eradicată pesta porcină africană – și aceasta numai cu niște condiții extreme impuse către populație, către crescătorii de porci.

Or, dumneavoastră veniți ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic în România!

Ba da! Mergeți și îi întrebați pe cei cărora le-au fost omorâți porcii!

Mergeți și îi întrebați pe cei care au dat faliment! Mari crescători de porci. Și atunci să veniți și să comentați astfel de aberații.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Nemaifiind alte înscrieri pentru dezbateri, proiectul de lege rămâne la votul final.

14. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 151/2020 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19; PL-x 637/2020; procedură de urgență.

Conform prevederilor din regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul Guvernului, inițiatorul. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este a treia ordonanță de urgență care acoperă un nou sector afectat de această pandemie și de criza economică generată de aceasta; de această dată este vorba de sectorul avicol.

Scopul acestei ordonanțe este susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol, în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, având ca scop compensarea pierderilor cauzate de pandemie în perioada cuprinsă între 1 martie și 1 iulie 2020.

Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producție deținută de beneficiari, echivalent pe unitate de vită mare, în funcție de speciile și categoriile de păsări, respectiv pui de carne, pui de curcă, găini ouătoare, găini din rase grele și pui eclozionați.

Beneficiarii sunt crescătorii de păsări, respectiv întreprinderile individuale și familiale, persoane fizice autorizate, după caz, precum și persoanele juridice care desfășoară activitate de reproducție și/sau incubație și/sau creștere a păsărilor pentru carne sau ouă.

Ca atare, vă rog să dați un vot favorabil pentru legea de aprobare a ordonanței în forma prezentată de raportul Comisiei pentru agricultură.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Rog reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, să prezinte raportul.

- Domnul deputat Chesnoiu, președintele comisiei. Vă rog.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 151/2020 privind aprobarea schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a fost adoptat de Senat ca urmare a depășirii termenului de adoptare.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic și Social.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare aprobarea schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol. Valoarea maximă a schemei de ajutor de stat este de 109.800 mii lei, aceasta urmând a se asigura de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate de MADR. Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producție deținută de beneficiar, echivalent UVM, în funcție de speciile și categoriile de păsări.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de către membrii Comisiei pentru agricultură s-a hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să se supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul de lege, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă propun, domnule președinte..., am rugămintea de a aproba timp de dezbatere trei minute, vă rog. Mulțumesc.

Da. Vă mulțumesc.

S-a propus ca timpul afectat dezbaterii acestui proiect de lege să fie de trei minute.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 198; pentru – 196; „nu votez” –

doi.

- A fost aprobat timpul de trei minute.

- Dacă la dezbateri generale sunt intervenții din partea

- grupurilor parlamentare?

- Nu sunt.

- Trecem la dezbaterea pe articole.

- La titlu?

- Nu.

- La articolul unic?

Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 15, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 154/2020 privind instituirea unor măsuri pentru sprijinul tinerilor fermieri; PL-x 638/2020 a fost retrimis la comisie, așa că mergem la punctul 16.

16. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2019 pentru adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare privind acordarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 300/2019; procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt Cătălin Iapă, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Prin prezenta ordonanță de urgență se stabilește ca unitățile administrativ-teritoriale să fi putut solicita, în cursul anului 2019, contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 700.000 de lei, pentru plata subvențiilor restante aferente furnizării energiei termice către populație. Contractarea împrumuturilor s-a făcut numai cu avizul comisiei de autorizare a împrumuturilor locale și numai dacă la data depunerii documentației nu prezentau restanțe la împrumuturile contractate anterior din venituri din privatizare.

Propunem adoptarea prezentei ordonanțe de urgență în forma adoptată de Guvern. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, prezentarea raportului.

Domnule deputat Bogdan Huțucă, președintele comisiei, prezentarea raportului, vă rog.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2019 pentru adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare privind acordarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului și pentru modificarea și completarea unor acte normative

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2019.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă instituirea posibilității ca unitățile administrativteritoriale să solicite în cursul anului 2019 contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului.

De asemenea, este vizată creșterea ritmului de restituire a taxelor auto, respectiv taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule. În plus, este abrogat alin. (5) al art. 122 din Codul fiscal, care se referă la depunerea declarației unice pe venit doar în format electronic. În același timp, este asigurată acoperirea sumelor aferente plății influențelor financiare determinate de creșterile salariale ale personalului încadrat în unitățile sanitare publice.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2019 pentru adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare privind acordarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului și pentru modificarea și completarea unor acte normative în forma adoptată de Senat.

## Vă mulțumesc și eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

17. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2020 privind instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2; PL-x 508/2020; procedură de urgență.

Rog reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială, să prezinte raportul. Raportor – doamna deputat Csép Éva.

## Mulțumesc frumos.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2020 privind instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2

Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2020 privind instituirea unor măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2020, prin care se acordă indemnizația în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat pentru salariații angajatorilor a căror activitate a fost suspendată ca urmare a unei anchete epidemiologice efectuate de direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București, pe perioada în care activitatea acestora a fost întreruptă sau redusă, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020.

- Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința

- din 2 septembrie 2020.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

- Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Nu dorește.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

18. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2019 pentru modificarea și completarea art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române; PL-x 425/2019.

Procedură?

Vă rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vin aici, în fața dumneavoastră, cu solicitarea de a retrimite acest proiect la comisie. Este o solicitare bazată pe o adresă transmisă de Ministerul Transporturilor, în calitate de inițiator, pentru a fi analizate o serie de observații la acest proiect, observații de natură tehnică.

Am discutat și cu ceilalți lideri de grup; pot să spun că există un acord al liderilor pentru această procedură. Vă mulțumesc.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Vă mulțumesc și eu. Există acordul liderilor. Da? Da. Prin urmare... Da, vă rog.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

Termen!

Termen?

Mulțumesc, domnule președinte. Două săptămâni retrimitere la comisie.

Da. Mulțumim.

Deci PL-x 425/2019 va fi retrimis la comisie pentru două săptămâni.

19. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2019 privind operarea Sistemului de avertizare a populației în situații de urgență „RO-ALERT”; PL-x 403/2019; procedură de urgență.

Are cuvântul inițiatorul.

Reprezentantul Guvernului, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt subsecretarul de stat Ovidiu Șandor, de la Ministerul de Interne.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2019 se propune adoptarea unui mecanism care să asigure fără sincope transmiterea mesajelor de avertizare a populației vizate de producerea unei situații de urgență, astfel încât să se răspundă necesității imediate de informare în timp real a acesteia cu privire la posibilitatea producerii sau producerea situațiilor de urgență de amploare și intensitate deosebită, prin intermediul mesajelor „RO-ALERT”, în scopul adoptării în timp optim a măsurilor de autoprotecție adecvate.

În considerarea celor anterior menționate, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2019 privind operarea Sistemului de avertizare a populației în situații de urgență „RO-ALERT” în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc frumos.

## Mulțumesc.

Invit raportorul.

Din partea Comisiei pentru administrație, Comisiei pentru apărare, Comisiei pentru tehnologia informației, pentru prezentarea raportului comun.

Domnul deputat Silviu Macovei. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2019 privind operarea Sistemului de avertizare a populației în situații de urgență „RO-ALERT”, primit cu adresa PL-x nr. 403/2019 din 1 octombrie 2019

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2019 privind operarea Sistemului de avertizare a populației în situații de urgență „RO-ALERT”.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu observații și propuneri, conform avizului nr. 529/26.06.2019.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă în ședința din 25 septembrie 2019.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil proiectul de lege, conform avizului nr. 4c-6/570/8 octombrie 2019.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri privind stabilirea responsabilităților instituțiilor publice, a obligațiilor operatorilor privați și a furnizorilor de rețele publice mobile de comunicații electronice în ceea ce privește funcționarea Sistemului de avertizare a populației în situații de urgență „RO-ALERT”, precum și a regimului contravențional pentru titularii acestor responsabilități și obligații.

În urma dezbaterii proiectului de lege, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2019 privind operarea Sistemului de avertizare a populației în situații de urgență „RO-ALERT”.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

## Vă mulțumesc și eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne...

Da?

Vă rog.

Domnul deputat Andrei-Daniel Gheorghe, Grupul PNL. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

După cum este evident, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal susține adoptarea Proiectului de lege privind Ordonanța nr. 46/2019 cu privire la Sistemul „RO-ALERT”.

Traversăm o perioadă foarte dificilă atât pentru omenire, cât și pentru noi, ca țară, în care înțelegem cât de importantă este eficientizarea funcționării sistemelor de alertă și a sistemelor de atenționare a populației cu privire la dezastre, la intemperii și la situații de criză, care pot apărea în momente la care ne așteptăm foarte puțin.

Din păcate, lumea de astăzi ne arată că nu este deloc una ferită de situații în care ne putem pierde absolut tot, iar eficientizarea, modernizarea și punerea în acord cu cele mai prompte măsuri de prevenire a populației pentru astfel de riscuri care atentează inclusiv la viața persoanelor, la sănătatea cetățenilor și la siguranța bunurilor și avutului fiecăruia dintre noi este o prioritate, iar sistemul „RO-ALERT” și-a arătat de multe ori eficiența. Sistemul „RO-ALERT”, prin această ordonanță și prin măsurile adoptate în această lege, considerăm că va funcționa mult mai eficient, mai rapid și mai interconectat în raport cu ceea ce înseamnă necesitățile de protejare a intereselor de viață și sănătate ale cetățenilor României.

Ca atare, Partidul Național Liberal susține întru totul adoptarea acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă mai sunt luări de cuvânt? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 20, reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 145 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 24 aprilie 2019; PL-x 405/2018/2019; procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În contextul în care prin Decizia nr. 145/2019 a Curții Constituționale s-a constatat că proiectul de lege supus dezbaterii este neconstituțional în ansamblul său, iar în Monitorul Oficial al României a fost publicată Legea nr. 192/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice, proiectul supus dezbaterii a rămas fără obiect.

În acest context, Ministerul Afacerilor Interne este de acord cu raportul de respingere a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Rog reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru apărare și Comisia juridică, pentru prezentarea raportului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice; PL-x 405/2018, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 145 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 24 aprilie 2019, prin care s-a constatat că legea este neconstituțională în ansamblul său

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituția României, republicată.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 91 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins legea, în ședința din ziua de 21 octombrie 2019.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice, în scopul adoptării unor măsuri care să conducă la creșterea capacității de intervenție în acest domeniu, prin instituirea instrumentelor legale necesare exercitării atribuțiilor de serviciu sau îndeplinirii misiunilor, dar și a celor necesare asigurării unei protecții juridice și fizice a personalului angajat.

Președintele României a formulat obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice, în temeiul art. 146 lit. a) teza I din Constituția României, republicată, art. 11 alin. (1) lit. a) și al art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. În motivarea obiecției de neconstituționalitate sunt formulate critici de neconstituționalitate – extrinsecă și intrinsecă.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

## Da.

Îi mulțumim și noi raportorului din partea comisiilor sesizate în fond, domnului deputat Radu Molnar.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Nu dorește.

Nefiind amendamente, urmează votul final; reamintindu-vă faptul că în raportul comisiilor se propune respingerea legii.

Punctul 21, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2019 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale; PL-x 83/2020; procedură de urgență.

Reprezentantul Guvernului, inițiatorul, vă rog.

Da, domnule deputat, vă rog.

Numai o secundă, vă rog. Domnul deputat, pe procedură.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vom solicita și la acest proiect retrimiterea la comisie pentru 30 de zile.

Am discutat cu ai noștri colegi de aici, din plen, reprezentanții grupurilor parlamentare, liderii de grup.

Este necesară o armonizare legislativă.

Și de aceea solicităm amânarea exprimării votului până când vom legifera Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 212, care a fost, cronologic, depusă după.

Deci e vorba de o procedură tehnică, astfel încât obiectul

acestui proiect de lege într-adevăr să fie unul care să funcționeze prin acest cadru legal. Vă mulțumesc.

Nu am înțeles. Deci cereți retrimitere pentru... ce perioadă?

Retrimitere pentru 30 de zile.

Pentru 30 de zile. Aveți acordul liderilor grupurilor parlamentare? Da? Aveți? Da. Bine. Atunci...

Vă mulțumesc.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

...proiectul de lege este retrimis la comisie pentru 30 de zile.

Punctul 22, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru adoptarea unor măsuri pe timpul stării de urgență instituite prin Decretul Președintelui României nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României; PL-x 240/2020.

Vorbim de PL-x 240/2020; procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.

Vă rog.

Guvernul, am spus. PL-x 240, am spus.

## **Domnul Marius Bălu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați... Ordonanța de urgență...

Vă rog..., vă rog să vă și prezentați.

Marius Bălu, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale.

Mulțumesc. Vă rog.

Eu mulțumesc.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2020 vizează în principal măsuri în domeniul gestionării raporturilor de serviciu ale cadrelor militare pentru situațiile de instituire a stării de urgență, stării de asediu sau a stării de război, precum și în situația declarării mobilizării, cu referire la: conduita profesională ce trebuie avută în diferite situații care presupun absența de la serviciu; stabilirea prerogativei șefului unității militare de a dispune programul de lucru în funcție de specificul și nevoile reale, precum și extinderea

situațiilor în care cadrele militare nu pot fi trecute în rezervă pe perioada stărilor excepționale.

Ministerul Apărării Naționale susține adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2020, cu amendamentele admise ale Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să acordați un vot favorabil proiectului de lege. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Raportorul din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă înaintăm alăturat raportul asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru adoptarea unor măsuri pe timpul stării de urgență instituite prin Decretul Președintelui României nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, transmis cu adresa PL-x 240 din 6 mai 2020.

În conformitate cu prevederile art. 94 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2020.

Consiliul Legislativ, conform avizului nr. 268, a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avizat proiectul de ordonanță de urgență, prin Hotărârea nr. 33.

Comisia pentru muncă și protecție socială, conform avizului 4c-9/340 din 13 mai 2020, a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, conform avizului din 12 mai 2020, a avizat favorabil.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în ședința din 28 aprilie 2020.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 360/2002, Legii nr. 80/1995, a Legii nr. 384/2006, precum și a Legii nr. 145/2019. Astfel, intervenția legislativă vizează, în domeniul gestionării raporturilor de serviciu ale polițiștilor, pentru situațiile de instituire a stării de urgență, a stării de asediu, a stării de război ori în caz de mobilizare, adaptarea conduitei administrative cu privire la anumite situații, între care menționăm: instituirea posibilității delegării polițistului, fără acordul scris al acestuia, pentru exercitarea altor activități decât cele corespunzătoare postului ocupat; instituirea posibilității detașării polițistului, pentru o perioadă de 12 luni, fără acordul acestuia, reglementarea urmând să se aplice în mod corespunzător și detașărilor aflate în curs.

Domnule președinte, propunerea este de trei minute.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Pandemia a pus la grea încercare toate guvernele lumii. A scos în evidență anumite situații pentru care legislația noastră nu era pregătită.

Astfel, proiectul de lege aduce clarificări în ceea ce privește gestionarea raporturilor de serviciu ale polițiștilor pentru situațiile de instituire a stării de urgență, a stării de asediu, a stării de război ori în caz de mobilizare.

Evident că nimeni nu-și dorește să ne regăsim într-una dintre situațiile enumerate mai devreme, dar cel mai bine este să fim pregătiți.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal susține adoptarea prezentului proiect cu amendamentele admise.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Proiectul de lege rămâne la votul final.

23. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2020 pentru completarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei; PL-x 279/2020; procedură de urgență.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2020 are ca obiect completarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei, completare a art. 8 care vizează asigurarea decontării din bugetul Ministerului Afacerilor Externe inclusiv a cheltuielilor aferente acordării protecției consulare cetățenilor români care nu pot părăsi teritoriul altor state pe fondul impunerii unor restricții de călătorie sau restricționării circulației în condiții de pandemie și cetățenilor care nu au mijloace de subzistență.

Pe durata pandemiei de COVID-19 principala modalitate de protecție consulară exercitată de Ministerul Afacerilor Externe și misiunile diplomatice și consulare s-a referit la repatrierea cetățenilor români și facilitarea transportului acestora către țară.

Date fiind restrângerea circulației în unele state membre și anularea conexiunilor aeriene, au fost necesare și identificarea unor soluții suplimentare privind asigurarea cazării, cu titlu provizoriu, a cetățenilor români prinși în unele state și care nu se puteau reîntoarce în țară, precum și asigurarea utilităților de primă necesitate, precum alimente, haine sau medicamente.

Prin Ordonanța de urgență nr. 11/2020 au fost prevăzute posibilitatea decontării din bugetul Ministerului Afacerilor Externe a cheltuielilor aferente și acoperirea transportului doar pentru cetățenii români aflați în carantină.

Noua completare asigură sprijinul pentru cetățenii români blocați pe teritoriul altor state, în sensul de a asigura cu titlu provizoriu cazarea și utilitățile de primă necesitate. Acestea vor fi ulterior recuperate de la beneficiari, în baza unui angajament de rambursare.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru apărare, Comisia pentru sănătate.

Domnul deputat Nelu Tătaru, președintele Comisiei pentru sănătate.

În temeiul art. 94 și 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru sănătate și familie și Comisia pentru apărare, ordine publică și apărare națională au fost sesizate, prin adresa PL-x 279/2020 din 20 mai 2020, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2020 pentru completarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 12 mai 2020. La întocmirea prezentului raport comun comisiile au avut în vedere: avizul favorabil, cu amendamente, al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale; avizul favorabil al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării; avizul favorabil al Comisiei pentru politică externă; avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2020 cu un nou alineat, care să vizeze asigurarea decontării din bugetul Ministerului Afacerilor Externe și a cheltuielilor aferente acordării protecției consulare cetățenilor români care nu pot părăsi teritoriul altor state, ca efect al măsurilor de restricționare a circulației, impuse în contextul unei epidemii/pandemii, inclusiv al pandemiei cu noul coronavirus SARS-CoV-2, și care nu dețin mijloace de subzistență.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2020.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă vreți să și propuneți timpul alocat dezbaterii acestui proiect de lege?

Trei minute. Mulțumesc.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Vă mulțumesc și eu.

S-a făcut propunerea ca timpul afectat dezbaterii acestui proiect să fie de trei minute.

Vă mulțumesc și eu.

Reprezentantul comisiilor raportoare, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru administrație.

Da, raportor este doamna deputat Intotero, președintele Comisiei pentru învățământ.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au primit spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2020 pentru aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 150 de unități de învățământ preuniversitar de stat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 150 de unități de învățământ preuniversitar. Programul constă în acordarea, cu titlu gratuit, preșcolarilor și elevilor din cele 150 de unități de învățământ preuniversitar de stat, denumite unități-pilot, a unui suport alimentar constând într-un pachet alimentar sau într-o masă caldă pe zi, în limita unei valori zilnice de 10 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată.

Programul se va desfășura de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență până la sfârșitul anului 2020, în perioada desfășurării activității didactice. Ordonanța asigură continuarea eforturilor pentru îndeplinirea obiectivelor de țară asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene pentru orizontul 2020, inclusiv în ceea ce privește diminuarea ratei părăsirii timpurii a școlii până la 11,3%, în condițiile în care valoarea acestui indicator a fost de 18,1% în 2017 și 16,4% în 2018, conform datelor oficiale Eurostat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Da.

Vă rog, domnule deputat Seres Dénes.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Acest program al Guvernului României, prin Ordonanța nr. 9/2020, este foarte benefic.

Trebuie să vă spun că prima inițiativă de acest gen a aparținut grupului nostru parlamentar, acum câțiva ani.

Sigur că, în mod gradual, programul a fost aplicat ca pilot, cu 50, 100 și acum cu 150 de unități de învățământ.

Benefic ar fi, bazându-ne pe experiența acestor ani, să generalizăm acest program, în așa fel încât, unde sunt condițiile asigurate, toți copiii să beneficieze de acest program.

Vreau să vă spun că, cu terminarea semestrului I, anul școlar 2020–2021, s-a încheiat acest program.

Deci obligatoriu trebuie să venim cu un nou program-pilot sau, cum v-am spus, să generalizăm și, unde sunt condiții, să le asigurăm o masă caldă sau pachet alimentar tuturor copiilor.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Zisopol Dragoș Gabriel, din partea Grupului minorităților naționale.

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

Vă mărturisesc că din anul 2016 și până în prezent am participat la toate dezbaterile organizate în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, dar și în Camera Deputaților, în plenul acestei Camere, referitoare la subiectul nostru de astăzi și de fiecare dată am votat în favoarea unor asemenea propuneri legislative, ceea ce voi face și astăzi. Dar cred că este corect să aducem și câteva argumente fundamentate.

Din rapoartele realizate de către inspectoratele școlare județene și al municipiului București, ca urmare a monitorizării modului de implementare a programului-pilot în anul 2019, rezultă și o estimare a unui grad ridicat de

satisfacție al beneficiarilor, precum și recomandarea de continuare a programului în școlile-pilot, având în vedere aportul acestuia la crearea motivării pentru învățare și asigurarea igienei muncii intelectuale la vârste școlare diferite și în contexte de învățare diferite.

Potrivit indicatorilor de măsurare a gradului de satisfacție privind calitatea serviciilor din cadrul programului-pilot – subliniez –, 95% dintre beneficiari le-au apreciat ca fiind excelente.

Având în vedere rapoartele lunare întocmite în conformitate cu anexa nr. 4 a Hotărârii Guvernului nr. 53/2019 privind normele metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2018, s-a constatat că programul-pilot s-a desfășurat în condiții optime. De asemenea, calitatea produselor a respectat principiile regăsite în anexa nr. 3.

Din statisticile realizate în urma feedbackului primit prin intermediul rapoartelor finale s-a observat o îmbunătățire considerabilă a frecvenței elevilor la cursuri față de anii precedenți. Astfel, dacă anterior implementării programului, în anul școlar 2016–2017, s-a înregistrat o rată a abandonului școlar de 6,1%, în urma derulării programului-pilot aceasta a scăzut la 4,3%, ajungând ca la finele anului școlar 2017–2018 să fie de 1,3%.

Vă mulțumesc și eu.

O invit pe doamna deputat Barcari Rodica-Luminița, din partea Grupului PNL.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Având în vedere situația identificată la nivelul sistemului educațional preuniversitar, în care un număr mare de elevi se află în situația de abandon școlar ca urmare a condițiilor socioeconomice și geografice defavorabile, date fiind condițiile socioeconomice care impietează asupra capacității multor familii de a susține școlarizarea sau participarea copiilor la întregul program zilnic de activități școlare, inclusiv cele extracurriculare, condiții care impun implementarea cu celeritate a acestor măsuri de sprijin, necesitatea continuării eforturilor pentru îndeplinirea obiectivelor de țară, asumate în calitate de stat membru al Uniunii Europene, inclusiv în ceea ce privește diminuarea ratei părăsirii timpurii a școlii până la 11,3%, în condițiile în care valoarea acestui indicator a fost de 18,1% în 2017 și 16,4% în 2018, întrucât evaluarea corespunzătoare a impactului programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 150 de unități de învățământ preuniversitar de stat, implementat și în anii școlari anteriori..., acest proiect de lege impune extinderea la un număr mai mare de școli și implementarea acestuia pe o perioadă mai mare de timp, fiind necesară continuarea pilotării cel puțin un ciclu de învățământ.

În contextul în care nu se instituie cu celeritate măsuri de remediere a situației cu iminență de agravare, România riscă să nu-și realizeze obiectivul asumat – asigurarea echității în participarea la educație, obiectiv derivat din statutul de membru al Uniunii Europene.

În concluzie, membrii Grupului parlamentar al PNL vor vota pentru aprobarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Nemaifiind solicitări de luări de cuvânt și nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru ședința de vot final.

25. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2020 privind unele măsuri provizorii în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2; PL-x 308/2020; procedură de urgență.

Are cuvântul inițiatorul, Guvernul României. Vă rog.

**Domnul Eduard Lucian Lovin** – _vicepreședinte_

_al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt Eduard Lovin, vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Comunicații ANCOM.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 56 din aprilie anul trecut a fost dată în contextul declanșării pandemiei de COVID și al instituirii stării de urgență pe teritoriul României.

Acest act normativ a dispus luarea unor măsuri urgente cu caracter excepțional pentru susținerea și protejarea activității tehnico-economice în domeniile audiovizual și al comunicațiilor electronice.

De asemenea, această ordonanță de urgență a aprobat, cu caracter excepțional, bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2020 al Autorității de Reglementare în Comunicații, acesta neajungând să intre în procedura parlamentară până la decretarea stării de urgență.

Nu în ultimul rând, acest act normativ a dispus și virarea din disponibilitățile ANCOM reprezentând excedent din anii anteriori a sumei de 700 de milioane de lei către bugetul de stat, măsură menită să sprijine financiar și alte autorități publice, în diminuarea efectelor cauzate de pandemia de COVID.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, pentru prezentarea raportului.

Domnule deputat Sabin Sărmaș, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2020 privind unele măsuri provizorii în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2

În conformitate cu prevederile art. 94 și art. 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Biroul permanent a trimis Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2020 privind unele măsuri provizorii în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență, iar Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 19.05.2020.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri provizorii în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, Camera Deputaților este Cameră decizională.

În conformitate cu prevederile art. 55 și art. 56 din Regulamentul Camerei Deputaților, la lucrările comisiei au participat, în calitate de invitați, din partea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), domnul Marius Săceanu, director la Direcția juridică, iar din partea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, domnul secretar de stat Viorel Grigoraș.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor a dezbătut proiectul de lege în ședința din 20 iunie 2020. La ședință au fost prezenți 10 deputați din totalul de 15 membri.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, respectiv 6 voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2020 privind unele măsuri provizorii în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

Mulțumesc și eu. Dacă din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Nefiind amendamente, rămâne la votul final.

PL-x 26/2017/2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2016, neavând raport suplimentar, va fi dezbătut atunci când va fi depus raportul suplimentar.

27. Proiectul de lege pentru modificarea art. 16 din Legea

nr. 62/2019 privind activitatea consulară; PL-x 455/2020. Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, președintele Comisiei pentru politică externă. Vă rog, domnule deputat.

Vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă... Așadar, avem raportul asupra Proiectului de lege pentru modificarea art. 16 din Legea nr. 62/2019 privind activitatea consulară.

Comisia pentru politică externă a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru modificarea art. 16 din Legea nr. 62/2019 privind activitatea consulară.

Camera Deputaților este Cameră decizională, iar propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

La întocmirea acestui raport Comisia pentru politică externă a avut în vedere trei avize favorabile: din partea Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, respectiv din partea Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 62/2019, în sensul extinderii procesului de digitalizare și îmbunătățirii calității serviciilor efectuate în rețeaua consulară.

Membrii Comisiei pentru politică externă au dezbătut proiectul de lege în ședința din 23 noiembrie 2020.

La dezbateri a participat și doamna secretar de stat Gîtman, din partea Ministerului Afacerilor Externe.

Am fost prezenți 16 deputați din numărul total de 18 membri.

În urma dezbaterilor, am hotărât, cu unanimitate de voturi, în cadrul Comisiei pentru politică externă, să supunem plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege pentru modificarea art. 16 din Legea nr. 62/2019 privind activitatea consulară, cu amendamentele admise prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc și eu. La dezbateri generale? Vă rog. Domnul deputat Lőrincz Ștefan-Iulian.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Referințe la Proiectul de lege pentru modificarea art. 16 din Legea nr. 62/2019 privind activitatea consulară; PL-x 455/2020.

Acest proiect îi va face pe românii din afara granițelor țării să simtă în sfârșit că au un partener în statul român, un partener care le va face viața mai ușoară, care le ascultă doleanțele și le vine în întâmpinare.

Servirea promptă și corectă a cetățeanului este o trăsătură a oricărei societăți moderne civilizate.

Legislația propusă astăzi spre adoptare promovează creșterea încrederii cetățeanului în instituțiile statului și creează un partener care să sprijine identificarea zonelor de nevoi, a lacunelor sau a lipsei de resurse, dar și activitățile de performanță superioară, bune practici care să poată fi replicate sistematic în rețeaua misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României în străinătate.

Legea adaugă un element esențial: interacțiunea directă a cetățeanului cu sistemul de organizare, operare și evaluare a activității acestor instituții.

Acest proiect a fost votat de plenul Senatului – cum bine a spus colegul nostru –, a primit raport favorabil în Comisia pentru politică externă și aviz favorabil de la ambele comisii de aviz.

Vă rog și vă îndemn să votați pentru acest proiect de lege. Vocile milioanelor de români din diaspora, problemele lor

- în relația cu autoritățile statului român nu mai pot fi ignorate. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Volosatîi Boris, Grupul AUR.

## **Domnul Boris Volosatîi:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

În primul rând aș vrea să remarc o eroare de ordin tehnic, pe care am depistat-o în raportul prezentat. Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, din care fac parte ca deputat de diasporă, a avizat favorabil acest raport la 15 septembrie 2020, nu la 28 iulie 2020.

Dincolo de acest aspect tehnic minor, este evident că în cazul acestei inițiative vorbim de o sabie cu două tăișuri. Pe de o parte, au existat cetățeni rău intenționați care să încerce să saboteze într-un fel sau altul activitatea unei reprezentanțe diplomatice a României pentru că nu le-a plăcut interacțiunea cu un funcționar de la ambasadă ori consulat. Pe de altă parte, altcineva ar putea să se abțină de la a nota activitatea consulatului, pentru a nu deteriora ulterioara lui adresare către acesta.

Din păcate, pe lângă faptul că nu este menționat impactul asupra bugetului de stat, nu sunt prezentate nici liniile directoare privind implementarea propriu-zisă a acestui sistem.

Un alt aspect, la fel de important, este cel privind analiza feedbackului primit. Nu putem să încredințăm analiza performanțelor negative ale persoanelor din interiorul MAE aceluiași minister.

În încheiere vă comunic, stimați colegi, că AUR, formațiune ce se bucură de un larg sprijin din partea românilor din diasporă, Republica Moldova și comunitățile istorice, va vota pentru acest proiect de lege.

Sperăm, în același timp, că deficiențele semnalate se vor soluționa în metodologia privind transpunerea în practică a acestui sistem.

Dacă din partea grupurilor parlamentare mai avem intervenții?

Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu? Nu.

La articole, de la 1 la 10? Nu.

De la 11 la 20? Nu. De la 21 la 30? Nu. De la 31 la 40? Nu. De la 41 la 65? Nu.

Rămâne la ședința de vot final.

Timpul alocat ședinței de dezbateri fiind epuizat, declar ședința de dezbateri închisă.

La 12.30 avem sesiunea de vot final.

Se va vota, după cum bine știți, de pe consolă, cu ajutorul cartelei, sau de pe tabletă pentru cei care nu sunt prezenți fizic în sală.

Ne vedem la ora 12.30, la votul final. Vă mulțumesc.

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Doamnelor și domnilor deputați, vă invit să luați loc în bănci.

Intrăm în a doua parte a ședinței de astăzi, în sesiunea de vot.

Și doresc să vă comunic că, în urma sesizării liderului Grupului PSD, domnul deputat Alfred-Robert Simonis, cu privire la procedura de comunicare a legilor adoptate de Camera Deputaților din ziua de luni, după ce a fost declarată ședința de plen legal constituită, reiau procedura de comunicare, informându-vă...

Vă rog.

## Domnule președinte, Stimate colege,

## Stimați colegi,

Pentru a se înțelege foarte clar ce procedură reluați dumneavoastră, vreau să explic în doar câteva secunde.

Luni, atunci când am cerut ca votul pe moțiunea simplă împotriva domnului Vlad Voiculescu să se dea luni, președintele de ședință a spus că ședința era închisă, deși știm cu toții – am consultat stenograma – ședința nu era închisă.

Ironia a făcut ca, după ce a declarat ședința închisă, doamna președinte de ședință să citească câteva legi în ședința de plen, deci, după ce ședința a fost închisă, doamna a mai citit niște legi, pentru a fi trimise la promulgare.

Or, dacă ședința era închisă nu mai putea citi legi!

Acest lucru ne dă nouă dreptate, că, de fapt, ședința nu era închisă și că ar fi trebuit să supună votului procedura mea.

Practic, astăzi nu faceți decât să reluați acele legi pe care le-a citit doamna președinte la ultima ședință, pentru că au fost citite în afara programului de lucru, altfel nu-mi explic. Vă dați seama cât de ridicolă e situația?!

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Vreau să vă informez, domnule deputat, că tocmai faptul că am dat curs acestei sesizări a dumneavoastră și reluăm comunicarea către deputați demonstrează că la acel moment era închisă ședința.

Deci era închisă! Și atunci o citim în acest moment.

De ce a citit?

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

De ce a citit?

A citit că a vrut să prezinte, să luați act, să cunoașteți, dar uitați că acum întregim procedura, la sesizarea dumneavoastră, și acest lucru demonstrează că la momentul respectiv, când dumneavoastră ați solicitat votul, practic nu se mai putea da vot, pentru că ședința era închisă.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO); PL-x 671/2020; procedură de urgență;

2. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2019 privind desființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989; PL-x 15/2020; procedură de urgență;

3. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 177/2020 pentru aprobarea Acordului de împrumut dintre Uniunea Europeană, în calitate de Creditor, și România, în calitate de Împrumutat, în valoare de 4.099.244.587 euro, semnat la București la 8 octombrie 2020 și la Bruxelles la 19 octombrie 2020; PL-x 661/2020; procedură de urgență.

Termenul pentru sesizare este de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență, de la data depunerii.

Vă mulțumim și intrăm în procedură de vot. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.

Înainte de aceasta, permiteți-mi să facem un vot-test, tocmai pentru a avea prezența pentru liderii grupurilor. Vot, vă rog.

- Rezultatul votului: 228 prezenți; 135 pentru; doi contra;

- 91 „nu votez”.

Reamintesc, votul se face de pe consolă, prin intermediul cartelei pe care o aveți; pentru cei care nu sunt prezenți fizic, prin intermediul tabletei.

Îi rog pe toți colegii prezenți în sală să aibă cartela introdusă, pentru că văd că o parte nu o au și, de asemenea, pe cei care nu sunt fizic prezenți, să aibă tableta conectată, pentru că intrăm în procedură de vot.

Vă rog, domnule lider de grup.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

## Domnule președinte,

Potrivit art. 123 alin. (5), vă solicit să supuneți votului plenului Camerei Deputaților ca votul la moțiunea simplă împotriva domnului ministru al sănătății să fie dat prin vot secret.

Procedura este foarte simplă. Scrie foarte clar la art. 123 alin. (6) că votul este secret în următoarele situații: în cazul în care prin regulament se stabilește astfel și în cazul în care președintele de ședință sau un lider de grup cere aceasta. Evident, se supune votului această solicitare. Dacă plenul dorește ca votul să fie la vedere, poate fi făcut la vedere, dacă dorește să fie secret, poate fi făcut secret. E adevărat, avem o problemă. Votul poate fi secret doar pe sistemul de cartele din sala de plen, se poate secretiza, adică să nu mai apară pe site-ul Camerei Deputaților cine, cum a votat.

Și, având în vedere că prim-vicepreședintele PNL i-a amenințat cu excluderea pe parlamentarii care vor să voteze conform propriei conștiințe, cred că e de bun-simț ca acest vot să fie unul secret.

Dacă aveți încredere în colegii dumneavoastră, supuneți la vot secret.

S-a înțeles! Vă mulțumesc. Îl rog pe liderul grupului PNL. Are dreptul să ia cuvântul. Vă rog frumos, domnule Simonis! Domnule Gabriel Andronache, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Asistăm, de două săptămâni, la tot soiul de inovații regulamentare promovate de liderul Grupului PSD.

Este pentru prima dată când se solicită ca o moțiune să fie supusă votului secret.

În mod evident, nu există niciun temei pentru a face lucrul acesta. Bineînțeles că nu vom accepta o astfel de procedură, pentru că ea nu este regulamentară.

Moțiunea se supune dezbaterii și, bineînțeles, se supune votului deschis, așa cum s-a procedat întotdeauna.

Din perspectiva aceasta, nu avem nimic împotrivă să fie supusă la vot solicitarea dumneavoastră, domnule lider de grup, însă am ținut să precizez în clar faptul că este prima dată când există o astfel de solicitare și că nu ați avut niciun fel de justificare pentru a invoca acel articol din regulament. Mulțumesc.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:**

Vreau să vă spun că niciodată până acum o moțiune nu s-a votat secret.

Aveți răbdare, nu vă înfierbântați!

Dar, sigur, fiind o propunere, o voi supune votului colegilor deputați.

Sigur, noi nu vom susține acest lucru. Dar, fiind o propunere din partea liderului unui grup parlamentar,

Prin urmare, propunerea dumneavoastră a picat la vot. Intrăm în ordinea de zi.

1. Proiectul de hotărâre privind modificarea

Regulamentului Camerei Deputaților; PHCD 14/2021.

Comisia pentru regulament propune adoptarea proiectului de hotărâre.

Se adoptă cu votul majorității deputaților. Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 302; pentru – 273; contra – 29. Adoptat.

2. Proiectul de hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților; PHCD 15/2021.

Comisia pentru regulament propune respingerea proiectului de hotărâre.

Vot, vă rog. Rezultatul votului: prezenți – 307; pentru – 278; contra – 29. Adoptat.

3. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 16/2021.

- Vot, vă rog.

- Rezultatul votului: prezenți – 309; pentru – 309. Adoptat.

4. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței – COM(2020) 274; PHCD 17/2021.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 307; pentru – 307. Adoptat.

5. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE privind uniunea securității – COM(2020) 605; PHCD 18 /2021.

Vot, vă rog.

Rezultatul votului: prezenți – 305; pentru – 304; contra – unu.

Adoptat.

Partea a II-a. Legi ordinare. Adoptări.

6. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea

unor acte normative din domeniul apărării naționale; PL-x 522/2020; lege ordinară; procedură de urgență.

Cu aceasta, sesiunea de vot a luat final.

Doamnelor și domnilor deputați, vă urez o zi bună în continuare!

Urmează ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților, urmată de ședința Comitetului liderilor. Vă mulțumesc.

O zi bună tuturor!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|254478]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 18/1.III.2021 conține 56 de pagini.**

Prețul: 140,00 lei