Bogdan-Alexandru Bola

Informare privind depunerea moțiunii simple intitulate „Libertate artistică? Da! Propagandă pro-Moscova și anti-UE în instituții publice? Niciodată!”, inițiată de către membrii Grupului parlamentar al USR

612 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără1 marcheri
Anti-pluralism: 0 · fără1 marcheri
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: vorbire indirectă

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Nepăsare față de mediul natural românesc”

Camera Deputaților a votat un proiect extrem de controversat – legea care permite ca limitele ariilor naturale să fie modificate, pentru a putea finaliza hidrocentralele a căror construcție a fost abandonată din cauza normelor europene de protecție a mediului. Eu nu am putut vota un astfel de proiect*, bazat pe diferite argumente – „Astăzi este mult mai important curentul electric decât cuibul unei păsărele. (...) Cu toată dragostea pentru păsărele, că eu însumi dau de mâncare la păsărele” – senatorul PSD Daniel Zamfir.

În plus, trecând peste „emoția” momentului, nici datele și motivele prezentate nu m-au convins. Pentru că noi, deputații din Forța Dreptei, nu am fost de acord cu proiectul legislativ, am ajuns să fim 1 2

În contextul ședinței

numiți, de cei de la AUR, „soroșiști”, „antiromâni” și „aserviți intereselor externe”

1

2

3

.*

În realitate, profitându-se de situația din Ucraina, PSD propune finalizarea a două proiecte începute în anii ʼ80, bazate pe indicatori tehnico-economici realizați pe debitele râurilor din acei ani (1980), atunci când nu exista un regim de protecție a zonelor respective, pentru că nu exista nicio legislație de mediu. Potrivit Hidroelectrica, amenajarea hidroenergetică de pe Jiu presupune construirea unui baraj și a unei microhidrocentrale la Livezeni și a două centrale hidroelectrice, la Dumitra și Bumbești-Jiu. Lucrările au început în 2004 și ar fi realizate în proporție de 90%. Investițiile au fost făcute cu încălcarea legilor de mediu actuale, fapt pentru care hidrocentralei de pe Jiu i-a fost anulată definitiv, în 2017, autorizația de construire, iar Hidrocentrala Răstolița deține un acord de mediu emis în anul 1990, scris pe doar două pagini.

Astăzi se propune modificarea limitelor ariilor protejate, pentru finalizarea și punerea în funcțiune a hidrocentralelor de pe Jiu, urmând a se desemna arii protejate noi în compensare. Practic – distrugerea ariei protejate? Imediată! Compensarea? Până în 2025!

Niciun susținător al proiectului de lege nu a contestat faptul că finalizarea hidrocentralelor nu va avea vreun impact real asupra sistemului energetic național. Acestea vor aduce un plus de doar 0,4% din totalul energiei produse în România. Toată această cantitate de energie poate fi produsă, extrem de simplu, apelând la soluții eoliene sau din panouri solare.* PSD, PNL și AUR au urlat ieri că doar așa vom reuși să reducem dependența energetică de Rusia.1 2 Însă încurajarea consumatorilor casnici și a instituțiilor publice de a folosi energie regenerabilă ar acoperi ușor și în scurt timp acest 0,4% produs*, în viitor, de hidrocentralele propuse pentru a fi terminate. Cu toate că România este în procedură de infringement încă din 2015 pentru astfel de lucrări în situri Natura 2000, Senatul a trecut pe repede înainte în comisiile de specialitate acest proiect.

Un ultim aspect, pe care îl consider extrem de important: varianta inițială propusă de Senat prevedea modificarea limitelor ariilor naturale protejate pentru hidrocentralele a căror construcție a fost aprobată înainte de 29 iunie 2007, un amendament propus de Ministerul Mediului și discutat rapid în Comisiile pentru industrii și pentru politică economică, care prevede că legea se aplică pentru acele hidrocentrale care sunt în curs de execuție cu procent de realizare mai mare de 60% la data de 1 mai 2022 – o modificare substanțială, pe ultima sută de metri, care va permite noi și mult mai mari distrugeri. Și îmi este teamă că acest tip de proiect este doar începutul și tot mai multe zone protejate vor fi efectiv căsăpite în „interes național”. Mai întâi de stat, apoi de privați, pe modelul plajei de la Corbu.

Prin votul de ieri nu am făcut altceva decât să obținem un aport minim la sistemul energetic, cu distrugeri maxime ale pădurilor și biodiversității României.* Aceasta este părerea mea și sunt curios să aflu și părerile dumneavoastră.

Vocevoce proprie

Marker

Cadru

Justificarea se ancorează în protecția mediului și biodiversității ca bun public universal.

„prin votul de ieri nu am făcut altceva decât să obținem un aport minim la sistemul energetic, cu distrugeri maxime ale pădurilor și biodiversității României.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Grupul AUR este menționat în contextul unei acuzații, fără ca vorbitorul să recurgă la derogare sau respect explicit.

„am ajuns să fim numiți, de cei de la AUR, „soroșiști”, „antiromâni” și „aserviți intereselor externe”.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Cererile opoziției sunt menționate, dar nu se oferă o recunoaștere a legitimității lor; atitudine neutră/non-angajată.

„PSD, PNL și AUR au urlat ieri că doar așa vom reuși să reducem dependența energetică de Rusia.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 2

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul identifică argumentul dependenței energetice și îl combate cu o soluție alternativă specifică.

„PSD, PNL și AUR au urlat ieri că doar așa vom reuși să reducem dependența energetică de Rusia. Însă încurajarea consumatorilor casnici și a instituțiilor publice de a folosi energie regenerabilă ar acoperi ușor și în scurt timp acest 0,4% produs”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Discursul este centrat pe opoziția față de proiect, fără a propune un amendament sau o mediere formală.

„Eu nu am putut vota un astfel de proiect”

În context ↑