Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·11 octombrie 2023
Senatul · MO 139/2023 · 2023-10-11
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 16–21 octombrie
Dezbaterea și adoptarea Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L4/2023; reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale)
Ora Guvernului – Dezbateri politice cu participarea ministrului apărării naționale, domnul Angel Tîlvăr, la solicitarea Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România
· procedural · adoptat tacit
· government hour
· other
· Declarații politice
19 discursuri
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Bună ziua!
Doamnelor și domnilor senatori,
Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 11 octombrie. Vă anunț că din totalul de 136 de senatori și-au înregistrat prezența un număr de 79.
Le mulțumesc colegilor Sorin Lavric și Ion-Narcis Mircescu pentru asistență, în calitate de secretari ai Senatului.
Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.
Dacă sunt comentarii cu privire la ordinea de zi? Dacă nu sunt comentarii,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Ordinea de zi a fost adoptată.
Programul de lucru pentru această zi: am început... lucrări în plenul Senatului – dezbaterea inițiativelor legislative și vă propun, liderii – liderii! –, vă propun ora 11.15 pentru vot, dacă sunteți de acord. Ora 11.15 pentru vot, pentru a avea timp până la ora Guvernului, da?
Liderii de grup sunt de acord cu...?
Bun. Deci înțeleg că suntem cu toții de acord să avem la 11.15 vot pe legi ordinare, la 11.30 – ora Guvernului, iar de la 12.00 – sesiunea de întrebări, interpelări și declarații politice.
Dacă nu sunt intervenții cu privire la program... Domnul senator Romașcanu.
Vă rog.
Da. Îmi asum eu...
Îmi asum eu...
Un lider să solicite acest lucru.
Îmi asum eu revenirea la ordinea de zi și vă mulțumesc pentru înțelegere.
## **Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:**
## Domnule președinte,
Ne-am dori, după consultarea liderilor de grup, să propunem să înceapă ordinea de zi cu L4, care a primit ieri raportul comun de la cele patru comisii raportoare, pe poziția 1 și, totodată, v-aș propune să punem pe ordinea de zi de astăzi L436, care a primit ieri raport de la Comisia juridică și care, dacă nu o adoptăm astăzi, va fi adoptată tacit.
E vorba de L436, are raport, cu siguranță, poate fi adusă de Secretariatul general și aș propune să fie pe poziția 4.
E poziția 1.
L4 – poziția 1, L436 – poziția 4 și vot după dezbateri.
Și, totodată...
...la ora 11 și...
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
## Bine.
Revenim la ordinea de zi și
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Propunerea a fost aprobată.
Acum, supun din nou votului dumneavoastră ordinea de zi modificată în această formă.
Vot, vă rog.
79 de voturi pentru, două voturi contra, două abțineri. Ordinea de zi a fost aprobată în această formă. Acum,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Vă mulțumesc.
Continuăm lucrările și trecem la secțiunea I a ordinii de zi.
Avem programul de lucru al Senatului pentru perioada 16–21 octombrie 2023, iar Biroul permanent vă propune acest program aprobat de Comitetul liderilor.
Dacă sunt intervenții pe acest program?
Dacă nu sunt intervenții, vot, vă rog.
80 de voturi pentru, un singur vot împotrivă. Programul a fost adoptat.
La punctul 1 al ordinii de zi avem Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L4/10.01.2023).
- Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale
- nr. 467/02.08.2023.
Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Aveți cuvântul.
## **Domnul Marius-Ilie Stanciu** _– secretar de stat_
_în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale_ **:**
## Bună ziua!
## Mulțumesc, domnule președinte.
Ca urmare a Deciziei CCR nr. 467/2023, Proiectul de lege privind pensiile de serviciu din Parlament trebuie armonizat cu domeniul justiției și domeniul fiscal.
Au fost o serie de întâlniri tehnice cu reprezentanții serviciilor tehnice ale comisiei, în cadrul cărora s-au discutat diverse forme ale amendamentelor propuse.
Amendamentele armonizează dispozițiile Deciziei CCR privind pensiile de serviciu ale magistraților și pensiile de serviciu ale personalului auxiliar din instanțe. Acestea vizează:
- baza de calcul privind numărul de luni;
- vârsta standard de pensionare;
- recunoașterea perioadei asimilate ca vechime în
- specialitate;
– modul de majorare a pensiilor, atât prin actualizare – pentru cei în plată sau cei care îndeplinesc condițiile de eligibilitate la data intrării în vigoare a noii legi –, cât și prin indexare cu rata inflației cunoscută la începutul fiecărui an – pentru cei care vor intra în sistem după intrarea în vigoare;
– menținerea majorării cu 1% pentru cei care au decizia emisă sau îndeplinesc condițiile de pensie înainte de intrarea în vigoare a noii legi.
Ministerul Muncii susține raportul comisiilor de specialitate.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru constituționalitate au elaborat un raport comun.
Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru constituționalitate s-au întrunit în ședință comună pentru a dezbate și a adopta un raport comun asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, respectiv L4/2023. În ședința comună din data de 10 octombrie 2023 au fost dezbătute și adoptate o serie întreagă de amendamente. De asemenea, au fost respinse o serie de amendamente care au avut la bază Decizia nr. 467/2 august 2023 a Curții Constituționale, care a constatat că dispozițiile art. 1–4, ale art. 13 alin. (5) și (6) și ale art. 15 din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și anexele nr. 1 și 3 la acestea sunt neconstituționale.
Prin aceeași decizie, Curtea a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227 privind Codul fiscal este constituțională în raport cu criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate.
Membrii comisiei au analizat, așa cum am precizat, și au dezbătut pe marginea a o serie întreagă de amendamente care au fost depuse.
Ca urmare a dezbaterilor, a fost adoptat un raport comun de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Prin conținutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu. Avem întrebări pentru Guvern.
Domnule senator Ștefan Pălărie, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Sper că suntem cu toții conștienți că discutăm despre o lege extrem de importantă astăzi în plenul Senatului, una care nu doar că este trecută în PNRR, în lista reformelor pe care România și le-a asumat, ci discutăm și despre o uriașă inechitate socială care, astăzi, în România, împarte românii între iobagii care muncesc legați de glie zilnic până la 65 de ani și privilegiații, excepționalii, superbii, specialii care pot să iasă la pensie la 40 și ceva de ani și care astăzi câștigă cele mai mari 10 pensii din România, peste 45.000 de lei până la 70.000 de lei.
Aveam ocazia, inclusiv prin modul în care croim și decidem această lege, să eliminăm definitiv această inechitate uriașă, nedreptate și să arătăm românilor că România este o țară pentru toți la fel, în mod egal. În discuțiile de comisie reunită avute ieri am întrebat – și revenim încă o dată cu aceste întrebări pentru Guvern, întrebări capitale:
1. Care este impactul bugetar al pachetului de amendamente pe care puterea PSD–PNL și le-a asumat și le-a votat la această inițiativă legislativă întoarsă în reexaminare datorită CCR?
Întrebăm asta pentru că am văzut mai degrabă o formă a legii, prin amendamente, mai îngăduitoare, mai flexibilă, mai ocrotitoare de condiții speciale de pensionare pentru magistrați decât a cerut inclusiv CCR-ul.
Deci prima întrebare este: stimate Guvern, când ați avizat pozitiv aceste amendamente de la Ministerul Justiției și Ministerul Muncii, spuneți-ne, care este calculul de impact bugetar, câți bani vor fi economisiți din această nedreptate uriașă numită „pensii speciale magistrați”?
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#107412. Vă întrebăm, de asemenea: cum anume a fost analizată, justificată, fundamentată această măsură ca, la fiecare an suplimentar, să se mai adauge doar câte 4 luni la vârsta... la durata minimă de contribuție pentru a putea ieși la pensie? De ce 4 luni?
A fost aceeași întrebare pusă și de către colegii de la UDMR ieri, în ședința comisiei reunite. De ce 4 luni? De ce nu 6, de ce nu un an?
CCR-ul invoca un singur criteriu: că e nevoie să existe o etapă sau o etapizare. Dar faptul că ajungem la aproape 40 de ani de durată a revenirii în normalitate este strigător la cer pentru cei mai mulți dintre români.
· other · respins
140 de discursuri
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Domnule secretar de stat, răspundeți acum sau...?
- Atunci, dau cuvântul domnului senator Irineu Ambrozie.
-
- Domnule secretar de stat, răspundeți în scris, da? OK!
Domnule senator Darău, aveți cuvântul, vă rog _._ Aveți cuvântul pe procedură.
## **Domnul Sebastian Cernic:**
Mulțumesc mult, domnule președinte.
Colegul meu de la USR a cerut lămuriri Guvernului cu privire la aceste modificări, cu privire la impactul bugetar și spuneți-mi...
Domnule reprezentant al Guvernului, conform regulamentului, dumneavoastră trebuie să răspundeți. Nu ne puteți spune că nu aveți un răspuns acum și ne răspundeți după ce votăm.
Așteptăm un răspuns la întrebarea colegului nostru. Vă mulțumim.
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
OK! Domnule senator Darău, aveți cuvântul, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Acesta e mesajul simplu pe care o majoritate covârșitoare dintre români vi l-au transmis și ni-l transmit pe toate căile.
Tăcerea Guvernului în comisii și, astăzi, în plen este grăitoare: nu au nimic de zis. Nu există un impact bugetar pozitiv considerabil la ceea ce au propus ei. Au mai adăugat acolo un 5% doar la pensiile care vor depăși salariul mediu brut pe economie. Doar ca să arunce niște praf în ochi.
În rest, tot ceea ce fac astăzi condamnă, inclusiv generațiile viitoare, la încă zeci de ani de perpetuare a acestui sistem de pensii speciale. Să fie clar tuturor românilor: după ce, în ani de zile, PSD și PNL au construit un sistem monstruos, inechitabil, le-a luat 30 și ceva de ani pentru a construi acest sistem de pensii speciale, ne promit – ce? – că îl mai ciuntesc un pic în următorii 38 de ani. Sunt oameni din sistemul de justiție care vor intra mâine în sistem și nici măcar când vor ieși la pensie nu vor beneficia de o pensie, cumva, comună, echitabilă față de toate celelalte categorii profesionale.
Ce ne spuneți, practic? Mai trebuie să se schimbe de vreo patru ori componența Curții Constituționale până când să mai tăiem un pic din pensiile speciale? Pe cine credeți că păcăliți?
Am asistat ieri la o șaradă în comisiile reunite, a spus-o și domnul secretar de stat: s-au întâlnit niște oameni – ziua, noaptea, nu știm când – în comisii tehnice în care au discutat, ne-au trimis 80 de amendamente la 20.00, seara, pe care le-am discutat apoi pe repede înainte, pe procedură viciată în comisii.
Cum le-am discutat? Noi vorbeam singuri, PSD și PNL votau în bloc această salvare a pensiilor speciale, pentru ca apoi toate amendamentele USR care ar fi eliminat pensiile speciale, așa cum o cer românii, să fie trântite, în secunde, cu un vot în bloc, în care tot PSD și PNL au picat eliminarea pensiilor speciale.
Din sală
#14646Timpul!
Mai e puțin timp, știu ce înseamnă 3 minute.
Nu mai e.
Domnule senator, a expirat timpul.
CCR-ul a cerut niște lucruri foarte specifice, doar pentru sistemul de justiție, dar coaliția PSD–PNL nu s-a limitat la atât și a zis: haideți să amânăm 5 ani începutul acestor mici tăieri, până în 2028, nu întâmplător, după terminarea PNRR-ului!
Adică, să știe toată lumea: nu doar să-i păcălim pe români pentru două cicluri electorale, ci să încercăm să păcălim și Comisia Europeană, să așteptăm să se termine PNRR-ul și probabil, precum la pensiile speciale pentru aleșii locali, care sunt acum în vigoare, să mai prorogăm niște termene după 2028.
Timpul a expirat, domnule senator.
## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**
Vă...
Vă mulțumesc.
Din sală
#15626Tot dictatură a rămas la PSD și PNL! Tot dictatură!
Domnul senator Romașcanu.
Bună ziua! Domnule președinte,
Stimați colegi,
De la pancartele astea a plecat ce am ajuns și am văzut, cu hărți lipite în piept ieri.
Vreau doar atâta să vă spun: în primul rând, PNRR-ul... – pe care nici dumneavoastră nu-l știați, atunci când a fost prezentat, ca dovadă că nimeni din coaliția de la acea vreme nu a luat cuvântul să comenteze PNRR-ul –, acum văd că sunteți extrem de fermi în a-l condamna.
Doar câteva răspunsuri concrete.
Și în sistemul public de pensii a existat o etapizare, pentru a nu bulversa sistemul. Sigur că există și aici, este un set de amendamente pe care trebuie să-l avem, datorită PNRR-ului, pe care l-am aflat după ce am ajuns la guvernare, a trebuit să le agreăm cu Comisia Europeană. Sunt amendamente și este o lege care trebuie să treacă de Curtea Constituțională. Că vă place, că nu vă place, este autoritatea supremă în domeniul respectiv în România. Deci, dacă nu veți vota această lege, sunteți cei, în continuare, care nu veți susține tăierea pensiilor speciale, așa cum nu ați făcut-o nici când ați fost la guvernare și ați avut ministrul justiției. Deci ipocrizia este integral la dumneavoastră. Iar ceea ce încercăm să facem acum este să protejăm viitorul României, să protejăm banii din PNRR și să creăm, într-un timp rezonabil, fără a bulversa sistemele, un sistem corect de pensii în România.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Vă mulțumesc și eu.
Rog liderii să vină un minut, vă rog.
Doamna senator Diana Iovanovici, aveți cuvântul.
Vorbiți de demagogie tocmai voi, demagogii! PSD-ul, să știți că în Parlament există protest parlamentar și poate fi exercitat, în limitele legii. Dacă vă deranjează, puteți să plecați în statul dictatorial Ucraina, unde să fiți fericiți alături de „piticul dansator”. Domnii de la USR, văd că acum nu vă place dictatura microfonului, dar ați instaurat-o din 2021, de când ați deținut președinția Senatului.
Revenind la acest subiect, vreau să vă spun că, atunci când mi-ați închis microfonul în plenul Camerelor reunite și v-am spus că această lege nu va trece de Curtea Constituțională și e neconstituțională, onor actualul prim-ministru m-a făcut mincinoasă ordinară. Să vină aici, la Senat, și să-și ceară scuze public pentru mizeria de comportament pe care a avut-o și pentru expresiile folosite împotriva unui jurist care l-a avertizat.
Doi la mână, ceea ce ați făcut cu această lege acum este tot o neconstituționalitate, o ilegalitate, o discriminare și o bătaie de joc față de ceilalți români care muncesc și care ies la pensie. Îi puneți... cred că o să ajungă la 70 de ani să iasă la pensie. Ceea ce faceți dumneavoastră acum este un aranjament cu Curtea Constituțională, cu judecătorii, pentru ca această lege să vă treacă, vezi Doamne, și așa să păreți în ochii alegătorilor niște sfinți, din niște diavoli ce ați fost și, de fapt, și sunteți.
Timpul a expirat, doamna senator.
Nu faceți altceva decât să mințiți poporul român pentru voturi.
Aceste pensii speciale se pot desființa printr-un singur procedeu juridic: ordonanță de urgență – s-a terminat cu ele –, nu o introduceți în Parlament pentru a se aproba printr-o lege – așa cum ați făcut cu Legea taxelor de timbru...
Timpul a expirat.
...care de 10 ani, 11 ani nu are lege de aprobare – și foarte frumos se desființau pensiile speciale.
Lăsați demagogia pe care o folosiți și Guvernul actual care nu face nimic pentru desființarea pensiilor speciale. Mulțumesc.
Domnule senator Claudiu Târziu, aveți cuvântul, vă rog.
## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**
Și PSD, și PNL, și USR puteau să desființeze pensiile speciale, să desființeze privilegiile unor categorii sociale, dacă ar fi vrut, atunci când au fost la guvernare. Mă refer aici la USR sau și la PNL, și PSD, care au mai fost la guvernare. Nu sunt niște nevinovați. Din păcate, n-au făcut-o și n-o fac nici acum.
Această încercare de coafare, pentru electorat, nu va ține, stimați colegi de la putere. Nu va ține. Nu veți păcăli pe nimeni, pentru că nu ați tăiat cu adevărat pensiile speciale. Ați mai ajustat pe ici, pe colo, prin părțile neesențiale. Sigur că e mai bine decât până acum, dar nu rezolvăm mare lucru. Iar dacă ne supunem – și trebuie să ne supunem – și observațiilor făcute de Curtea Constituțională, atunci această coafare este și mai puternică, pentru că, de fapt, o largă categorie de beneficiari rămâne cu banii neatinși.
Prin urmare, dacă ați fi vrut să faceți cum trebuia, trebuia să o faceți astfel încât să treacă de Curtea Constituțională și să dispară cu adevărat această noțiune de pensii speciale. Nu vă preocupă lucrul acesta, cum nu vă preocupă nici dezbaterea aceasta; o tratați ușor. Vom face noi ceea ce dumneavoastră nu sunteți în stare să faceți, atunci când vom fi la guvernare.
Vă mulțumesc.
Pe amendamente nu, nu.
Amendamentele respinse în comisie ale Grupului USR.
Nu încă.
Alte intervenții pe fond?
Domnul senator Fenechiu și domnul senator Raoul Trifan, da.
Mulțumesc, domnule președinte.
Puteam vorbi și după amendamentele doamnei Dinică, nu-mi pierdeam firul expunerii.
Eu sunt surprins să văd cât de multă ipocrizie și cât de multă demagogie sunt în această dezbatere. Văd reprezentanții a două partide plus reprezentantul senatorilor independenți care ne explică cum ar trebui să facem ce nu putem face.
Deci, în primul rând, așa, pentru cei care se uită la această dezbatere, oamenii trebuie să știe că limitele în care Parlamentul este învestit să acționeze pe această lege sunt limitele stabilite de Curtea Constituțională. Nu poți modifica nimic mai mult decât a declarat Curtea Constituțională a fi neconstituțional, nu poți adăuga, nu poți face nimic. Deci, din punctul ăsta de vedere, obligația Parlamentului este să se circumscrie deciziei Curții Constituționale. Evident că are două variante: să adopte legea cu modificările care derivă din decizia Curții sau are varianta să respingă legea. Dar, în contextul în care tu ești într-o procedură de menținere a stabilității României, a relației cu instituțiile europene financiare, cu PNRR-ul și așa mai departe, cred că este o dovadă extraordinară de demagogie să vii astăzi și să pledezi în alt sens.
Pe de altă parte, am auzit tot soiul de afirmații demagogice că „n-ați făcut”, că „noi o să facem”. Păi, să mă ierte Dumnezeu, ca să faci ceva trebuie să te circumscrii în sfera drepturilor constituționale. Fără discuție, sunt lucruri care se pot face neconstituțional. Dacă trăim într-un stat de drept, trebuie să ținem cont de deciziile Curții chiar și când nu ne convine.
Una peste alta, coaliția PNL–PSD a dat dovada faptului că taie privilegiile. Au tăiat pensiile parlamentare a doua oară, e un exemplu cât se poate de evident, și această politică publică va merge mai departe, fără demagogie, cu pași concreți. Diferența dintre noi și voi este că voi ne criticați, dar noi facem ceva, voi criticați și nu faceți nimic!
Mulțumesc.
Domnul senator Trifan.
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
## Mulțumesc.
Doamna senator Silvia Dinică.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Eu aș vrea să susțin amendamentele.
Din sală
#23432Pe procedură.
## **Domnul Raoul-Adrian Trifan:**
Ridicasem mâna mai devreme, dar cred că domnul președinte nu m-a văzut. Pe procedură, ținând cont că inițiatorul are obligația de a răspunde întrebărilor care au fost puse de către colegul meu senator Ștefan Pălărie, vă rog – și este evident că nu este pregătit inițiatorul din partea Guvernului să ne dea răspunsurile de care avem nevoie ca să nu votăm „în orb” –, vă propun să supuneți la vot scoaterea de pe ordinea de zi a acestei legi.
Vă mulțumesc.
Domnul senator Cseke Attila și apoi domnul senator Poteraș Cosmin.
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Doamnă ministru,
E un proiect legislativ evident important, despre care s-a vorbit foarte mult timp. Este un proiect legislativ intens dezbătut în spațiul public și intens așteptat de societatea din România.
Vreau să vă reamintesc că acum câțiva ani am fost singurul partid parlamentar care a spus că aceste pensii, că sunt denumite „de serviciu”, că sunt „speciale”, că sunt denumite „indemnizații”, trebuie reformate radical. Dar nu s-a întâmplat mai nimic. S-a ajuns la o anumită formulă, pe care o discutăm astăzi în urma deciziei Curții Constituționale, pentru că avem, de o parte, un angajament în PNRR și pentru că, pe de altă parte, este așteptarea corectă, legitimă a societății românești de a rezolva din acest domeniu.
Principiul contributivității trebuie să stea la baza oricărei pensii. Cred că toată lumea de aici, din această sală, indiferent de formațiunea politică din care face parte, este de acord. Sigur că astăzi, în 2023, în urma deciziilor Curții Constituționale, dacă vrem să fim corecți unii cu ceilalți, în mod absolut acest principiu al contributivității la anumite pensii nu se poate aplica. Adică avem decizii ale Curții Constituționale care ne spun că, de exemplu, în domeniul justiției, având în vedere anumite principii constituționale, în primul rând independența justiției, trebuie asigurată o pensie care să aibă și o parte care nu se bazează pe contributivitate.
Acest domeniu și acest proiect de lege, așa cum am spus și ieri în comisiile reunite..., este un domeniu cu un înalt grad de specializare, care înseamnă că ministerele de resort – în primul rând, Ministerul Justiției și, în al doilea rând, Ministerul Muncii – trebuie să-și asume aceste amendamente și aceste formulări în urma deciziei Curții Constituționale.
Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Cosmin Poteraș.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Aș vrea să încep prin a-l corecta pe domnul Fenechiu: doamna nu reprezintă senatorii neafiliați, ci îl reprezintă pe Putin, eventual. Iar dacă tăiați microfonul atunci când se termină timpul unor colegi, tăiați-l și doamnei, pentru că ne-am săturat de „trompetele lui Putin”. În al doilea rând, cred că aveți nevoie de curaj ca să faceți treaba asta, iar ieri ne-ați dovedit că n-aveți curaj, atunci când s-a anulat discursul domnului Zelenski la plenul reunit. Deci mai mult curaj, stimați colegi, pentru că nu putem permite ca extremismul să crească sub ochii noștri în Parlament.
Acum, legat de pensiile speciale, așa-numitele pensii speciale, în loc să vorbim de echitate în sistemul de pensii, unii spun că le taie. Începând de la domnul Ciolacu și până la USR, toată lumea taie pensiile speciale, în realitate nu se schimbă nimic. Absolut nimic! Rămâne la fel. Că PNRR, că nu e PNRR... Fraților, nu se schimbă nimic!
Mulțumesc.
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Mulțumesc.
Da. Până la amendamente, pe procedură.
Am precizat la începutul ședinței și am dat deja vot pe ordinea de zi, domnule senator.
Îl mai avem, până la amendamente, pe domnul senator Dăneasă Mircea, după care intrăm pe amendamente.
## **Domnul Mircea Dăneasă:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Nu știu dacă venea de la doamna senator Șoșoacă sau de la Putin ideea aceea, pe care o reiterez: prin ordonanță de urgență se poate rezolva totul în legătură cu pensiile speciale. E nevoie doar de voință politică. Așa cum Legea taxei de timbru funcționează din 2011 pe bază de ordonanță de urgență, așa poate funcționa și o reglementare a pensiilor pe bază de ordonanță de urgență, ordonanța de urgență neputând fi atacată de nicio Curte Constituțională.
Vă mulțumesc.
Am înțeles, doamna senator, da.
A menționat, a menționat. A menționat numele, a considerat că...
## Mulțumesc frumos.
Nu știu dacă domnul Putin cunoaște legislația României, dar, credeți-mă, eu am 28 de ani în avocatură și aș dori să le spun unora care vin să facă aici pe deștepții, deși IQ-ul nu le depășește 10 puncte, că atunci când ești stupid e bine să nu te dai în spectacol, mai ales că este și presa de față.
Iar misoginismul în Parlamentul României a ajuns deja să fie o normalitate și încălcați ceea ce ați votat cu ceva timp înainte: egalitatea de șanse între femei și bărbați, nu de gen. Dar poate aveți un anumit gen pe care încă nu vi-l puteți conștientiza, probabil că sunteți genul neutru. Înțelegem, că doar veniți de la LGBT-iști.
Iar în restul problemelor cred că ar trebui să înțelegeți că un lider este un lider, mai ales când este recunoscut de opoziție.
Mulțumesc frumos.
Mulțumesc. Doamna senator Dinică.
O să vă rog să precizați și numărul curent, doamna senator.
## Mulțumesc frumos.
Ca să răspundem la întrebarea „ce am propus noi?”, aș vrea să susțin în plen amendamentele care ne-au fost respinse în comisii.
Număr marginal 1.
Legea nr. 303/2022 – art. 211 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi pot beneficia, la îndeplinirea condițiilor de vârstă prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, pentru fiecare an de vechime în funcțiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituțională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea Constituțională sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, de o pensie de serviciu în cuantum de 1/35 din baza de calcul reprezentată de 65% din media valorilor nete ale indemnizațiilor de încadrare brute lunare și ale sporurilor permanente avute în ultimele 12 luni integrale de activitate înainte de data pensionării.
(2) Fracțiunile de an de vechime în funcțiile enumerate la alin. (1) se valorifică proporțional cu cuantumul stabilit la alin. (1) pentru fiecare an de vechime.
(3) Cuantumul total al pensiei de serviciu nu poate depăși valoarea bazei de calcul stabilite la alin. (1).
(4) În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade decât cea avută în considerare la stabilirea dreptului de pensie, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent.
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Mulțumesc.
Vot · Respins
Dezbaterea și adoptarea Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L4/2023; reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale)
Număr marginal 7.
La art. 213, alin. (2) se modifică și va avea următorul cuprins: „Pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate și pensia de urmaș, se actualizează simultan cu majorarea valorii punctului de pensie din sistemul de pensii publice, în procent identic cu majorarea respectivei valori.”
Vă rog. 72 de voturi contra, 24 de voturi pentru. Amendament respins. Mulțumesc.
Doamna senator Anca Dragu.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Aș vrea însă să încep prin a spune că această inițiativă, acest proiect de lege nu a fost în dezbatere la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senatul României și este o gravă încălcare a regulamentului. Amendament marginal 12.
Art. III se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, pensiile de serviciu stabilite în baza unor decizii de pensii emise până la data intrării în vigoare a prezentei legi se recalculează prin aplicarea prevederilor art. 211 din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Recalcularea pensiilor de serviciu prevăzute la alin. (1) nu aduce atingere drepturilor de pensie stabilite anterior.” Mulțumesc.
Mulțumesc. Vot, vă rog. 72 de voturi pentru... de voturi contra, 24 de voturi pentru. Amendament respins.
Vă rog.
Mulțumesc mult, domnule președinte.
Mi-ar fi plăcut să avem un răspuns din partea Guvernului, dar, până primim răspunsul, marginal 14 din lista amendamentelor respinse.
Art. IV se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 68 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în Institutul Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 14 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.”
Vă rog, supuneți la vot, domnule președinte.
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/30.X.2023
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Mulțumesc.
Vot, vă rog.
Dacă văd și eu rezultatul votului, pentru a-l anunța.
75 de voturi contra, 25 de voturi... 23 de voturi pentru. Amendament respins. Mulțumesc. Domnul senator Trifan.
Mulțumesc, domnule președinte.
Tot din lista amendamentelor respinse, marginal 15.
Art. IV se modifică și va avea următorul cuprins la alin. (2): „La data intrării în vigoare a prezentei legi încetează plata pensiilor de serviciu acordate în baza prevederilor art. 68[5] din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în Institutul Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare.”
Mulțumesc. Vot, vă rog. 75 de voturi contra, 25 de voturi pentru. Amendament respins. Domnul senator Irineu Darău.
Mulțumesc, domnule președinte.
Voi continua cu câteva marginale de amendamente respinse ale USR.
Foarte scurt explic un lucru, ca să nu reiau la fiecare explicația.
Următoarele marginale reprezintă exact soluția USR pentru sistemul de pensii speciale, adică eliminarea lor și trecerea pe contributivitate a tuturor categoriilor de beneficiari. Fiecare categorie de beneficiari are câte o lege specială, de aceea le spunem și le spun românii „pensii speciale”. Și, de aceea, noi venim, lege specială cu lege specială, prin aceste amendamente respinse de PSD și PNL, să eliminăm regimul special.
Și mai zic un lucru. Fiindcă am discutat, discutăm și vom mai discuta aici, în Senat, despre Legea salarizării unitare, acolo este soluția, pentru fiecare categorie profesională, pentru recompensarea lor corectă în timpul activității, ceea ce, prin contributivitate, va duce la pensii corecte, calculate după aceeași formulă cu celelalte categorii profesionale.
Deci avem așa: marginal 19, propus de USR.
„(1) Art. 51 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 3 aprilie 2014, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi încetează plata pensiilor de serviciu acordate în baza prevederilor art. 51 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, cu modificările și completările ulterioare.”
Deci vă rog să supuneți la vot soluția USR pentru eliminarea pensiilor speciale în cazul Curții de Conturi.
Vot, vă rog. 73 de voturi contra, 22 de voturi pentru. Amendament respins. Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule președinte.
Marginal 20 reprezintă soluția USR pentru eliminarea pensiilor speciale pentru altă categorie, respectiv:
„(1) Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 22 iulie 2015, cu modificările ulterioare, se abrogă.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi încetează plata pensiilor de serviciu acordate în baza prevederilor Legii nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, cu modificările ulterioare.”
Mulțumesc. Vot, vă rog. 71 de voturi contra, 23 de voturi pentru. Amendament respins.
Mulțumesc, domnule președinte.
Marginal 21 presupune eliminarea art. VII, adică eliminarea altei categorii de pensii speciale, respectiv „pensiile de serviciu ale personalului de specialitate interpret relații, consilier cabinet, referent cabinet, curier diplomatic, referent protecție, referent comunicații, cuvenite sau aflate în plată”, care „devin pensii pentru limită de vârstă în sistemul public, considerându-se îndeplinite condițiile prevăzute de legislația privind sistemul public de pensii”. Am citat din legea actuală.
Da, și acestea sunt, toate, categorii de oameni care primesc pensii speciale.
USR are acest amendament care le-ar elimina.
Vă rog să supuneți la vot marginal 21. Mulțumesc. Votez pentru.
Vot, vă rog.
72 de voturi contra, 21 de voturi pentru. Amendament respins.
Mulțumesc, domnule președinte.
La marginal 22, USR propune eliminarea altei categorii de pensii speciale, la art. VIII, care se modifică și va avea următorul cuprins:
„Articolele de la 42[1] până la 42[8 ] din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil, navigant profesionist din aviația civilă din România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481/18.07.2007, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă. La data intrării în vigoare a prezentei legi încetează plata pensiilor de serviciu acordate în baza prevederilor acestor articole din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil, navigant profesionist din aviația civilă din României, cu modificările și completările ulterioare.”
Mulțumesc.
Mulțumesc. Vot, vă rog. 70 de voturi contra, 23 de voturi pentru. Amendament respins. Mulțumesc.
Mulțumesc.
La marginal 23, USR propune altă eliminare de pensii speciale. Să vedeți cine mai ia pensii speciale, deși noi, parlamentarii, spunem că vrem să ni le eliminăm pe ale noastre.
Art. IX se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 73[1 ] din Legea nr. 7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345/25.05.2009, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.
La data intrării în vigoare a prezentei legi încetează plata pensiilor de serviciu acordate în baza prevederilor art. 73 din Legea nr. 7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar, cu modificările și completările ulterioare.”
Deci nu mai vrem pensii speciale nici pentru funcționarii publici parlamentari.
Mulțumesc.
Mulțumesc. Vot, vă rog. 72 de voturi contra, 21 de voturi pentru. Amendament respins.
La marginal 24, următorul, propunem eliminarea art. X, care prevedea:
„La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile de serviciu ale personalului din structurile Parlamentului pentru care încadrarea în muncă se face prin contract individual de muncă potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cuvenite sau aflate în plată, devin pensii pentru limită de vârstă în sistemul public, considerându-se îndeplinite condițiile prevăzute de legislația privind sistemul public de pensii.”
Pe scurt, cerem eliminarea pensiilor speciale și pentru personalul din structurile Parlamentului.
Mulțumesc. Vot, vă rog. 73 de voturi contra, 24 de voturi pentru. Amendament respins.
La marginal 25, USR propune modificarea art. XI, care să aibă următorul cuprins:
„Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 556/27.07.2015, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.
În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, pensiile militare de stat, stabilite în baza Legii nr. 223/2015, se recalculează pe baza Legii nr. 263/2001 privind Sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare.”
Aceasta este soluția – eliminarea pensiilor speciale, recalcularea lor acum, nu peste zeci de ani.
Vă rog să supuneți la vot marginal 25.
Vot, vă rog. 74 de voturi contra, 26 de voturi pentru. Amendament respins.
Mulțumesc, domnule președinte.
Ultimul marginal pe care-l susțin, ultimul amendament respins, și fiindcă aud glume, zic eu, nu de foarte bună factură, din sală, toate aceste amendamente, fără să fie discutate un minut, au fost respinse într-o secundă, printr-un vot cinic al puterii în comisiile reunite. Da? Ca să știți cum se discută în comisii. Acest ultim marginal prevede modificarea art. XI astfel:
„Art. 210 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555/05.07.2019, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.”
Și ultima idee, înainte de ultimul vot: USR, la prima trecere prin Parlament, și acum la a doua, a fost aici cu soluțiile pentru eliminarea pensiilor speciale. Alți parlamentari care se pretind de opoziție, neafiliați sau nu, nu au venit cu aceste soluții și nu i-am auzit susținând cu tărie eliminarea pensiilor speciale, bătându-se pentru fiecare element de procedură și pentru fiecare astfel de soluție nici în comisii, nici în plen.
Vă rog să supuneți la vot marginal 26.
Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru decență. Mulțumesc.
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Vot, vă rog.
70 de voturi contra, 27 de voturi pentru. Amendament respins.
Mulțumesc.
Domnule senator Romașcanu, explicația votului.
Vreau să explic acest vot „contra” prin faptul că toată această creativitate și muncă depuse de colegii de la USR ar fi fost apreciate și probabil că am fi și votat dacă veneau cu această lege când erau la putere și când nu această putere cinică le-a oprit demersul. Puteau s-o facă atunci când aveau tot ce trebuia la dispoziție.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul senator Negoi Eugen.
## **Domnul Eugen-Remus Negoi:**
Pe procedură, domnule președinte.
Pentru că senatoarea Dumei de Stat, care îl face pe criminalul Putin „domnul Putin”, a bătut câmpii aici, eu aș fi foarte scurt și foarte la obiect.
Vă reamintesc faptul că Regulamentul Senatului a fost grav încălcat, neexistând un raport al Comisiei de buget, finanțe din cadrul Senatului, și, pentru a nu fi în continuare încălcat, vă rog să supuneți la vot cererea colegilor mei, reiterată mai devreme, de a elimina de pe ordinea de zi acest punct, pentru că e clar că reprezentantul Guvernului, aici de față, habar nu are de impactul bugetar asupra acestei legi pe care o discutăm astăzi și tocmai de aceea trebuie să o readucem în comisii și s-o rediscutăm la o dată ulterioară.
Mulțumesc.
## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**
**:**
Domnul Neagu.
Da, domnul senator Neagu.
Mulțumesc, domnule președinte.
Am văzut că existau câteva întrebări de ce Comisia de buget și noi eram coraportori. Dintr-un motiv extrem de simplu: L4, prima dată a fost în Senatul României începând cu anul trecut, luna ianuarie, spre exemplu, Comisia de buget, finanțe a dat un aviz. Deci noi am fost sesizați pe aviz începând din start pe L4. Motivul sesizării pe aviz a fost extrem de simplu. Asta doar reamintim colegilor, care sunt convins că știu procedura, dar pentru corectitudine. De ce doar pentru aviz? Pentru că pe fond nu se ia, se taie. Cu alte cuvinte, impactul pe buget nu era asupra unui excedent de cheltuială bugetară, ci asupra unei reduceri a cheltuielii bugetare. Motiv pentru care pe cererea de reexaminare era normal să nu se mai producă toată procedura de avizare, ci rămânea doar la comisiile coraportoare. Ăsta este motivul tehnic și cred că colegii înțeleg foarte bine acest motiv și acest demers. Simțeam totuși nevoia să fac această explicație plenului Senatului.
Mulțumesc.
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
## Mulțumesc.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L4/2023; reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale)
- Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.
Acum
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L4/2023; reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale)
„prezent, nu votez”.
Legea a fost adoptată.
## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**
**:**
Explicarea votului.
Explicarea votului.
Aveți cuvântul, domnule senator Pălărie.
## **Domnul Ștefan Pălărie:**
Mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință. Mă bucur tare mult că acea imagine de acolo, cu structura votului din plenul Senatului de astăzi, este încă aprinsă, ați înlocuit-o acum, dar ea arăta un lucru extrem de clar, un lucru extrem de clar: singurul partid care a votat împotriva acestei batjocuri, împotriva acestei pseudoreforme, împotriva unei legi care decupează, prezervă, salvează magistrații, salvează specialii, singurul partid care a votat împotriva acestei complicități a fost USR. Toți ceilalți, toți ceilalți din plenul Senatului au votat pentru acest pachet, pentru această lege, au votat pentru lipsa reformelor timp de 40 de ani, au votat...
Da, domnule Fenechiu, vă dau și drept la replică, dacă doriți, pentru această uriașă nedreptate pe care dumneavoastră, colegii dumneavoastră, o apărați, și anume: o țară împărțită în două, între cei proști, care muncesc ca să plătească pentru cea de-a doua castă, categoria privilegiaților, pensii de peste 40.000 de lei, combinate cu salarii la stat în continuare, combinate cu sinecuri pe care dumneavoastră le tot pasați și le tot plasați în toate instituțiile statului, de a ajuns statul ăsta să fie ca un cadavru în care vă puneți larvele, de fiecare dată, încercând să devină partidul mai gras și mai frumos.
În continuare, USR se va lupta și la Camera Deputaților, vom lupta ca aceste tratamente speciale pentru prietenii dumneavoastră de partid să nu mai existe într-o Românie europeană, o Românie decentă, o Românie civilizată, așa cum ne-o dorim pentru copiii noștri și acum, și peste 38 de ani.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
## Mulțumesc.
Aș vrea, înainte de asta, aș vrea să salut, domnule senator, sigur că da, prezența unui grup de elevi de la Colegiul Național „Elena Cuza”.
Aveți cuvântul, domnule senator Romașcanu.
## **Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:**
Domnule președinte, cred că nu mai trebuie să-mi mai dați cuvântul, mi l-a dat domnul Pălărie. Ei, acuma, dacă mi l-a dat domnul Pălărie, mi-am permis să nu mai vă cer permisiunea să vin să vorbesc. Da, eu sunt de acord cu domnul Pălărie. M-am uitat pe acel tabel și am văzut o listă, am văzut o zonă a demagogilor din politica românească. Am văzut 17 voturi, care înseamnă o demagogie imensă... și care vor să prostească românii într-o manieră incalificabilă. Ar trebui să le explicați românilor că există decizii ale Curții Constituționale care nu permit terminarea pensiilor așa cum vreți voi. Ar trebui să explicați românilor că în stadiul ăsta noi eram limitați strict la decizia Curții Constituționale, nu să veniți să spuneți aici tot soiul de tâmpenii, cu care să încercați să prostiți românii. Deci, una peste alta, Parlamentul României... și vreau să mulțumesc tuturor senatorilor care au votat astăzi, au scos maximum din ce se putea scoate din acest proiect. Fără discuție, contributivitatea este o regulă esențială și Partidul Național Liberal va lupta în continuare ca să revină regula de bază în materia pensiilor, însă astăzi atât s-a putut. Și este o regulă esențială pe care o știu și oamenii care n-au făcut o facultate și care nu sunt specializați pe proceduri parlamentare, care spune așa: „De unde nu e, nici Dumnezeu nu cere.”
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator Fenechiu. Domnul senator Romașcanu.
## **Domnul Ștefan Pălărie:**
## Drept la replică.
E normal să ceri dreptul la replică și atunci când îți este utilizat numele, și atunci când îți sunt împroșcate numele și partidul cu calomnii.
Încă o dată. Nu există niciun răspuns decent pe planeta asta la întrebarea: „De ce nu sunt în stare Guvernul și majoritatea parlamentară să explice care va fi impactul bugetar al acestei inițiative?” Nu se poate așa ceva. Nu pot să înțeleg cum dumneavoastră dați voturi în orb, neînțelegând ce votați, de fapt, neînțelegând în ce măsură gaura asta de la fondul de pensii crește și crește, da? Ultima oară a crescut de la 1,5 miliarde la 1,8 miliarde pe toată zona de pensii speciale de serviciu, cum vreți să le numiți. Avem în creștere o greutate suplimentară, în timp ce dumneavoastră vă plângeți că aveți găuri masive în buget. Deci nu puteți să explicați cum anume veți opri hemoragia asta uriașă a fondului de pensii național, din cauza pensiilor speciale. Și, atunci când întrebăm: „Bun, bun, bun, dar reformele cum vor ajuta?”, avem un reprezentant al Guvernului incapabil să spună altceva decât, bâiguind, că: „O să vă trimit răspunsul în scris.”
Nicio legătură, domnule Fenechiu, cu ce s-a întâmplat mai devreme. Spun asta cât se poate de apăsat. Nu ne mai acuzați de demagogie când modul în care legiferați, modul în care găsiți soluții este atât de „pe față”. Toată lumea și-a dat seama că nu știți cifrele și nu știți ce modificați. Tocmai de aia am votat împotrivă pentru un asemenea eșec de reformă a pensiilor speciale.
Vă mulțumesc.
Domnul senator Poteraș.
## **Domnul Cosmin-Marian Poteraș:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Vreau să le spun colegilor de la USR că nu sunt singurul partid care a votat împotrivă. Și REPER-ul a votat împotrivă astăzi, dar, dincolo de asta, vreau să le mai spun un lucru: sintagma „singurul partid” e de tristă amintire.
Mulțumesc.
Domnul senator Claudiu Târziu.
## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**
Cineva și-a uitat telefonul aici. Inspirația. Și-a uitat inspirația.
Dragi colegi,
Disperarea scăderii în opțiunile de vot naște episoade destul de caraghioase. Unul este cel de acum, cu USR, care se pretinde salvatorul nației, deși când a fost în postura de a face ceva pentru români n-a făcut nimic, dimpotrivă, este părintele acestui PNRR pe care nu mă sfiesc să-l calific, din nou și din nou, un ajutor de înmormântare pentru România, pentru economia românească, și o lovitură dată tuturor cetățenilor români. Despre asta-i vorba.
În al doilea rând, vă rog să remarcați că senatorii din Grupul AUR au votat fiecare amendament propus de dumneavoastră, colegii de la USR, considerând că, fundamental, aveți dreptate, pe fond, ați acționat în mod principial și corect.
Din păcate, amendamentele acelea n-aveau cum să treacă. Noi am dat un vot politic și de încurajare, nefiind îngrijorați de vreo asociere cu un partid neomarxist, care este plin de vicii morale și plin de prostioare făcute zilnic, dar uite că noi, când e vorba de dreptate și de adevăr, votăm așa cum ne dictează conștiința, fără această grijă electorală că cineva ar putea să spună că: „Uite, am votat cu USR-ul.” Așa cum dumneavoastră vă feriți să votați cu AUR, deși avem de multe ori dreptate și deși avem de multe ori inițiative corecte, dar votați, cel mai adesea vă abțineți, că nu puteți să fiți contra chiar așa pe față și atunci vă abțineți, că vă sfiiți de asocierea cu noi. Bun, noi ar trebui să fim mai îngrijorați de asocierea cu dumneavoastră, pentru că noi suntem în vârf de creștere, să spunem așa, suntem primul partid al țării acum în opțiunile de vot și n-avem de ce să ne asociem cu unii care se duc pe tobogan.
Explic votul, da? Îmi ia ceva mai mult, dar asta este, ce să facem, trebuie să punctăm niște lucruri, am votat proiectul de lege pentru că el, așa cum am spus și în cuvântul de la dezbateri, este mai mult decât nimic. Evident că este nesatisfăcător, dar este un pas spre ceea ce trebuie să fie și un pas la care ne obligă și Curtea Constituțională, ne restrânge, ne constrânge, nu avem ce să facem mai mult de atât.
Vom face, cu siguranță, mai mult de atât, pentru că sunt soluții și noi suntem capabili să le găsim, atunci când vom guverna noi, AUR.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Vă mulțumesc.
Doamna senator Diana Iovanovici, aveți cuvântul. După care o să vă propun o pauză de 5 minute.
## O să le facă bine.
Ce nevorbiți sunteți, Doamne! Numai prostii debitați! „Singurul partid” este cel care a construit Casa Poporului, în care ne desfășurăm ședințele. Așa că, dacă tot vă deranjează fostul unic partid, singurul partid, vă rog frumos să ieșiți afară și să părăsiți incinta, ca să nu mai stați acolo unde a clădit singurul partid înainte de ’89, pe care-l criticați.
Vorba lui Nicu Ceaușescu: „N-o să reușiți să văruiți tot ce a construit tata nici în 25 de ani.” Și așa e.
În al doilea rând, deci stăm cu singurul partid, cel mai tare partid. Mă întreb: ce consumați? Bun.
În al treilea rând, da, am înțeles că sunt reprezentanta lui Putin în Parlament. Ar fi o onoare pentru Putin să mă aibă avocat.
Și-n al patrulea rând, nu am votat. Am preferat să apăs „nu votez”. De ce? Pentru că eu sunt avocat, spre deosebire de alții care vorbesc ceea ce le scriu consilierii, care nici ăia nu au pregătire juridică.
Spre deosebire de dumneavoastră, vreau să vă spun un lucru: atunci când critici o lege și votezi împotriva ei, nu poți să faci amendamente la o lege proastă, pentru că decazi, îți arăți propria incapacitate, incompetență și neprofesionalismul.
Dacă este o lege proastă, pe care nici nu o votezi, nu poți să-i aduci amendamente. Depui tu alta mai bună. Una care să fie în respect față de Constituție și lege.
Așa că ce amendamente să votez, că și alea-s mai proaste decât legea.
V-am mai spus o dată. Am ales să nu votez, pentru că, în acest caz, singurul lucru care poate rezolva toată situația – și asta o înțeleg juriștii, chiar și aceia care au pierdut alegerile la barou – este o ordonanță de urgență pe care să o adopte Guvernul României.
Bine.
Vă mulțumesc.
Am consultat liderii. O pauză de 5 minute cred că este binevenită înainte de ora Guvernului.
Domnul senator.
Luați cuvântul, domnule senator Vela. Aveți cuvântul.
Domnule președinte, Distins Senat, Doamnelor și domnilor senatori, Dragi copii de la balcon,
Eu am dorit să iau cuvântul acum dintr-un motiv foarte simplu...
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Iertați-mă, domnule senator!
Vreau să salut în mod special prezența grupului de elevi de la Școala Nr. 7 din Giurgiu.
Sunteți bineveniți!
Să-i salutăm!
Mulțumesc.
Vreau să vă spun că nu știam de unde sunt, dar am luat cuvântul tocmai din respect pentru ei.
Am asistat la dezbatere, din toate părțile acestei săli, de la toate partidele, doamne și domni aleși, trimiși aici, în casa țării, în Palatul Parlamentului, în Senatul României.
Din păcate, foarte mulți colegi folosesc violența verbală. Acum o oră și jumătate am încheiat o ședință în care noi ne-am pronunțat printr-o declarație a Parlamentului împotriva unei violențe militare.
## Dragi colegi,
Violența este de mai multe feluri: violență domestică, violență fizică, violență militară, dar vă rog să luați act și de faptul că există și violență verbală.
La acest balcon sunt minori, copii care trebuie să privească Senatul... și să fie un exemplu de comportament, de atitudine și de dialog.
Aici este un for de dialog, de dezbateri, de contradicții politice, legislative, în niciun caz nu este o arenă în care noi să facem box sau să ne jignim într-un mod care nu ne aduce niciun serviciu.
Ne mirăm că-n sondajele de opinie Parlamentul nu este apreciat.
Este vina noastră, a tuturor, în primul rând a celor care încalcă regulamentul, bunele maniere, civilizația, dar și a noastră, a celorlalți, că tolerăm asemenea comportamente.
Eu îmi cer scuze față de minorii de la balcon că au asistat, poate, la cuvinte nelalocul lor, care nu sunt cele mai potrivite, care nu sunt compatibile cu educația lor de 7 ani de acasă. Vă mulțumesc.
Și vă rog ca începând de azi, tocmai că am avut o declarație comună împotriva violenței, să încercăm să avem o atitudine prietenoasă și colegială în acest Senat. Mulțumesc.
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Mulțumesc, domnule senator.
Vă rog.
## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Foarte scurt, pe procedură, fiindcă nu știu intervenția colegului senator pe ce procedură s-a încadrat.
Domnule senator, ar trebui să știți că amestecarea crimelor unor regimuri autoritare sau ale terorismului cu... și asimilarea lor cu niște dezbateri normale, democratice duc în derizoriu acele crime pe care, da, le-am condamnat cu toții.
Și eu mă bucur că niște copii – și românii – pot să asiste la dezbatere.
Și mulțumesc încă o dată președintelui de ședință pentru că a permis această dezbatere, bineînțeles, în limitele de timp pe care ni le oferă puterea.
Dar țineți cont de un lucru – și termin aici: dacă veți da posibilitatea în comisii pentru dezbateri reale, pentru negocieri reale, chiar și între putere și opoziție, și nu de fiecare dată să veniți cu zeci de pagini de amendamente, trimise noaptea, pentru a doua zi și apoi să fie tranșate la vot în secunde, altfel se vor desfășura lucrurile.
Întotdeauna puterea trebuie să fie înțeleaptă și să știe să acorde spațiu și altor voci.
Acest lucru dumneavoastră nu-l permiteți și e evident că noi, care reprezentăm o bună parte dintre români, care ne-au votat, de aceea suntem aici, trebuie să vorbim aici și să ne susținem punctul de vedere.
Iar ceea ce spunea domnul senator Fenechiu este fals, pentru că tot dumneavoastră, de-a lungul timpului, în multe episoade, ați creat aceste probleme, prin inițiativele succesive cu care veniți în Parlament.
Ce vreți să facem noi altceva decât să încercăm să vi le corectăm?!
Mulțumesc. Cele 5 minute s-au... Drept la replică, domnule senator Vela?
Da, pot să precizez și eu.
A luat cuvântul pentru a saluta grupul de elevi de clasa I de la școala gimnazială din Giurgiu.
Aveți cuvântul, domnule senator.
Dincolo de acest lucru, de a saluta niște copii nevinovați, eu nu am pronunțat numele niciunui coleg. Nu știu de ce vă simțiți vizat, domnule senator.
În altă ordine de idei, ca drept la replică la ceva ce eu nu v-am replicat personal, din nou, nu este nici regulamentar și nici corect.
Eu am discutat – și subliniez pentru toți senatorii de la toate partidele – să evităm violența verbală. Atât. Și nimic mai mult.
Cei care se simt vizați eu cred că trebuie să-și facă o autocritică după-amiază, când ajung singuri acasă, nu să folosească tribuna Parlamentului.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Câteva minute de pauză și intrăm cu ora Guvernului după pauză.
DUPĂ PAUZĂ
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
Distinși colegi,
Când suntem pregătiți, cred că putem începe.
Liderii de grup, sunteți de acord să începem?
Stimați colegi,
La secțiunea a IV-a a ordinii de zi avem ora Guvernului – dezbateri politice.
Participă ministrul apărării naționale, domnul Angel Tîlvăr, la solicitarea Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România.
Dezbaterile politice din cadrul orei Guvernului se desfășoară în conformitate cu prevederile art. 182 din regulament, drept care îl invit, pentru început, la tribună pe domnul senator Raoul Trifan, reprezentantul Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România, pentru prezentarea temei de dezbatere.
Aveți la dispoziție 5 minute, domnule senator. Vă rog, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru al apărării,
Vom asculta cu atenție discursul dumneavoastră. Să sperăm că nu va fi un simplu discurs, ci că vor fi răspunsuri la întrebările care îi preocupă pe toți românii, dar în special pe cei din județele care se învecinează cu Ucraina. Sper că va fi un discurs sau mai degrabă niște răspunsuri care ne vor liniști. Pentru că, uitându-mă în presă, am văzut, de multe ori, anumite poze cu dumneavoastră din zonele din apropierea Ucrainei și îmi amintesc foarte clar o poză în care vă uitați preocupat într-un telefon, pe stilul „Mircea, fă-te că muncești”, în timp ce în spate se înălța fumul gros al exploziilor dronelor rusești, pe malul ucrainean. Păreați depășit de funcție și de situație, preocupat doar de imagine.
Domnule ministru al apărării,
Dacă nu ați aflat până acum, vă spun eu: granițele țării trebuie protejate, atât în contextul războiului de la graniță, cât și în afara lui. Este inadmisibil ca România să nu știe în orice moment ce se întâmplă la granițele sale.
La incidentul cu drona din Galați oamenii au fost speriați, alarmați, dar nici până acum nu știm exact ce a fost, de unde a venit și unde s-a dus. În plus, oamenii din Galați se întrebau ce să facă atunci când au primit mesajul RO-Alert. Unde să se ducă? Unde sunt adăposturile antiaeriene promise? Lor, domnule ministru al apărării, nu le-ați oferit niciun răspuns până acum, nicio soluție.
Există sau nu în acest moment o modalitate prin care granițele să fie monitorizate nonstop? Există cineva din Guvern sau din armată care să ne asigure atât pe noi, cât și pe partenerii externi că în România nu intră sau nu ies drone cu diferite încărcături: droguri, țigări, explozibil? Au fost dislocate sisteme Ghepard sau alte sisteme de apărare împotriva dronelor în zonă? Sau tot la nivelul de „Vezi că vine!” suntem, ca în urmă cu o lună?
Mulțumesc, domnule senator.
Domnule ministru Angel Tîlvăr, aveți cuvântul.
Aveți la dispoziție 5 minute, pentru a răspunde temei lansate în dezbatere.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Angel Tîlvăr** _– ministrul apărării naționale_ **:**
Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.
Vreau să încep prin a spune că am răspuns invitației colegilor senatori din Grupul parlamentar USR de a fi prezent astăzi la ora Guvernului pentru a discuta pe marginea temelor pe care domniile-lor au găsit de cuviință să solicite clarificări. Dar voi începe prin a le mulțumi colegilor parlamentari pentru sprijinul constant pe care îl asigură Ministerului Apărării Naționale, în toate dimensiunile activității noastre. Cred cu tărie că principiul apărării și securității României nu ar trebui să aibă culoare politică și sunt convins că și dumneavoastră vedeți lucrurile la fel, indiferent de opiniile pe care le avem cu privire la un subiect sau altul. De aceea, am impus ca mod de lucru la preluarea mandatului o atitudine firească de deschidere și transparență în raport cu Parlamentul României. Am avut, ca ministru al apărării, întâlniri la sediul MApN, nu puține, inclusiv pe subiecte aflate astăzi pe agenda pe care dumneavoastră ați propus-o și, totodată, am participat la peste 30 de activități pe care Parlamentul le-a organizat și unde noi am putut fi prezenți.
În același timp, vreau să mulțumesc Parlamentului, în ansamblul său, pentru că, prin intermediul Comisiilor pentru apărare, întotdeauna, după cum știți, pentru elemente de înzestrare care depășesc 100 de milioane de euro, este necesară aprobarea prealabilă a Parlamentului, lucru care s-a realizat de fiecare dată.
Domnule ministru, dacă se poate să ne apropiem de final, pentru încadrarea în timp...
Vă mulțumesc. Vă mulțumesc, vă stau la dispoziție.
Am și elemente care țin... Pentru că unul din subiectele pe care doreați să le discutăm astăzi făcea trimitere și la înzestrarea armatei, sunt la dispoziția dumneavoastră și pentru această componentă, dacă veți găsi de cuviință. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu, domnule ministru. Domnule senator Mircescu, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,
În primul rând, mulțumesc că ați dat curs invitației, chiar dacă a fost cu o întârziere de mai bine de o lună. Am ascultat cu interes discursul dumneavoastră, îmi doream să mă liniștească, dar, din păcate, nu ați reușit să mă liniștiți, cel puțin până în momentul de față.
Spunem tot timpul că suntem o țară sigură în NATO, în afara oricărui pericol. Totuși, avem drone care zboară peste casele românilor și care se abat de la traiectorie. Nu am aflat și nu știm dacă avem o evaluare, câte drone au intrat pe teritoriul României în ultimele 9 luni, câte din aceste incidente au vizat drone, poate, ale unor traficanți de țigări sau droguri și câte au fost, așa cum ați spus mai devreme, drone rătăcite accidental pe teritoriul României.
Ați solicitat sau vi s-a cerut vreodată acordul pentru a doborî aparate de zbor care au intrat pe teritoriul României? Dronele rusești sunt un pericol în prezent, sunt la granița României și eram curioși cum ne-am pregătit, ce veți face și care este planul pentru următoarea perioadă.
Ați spus că nu au fost victime – și ne bucurăm că așa este și sperăm ca așa să rămână –, însă în momentul de față dronele au fost în special în zonele nelocuite, cu o excepție: o dronă care a căzut între Galați și Brăila. Puteți garanta cetățenilor români că situația de față se va menține și că nu vom avea surprize mai mari? Deoarece, din păcate, războiul pare că o să mai dureze.
A fost o situație jenantă, domnule ministru, când președintele țării nu a fost informat și mai bine de 24 de ore a susținut informații false. O situație jenantă în special datorită statutului României de stat membru NATO. Ce măsuri ați luat în interiorul ministerului ca asemenea situații jenante să nu se mai repete? Bănuiesc că realizați gravitatea acestei situații. Mulțumesc și aștept răspunsurile dumneavoastră.
## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**
## Mulțumesc.
În continuare dau cuvântul reprezentantului Grupului parlamentar... PSD sau PNL? Cum e politețea?
Domnule președinte, Domnule ministru,
Stimați colegi, În primul rând, mulțumim că ați venit.
Aș vrea..., deși e greu, pentru că e forul politic suprem și de dezbatere politică al României și, atunci, fiecare face politică cum înțelege el mai bine. Folosim cuvinte drept „mucava”, drept „nesiguranță”. Nu e bine. Una la mână. Avem un ministru politic, pentru că așa e normal într-o țară civilizată, care ia, împreună cu factorii de decizie politici, decizia în funcție de ceea ce transmit militarii.
Noi suntem o țară protejată, suntem o țară într-o alianță care ne asigură această protecție. A echivala aterizarea unor bucăți de dronă – cu cea mai mare probabilitate, atacate, dărâmate în Ucraina, iar resturile au trecut Dunărea – cu lipsa de securitate este doar o declarație politicianistă, pentru că nu pot să vă bănuiesc de faptul că nu înțelegeți diferența.
Este un război la granița noastră. Asta trebuie să ne unească, nu să încercăm fiecare – cum să spun? –, pe linia lui politică, să tragem niște simpatie și niște voturi încercând să creăm o stare de neliniște pe care dumneavoastră o trăiți, să o dăm mai departe și populației. Este evident că suntem parte a celei mai puternice alianțe, nimic nu poate fi exclus când ai un conflict la 100 de metri de graniță, dar asta nu înseamnă că România, în această alianță, riscă vreun pericol în acest moment.
Încă o dată, mulțumiri, domnule ministru.
Îi rog pe colegii din Parlament să își înțeleagă menirea și să adopte orice discuție, cu reprezentanții Guvernului și, implicit, cu ministrul apărării, cu calm, cu argumente, astfel încât să aflați ceea ce este cu adevărat important, și nu să pliați răspunsurile ministrului pe mesajul dumneavoastră, astfel încât să încercați să vă validați inclusiv aceste neliniști. Vă mulțumesc frumos.
Doamna senator Pauliuc, din partea Grupului parlamentar PNL. Maximum 3 minute, vă rog.
Domnule președinte, mulțumesc. Stimați colegi,
Nu numai în calitate de senator PNL, ci am să susțin astăzi în calitate de președinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat.
Domnule ministru,
Încep prin a vă mulțumi pentru colaborare și disponibilitate. Nu e ușor să fii astăzi ministru, având în vedere contextul regional. Aș spune că lucrurile se complică, poate, din ce în ce mai mult atunci când vorbim despre pericolul extremismului și al propagandei ruse, un pericol care, cred eu, nu trebuie alimentat de aici, din interior, din Parlamentul României.
Da, stimați colegi, control parlamentar Comisia de apărare face și, așa cum a spus și domnul ministru, prin întâlniri sistematice la Ministerul Apărării sau în cadrul dezbaterii Comisiilor de apărare. Am avut o vizită cu această temă la Ministerul Apărării, unde colegii noștri de la USR au pus toate întrebările pe care și-au dorit sau la care au dorit să aibă răspunsuri. Și dezbaterea sau întâlnirea a fost o întâlnire deschisă, unde reprezentanții Ministerului Apărării ne-au pus la dispoziție toate informațiile necesare.
Suntem o țară membră NATO, suntem o țară care și-a câștigat, aș spune eu, această posibilitate prin deciziile pe care parlamentarii le-au luat. Românii trebuie să știe că suntem bine apărați, iar țara noastră beneficiază în prezent de cele mai mari garanții de securitate din istoria sa. NATO
este alături de România, fapt confirmat și de recenta decizie a Statelor Unite de a crește prezența sa în țara noastră cu avioane F-16 în cadrul misiunii de poliție aeriană.
Stimați colegi,
Mulțumesc. Domnul senator Claudiu Târziu. Grupului AUR, de asemenea, 3 minute. Vă mulțumesc.
## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Încep prin a spune că îi mulțumim și noi domnului ministru că se află astăzi aici. Dă dovadă de transparență și, de altfel, de aceeași eleganță pe care noi o cunoaștem, pentru că îl avem coleg în Senat. Așa ar trebui să facă toți miniștrii, să-și găsească timp să vină să dea explicații, să dea lămuriri Parlamentului, pentru că Parlamentul este în situația de a controla Executivul, și nu invers, cum pare cel mai adesea.
N-o să întind prea mult cuvântul meu, vreau doar să pun trei întrebări pentru domnul ministru, la care sunt convins că are răspunsul. Nu știu dacă îl va putea da astăzi. Ar fi extraordinar să o facă, spre liniștirea tuturor: și a celor care au pricini de neliniște, și a celor care își inventează pricini de neliniște.
Întâi, domnule ministru: când vom avea prezentată în fața Parlamentului o situație exactă a ajutorului oferit pe linie militară, tehnică, alt suport către Ucraina? Vă pun această întrebare pentru că este vorba, firește, de banii contribuabilului român, iar modul cum sunt aceștia cheltuiți trebuie să fie transparent, justificat.
A doua: domnule ministru, în condițiile în care dincolo de Prut, în Republica Moldova, al doilea stat românesc, sunt peste un milion și jumătate de cetățeni români, iar numărul lor va crește, când se va finaliza propunerea de înființare a unui batalion mixt de menținere a păcii, cu sediul la Iași, al celor două state românești, România și Republica Moldova? Și, dacă durează, cam cât durează? Pentru că e important ca Republica Moldova să beneficieze de un scut de securitate, pe care nu-l are.
, aveți argumente să mă contraziceți.
Vă mulțumesc foarte mult.
Mulțumesc, domnule senator.
Înainte de a-i da cuvântul domnului ministru, pentru încheiere, doamna senator Diana Iovanovici.
Fix un minut, vă rog, pentru că suntem deja în depășire de timp.
Mulțumesc.
N-am observat, iertați-mă, că v-ați înscris la cuvânt!
Mulțumesc frumos că ați venit.
Și aș vrea să menționez că pentru batalion de menținere a păcii ar trebui să avem și un război și ne trebuie și o rezoluție a ONU, așa că am răspuns eu acum.
Prima întrebare.
Mi-au adresat întrebări cadre militare. E vorba de Statutul cadrelor militare, care a fost supus spre aprobare. El este vechi, din ’95, are 37 de modificări, s-a amânat aprobarea și evident că toată lumea se întreabă când va fi aprobat, pentru că noi vorbim de pensiile lor, dar nu există o lege a cadrelor militare, ca să poată să le discute.
Întrebarea numărul doi.
În ceea ce privește forța de patrulare pe Marea Neagră, trebuie să ne consolidăm forța de patrulare în sectorul Mării Negre, pentru că acum navele sunt foarte vechi – nu știu dacă știți, dar sunt rusești –, și aș dori să știu care ar fi strategia de reînnoire a acestora. Care este situația corvetelor? Pentru că s-a amânat contractul de achiziție.
S-au cumpărat două fregate. Și cel puțin cadrele militare v-ar solicita să nu mai cumpărăm la secondhand tot ceea ce achiziționăm – actualele fregate au 48 de ani – și mi-au dat ca exemplu bulgarii, care cumpără, într-adevăr, mai puține, dar tehnică nouă. Și, decât să avem avioane F16 – cred că sunt 15, 16, 17 la număr –, care sunt foarte vechi, de peste 25 de ani, și ne costă mult retehnologizarea, se consideră că ar fi mai bine să avem mai puține, dar mai noi, ca bulgarii.
Nu avem niciun submarin la ora actuală și, având în vedere situațiile, mi se pare corect că ar trebui să încercăm achiziționarea unuia.
Și ultima chestiune.
Vă rog.
Este vorba de revigorarea industriei de armament.
La Moreni avem câteva fabrici de armament. Sunt foarte puțini muncitori, nu mai avem specialiști și, în cazul în care s-ar permite cumulul pensiei cu salariul, am putea să angajăm specialiști care sunt la pensie, dar ar trebui totuși un pic mărite salariile, ca să aibă totuși o predictibilitate și... deci aici sunt probleme cu personalul.
Vă mulțumesc frumos.
Mulțumesc. Domnule senator, vă rog, microfonul 2.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,
Stimați colegi,
În primul rând, permiteți-mi și mie să apreciez prezența domnului ministru, un lucru normal, regulamentar și totuși excepțional, având în vedere istoricul Senatului.
Chiar apreciez foarte mult că sunteți prezent.
Totodată, vreau să precizez că, fiind membru în Comisia pentru apărare, avem o colaborare și un dialog permanent, un dialog care de multe ori nu e public și nici nu trebuie să fie public, însă toate partidele prezente în Parlamentul României sunt prezente și acolo și au acces la toate informațiile dorite.
Totodată, permiteți-mi să vă atrag atenția asupra unei probleme de comunicare – în ceea ce privește acest incident, consider că a fost o problemă gravă de comunicare. Cetățenii au început să-și piardă încrederea în guvernanți, în președinte, în instituțiile statului: pentru două zile, unii infirmau prezența dronelor, alții confirmau. Timp de două zile, autoritățile s-au jucat de-a „uite drona, nu e drona” – un lucru, cred eu, inacceptabil.
## Stimați colegi,
Suntem membri ai Alianței Nord-Atlantice, cea mai mare garanție de securitate posibilă în acest moment, în domeniul apărării avem specialiști, sunt bine pregătiți, avem capacitatea defensivă necesară pentru garantarea securității țării. România, în acest moment, nu este în pericol, dar acest lucru trebuie reflectat și prin comunicare.
Într-un context de securitate instabil și provocator, cred că acum, mai mult decât oricând, este oportun ca autoritățile statului să comunice prompt și corect cu cetățenii. Trebuie să se obișnuiască și Ministerul Apărării, și Ministerul de Externe, Guvernul, președintele că, în astfel de situații, nu ai voie să te ascunzi. Secretomania nu produce altceva decât neîncredere și dă avânt propagandiștilor de război, celor care doresc să împingă societatea într-o stare de instabilitate, iar noi nu asta ne dorim.
## Mulțumesc, domnule senator.
În încheiere, are cuvântul domnul ministru Angel Tîlvăr, ministrul apărării naționale, pentru a răspunde aspectelor reieșite din intervențiile grupurilor parlamentare.
Vă rog, aveți la dispoziție 5 minute, domnule ministru.
## **Domnul Angel Tîlvăr:**
Vizavi de batalionul mixt de menținere a păcii ne-am bucura să nu se pună problema încă.
Oricum, colaborarea dintre noi și Moldova și din punct de vedere militar, ținând seama de statutul lor de neutralitate din punct de vedere militar, există la nivel înalt. Eu am multe întâlniri cu omologul meu. Am fost împreună în formate internaționale, am fost împreună... și întotdeauna, așa cum și dumneavoastră, aici, în Parlament, sunteți avocați ai Moldovei în toate aspectele care țin de această țară, și la nivel militar, și noi îi susținem și colaborăm foarte bine, lucru confirmat și de declarațiile publice.
Câte din contracte au avut și o clauză offset?
Cu excepția celor G2G, care țin de legislația țărilor din care procurăm, majoritatea au clauză offset. Doamna președinte Pauliuc este unul dintre susținătorii naționali ai acestei forme de a implica industria națională.
Vizavi de statutul cadrelor militare, se află în circuit de avizare interinstituțională.
Nu vă ascund faptul că mă interesa cum se tranșează și lucruri legate de pensii, pentru că un statut trebuie să aibă și capacitatea pentru cei care sunt subiectul respectivului act de a-și planifica o carieră, de a avea elemente de predictibilitate și, totodată, îi poate încuraja și pe cei care doresc să îmbrățișeze cariera militară să o facă, ținând seama de toate etapele unei munci care nu este cea mai ușoară din lume.
Întrebarea a fost bună și sper că a primit răspuns din partea mea.
În ceea ce privește corvetele.
Contractul nu a fost amânat, a fost anulat, fără ca acest lucru să fie imputabil Ministerului Apărării Naționale. În același timp, suntem în programe, inclusiv cu „Corveta europeană”, suntem angajați în discuții pentru a satisface și această nevoie operațională formulată de către forțele navale.
**:**
Nu. Am pus mai multe întrebări, nu știu la care faceți referire.
Una era legată de o evidență a dronelor care au trecut în ultimele 9 luni...
## **Domnul Angel Tîlvăr:**
Da, este vorba de...
## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**
**:**
Dacă am fost în situația în care să aprobați un atac asupra dronelor...
## **Domnul Angel Tîlvăr:**
Nu.
## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**
**:**
...care au intrat accidental în spațiul românesc.
Nu, nu s-a pus această problemă și totodată vreau să vă spun că putem vorbi de trei situații în care resturi de drone au fost găsite pe teritoriul național.
În încheiere, dacă-mi permiteți, după această discuție, pentru care vă mulțumesc, pentru că a fost constructivă, din care am avut și eu lucruri de învățat, care să trimită la preocupările cetățenilor pe care îi reprezentați în Parlamentul României, deci cu siguranță această discuție va apărea și ca preocupare pentru noi, la Ministerul Apărării Naționale, aș vrea să închei prin a spune că, pe lângă elementele care țin de capabilități de ultimă generație, care țin de echipamente state-of-the-art, cred că trebuie să acordăm mai multă atenție principalei capabilități pe care România o are, și anume militarii, și anume personalul care lucrează în cadrul armatei.
Și fac un apel la dumneavoastră pentru a gândi împreună – și veți avea parte de toată colaborarea din partea mea – în ceea ce privește identificarea de măsuri care să crească atractivitatea pentru profesia militară, care să ofere opțiuni de carieră pentru tinerii și tinerele noastre într-o piață a muncii extrem de competitivă.
Totodată, cred că avem nevoie, distinși colegi, să redăm încrederea militarilor aflați în activitate, dar care îndeplinesc condițiile de a trece în rezervă, mai ales celor aflați la baza ierarhiei militare, încredere că putem să le asigurăm un sistem de salarizare decent și, astfel, să-i stimulăm să rămână în activitate și să-și continue carierele cât mai mult. Experiența acumulată de ei este foarte prețioasă în actualul context de securitate și este foarte greu de suplinit. Totodată, avem nevoie să le asigurăm rezerviștilor militari un tratament demn și corect, în acord cu sacrificiile pe care le-am impus fiecăruia dintre ei în timpul carierei active. De felul în care înțelegem să tratăm seniorii militari depind foarte mult și moralul, și gradul de motivare al celor aflați în activitate.
Mulțumesc și eu, domnule ministru.
Stimați colegi, am finalizat intervențiile în cadrul dezbaterilor politice de astăzi.
Mulțumim pentru participare, încă o dată, domnule ministru.
Continuăm cu sesiunea de întrebări, interpelări, răspunsuri, respectiv declarații politice.
Mulțumesc.
O zi bună!
## DUPĂ PAUZĂ
## **Domnul Virgil Guran:**
Doamnelor și domnilor senatori, declar...
E gata? Tehnicul, ne mai oprim? Nu. Bun.
Interpelare
Dănuț Bica
Măsurile pentru stimularea dezvoltării învățământului preuniversitar cu profil agricol din România
Prima mea interpelare este adresată domnului FlorinIonuț Barbu, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale. Obiectul interpelării: „Măsurile pentru stimularea dezvoltării învățământului preuniversitar cu profil agricol din România”. Stimate domnule ministru, Agricultura reprezintă una dintre ramurile importante ale economiei din România, contribuind cu 5% la formarea produsului intern brut și angrenând 30% din populația activă ocupată. Avem tradiție atât în domeniul creșterii animalelor, cât și în cultivarea cerealelor, legumelor, plantelor tehnice, pomilor fructiferi și viței-de-vie. Din păcate, după căderea comunismului, învățământul preuniversitar agricol a avut în țara noastră o evoluție negativă, fiind neglijat de către guvernanți. Prin urmare, dacă în anul 1990 existau aproape 250 de licee agricole, reformele numeroase, dar ineficiente, pe care învățământul de specialitate a fost nevoit să le traverseze în ultimii 30 de ani au condus la reducerea dramatică a numărului acestora, cele mai multe dispărând sau fiind reprofilate, astfel încât la începutul anului școlar 2023–2024 mai funcționau în România numai 59 de licee tehnologice cu profil preponderent agricol. De asemenea, în prezent, acest tip de liceu nu se mai bucură de prea mult interes nici în rândul părinților, nici al tinerilor absolvenți ai ciclului gimnazial, fapt care se resimte din plin în agricultură, unde cererea de personal calificat este foarte mare. În același timp, instrumentele de finanțare pe care ni le pune la dispoziție Comisia Europeană pentru sectorul agricol sunt tot mai frecvent însoțite de condiționalitatea ca fermierii să dețină calificări sau să angajeze specialiști cu studii de specialitate. De altfel, prin accesarea fondurilor europene, un mare câștig îl reprezintă faptul că activitatea liceelor agricole existente în aproape fiecare județ poate fi revitalizată prin realizarea de investiții și dotări care contribuie la creșterea atractivității în rândul elevilor. În Argeș, o astfel de unitate de învățământ o reprezintă prestigiosul Liceu Tehnologic „Constantin Dobrescu”, din municipiul Curtea de Argeș, care se numără printre primele școli cu profil agricol din țară, fiind înființat în anul 1920, sub denumirea de Școala de Grădinărie, Pomicultură și Sericicultură „Regina Elisabeta”, pe o moșie donată de prima regină a României. În contextul celor prezentate anterior și luând în considerare oportunitățile de modernizare a învățământului preuniversitar cu ajutorul fondurilor externe nerambursabile de care poate dispune România în perioada următoare, vă solicit următoarele informații: 1. Care a fost, în ultimii 5 ani școlari, distribuția locurilor pentru clasa a IX-a în învățământul preuniversitar agricol pentru fiecare formă de școlarizare în parte (învățământul liceal cu frecvență de zi, cu frecvență seral, cu frecvență redusă, învățământul profesional)? Care a fost gradul de ocupare a locurilor repartizate? 2. Dată fiind necesitatea tot mai stringentă a calificării tinerilor în specializări aferente activităților din domeniul agricol, a fost adoptat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale un program special dedicat relansării învățământului preuniversitar cu acest profil? Dacă răspunsul este afirmativ, care sunt principalele acțiuni prevăzute? 3. Ce măsuri aveți în vedere să promovați pentru a crește interesul elevilor de a urma cursurile unităților de învățământ cu profil agricol? 4. Cum a fost sau va fi susținută dezvoltarea învățământului preuniversitar agricol din România prin intermediul finanțărilor prevăzute în Planul național de redresare și reziliență? 5. Ce axe de finanțare din fondurile europene de coeziune pot fi accesate pe parcursul cadrului financiar european multianual 2021–2027 pentru dezvoltarea învățământului preuniversitar agricol? 6. Care vor fi valoarea maximă a granturilor ce pot fi utilizate de un liceu agricol, condițiile de eligibilitate, precum și termenele de la care sumele respective vor putea fi accesate?
Interpelare
Rodica Boancă
Violența în unitățile de învățământ
Aș vrea să dau mai întâi citire interpelării. Interpelarea este adresată doamnei ministru al educației Ligia Deca și are ca obiect „Violența în unitățile de învățământ”. Stimată doamnă ministru, Violența școlară este doar una dintre manifestările violenței cotidiene. Dezbaterile privind relația între conceptul de „drept la siguranță” și mediul școlar au căpătat în Europa o dezvoltare continuă și constantă, cu diferențe de la țară la țară, devenind oficial o problemă politică. Zi de zi privim în spațiul public cum elevii au un comportament din ce în ce mai indecent, mai violent, de ce nu?, mai degradant. Din varii motive, uneori din nimic, se ajunge la violență fizică, agresiuni verbale greu de descris. Din păcate, vedem și asistăm la dispariția valorilor, vorbim de lipsa valorilor în școala românească, vorbim de lipsa de încredere totală în școala românească, asta este ceea ce vedem astăzi peste tot. Situația pare să fi scăpat de sub control în ultimii doi ani, fapt confirmat de statistici și recunoscut de autorități. Conform statisticilor, în ultimul an au fost peste 10.000 de cazuri de violență în școlile din România. Un elev român din doi este victima bullyingului, 81% dintre elevi afirmă că au fost martori ai situațiilor de amenințare, umilire sau violență fizică în școala unde învață. Astfel, punctual, Inspectoratul de Poliție Ialomița împreună cu Inspectoratul Școlar Județean Ialomița susțin faptul că fenomenul violenței în școli este sub control, însă organizațiile nonguvernamentale arată statistic faptul că realitatea este cu totul alta. Cele două instituții publice preferă să mușamalizeze an de an aceste cazuri și să excludă din rapoartele oficiale situația prezentă în cadrul unităților de învățământ. În spatele acestor afirmații se află, de fapt, pionul principal al acestei tragedii, ce este supus violenței atât fizice, cât și verbale din partea colegilor și cadrelor didactice – copilul. Copilul face parte din categoria persoanelor cu vulnerabilitate victimală crescută din cauza particularităților psihocomportamentale. Atunci când sunt în postura de victime sau martori ai diferitelor forme de violență, un număr îngrijorător de elevi adoptă o atitudine pasivă: 43% dintre elevi au fost agresați sau hărțuiți și nu cer ajutor, nu vorbesc cu o altă persoană despre incident, în timp ce mai puțin de 25% dintre martori raportează cazurile la care au asistat. Violența școlară, sub toate formele ei, limitează dreptul fundamental la educație pentru zeci de mii de copii ai României. În România se estimează că aproape jumătate dintre elevi au fost agresați de colegi cel puțin o dată. Astfel, îngrozită de viitorul care îi așteaptă pe copiii noștri, stimată doamnă ministru al educației, prin prezenta interpelare, considerând calitatea de a exercita control parlamentar, solicit următoarele demersuri: 1. Crearea unor departamente școlare de consiliere pentru elevii care au fost supuși agresiunilor, cu personal pregătit în domeniu. 2. Crearea unor departamente de reeducare comportamentală pentru agresori și aplicarea regulamentului cu personal adecvat (le puteți numi centre sau oricum doriți). 3. Supravegherea mai atentă a elevilor în timpul pauzelor, prin patrulare în unitățile de învățământ. Din nenorocire, legea pe care am inițiat-o și care prevedea existența unei patrule a Poliției Locale în perimetrul școlar a fost respinsă. 4. Respectarea strictă a regulamentului școlar și a regulamentului de ordine interioară. 5. Anchete realizate de Corpul de control al ministerului în toate inspectoratele școlare din țară și, prin sondare, în unitățile de învățământ, pentru a vedea situația reală a violenței școlare și a pericolelor la care sunt expuși copiii. Solicit, ulterior anchetei, transmiterea și către mine a unei copii a raportului. Vă mulțumesc.
Interpelare
Rodica Boancă
Stop atacurilor Uniunii Europene asupra familiei creștine!
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Stop atacurilor Uniunii Europene asupra familiei creștine!”. Ne încăpățânăm să nu cedăm definitiv în fața a tot ceea ce ne servește drept bun Bruxelles-ul, să păstrăm încă nealterată identitatea noastră națională. Suntem un popor majoritar creștin ortodox, fiecare dintre noi a crescut în casa bunicilor de la țară, cu povețe și pilde ale lui Dumnezeu. Fiecare dintre noi a participat măcar o dată la o slujbă a căsătoriei și aș vrea să citez din sfânta taină a căsătoriei: „Se cunună robul lui Dumnezeu cu roaba lui Dumnezeu, în numele Tatălui și al Fiului, și al Sfântului Duh.” și „Se cunună roaba lui Dumnezeu cu robul lui Dumnezeu, în numele Tatălui și al Fiului, și al Sfântului Duh”. Îi binecuvântează preotul de trei ori: „Doamne, Dumnezeul nostru, îi cunun cu slavă și cu cinste.” Din acest moment nu mai există mire și mireasă, ci soț și soție. Apoi se citește textul din „Epistola Sfântului Apostol Pavel către Efeseni”, în care căsătoria dintre un bărbat și o femeie este comparată cu unirea lui Hristos cu Biserica. Unde în Sfânta Carte se aduce în discuție căsătoria dintre doi bărbați sau dintre două femei? Când am reușit să pierdem noțiuni sacre despre taina sfântă a căsătoriei? Totodată, Constituția României, la art. 48 alin. (1), spune: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor. Condițiile de încheiere, de desfacere și de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege.” De asemenea, Codul civil, la art. 259, stipulează foarte clar: „Căsătoria este uniunea liber consimțită între un bărbat și o femeie, încheiată în condițiile legii. Bărbatul și femeia au dreptul de a se căsători în scopul de a întemeia o familie.” Așadar, vin în fața dumneavoastră și vă întreb: de ce Uniunea Europeană ne obligă să transpunem cât mai urgent în legislația românească recunoașterea căsătoriei între persoane de același sex? Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) obligă România să recunoască și să protejeze din punct de vedere legal familiile gay, după ce a respins contestația Guvernului în cazul Buhuceanu și alții _versus_ statul român. CEDO a stabilit anterior că România a încălcat art. 8 al convenției, care protejează dreptul la viață privată și de familie. Decizia în cazul Buhuceanu și alții _versus_ România a fost dată la 4 ani după ce 21 de cupluri gay au dat în judecată statul român din cauza lipsei de recunoaștere și de protecție legală pentru familiile lor și pune în acest moment în pericol instituția familiei. Purtătorul de cuvânt al Cabinetului Ciolacu, Mihai Constantin, a declarat că subiectul privind recunoașterea de către statul român a familiilor formate din persoane de același sex este „în atenția Guvernului”. În acest context, se naște întrebarea: noi, România, ca stat suveran, mai avem drepturi sau doar obligații? Ușor, ușor ne pierdem identitatea, moștenirea. Generațiile viitoare la ce se vor raporta când vor spune „părinții mei”? La părinte unu, părinte doi? Cred cu tărie în cuvintele spuse cu blândețe de bunicii mei, că familia este sacră, că mama și tata îți sunt cei mai buni îndrumători în viață, că sângele apă nu se face și că în orice moment greu familia, mama și tata sunt acolo să te ajute. În aceeași ordine de idei, Patriarhia Română dezaprobă parteneriatul civil în România, după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că țara noastră va trebui să recunoască și să protejeze familiile formate din persoane de același sex. „Patriarhia Română, în consonanță cu celelalte biserici ortodoxe, dezaprobă constant promovarea ideii de parteneriat civil, precum și legiferarea acestuia, întrucât el reprezintă nu doar o inutilă suprapunere cu valida instituție a căsătoriei, ci și o reală subminare a asumării responsabilității integrale a celor doi soți, precum și sursa toxică, dovedită în alte societăți, a destrămării importanței și autorității moral formatoare a familiei.” – transmite Biserica Română. „Parteneriatul civil legalizează concubinajul și îi deresponsabilizează pe oamenii care formează un cuplu.” – susține, de asemenea, Biserica. Cu mare credință în Dumnezeu, sper ca toți cei implicați în luarea unei măsuri pe această problemă destul de stringentă, decidenții de la Palatul Victoria, și nu numai, spun asta, să aibă discernământ și înțelepciune. Noi știm că aici este vorba despre o propagandă maladivă a anulării normalului în favoarea anormalului. Mai știm și că Uniunea Europeană are mari probleme legate de etică, morală, viață creștină și cultivarea valorilor. De asemenea, promovarea căsătoriei între persoanele de același sex, creșterea numărului persoanelor care se identifică drept membre ale comunității LGBTQ, precum și confiscarea „căsătoriei” reprezintă câteva din cauzele care au dus astăzi la problema demografică din multe țări europene care au admis asemenea fenomene. Dumnezeu să ocrotească neamul nostru românesc! Sodoma și Gomora nu au ce căuta în Grădina Maicii Domnului! Vă mulțumesc!
Interpelare
Adrian Costea
Asigurări și asistență socială
Am o întrebare parlamentară adresată Ministerului Afacerilor Interne, precum și domnului prim-ministru. Obiectul întrebării vizează cea mai recentă alocare bugetară făcută prin hotărâre de guvern. Stimate domnule prim-ministru, Stimate domnule ministru al afacerilor interne, Monitorul Oficial al României din data de 21 septembrie 2023 a publicat Hotărârea Guvernului nr. 869/2023 privind suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat al României pe acest an, pentru plata unor drepturi de natură socială. Art. 1 din această hotărâre de guvern prevede că se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne pe 2023 cu 500.000.000 de lei, reprezentând credite de angajament și credite bugetare, conform capitolului 68 – „Asigurări și asistență socială”, titlul 57 – „Asistență socială”, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, pentru plata unor drepturi de natură socială. 21 septembrie era exact ziua când se anunțau măsuri de austeritate, reduceri de cheltuieli publice și creșteri de impozite impuse de situația economică gravă. Măsurile fiscale erau justificate public prin riscul depășirii deficitului bugetar, care în 2023 se anunță a fi de 100 de miliarde de lei, respectiv 6% din PIB, mult peste cei 5,5% agreați de Comisia Europeană. Și totuși prin această hotărâre de guvern s-au alocat 500.000.000 de lei din cele 686 de milioane de lei din Fondul de rezervă al Guvernului către Ministerul de Interne! Suma reprezintă 73% din Fondul de rezervă total, echivalentul a 100.000.000 de euro. Prin lege, Fondul de rezervă este păstrat pentru intervenția în situații extreme, precum dezastre, calamitățile naturale sau alte cazuri de forță majoră. Or, în spațiul public au apărut mai multe ipoteze cu privire la această alocare pentru asistența socială. Eu aș dori să adresez două întrebări prin care să fie clarificată în mod legitim această hotărâre de guvern: 1. Cum justificați alocarea pentru asistență socială a unor bani din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, fond ce are cu totul altă destinație legală? 2. Puteți confirma că suma menționată (de aproximativ 500.000.000 lei) este într-adevăr alocată, conform unei ipoteze din spațiul public, pentru pensiile angajaților MAI? Cu deosebită considerație,
Interpelare
Dorinel Cosma
Situația drumului județean DJ 293 Mileanca–Codreni–Puțureni–Coțușca, județul Botoșani
Astăzi voi adresa o întrebare domnului Adrian Câciu, ministrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, și domnului Adrian-Ioan Veștea, ministrul Ministerului Dezvoltării și Lucrărilor Publice. Obiectul întrebării: „Situația drumului județean DJ 293 Mileanca–Codreni–Puțureni–Coțușca, județul Botoșani”. Domnilor miniștri, Sunt doi ani de când DJ 293 Mileanca–Codreni–Puțureni– Coțușca, din județul Botoșani, a fost cuprins într-un proiect de modernizare cu o valoare de 77,5 milioane lei (cu TVA). După doi ani de așteptări, drumul respectiv este tot în același stadiu, iar populația locală este decisă să protesteze masiv față de ignorarea ei. Modernizarea DJ 293 Mileanca–Codreni–Puțureni– Coțușca face parte dintr-un proiect mai amplu, ce cuprinde șapte sectoare de drum județean care au fost propuse pentru proiectare și modernizare. De asemenea, demararea proiectării pentru drumurile care sunt din piatră s-a decis în 2022... 2021. Efortul financiar pentru proiectare a fost de 2,5 milioane de lei. În acest context, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde punctual la următoarele întrebări: 1. Este prinsă la finanțare modernizarea DJ 293 pe sectorul de drum menționat? 2. Când se preconizează semnarea contractului de finanțare pentru această investiție? 3. Care este valoarea actualizată a investiției și ce termene de execuție au fost avansate? Cu deosebită considerație, Dorinel Cosma, senator AUR Botoșani. Vă
Interpelare
Ion-Narcis Mircescu
Astăzi, coaliția PSD–PNL a trecut pe repede înainte legea de păstrare a pensiilor speciale.
Astăzi, coaliția PSD–PNL a trecut pe repede înainte legea de păstrare a pensiilor speciale. Astăzi, în România sunt peste 200.000 de pensionari speciali și tot atâția vor rămâne și după trecerea acestui pachet legislativ. Avem două partide care au creat acest sistem de pensionari speciali, nu am moștenit de la daci, nu am moștenit de la înaintașii noștri pensiile speciale. Ele au fost votate de PSD și PNL, iar acum sunt apărate de aceleași partide, PSD și PNL. USR s-a opus, a venit cu soluții pentru ca aceste pensii speciale să fie eliminate, iar contributivitatea să fie modalitatea după care se calculează pensiile pentru toată lumea, astfel încât să nu mai avem două categorii de români, românii speciali și românii normali. Cei normali sunt cei care ies la pensie la 65 de ani și li se calculează pensia pe baza contributivității din întreaga carieră, cei speciali, în funcție de ce lege au dat PSD și PNL, vor avea pensii mai mari, calculate diferit, și vor ieși la pensie la 45 de ani, 50 de ani, în funcție de fiecare categorie. Vom continua să ne luptăm împotriva acestor nedreptăți, astfel încât, acum sau mai târziu, pensiile speciale să rămână în istoria neagră a parlamentarismului românesc. Mulțumesc.
Interpelare
Diana Iovanovici-Șoșoacă
Sf. Maria
Prima mea întrebare este adresată domnului Alexandru Rafila – Ministerul Sănătății, doamnei Natalia Intotero – Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, domnului prefect Petru-Bogdan Cojocaru – Prefectura Iași, domnului primar Mihai Chirica – Primăria Municipiului Iași, domnului președinte Alexe Costel – Consiliul Județean Iași, doamnei dr. Corina Gîscă – Direcția de Sănătate Publică Iași, doamnei Lăcrămioara Vernică-Dăscălescu – Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași, domului Ciobanu Gabriel Dumitru – Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Iași. Obiectul întrebării: „Spitalul «Sf. Maria» din Iași, locul în care copiii sunt hrăniți cu mâncare stricată”. Stimate doamne, ## Stimați domni, Părinții ai căror copii sunt internați la Spitalul „Sf. Maria” din Iași reclamă, fără niciun rezultat, calitatea precară a hranei copiilor, acestora servindu-li-se pâine cu mucegai, carne stricată, ciorbe înăcrite, mâncare sleită, iar medicii reclamă apa contaminată de la spălătoarele din sălile de operație, instrumentarul din acestea, care este curățat cu apă nesterilă, apoi este utilizat în timpul intervențiilor chirurgicale pe micuții pacienți. Astfel că părinții se văd nevoiți să apeleze la firme de catering sau la firmele de fast-food din apropierea spitalului; și asta numai în cazul celor care își permit astfel de cheltuieli, restul murind de foame sau îmbolnăvindu-se de la calitatea proastă și stricată a mâncării. Pare a fi unitatea medicală a nimănui, pentru că cei care au puterea de a rezolva aceste lucruri se fac că nu observă. PNL, formațiunea politică din care face parte așa-zisul manager, bioinginerul Alina Belu, a desemnat în funcții oameni care să răspundă „prezent” atunci când partidul are nevoie, nu pentru interesul pacienților și personalului. De când conduce spitalul, Belu a dat afară și a sancționat disciplinar, în mod ilegal, mai mulți medici și asistente care au avut curajul să o înfrunte și au refuzat să i se supună. Un manager indolent, nepăsător, ajuns în funcție cu sprijin politic din partea PNL. Doamna Alina Belu, managerul spitalului, este mai preocupată să dea afară din birou pe oricine îndrăznește să-i ceară explicații în legătură cu mâncarea proastă sau cu infecțiile nosocomiale care au cucerit spitalul, au luat viața unui copil în vârstă de 16 ani și țin la pat alți micuți ce au venit cu diferite afecțiuni și au luat stafilococ, o bacterie din unitatea medicală, să pună pumnul în gură medicilor care îndrăznesc să-și spună nemulțumirile și părinților ce reclamă că le-a fost servită pâine cu mucegai. Vă solicit de urgență să dispuneți controale din partea instituțiilor dumneavoastră la Spitalul „Sf. Maria”, să întocmiți rapoarte de control, să îmi remiteți rezultatele, să dispuneți schimbarea conducerii spitalului. Vă solicit să dispuneți anchete și remedierea imediată a situației, având în vedere că sunt puse în pericol sănătatea și viața unor copii. Vă solicit să dispuneți anchetarea conducerii spitalului pentru comportament abuziv și rele tratamente aplicate minorilor, lipsa de respect față de membrii familiilor care au făcut nenumărate reclamații și au primit o ușă închisă în nas și reproșurile doamnei director că au prea multe mofturi. Vă solicit să dispuneți monitorizarea spitalului pe perioada maximă legală de timp, în special cu privire la infecțiile nosocomiale și calitatea mâncării servite minorilor, dar și față de comportamentul inadecvat al conducerii față de medici, copii și familiile acestora. Vă solicit să îmi comunicați rezultatele anchetelor, controalelor, monitorizărilor și deciziilor luate cu privire la aspectele din prezenta. Vă mulțumesc.
CCR-ul a cerut niște lucruri, destul de puține...
Mulțumesc mult.
Dacă ați citit decizia Curții, veți vedea că sunt câteva chestiuni care arată această înaltă specializare a acestui proiect legislativ. Decizia vorbește de eșalonarea creșterii vârstei de pensionare și spune că acest lucru trebuie să se atingă în mod treptat, și nu brusc, vechimea efectivă în funcție – e necesar să existe o normă tranzitorie rațională, discriminările legate de vârsta de pensionare pentru cei care sunt născuți înainte de 1975 și cei născuți după 1975 trebuie rezolvate, principiul neretroactivității trebuie luat în considerare, respectiv principiul nediscriminării legat de regimul fiscal aplicabil pentru partea de necontributivitate.
Toate acestea ne-au determinat să spunem în comisiile reunite, chiar dacă am avut critici punctuale, că acest proiect de lege depinde în foarte mare măsură de ministerele de
resort. Iar ministerele de resort, Ministerul Justiției și Ministerul Muncii, au susținut aceste amendamente, care sunt la amendamente admise. Drept urmare, noi considerăm că răspunderea pentru ca aceste amendamente să nu mai fie lovite de vicii de neconstituționalitate aparține acestor două ministere.
A fost o dezbatere care putea fi mai lungă, în mod categoric, și aici unii colegi în mod corect au invocat necesitatea unei dezbateri mai largi, dar în același timp este adevărat că decizia Curții Constituționale ne limitează, ca Legislativ, în soluțiile pe care le putem găsi.
Mulțumesc mult, domnule președinte.
(5) Personalul care are dreptul la pensia de serviciu stabilită potrivit prezentei legi sau la pensie în sistemul public de pensii are obligația de a opta pentru una din aceste pensii.”
Mulțumesc.
Și vă rog să-mi socotiți și voturile „pentru” la fiecare amendament, pentru că n-am cum să votez de aici.
Acum, am votat și proiectul de lege...
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Este evident că la nivelul armatei, MApN, președinție există grave probleme de comunicare. Românii, dar și partenerii internaționali ai României așteaptă din partea noastră celeritate și maturitate. În loc de aceste lucruri, noi oferim minciuni de la nivel înalt. Secretomania și încercarea de a băga lucrurile sub preș fac mai mult rău României.
Domnule ministru,
Ați eșuat în misiunea pe care românii v-au încredințat-o. Un simplu soldat de mucava, bun doar de pus în tribună la defilări și parade. În schimb, așteptările românilor erau mult mai mari.
Vă mulțumesc.
Vizavi de situația care a fost la Plauru, cu resturile de drone, resturile de drone găsite, este normală nevoia cetățenilor români, prin intermediul reprezentanților lor în Parlament, să înțeleagă cum a fost posibilă situația din județul Tulcea. Dumneavoastră, de aici, de la tribună, v-ați exprimat preocuparea pentru nevoia de siguranță și pentru nevoia de a fi alertați din timp, de a ști din timp ce se întâmplă în această zonă.
Cu îngăduința dumneavoastră, așa cum am făcut-o și-n fața Comisiilor reunite de apărare, o să reiau spunând că, la 5 septembrie, fragmentele au fost descoperite de o echipă a Forțelor Navale în fâșia de pădure de pe malul drept al brațului Chilia. Acest eveniment a venit ca urmare a intensificării eforturilor Rusiei, care, după agresiunea neprovocată și ilegală asupra Ucrainei, s-a concentrat pe distrugerea instalațiilor civile portuare care permit exportul de cereale. Dacă doriți, pot să ofer și o cronologie a lucrurilor, dacă nu, pot să trec peste ea.
Vreau să vă spun că la acest moment expertizele tehnice cu privire la fragmentele ridicate din cele două locații sunt finalizate, iar raportul a fost înaintat Parchetului General, pentru instrumentarea dosarului deschis, conform procedurilor, iar, ținând seama de restricțiile impuse de Codul procedural, vă pot prezenta cele mai importante aspecte rezultate.
În primul rând, doresc să subliniez că datele obținute prin coroborarea informațiilor obținute din procesele de monitorizare duc la concluzia că dronele au fost lovite de apărarea antiaeriană a Ucrainei în atacurile asupra Portului Izmail și au intrat într-o evoluție necontrolabilă în vecinătatea țintei, ceea ce a determinat pătrunderea accidentală în spațiul aerian național și căderea acestora în proximitate, pe teritoriul României. Nu am sesizat intenții în niciuna din aceste situații. Teritoriul României nu a fost vizat, impactul fiind de natură accidentală. Acțiunile necontrolate ale acestor drone ale căror fragmente au fost descoperite pe teritoriul național nu au putut fi observate de către sistemele de supraveghere și avertizare timpurie din motive obiective, care țin, așa cum spuneam și în discuțiile pe care le-am avut cu comisiile parlamentare, care țin de evoluția acestora la înălțimi mici și foarte mici, a suprafețelor de reflecție reduse,
precum și din cauza ecranării generate de teren și de infrastructura portuară a Ucrainei. Aceste limitări tehnice sunt specifice oricărui sistem radar, oricât de performant ar fi acesta. Și cunoaștem cu toții din programele de achiziții făcute de România în ultimii ani, avem în înzestrare forțele... radare de generație ultimă.
Un alt... un al doilea aspect important este că impactul acestor drone nu s-a soldat cu pierderi de vieți omenești sau cu pagube materiale. Spuneam că impactul a fost fără explozie. Conform rapoartelor de constatare în urma analizei tehnice, dronele nu au conținut componente de luptă active, respectiv exploziv.
Sunt și alte date și informații rezultate din procesul de expertizare tehnică, nu puține, dar acestea au fost puse în totalitate la dispoziția Parchetului Militar, conform procedurilor legale.
Vreau să revin, pentru că am puțin timp la dispoziție, dar pot elabora, dacă găsiți de cuviință, că acțiunile pe care le-am întreprins ulterior s-au concentrat pe trei direcții principale, pentru că cred că este important pentru noi toți să știm și ce am făcut după aceste incidente.
În primul rând, ne-am concentrat pe actualizarea Planului permanent de apărare a României, în concordanță cu noile tipuri de riscuri și amenințări, urmărind în același timp sincronizarea și alinierea planurilor naționale cu cele aliate.
A doua direcție de efort se concentrează pe măsurile și acțiunile concrete executate în sprijinul punerii în aplicare a planurilor naționale și protejării populației din județele Tulcea, Brăila, Galați și Constanța, aflate cel mai aproape de zonele atacate atât de brutal de Rusia. În acest sens au fost suplimentate forțele și mijloacele destinate executării serviciilor de luptă permanente în Armata României, pentru creșterea capacității de supraveghere, observație și intervenție cu forțe și mijloace specializate în spațiul terestru, aerian, maritim, cibernetic, respectiv în domeniul electromagnetic și informațional în aceste zone aflate în proximitatea porturilor ucrainene de la Dunăre. Fără a putea intra în foarte multe detalii, vă pot spune că au fost suplimentate echipamentele destinate supravegherii aeriene și electronice în raionul fluvial aferent brațului Chilia și raioanelor Sulina și Sfântu Gheorghe cu senzori specifici și a fost întărită cooperarea cu Garda de Coastă.
Ca să revenim la lucrurile care țin de RO-Alert, în domeniul măsurilor specifice protecției civile au fost stabilite zonele de risc adiacente zonei de conflict, în care se instituie măsuri specifice de protecție a populației, pentru aplicarea prevederilor Hotărârii nr. 31/2023 privind adoptarea unor măsuri de protecție pe teritoriul național din imediata vecinătate a zonei de conflict din Ucraina. În aceste zone a fost întărită cooperarea în format interinstituțional, care să permită coordonarea eficientă a acțiunilor împreună cu autoritățile locale.
Prin stabilirea zonelor de risc și prin implementarea unor proceduri viabile de coordonare putem acționa cu mai multă promptitudine, pentru transmiterea cu celeritate, atunci când situația o impune, a mesajelor de inițiere a procedurilor de prealertă aeriană către Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, MAI. Înțelegem foarte bine că uneori, la nivelul populației – și ați menționat și dumneavoastră, distinse domnule senator –, pot să apară situații de disconfort sau nemulțumire atunci când sunt transmise de către ISU mesaje RO-Alert. Însă sunt convins că înțelegem cu toții, văzând ce se întâmplă în jurul nostru, cât de important este să putem fi preveniți de un potențial pericol. Aceste proceduri nu se aplică arbitrar, ci, subliniez, pe baza unor algoritmi și indicatori obiectivi și, cel mai important, aceste proceduri de prealertare pot salva vieți.
În sfârșit, aș dori să amintesc în acest calup de măsuri și amenajarea unor spații de protecție a populației în raionul Plauru și faptul că am organizat, la nivelul MApN, o primă etapă de pregătire a persoanelor cu atribuții de conducere în domeniul administrației publice centrale și locale din județele Constanța, Tulcea, Brăila și Galați în domeniul problemelor de securitate actuale, de apărare.
Și, cu îngăduința dumneavoastră, cea de-a treia direcție principală de acțiune vizează creșterea nivelului de reacție a forțelor și creșterea nivelului de securitate a obiectivelor militare, precum și pentru apărarea aeriană a unor obiective de importanță strategică dispuse pe teritoriul național, intensificarea măsurilor de securitate la depozitele de armament, muniții și materiale explozive, precum și asigurarea protecției și rezilienței infrastructurii cibernetice militare și managementul incidentelor de securitate cibernetică.
În dimensiunea maritimă și fluvială avem în vedere măsuri de securizare a căilor de comunicații maritime, pentru descoperirea și neutralizarea minelor marine – pentru că și aceasta este o problemă care preocupă cetățenii din România – aflate în derivă din bazinul Mării Negre, în cadrul efortului comun al statelor NATO cu statut de riveran și al Statelor Unite. Totodată, menținem asigurarea hidrografică și de navigație a litoralului românesc și emitem avize pentru navigatori în scopul creșterii securității maritime în spațiile maritime și fluviale de interes. Am crescut supravegherea traficului în zona platformelor de foraj marin și în raionul Sulina–Sfântu Gheorghe, cercetarea navală pentru descoperirea și neutralizarea minelor marine în derivă, relaționarea, cooperarea și asigurarea schimbului de informații cu autorități și entități relevante, fie ele autorități locale, căpitănii, porturi, gardă de coastă, ISU, operatori economici.
În relația cu aliații noștri, care au dislocat efective importante în țara noastră, avem în vedere revizuirea și adaptarea măsurilor de asigurare a sprijinului de tip națiunegazdă, conform prevederilor planurilor aliate și solicitărilor partenerilor, în acord cu nivelul prezenței aliate pe teritoriul național, precum și coordonarea și monitorizarea transporturilor rutiere, aeriene și feroviare aparținând armatelor statelor aliate sau partenere.
După cum știți, mâine este planificată o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în care vor fi discutate și alte măsuri.
Vă comportați – și aș spune aici „stimați colegi de la USR” –, vă comportați, prin această atitudine, prin ceea ce faceți, aș spune eu, ducând în derizoriu o temă foarte importantă, ca și cum vreți să ne presați să spunem că Rusia ne atacă, ca și cum vreți să ne spuneți să ieșim să ne luptăm la baionetă. Mesajul meu pentru dumneavoastră ar fi: comportați-vă cu responsabilitate, pentru că domeniul securității nu este un domeniu de circ și spectacol și mai ales în Parlamentul României!
Și numărul 3: domnule ministru, câte dintre contractele de achiziție finalizate de Ministerul Apărării din anul 2021 până în prezent cu parteneri străini au avut și o clauză de offset, adică au cuprins și obligații de compensare asumate? Știți că acesta este un subiect recurent în discuțiile privind achizițiile pentru înzestrarea armatei și de fiecare dată el rămâne fără un răspuns adecvat, în opinia mea. De când am intrat în Parlament fac parte din Comisia pentru apărare a Senatului și îmi amintesc că tot timpul au fost găsite motive pentru care nu se poate face o clauză din asta, de offset. Dar poate dumneavoastră aveți argumente...
Vă mulțumesc.
## Vizavi de submarine.
Cred că discuțiile care au fost la nivelul Comisiilor de apărare sunt relevante. Există – așa cum ați remarcat și așa cum cei care sunt interesați de activitatea noastră v-au sugerat – preocuparea noastră, pentru că există o nevoie și din această perspectivă, ținând seama de faptul că, așa cum a reieșit și de la Vilnius, așa cum a reieșit și din ministerialele la care România este reprezentată, profilul Mării Negre a crescut din punct de vedere geostrategic, România fiind una dintre țările care au pledat în toate formatele pentru creșterea acestui profil, pentru că Marea Neagră, din nefericire, va rămâne o zonă de preocupare și pentru Alianță, și pentru Uniunea Europeană.
## Revigorarea industriei de armament.
Cred că aici trebuie specificat și trebuie subliniat în fața distinșilor colegi din Senatul României că industria de armament este atributul Ministerului Economiei. Noi colaborăm strâns, în calitate de beneficiari, cu Ministerul Economiei. Eu am văzut pași importanți pe care ministerul îi face.
Totodată, și offsetul își poate regăsi o reflectare, din punct de vedere decizional și de reglementare, din partea Ministerului Economiei, lucru pe care îl susținem și noi. Altminteri, așa cum am spus, componenta de G2G ține și de felul în care statele de unde dorim să procurăm se raportează la genul acesta de colaborări.
Nu în ultimul rând, ne dorim offset, pentru că offsetul generează locuri de muncă și, așa cum spuneați, specialiștii care sunt necesari unei industrii atât de importante, dar și cu un specific aparte, pot fi încurajați printr-un număr de..., să zicem, de acțiuni economice, industriale care să mențină această resursă umană la valoarea ei.
Mai aveam aici, cred că din partea distinsului coleg... La început a fost o întrebare pe care, îmi cer scuze, nu mi-am notat-o.
Vă rog.
## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**
Deci eu vreau să vă mulțumesc pentru faptul că ați găsit de cuviință să avem această discuție astăzi.
Cu riscul de a vă contrazice, nu cred că este vorba de o amânare de o lună de zile, distinse coleg. Cred că au fost două evenimente la care eu confirmasem prezența și care au făcut imposibilă prezența mea. Deci nu este vorba de o lună. Și mâine, de exemplu, era o întâlnire importantă la Bruxelles, dar, din respect pentru dumneavoastră, am putut organiza lucrurile în așa fel încât să pot fi prezent astăzi în mijlocul dumneavoastră.
Totodată, vreau să le mulțumesc celor care au apreciat, într-un fel sau altul, activitatea noastră și să-i asigur de toată prețuirea mea.
Vă mulțumesc foarte mult.