Se încarcă discursul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·16 iunie 2021
other · respins
Intervenție consacrată Zilei limbii romani
Pe fondul bâlbâielilor economice și fiscale, completate de disfuncționalitățile cauzate de lipsa de eficiență a administrației publice* și a societăților cu capital de stat, Fondul Monetar Internațional a emis o avertizare la adresa Executivului român privind necesitatea relansării luptei împotriva corupției.
Misiunea de evaluare a economiei românești nu a fost nici pe departe un succes pentru Guvernul de la București, din moment ce experții FMI au recomandat măsuri de strângere a curelei. Observațiile instituției financiare internaționale sunt aproape identice cu programul de austeritate asumat de Guvernul Cîțu în fața Comisiei Europene, pentru a suplimenta împrumutul obținut până acum prin Planul național de redresare și reziliență.
În aceste condiții, este ușor de presupus că ar putea urma chiar un nou împrumut de la FMI, mai ales că România s-a îndatorat deja în mod consistent încă de anul trecut, sub pretextul că statul nu a avut suficienți bani la buget pentru combaterea pandemiei.
„Atât lupta împotriva corupției, cât și eforturile de eficientizare a administrației trebuie reenergizate. Nu poate exista o convergență a standardului de viață cu cel din economiile mai bogate ale Uniunii Europene fără convergența standardelor de guvernanță economică”, precizează FMI în așa-numitele „recomandări” publice adresate Guvernului „Nu avem bani”.
Aplicarea cerințelor FMI se referă și la „lărgirea bazei de impozitare”, iar coaliția de guvernare a inclus în PNRR cel puțin două astfel de măsuri: creșterea taxelor, prin „retragerea graduală a stimulentelor fiscale excesive*, mai ales în ceea ce privește impozitul pe profit, impozitul pe venit și contribuțiile sociale”, precum și creșterea impozitului pe proprietate, prin „revizuirea principiilor impozitării proprietăților, în principal în ce privește regimurile diferite de impozitare în funcție de natura proprietarului, persoană fizică sau persoană juridică”.
Deja Guvernul Cîțu a înghețat creșterile de salarii și pensii și refuză să aplice legea privind dublarea alocațiilor copiilor. În realitate, înghețarea cheltuielilor publice cu salariile, ca procent din PIB la nivelul anului 2019, reprezintă o diminuare importantă a veniturilor românilor, precum și a puterii lor de cumpărare, luând în considerare scumpirile uriașe care au avut loc deja și care vor mai urma, mai ales la utilități – cu 10% la energia electrică și 20% la gazele naturale –, combustibili și alimente de bază.
Dacă mai adăugăm și „flexibilitatea” cursului valutar, cerută tot de FMI, care înseamnă în mod real devalorizarea monedei naționale, foarte aproape de pragul critic de 5 lei pentru un euro, avem o imagine completă a dezastrului*.
În concluzie, românii nu au cum să evolueze, din punctul de vedere al calității vieții și al bunăstării promise de liberali și aliații lor*, pe fondul măsurilor de austeritate impuse de guvernanții de dreapta și al creșterii cheltuielilor la aproape toate produsele indispensabile populației.
Deputat al PSD, Giurgiu, Cristina-Elena Dinu. Mulțumesc.
Justificarea este ancorată în interesul electoratului (calitatea vieții românilor) și critică guvernul din perspectiva acestui grup.
„în loc să se ocupe de reclădirea calității vieții lor, așa cum pompos și populist se tot laudă.”
În context ↑