Vreau să încep prin a spune că am răspuns invitației colegilor senatori din Grupul parlamentar USR de a fi prezent astăzi la ora Guvernului pentru a discuta pe marginea temelor pe care domniile-lor au găsit de cuviință să solicite clarificări.
Dar voi începe prin a le mulțumi colegilor parlamentari pentru sprijinul constant pe care îl asigură Ministerului Apărării Naționale*, în toate dimensiunile activității noastre. Cred cu tărie că principiul apărării și securității României nu ar trebui să aibă culoare politică* și sunt convins că și dumneavoastră vedeți lucrurile la fel, indiferent de opiniile pe care le avem cu privire la un subiect sau altul. De aceea, am impus ca mod de lucru la preluarea mandatului o atitudine firească de deschidere și transparență în raport cu Parlamentul României. Am avut, ca ministru al apărării, întâlniri la sediul MApN, nu puține, inclusiv pe subiecte aflate astăzi pe agenda pe care dumneavoastră ați propus-o și, totodată, am participat la peste 30 de activități pe care Parlamentul le-a organizat și unde noi am putut fi prezenți.
În același timp, vreau să mulțumesc Parlamentului, în ansamblul său, pentru că, prin intermediul Comisiilor pentru apărare, întotdeauna, după cum știți, pentru elemente de înzestrare care depășesc 100 de milioane de euro, este necesară aprobarea prealabilă a Parlamentului, lucru care s-a realizat de fiecare dată.
Vizavi de situația care a fost la Plauru, cu resturile de drone, resturile de drone găsite, este normală nevoia cetățenilor români, prin intermediul reprezentanților lor în Parlament, să înțeleagă cum a fost posibilă situația din județul Tulcea. Dumneavoastră, de aici, de la tribună, v-ați exprimat preocuparea pentru nevoia de siguranță și pentru nevoia de a fi alertați din timp, de a ști din timp ce se întâmplă în această zonă.*
Cu îngăduința dumneavoastră, așa cum am făcut-o și-n fața Comisiilor reunite de apărare, o să reiau spunând că, la 5 septembrie, fragmentele au fost descoperite de o echipă a Forțelor Navale în fâșia de pădure de pe malul drept al brațului Chilia. Acest eveniment a venit ca urmare a intensificării eforturilor Rusiei, care, după agresiunea neprovocată și ilegală asupra Ucrainei, s-a concentrat pe distrugerea instalațiilor civile portuare care permit exportul de cereale. Dacă doriți, pot să ofer și o cronologie a lucrurilor, dacă nu, pot să trec peste ea.
Vreau să vă spun că la acest moment expertizele tehnice cu privire la fragmentele ridicate din cele două locații sunt finalizate, iar raportul a fost înaintat Parchetului General, pentru instrumentarea dosarului deschis, conform procedurilor, iar, ținând seama de restricțiile impuse de Codul procedural, vă pot prezenta cele mai importante aspecte rezultate.
În primul rând, doresc să subliniez că datele obținute prin coroborarea informațiilor obținute din procesele de monitorizare duc la concluzia că dronele au fost lovite de apărarea antiaeriană a Ucrainei în atacurile asupra Portului Izmail și au intrat într-o evoluție necontrolabilă în vecinătatea țintei*, ceea ce a determinat pătrunderea accidentală în spațiul aerian național și căderea acestora în proximitate, pe teritoriul României. Nu am sesizat intenții în niciuna din aceste situații. Teritoriul României nu a fost vizat, impactul fiind de natură accidentală. Acțiunile necontrolate ale acestor drone ale căror fragmente au fost descoperite pe teritoriul național nu au putut fi observate de către sistemele de supraveghere și avertizare timpurie din motive obiective, care țin, așa cum spuneam și în discuțiile pe care le-am avut cu comisiile parlamentare, care țin de evoluția acestora la înălțimi mici și foarte mici, a suprafețelor de reflecție reduse,
precum și din cauza ecranării generate de teren și de infrastructura portuară a Ucrainei. Aceste limitări tehnice sunt specifice oricărui sistem radar, oricât de performant ar fi acesta. Și cunoaștem cu toții din programele de achiziții făcute de România în ultimii ani, avem în înzestrare forțele... radare de generație ultimă.
Un alt... un al doilea aspect important este că impactul acestor drone nu s-a soldat cu pierderi de vieți omenești sau cu pagube materiale. Spuneam că impactul a fost fără explozie. Conform rapoartelor de constatare în urma analizei tehnice, dronele nu au conținut componente de luptă active, respectiv exploziv.
Sunt și alte date și informații rezultate din procesul de expertizare tehnică, nu puține, dar acestea au fost puse în totalitate la dispoziția Parchetului Militar, conform procedurilor legale.
Vreau să revin, pentru că am puțin timp la dispoziție, dar pot elabora, dacă găsiți de cuviință, că acțiunile pe care le-am întreprins ulterior s-au concentrat pe trei direcții principale*, pentru că cred că este important pentru noi toți să știm și ce am făcut după aceste incidente.
În primul rând, ne-am concentrat pe actualizarea Planului permanent de apărare a României, în concordanță cu noile tipuri de riscuri și amenințări, urmărind în același timp sincronizarea și alinierea planurilor naționale cu cele aliate.
A doua direcție de efort se concentrează pe măsurile și acțiunile concrete executate în sprijinul punerii în aplicare a planurilor naționale și protejării populației din județele Tulcea, Brăila, Galați și Constanța, aflate cel mai aproape de zonele atacate atât de brutal de Rusia. În acest sens au fost suplimentate forțele și mijloacele destinate executării serviciilor de luptă permanente în Armata României, pentru creșterea capacității de supraveghere, observație și intervenție cu forțe și mijloace specializate în spațiul terestru, aerian, maritim, cibernetic, respectiv în domeniul electromagnetic și informațional în aceste zone aflate în proximitatea porturilor ucrainene de la Dunăre. Fără a putea intra în foarte multe detalii, vă pot spune că au fost suplimentate echipamentele destinate supravegherii aeriene și electronice în raionul fluvial aferent brațului Chilia și raioanelor Sulina și Sfântu Gheorghe cu senzori specifici și a fost întărită cooperarea cu Garda de Coastă.
Ca să revenim la lucrurile care țin de RO-Alert, în domeniul măsurilor specifice protecției civile au fost stabilite zonele de risc adiacente zonei de conflict, în care se instituie măsuri specifice de protecție a populației, pentru aplicarea prevederilor Hotărârii nr. 31/2023 privind adoptarea unor măsuri de protecție pe teritoriul național din imediata vecinătate a zonei de conflict din Ucraina. În aceste zone a fost întărită cooperarea în format interinstituțional, care să permită coordonarea eficientă a acțiunilor împreună cu autoritățile locale.
Prin stabilirea zonelor de risc și prin implementarea unor proceduri viabile de coordonare putem acționa cu mai multă promptitudine, pentru transmiterea cu celeritate, atunci când situația o impune, a mesajelor de inițiere a procedurilor de prealertă aeriană către Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, MAI. Înțelegem foarte bine că uneori, la nivelul populației – și ați menționat și
dumneavoastră, distinse domnule senator –, pot să apară situații de disconfort sau nemulțumire atunci când sunt transmise de către ISU mesaje RO-Alert. Însă sunt convins că înțelegem cu toții, văzând ce se întâmplă în jurul nostru, cât de important este să putem fi preveniți de un potențial pericol. Aceste proceduri nu se aplică arbitrar, ci, subliniez, pe baza unor algoritmi și indicatori obiectivi și, cel mai important, aceste proceduri de prealertare pot salva vieți.
În sfârșit, aș dori să amintesc în acest calup de măsuri și amenajarea unor spații de protecție a populației în raionul Plauru și faptul că am organizat, la nivelul MApN, o primă etapă de pregătire a persoanelor cu atribuții de conducere în domeniul administrației publice centrale și locale din județele Constanța, Tulcea, Brăila și Galați în domeniul problemelor de securitate actuale, de apărare.
Și, cu îngăduința dumneavoastră, cea de-a treia direcție principală de acțiune vizează creșterea nivelului de reacție a forțelor și creșterea nivelului de securitate a obiectivelor militare, precum și pentru apărarea aeriană a unor obiective de importanță strategică dispuse pe teritoriul național, intensificarea măsurilor de securitate la depozitele de armament, muniții și materiale explozive, precum și asigurarea protecției și rezilienței infrastructurii cibernetice militare și managementul incidentelor de securitate cibernetică.
În dimensiunea maritimă și fluvială avem în vedere măsuri de securizare a căilor de comunicații maritime, pentru descoperirea și neutralizarea minelor marine – pentru că și aceasta este o problemă care preocupă cetățenii din România – aflate în derivă din bazinul Mării Negre, în cadrul efortului comun al statelor NATO cu statut de riveran și al Statelor Unite. Totodată, menținem asigurarea hidrografică și de navigație a litoralului românesc și emitem avize pentru navigatori în scopul creșterii securității maritime în spațiile maritime și fluviale de interes. Am crescut supravegherea traficului în zona platformelor de foraj marin și în raionul Sulina–Sfântu Gheorghe, cercetarea navală pentru descoperirea și neutralizarea minelor marine în derivă, relaționarea, cooperarea și asigurarea schimbului de informații cu autorități și entități relevante, fie ele autorități locale, căpitănii, porturi, gardă de coastă, ISU, operatori economici.
În relația cu aliații noștri, care au dislocat efective importante în țara noastră, avem în vedere revizuirea și adaptarea măsurilor de asigurare a sprijinului de tip națiunegazdă, conform prevederilor planurilor aliate și solicitărilor partenerilor, în acord cu nivelul prezenței aliate pe teritoriul național, precum și coordonarea și monitorizarea transporturilor rutiere, aeriene și feroviare aparținând armatelor statelor aliate sau partenere.
După cum știți, mâine este planificată o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în care vor fi discutate și alte măsuri.