Stenogramă plen

Vă mulțumesc. Doamna Alexandra Huțu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

La doi ani după începutul pandemiei, perioadă în care accesul la școală al copiilor a fost limitat, violența școlară continuă să existe și să genereze efecte dramatice asupra tinerilor din România. Aceasta capătă noi forme și se adaptează noului context mai repede decât o face legislația. Însă pentru a putea combate și preveni violența școlară este necesară o înțelegere a cauzelor și manifestărilor ei, însoțită de conștientizarea și acțiunea societății civile, a copiilor, părinților, profesorilor și, bineînțeles, a factorilor de decizie.

În România se estimează că aproape jumătate dintre elevi au fost agresați de colegi cel puțin o dată.

Conform unui studiu realizat în decembrie 2021 în țara noastră de Organizația „Salvați Copiii”, 16% din adolescenții respondenți au declarat că, în mod obișnuit, se simt încordați când sunt prezenți la școală, 12% sunt speriați, iar 5% triști. Peste 4% au spus că își petrec singuri pauzele, fără a socializa cu alți colegi.

În acest context, numărul ridicat de cazuri de violență școlară pare a fi o consecință directă a mediului în care copiii și adolescenții învață. Lipsa unui spațiu sigur, a unor măsuri elementare de protecție a victimelor, a acțiunii cadrelor didactice și a celorlalți elevi nu fac altceva decât să permită fenomenului de violență școlară să ia amploare.

Agresivitatea și hărțuirea în școală și chiar în grădiniță reprezintă probleme cu care se confruntă tot mai des educatorii, învățătorii, profesorii și, bineînțeles, părinții, fie că este vorba de copilul agresiv sau de copilul care devine ținta agresivității.

Datele arată că, în primul semestru din acest an școlar, numărul de cazuri de violență școlară a crescut, comparativ cu aceeași perioadă a anului școlar trecut. Cu siguranță că această situație a fost cauzată și de perioada lungă petrecută de copii în afara mediului școlar, însă comportamentul violent al copiilor, al părinților sau al profesorilor nu trebuie și nu poate fi abordat izolat. Trebuie să ne oprim să mai dăm vina doar pe pandemie, pentru că nu distanțarea socială este principala cauză determinantă a acestui fenomen.

Așadar, în urma aspectelor prezentate mai sus, cred că este datoria noastră, ca oameni politici, să ne asumăm această responsabilitate de a combate și opri fenomenul violenței școlare de orice natură. În primul rând, trebuie să conștientizăm cu toții că violența în mediul școlar, la fel ca violența domestică, este o problemă și trebuie limitată și eliminată prin măsuri concrete.

Atunci când toată lumea va fi conștientă că disciplinarea prin forță fizică sau agresiune verbală este nocivă și trebuie să se ia atitudine împotriva ei, atunci vom putea avea siguranța că suntem pe drumul cel bun.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD de Botoșani, Alexandra Huțu.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Viorel Salan. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi, „România știe ce este demnitatea”

Războiul de la granițele României este cel mai grav conflict militar din Europa, de la încheierea Celui de-Al Doilea Război Mondial. Rusia a atacat Ucraina printr-o acțiune militară brutală și a distrus astfel pacea Europei. În prezent are loc cea mai mare criză umanitară din ultimii 70 de ani. Peste 3,7 milioane de refugiați au părăsit până acum Ucraina. Mulți dintre ei au trecut și prin România. Și, desigur, interdependența economică globală a dus la extinderea crizei energetice postpandemice.

Dar lumea își revine din șocul inițial. La o lună de la declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina, pentru prima dată în istorie, o confruntare militară ce ar fi fost considerată altădată locală este o preocupare comună pentru statele lumii. Este urmarea directă a modului interdependent în care economia mondială funcționează acum. Lucru demonstrat și de rezoluția adoptată săptămâna trecută de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, votată cu majoritate copleșitoare de statele membre, inclusiv de România.

Intervenția militară a Rusiei în Ucraina a transformat fundamental în aceste 4 săptămâni mediul de securitate. Toate avertismentele care indicau Rusia ca un pericol iminent în regiunea Mării Negre s-au confirmat.

Dar noua situație geopolitică a găsit Alianța Nord-Atlantică mai unită ca oricând, iar summitul extraordinar al NATO de săptămâna trecută a fost răspunsul așteptat și adecvat în fața noii provocări.

Liderii NATO au convenit că trebuie oferit sprijin suplimentar Ucrainei, ajutând la susținerea dreptului fundamental la autoapărare. S-a decis, de asemenea, întărirea flancului estic al Alianței, consolidând prezența NATO aici. În acest sens au fost aprobate patru noi grupuri de luptă NATO – în România, Bulgaria, Ungaria, și Slovacia. Acestea se adaugă celor patru care se află deja în țările baltice și în Polonia. Și, nu în ultimul rând, o serie de națiuni, printre care și România, au anunțat creșterea cheltuielilor militare.

Acum, când vorbim, poporul ucrainean rezistă cu hotărâre și curaj, luptând unit pentru libertate și un viitor mai bun. Iar România este solidară cu Ucraina.

Da, România știe ce este demnitatea și va fi alături de Ucraina în momente cruciale și al aderării la Uniunea Europeană.

România va promova mereu pacea și valorile europene. România suntem noi.

Viorel Salan, deputat din partea Partidului Social Democrat, Hunedoara.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamna Christine Thellmann, Grupul PNL. Vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Bună dimineața!

Prețurile la energie și combustibil au crescut. Acest lucru nu mai este niciun secret. Cu siguranță, este un motiv evident de îngrijorare pentru populație. Fuga la rafturi, cozile interminabile sunt însă consecința directă a știrilor false și nefundamentate.

Guvernul României a luat măsuri și populația trebuie să le cunoască și, bineînțeles, să se simtă în siguranță. Guvernul îi ajută deja pe toți românii cu plata facturilor la energie. Și aici mă refer la măsurile care se vor aplica în perioada 1 aprilie 2022 – 1 martie 2023.

Ministerele de resort și instituțiile abilitate din domeniul energiei au lucrat împreună pentru finalizarea unei ordonanțe, având în vedere contextul actual, inclusiv cel de securitate.

Dintre aceste măsuri reamintesc:

Măsuri pentru consumatorii casnici ## Energie electrică:

– maximum 0,68 lei/KWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este mai mic sau egal cu 100 KWh;

– maximum 0,8 lei/KWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 100 KWh și 300 KWh.

Gaze naturale: preț reglementat de maximum 0,31 lei/KWh, cu TVA inclus.

Și, bineînțeles, consumatorii noncasnici

Energie electrică:

– maximum 1 leu/KWh, cu TVA inclus, în cazul acestora. În ceea ce privește gazele naturale:

– maximum 0,37 lei/KWh, cu TVA inclus, în cazul clienților noncasnici al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul 2021 la locul de consum este de cel mult 28.000 MW, precum și în cazul producătorilor de energie termică destinată consumului altor clienți.

CET-urile vor cumpăra gaze naturale la prețul reglementat de 250 lei/MWh.

Marii consumatori vor beneficia de schema specifică industriei.

Bineînțeles, pe lângă aceste măsuri, România va cere realocarea fondurilor rămase necheltuite, din programele europene anterioare, pentru a putea interveni în ajutorul întreprinderilor românești. Pe termen mediu și lung, obiectivul nostru strategic de a fi independenți energetic poate fi atins numai prin investiții în energie.

Cu atât mai mult când este greu, stimați colegi din coaliție, trebuie să ținem aproape de cetățeni, să fim uniți și nu doar să luăm măsuri, ci să le și comunicăm oamenilor în mod constant.

Mai mult ca oricând, pentru stabilitate și ordine socială, recomand cetățenilor să se informeze numai din surse publice oficiale și să aibă încredere că acest guvern îl are în centrul deciziilor sale pe fiecare român.

Mulțumesc frumos.

Christine Thellmann, deputat al PNL.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Sorin Năcuță. Vă rog.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se referă la împlinirea a 104 ani de la Unirea Basarabiei cu România.

În 1918, după 106 ani de ocupație țaristă, în contextul prăbușirii Imperiului Rus, Basarabia a redevenit parte din România, în granițele ei firești, fiind prima provincie românească care s-a unit cu România. Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării Republicii Democratice Moldovenești a votat, prin vot nominal deschis, în favoarea unirii cu România, declarația Sfatului Țării menționând că: „Republica Democratică Moldovenească” – așa cum se numea ea, Basarabia – „în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de România acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna, se unește cu mama sa, România.”

Conferința de Pace de la Paris din 1920 a recunoscut legitimitatea Unirii Basarabiei cu România. La 28 octombrie 1920 România a semnat Tratatul de la Paris, cu Marea Britanie, Franța, Italia și Japonia, care considerau că, din punct de vedere geografic, etnografic, istoric și economic, Unirea Basarabiei cu România este pe deplin justificată, că cetățenii Basarabiei au manifestat dorința de a vedea Basarabia unită cu România.

Timp de 22 de ani, unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării, ale „terorii roșii” dezlănțuite de Direcția Politică de Stat Sovietică și ale deportărilor de către Administrația Generală a Lagărelor de muncă forțată – Gulag. Acesta era întocmai scopul Sfatului Țării, inclusiv al delegaților ruși sau ucraineni care au votat unirea cu România.

Din păcate, efectele Unirii au fost anulate după 22 de ani, în 1940, când, în baza Pactului secret Ribbentrop–Molotov, Rusia sovietică a anexat Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța.

Cu toate acestea, conștiința națională a românilor basarabeni nu a putut fi nici înfrântă, nici spulberată. În sufletul lor, ei au trăit cu convingerea că au fost, sunt și vor rămâne români, iar Basarabia este un teritoriu românesc.

În anul 2017 s-a adoptat legea prin care la 27 martie sărbătorim „Ziua Unirii Basarabiei cu România”, zi care poate fi marcată de autoritățile administrației centrale și locale, organizațiile neguvernamentale, muzee, reprezentanțele României în străinătate, prin organizarea de evenimente și manifestări publice, culturale, științifice, dedicate acestei sărbători.

România a sprijinit și trebuie să susțină ferm integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova și consider că asigurarea stabilității regionale este condiția pentru realizarea interesului național al României și al Republicii Moldova, deopotrivă, și reprezintă garanția unei dezvoltări economice de durată.

De asemenea, România a susținut și va susține integrarea cât mai rapidă a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, integrare care poate însemna, nu doar simbolic, unificarea politică, economică și culturală cu România. Năcuță Sorin, deputat de Iași. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamna deputat Maria Stoian? Vă rog, doamnă.

„Economia, între pandemie și război” Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Invadarea Ucrainei de către Rusia reprezintă un punct de cotitură pentru Europa.

Războiul, dincolo de suferința umană și fluxul foarte mare de refugiați, majorează prețurile la alimente și energie, crește inflația, perturbând comerțul și lanțul de aprovizionare. De asemenea, erodează încrederea și produce incertitudini în rândul investitorilor, ceea ce scade valoarea activelor, înăsprește condițiile financiare și ar putea duce la ieșiri de capital de pe piețele emergente.

Economia a înregistrat o creștere de 5,3% în 2021, PIB-ul revenind, la sfârșitul anului, la nivelul din perioada prepandemiei. Cu toate acestea, creșterea a încetinit la 0,3% în ultimul trimestru al anului 2021 și se anticipează că va rămâne modestă în trimestrul I din 2022.

Perspectivele economice vor depinde de evoluția războiului ruso-ucrainean, precum și de impactul sancțiunilor economice și financiare. Economia zonei euro ar trebui în continuare să înregistreze o creștere robustă în 2022, dar ritmul acesteia va fi mai lent decât cel anticipat înainte de izbucnirea războiului, conform proiecțiilor inițiale ale experților.

Inflația s-a accelerat la 5,8% în luna februarie, față de 5,1% în luna ianuarie, și se așteaptă o creștere continuă a inflației pe termen scurt. Prețul energiei, care a înregistrat o creștere de 31,7% în luna februarie, constituie, în continuare, motivul principal al majorării inflației și va determina creșterea prețurilor în multe alte sectoare.

Livrările de bază din Rusia au fost limitate din cauza sancțiunilor impuse, cele din Ucraina au fost stopate din cauza conflictului, iar porturile au fost închise. Nu există nicio modalitate de adaptare la pierderile înregistrate în domeniul aprovizionării din cele două țări, ceea ce face ca prețurile să crească.

Prețul barilului de petrol a înregistrat, la sfârșitul lunii februarie, cel mai mare prag de la criza din 2008, ceea ce a dus la o panică generală pe întreg teritoriul țării noastre. În ciuda prețurilor ridicate din foarte multe sectoare, specialiștii sunt de părere că în anul 2022 nu ne vom confrunta cu o recesiune.

Războiul din Ucraina va avea un impact semnificativ asupra activității economice și a inflației, prin prețurile mai ridicate ale energiei și ale materiilor prime, precum și prin perturbarea schimburilor comerciale internaționale. Amploarea acestor efecte va depinde de evoluția conflictului, de impactul sancțiunilor actuale, precum și de posibilele măsuri suplimentare.

Invadarea Ucrainei de către Rusia va afecta întreaga economie mondială și ar putea reconfigura în mod fundamental ordinea economică mondială și geopolitică în viitor.

Vă mulțumesc.

Maria Stoian, deputat al PNL, Circumscripția nr. 36 Teleorman.

tabără are susținători externi bogați. Iar populația suferă. Milioane de copii subnutriți, familii întregi ucise. De 7 ani, lumea civilizată permite ca fiecare zi să ia alte vieți nevinovate în această țară muribundă.

În Sahel, ultimul an a adus lovituri de stat. Printre actorii ucigași se remarcă companiile private de mercenari ruși. Iarăși crime, dictaturi și refugiați.

Noi avem șansa de a trăi într-o Uniune care ne asigură libertatea, șansa de a ne realiza. Dar suntem datori să le întindem o mână de ajutor celor din jurul nostru care nu au acest noroc.

România și Uniunea Europeană trebuie să se implice cu adevărat în cursul evenimentelor din statele acestei părți de lume.

Trebuie să înțelegem că, tunisieni ori libanezi, toți au nevoie de ajutorul nostru. Trebuie să cooperăm economic și să îi ajutăm să își dezvolte infrastructura și învățământul. Trebuie să creăm aici o generație care să respingă excesele dictatoriale, o generație care să poată construi instituții democratice. Trebuie să avem o politică externă europeană curajoasă și coerentă, să investim în aceste state, pentru a deveni libere și prospere.

Investind în pacea Africii de Nord sau a Orientului Mijlociu, investim, de fapt, în pacea și valorile noastre. O civilizație strălucitoare nu poate supraviețui împresurată de tragedii și oameni care își abandonează casele.

Vă mulțumesc.

Daniel Toda, deputat de Timiș.

Vă mulțumesc. Doamna Denisa-Elena Neagu? Nu este.

Domnul Andrei-Iulian Drancă? Nu.

Mihai-Cătălin Botez? Nu.

Radu Tudor Ciornei? Nu.

Doamna deputat Oana-Marciana Özmen, vă rog.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Ștefan-Iulian Lőrincz? Nu este. Daniel-Liviu Toda. Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vedem cu toții drama ucrainenilor care s-au refugiat din fața soldaților Moscovei. Femei și copii cărând ursuleți de pluș, ajunși printre străini, cu o geantă plină de lucruri luate în grabă.

Situația vecinilor de la Răsărit ne demonstrează cât de fragilă este pacea.

Din păcate, în proximitatea Europei sunt mai multe Ucraini. Crimele pe care acum armata lui Putin le săvârșește la Mariupol s-au petrecut pe o scară mai mare în Siria. Din când în când, trupele lui al-Assad, sprijinite de avioanele Moscovei, mai bombardează câte o grădiniță din Idlib.

În sudul Peninsulei Arabe, Yemenul este chinuit de un crunt război civil. Guvernul luptă împotriva rebelilor, fiecare

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați, Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Cercetarea – rol esențial în găsirea celor mai bune soluții de eficiență energetică sau stocare de hidrogen”.

Dezvoltarea cercetării trebuie să ocupe un loc central în preocupările noastre, având în vedere rezultatele care pot fi obținute în domenii precum eficiența energetică sau stocarea de hidrogen.

Recent, împreună cu alți colegi din Comisia pentru industrii, am efectuat o delegație în Germania, care a avut ca obiectiv consultarea și schimbul de bune practici în materie de eficiență energetică și dezvoltarea capacităților pe hidrogen. Toate companiile care investesc în soluții de eficiență sau în capacități de stocare pe hidrogen au centre de cercetare proprii sau lucrează cu centre recunoscute la nivel național.

În România, de circa 30 de ani, am tot subfinanțat domeniul cercetării, motivând că există alte „priorități”. Ce nu am înțeles noi pe parcursul acestui timp este că, dacă am fi investit cum trebuie în cercetare în tot acest timp, acum am fi avut rezultate palpabile, de care am fi putut beneficia. Statele membre ale Uniunii Europene au cheltuit în 2020 aproximativ 311 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare, echivalentul a 2,3% din PIB, pe ultimul loc în rândul acestor țări fiind România, care a alocat pentru acest domeniu în 2020 doar 0,47% din PIB, potrivit datelor Eurostat.

Numărul cercetătorilor din Uniunea Europeană angajați cu normă întreagă a crescut în ultimii ani, în 2020 fiind cu 546.000 mai mulți decât în 2010. Singurul stat membru care a raportat o scădere – cu 7% – a numărului cercetătorilor a fost România.

Planul național de redresare și reziliență spune că o provocare pentru România este dezvoltarea sectorului de cercetare-inovare.

România are nevoie de cercetare pentru a obține noi tehnologii care pot atenua criza din sectorul energetic și ele sunt cele care vor reduce facturile plătite astăzi de consumatori. Putem realiza parteneriate public-private pentru a dezvolta acest sector.

Progresele în materie de inovare, cercetare și dezvoltare bazate pe eficiență energetică și pe energia din surse regenerabile sunt esențiale pentru competitivitatea viitoare a Uniunii Europene și bunăstarea românilor.

Vă mulțumesc.

Oana Özmen, deputat al USR, București.

Vă mulțumesc. Domnul Dan Tanasă. Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș dori să vă vorbesc astăzi despre sportul care se practică sau care, mai bine zis, nu se practică în țara noastră.

Din păcate, sportul de masă, precum și cel de performanță nu au fost ferite de modul iresponsabil în care țara noastră a fost condusă în ultimii 32 de ani. De la 53 de medalii câștigate de sportivii români la Jocurile Olimpice din 1984 am ajuns la patru medalii. O contraperformanță șocantă și cred că ne va lua câteva decenii să revenim la un nivel de performanță, dacă vom reveni vreodată.

Dar, lăsând la o parte performanța pe care România a obținut-o de-a lungul timpului, vom vedea că în anul 2020 procentul cumulat al populației supraponderale și obeze în România a depășit 60%! O creștere direct influențată de aceste deficiențe majore în domeniul sportului. Obezitatea infantilă afectează sănătatea copiilor noștri, iar, pe lângă alimentația inadecvată, prezentă inclusiv în grădinițe și școli, lipsa sportului și a activității fizice reprezintă principala cauză de apariție a bolilor. De ce nu mai fac copiii sport? De ce nu mai au unde să facă sport? Unde sunt competițiile școlare și liceale?

Primul punct din programul de guvernare pe care l-am regăsit ca obiectiv esențial pe termen mediu a fost elaborarea strategiilor naționale pentru sport. Spre surprinderea mea, nu am regăsit nicio strategie națională pentru sport! Până în acest moment, o strategie națională pentru sport nu există! Este pentru prima dată când cineva vrea să facă o strategie, dar trecem cu vederea faptul că s-a depășit termenul-limită stabilit anul trecut.

Ministrul sportului, domnul Eduard Novák, declara la începutul anului: „În 2022 avem un buget aprobat, doar pe sport, de 571 de milioane de lei. Este cel mai mare buget

aprobat în ultimii foarte mulți ani pentru sport. Sunt foarte fericit (...), putem face planuri și pe investiții, și pe deschiderea noilor secții, și pe bugetare de copii și juniori, și pe sport paralimpic.”

În paralel, doamna Carmencita Constantin, președintele Federației Române de Gimnastică, are o declarație diametral opusă, un strigăt de disperare, și recurge chiar la apeluri de donații pentru ca echipa națională a României să poată participa la Campionatele Europene de Gimnastică din acest an!

Cum a gândit Ministerul Sportului această alocare bugetară?

Pentru ca România să redevină și să rămână cu adevărat competitivă, sportul nu trebuie să fie doar un mod de a petrece timpul liber, ci o voință națională. Bani există, o spune chiar ministrul sportului. Cred că se pot găsi modalități de a folosi resursele astfel ca, prin inovare și colaborare, să maximizăm eficiența și eficacitatea acestora în atragerea și dezvoltarea celor mai talentați sportivi români și în formarea echipelor viitorului. Sper ca factorii de decizie să conștientizeze importanța sportului pentru România.

Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc. Domnul Cătălin-Zamfir Manea nu este. Domnul Giureci-Slobodan Ghera? Nu.

Domnule Mihai Ioan Lasca, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de azi se intitulează „Suveranitatea României aparține poporului român – Rușine celor care trădează!”.

Stimați colegi,

Pe zi ce trece, România alunecă într-o criză economică evidentă și din avion. Doar Guvernul actual, trădător și incompetent, face ureche șută la strigătele de ajutor ale românilor. În schimb, se preocupă foarte intens de cei veniți din Ucraina, o țară în care limba română a fost interzisă în educație.

Actualul Guvern al României aruncă cu bani în stânga și în dreapta pentru cei veniți din Ucraina, dar pentru bunăstarea românilor nu s-au găsit fonduri, de peste 30 de ani. Cetățenii îmi trimit poze cu mașinile de lux ale celor veniți din Ucraina și mă întreabă, pe bună dreptate – unde este grija Guvernului pentru români?

Unii din așa-zișii „refugiați” au asupra lor sume de bani ce depășesc milioane de euro și nu le pasă de compatrioții lor. În schimb, Guvernul României vrea să-i înfieze și să le acorde un statut mai presus de români. Acest lucru este inacceptabil și este dincolo de limitele ajutorului umanitar, fiind o jignire a românilor.

Până nu demult, în județul Bihor, mai precis în orașul Beiuș, benzina sau motorina se vindea cu 11 lei pe litru. Guvernul a fost foc și pară și a calmat pe moment spiritele, mimând controale și sancțiuni care nu și-au atins deloc scopul, asigurând românii că prețul nu va mai crește. Azi, benzina și motorina costă puțin peste 9 lei pe litru cam la orice stație de carburant, dar de această dată Guvernul tace chitic. O tăcere periculoasă, ce mai adaugă o piatră la picioarele economiei, care șchioapătă cam de un an de la lansarea „plandemiei”. Dacă în „plandemie” Guvernul adopta lunar restricții care nu aveau nicio legătură cu vreun virus, ci cu libertatea românilor, acum Guvernul nu vrea să lupte cu criza economică, care deja bate la ușile românilor. Acum Guvernul nu mai are inspirație să adopte măsuri anticriză. Probabil că „specialitatea” acestui guvern este doar „antilibertatea” și vânzarea integrală a țării.

Se închid rând pe rând minele României și se duce pe apa sâmbetei speranța de a fi independenți energetic. Din nou, Guvernul nu se teme de acest fapt, în schimb s-a temut de moarte de un virus cu o mortalitate de sub 0,5%. Guvernul României nu se teme de criza economică, în schimb s-a temut să nu rămână fără seruri experimentale pentru români, cam vreo șapte doze pe cap de locuitor.

Mai nou, apar trădători care nu au nicio rușine să afirme că România trebuie să renunțe la suveranitatea națională în favoarea Uniunii Europene. Ei ar fi în stare să renunțe și la mamele lor pentru o pungă de arginți, dar să nu uite că avem o Constituție, pentru care înaintașii noștri și-au dat viața și pe care noi am jurat după ce am fost validați în funcție. În acel jurământ pe care l-am depus am spus cu toții că vom apăra suveranitatea României – art. 82 alin. (2) din Constituția României.

Stimați colegi, de asemenea, art. 2 alin. (1) din Constituția României prevede clar că: „Suveranitatea națională aparține poporului român (...).”

Să nu lăsăm trădătorii să vândă România! Așa să ne ajute Dumnezeu!

Mulțumesc.

Deputat independent Mihai Lasca.

Vă mulțumesc. Domnul Giureci.

Mulțumesc frumos, stimate domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Vernisajul expoziției «Povestea Cravatei» în Parlamentul României, dedicată celei de a 30-a aniversări a recunoașterii internaționale a Republicii Croația”.

Anul acesta s-au împlinit 30 de ani de la recunoașterea internațională a Republicii Croația, recunoaștere care a marcat realizarea aspirației, veche de secole, a poporului croat, de a reveni în cercul națiunilor europene libere, independente, suverane și democratice. Acel moment solemn, 15 ianuarie 1992, va rămâne pentru totdeauna un moment adânc gravat în memoria națională a poporului croat. Dar calea către această realizare istorică nu a fost ușoară.

Treizeci de ani mai târziu, în ciuda drumului dificil către libertate, astăzi, Croația își gestionează propriul destin, orientată către viitor. În 1995 a eliberat majoritatea teritoriilor ocupate și a reintegrat pașnic regiunea Dunării croate, stabilind astfel integritatea teritorială.

A devenit membru al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord – NATO – și al Uniunii Europene și este pe punctul de a adera la spațiul Schengen și la zona euro.

Astăzi, limba croată este una dintre cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene, iar în 2020 Croația a deținut pentru prima dată președinția Consiliului Uniunii Europene. Pe lângă faptul că contribuie la stabilitatea Europei de Sud-Est, prin politicile sale de astăzi, Croația, prin soldații săi și cu experiența lor, participă și la numeroase misiuni internaționale, unde contribuie la menținerea păcii globale.

De asemenea, în Biserica „Sfântul Blaž” din Zagreb a fost oficiată o liturghie de mulțumire, cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la recunoașterea internațională a Republicii Croația, liturghie celebrată de arhiepiscopul Zagrebului, cardinalul Josip Bozanić.

În acest sens, ieri, 28 martie 2020, în colaborare cu Ambasada Republicii Croația, Uniunea Croaților din România a organizat în Parlamentul României un eveniment cultural denumit „Povestea Cravatei”, vernisaj dedicat celei de a treizecea aniversări a recunoașterii internaționale a Republicii Croația. Cu această ocazie, vă invit, cu drag, să vizitați expoziția de tablouri „Povestea Cravatei” – originea cravatei și potențialul ei simbolic, expusă în Camera Deputaților la intrarea S1, până în data de 8 aprilie 2022.

Aniversarea a fost și este marcată și de multe alte evenimente organizate pe tot parcursul acestui an, proiecte de promovare culturală, diplomație publică și recunoaștere internațională a Republicii Croația, în peste 50 de țări din întreaga lume.

În acest context, în numele minorității croate și al Uniunii Croaților din România, doresc, cu această ocazie, să felicit toți croații din întreaga lume!

Mulțumesc și conducerii Camerei Deputaților, Parlamentului României, pentru sprijinul acordat organizării acestui eveniment cultural, și țării noastre, pentru recunoașterea Republicii Croația, la vremea respectivă.

Și, nu în ultimul rând, doresc să îmi exprim respectul și recunoștința și față de toți etnicii mei croați din România, transmițându-le salutul meu cordial din cel mai înalt și democratic for al țării.

Este momentul să ne aplecăm cu toții mai mult asupra binelui, asupra lucrurilor pozitive, să ne rugăm pentru pace, să dăm dovadă de înțelepciune, respect, iubire, credință și să milităm cu curaj pentru un viitor comun mai bun pentru copiii noștri!

România rămâne un model și exemplu demn de urmat de conviețuire pașnică, un adevărat model în promovarea diversității culturale, etnolingvistice, religioase, respectarea drepturilor minorităților naționale, a drepturilor omului și a tuturor cetățenilor acestei țări!

Vă mulțumesc.

Deputat, Uniunea Croaților din România, Ghera GiureciSlobodan.

Vă mulțumesc.

Domnule Radu-Marcel Tuhuț, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

„Relansarea proiectului voucherelor de vacanță reprezintă relansarea turismului românesc”

Domnule președinte, Stimați colegi, Dragi români,

Relansarea proiectului privind acordarea voucherelor de vacanță nu este doar o reușită a Partidului Social Democrat în cadrul coaliției sau a guvernării, ci este o reușită în primul rând a turismului românesc, care iată că, după o perioadă de provocări cauzate de pandemia de coronavirus, primește în sfârșit gura de oxigen de care avea nevoie.

Faptul că și partenerii de guvernare au recunoscut importanța susținerii unui program național care să vină atât în sprijinul antreprenorilor din turism, cât și în ajutorul micilor întreprinzători, a proprietarilor de pensiuni sau chiar a agroturismului demonstrează faptul că România beneficiază în acest moment de o coordonare între partidele de guvernământ, stabilitate politică și predictibilitate pentru investitori, fapt ce va genera neîntârziat creșterea economiei românești.

Începând cu acest an, voucherele de vacanță vor putea fi acordate și în sistemul privat, cu multiple beneficii pentru antreprenorii care vor decide să acorde acest tip de facilități propriilor angajați. Printre aceste posibilități se numără deductibilitatea fiscală în procent de 100%, în limita a 13.800 de lei pentru fiecare angajat, în fiecare an fiscal, și scutirea de contribuția asiguratorie pentru muncă din salariul brut al angajatului.

Ca fost primar al unei localități din Munții Apuseni, o zonă cu un potențial turistic imens, și din postura de deputat ales al județului Alba, salut determinarea tuturor celor care au pus umărul la relansarea acestui proiect în timp util pentru acordarea facilităților înaintea vacanței de Sfintele Sărbători Pascale, cu atât mai mult cu cât anumite opinii neavizate, dar vocale, s-au grăbit să îi pună cruce acestui proiect.

Dragi români,

România deține un potențial turistic comparabil cu cel al celor mai puternice state ale Europei. Biodiversitatea și sălbăticia unor zone precum Delta Dunării sau Munții Apuseni nu se mai regăsesc astăzi pe continent nici măcar în cele mai nordice zone.

Promovarea turismului intern și încurajarea antreprenorilor locali din fiecare județ de a se extinde și de a dezvolta noi servicii la standarde tot mai înalte, coroborate cu inițiativa domnului viceprim-ministru Sorin Mihai Grindeanu, ministrul transporturilor, de a accelera interconectarea regiunilor istorice cu restul Europei, prin infrastructura rutieră de mare viteză, feroviară sau aviatică, prin construcția de noi aeroporturi, vor deschide un nou capitol în dezvoltarea turismului din România.

În încheiere, vă invit să veniți cu toată încrederea în județul Alba, județul Unirii tuturor românilor, să bătătoriți cărările Munților Apuseni, să vizitați locurile unice din Munții Șureanu, să parcurgeți la pas Cheile Râmețului, Valea Frumoasei, Roșia Montană sau Transalpina. Acestea sunt doar câteva puncte de atracție turistică, dar vă garantez că în fiecare colț al județului ați ajunge veți descoperi nu doar peisaje de poveste și oameni binevoitori, ci, poate cel mai important lucru, și spiritul autentic românesc care ne-a făcut să rămânem uniți și să dăinuim peste milenii.

Deputat de Alba, Radu Tuhuț. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Constantin Șlincu. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi parlamentari,

La fel cum a procedat anul trecut cu introducerea în buget a pachetului social, imediat cum a ajuns la guvernare, și în primele 3 luni ale acestui an Partidul Social Democrat a determinat măsuri de sprijin social și economic, care reprezintă 3,4% din PIB.

46 de miliarde de lei este impactul financiar al măsurilor și politicilor pentru sprijinul acordat cetățenilor și companiilor românești, de la începutul anului. Dintre acestea, 20 de miliarde de lei reprezintă programe pentru susținerea

investițiilor și realizarea de reconversii de la economia de consum către economia de producție, tranziția la economia verde și tehnologii digitale. În același timp, 14 miliarde de lei au fost alocate pentru efortul de menținere a unor prețuri suportabile la energie electrică și la gaze pentru economie și cetățeni, pe întreg parcursul acestui an. Sunt peste 3,5 milioane de gospodării beneficiari direcți. De asemenea, 12 miliarde de lei este dimensiunea majorărilor de venituri de la începutul anului pentru categoriile vulnerabile de populație, ca urmare a creșterii pensiilor și a alocațiilor pentru copii. Toate acestea sunt fapte palpabile și reprezintă ceea ce s-a făcut într-un timp foarte scurt, cu resursele existente. Efectul se reflectă deja în încetinirea ratei de creștere a inflației și menținerea într-o zonă care să permită intervenția asupra celorlalte componente de risc, respectiv combustibil și alimente.

Vom continua să promovăm astfel de măsuri și să determinăm Guvernul să aplice programe realiste, în special pe baza absorbției fondurilor europene, care să mențină echilibrele economice, să reducă inflația și să crească veniturile.

Partidul Social Democrat are în curs de elaborare un nou set de măsuri și programe, atât pentru populație, cât și pentru mediul economic, care pun accent deosebit pe atragerea și utilizarea fondurilor europene. Este extrem de important ca România, mai ales în actualul context economic și geopolitic, să exploateze toate oportunitățile pentru a utiliza efectiv toate resursele financiare europene pe care le poate accesa.

Dacă nu am fi intrat la guvernare și nu am fi impus măsuri sociale pentru populație și de protejare și stimulare a activității IMM-urilor ar fi fost mult mai rău și pentru cetățeni, și pentru economie. Beneficiarii direcți sunt milioane de cetățeni români și mii de antreprenori.

Așadar, Partidul Social Democrat face guvernare pentru toți românii, indiferent de categoria socioprofesională sau de faptul că sunt angajați sau antreprenori, tineri sau seniori, că locuiesc în mediul rural sau în mediul urban.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD Botoșani, Dan-Constantin Șlincu.

Vă mulțumesc. Domnul Laurențiu-Viorel Gîdei? Nu este. Constantin Bîrcă? Nu. Dan-Cristian Popescu? Nu. Laurențiu-Daniel Marin? Nu.

Domnul deputat Andrei-Daniel Gheorghe. Vă rog.

## Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi se numește „România și băncile care au rămas din timpul lagărului socialist”.

În tot acest context internațional marcat de tragedia invaziei rusești în Ucraina și în care lumea liberă a impus sancțiuni la adresa Rusiei a revenit în prim-plan un element care poate ne-a lipsit din ceea ce înseamnă viziunea economică și politică a României.

Oare de ce România încă mai este membră în tot felul de asocieri bancare, în care Rusia joacă rol predominant ori care sunt rămase drept relicte din perioada lagărului socialist? Și vă spun acest lucru deoarece, după cum știți, chiar recent Guvernul României a anunțat intenția ca România să se retragă dintr-o serie de astfel de asocieri bancare. Și cred că ar trebui să se retragă cât mai repede, pentru că este absolut aberant ca o țară membră a NATO și a Uniunii Europene să poată face parte din asocieri bancare care servesc unor interese geoeconomice ale Rusiei.

Și vă dau, așa, câteva exemple.

Banca Internațională de Investiții, înființată pe 10 iulie 1970 cu membri parteneri Bulgaria, Cuba, Cehia, Ungaria, Mongolia, România, Rusia și Vietnam, capital până la 2 miliarde de euro. Rusia deține aici 45,5%, ba chiar 47,46%, după ultimele estimări, iar România 6,14%, reprezentând un capital de 26,1 milioane de euro. România a devenit membră a acestei bănci în anul 1971. Această bancă deservea spațiul socialist, deci în acea arhitectură a CAER. Din câte știm cu toții, România, din fericire, astăzi este membră a Uniunii Europene, nu mai face parte din lagărul socialist, iar acesta nu mai există.

O altă bancă interesantă, dar înființată în 1997, este Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, unde, este drept, Rusia deține o cotă-parte de 16,5% și există o asociere cu țările din acest spațiu al Mării Negre, România având o cotă de 14%.

De asemenea, o altă bancă rămasă moștenire a sinistrei epoci sovietice este Banca Internațională pentru Cooperare Economică, înființată în 1963, cu sediul la Moscova. România a intrat în acționariatul acestei bănci în 1964. Cel mai mare acționar este Rusia, cu aproape 52%. România deține 7,1%. Alte țări sunt Cehia, Polonia, Bulgaria, Slovacia, Mongolia și Vietnam.

Mi se pare un lucru fundamental ca România să iasă, și cred că Guvernul României va face aceste demersuri, mai ales că a făcut un anunț la sfârșitul lunii februarie cu privire la aceste aspecte, să iasă din aceste asocieri care nu au nimic cu spațiul nord-atlantic, de care România aparține astăzi. Sunt relicve ale Războiului Rece și nu pot servi decât intereselor Federației Ruse. Și cu toții vedem ce face Rusia în Ucraina în această perioadă.

Așadar, să mergem pe calea democrației, a libertății, și să rămânem ancorați în spațiul occidental, căruia îi aparținem deplin.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Gabriel-Ioan Avrămescu. Vă rog, domnule deputat.

Bună dimineața! Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește „Arderile necontrolate de vegetație – o problemă de securitate națională”.

Marele om politic și diplomat Nicolae Titulescu spunea: „Dați-mi o bună politică internă ca să pot face o bună politică externă.”

Prin adoptarea „Strategiei Naționale de Apărare a Țării 2020–2024”, conceptul de reziliență a României a devenit un vector central al securității noastre naționale. Filosofia pe care se bazează este una legată de proactivitate mai mult decât de reactivitate. Această dublă cheie în care este abordată reziliența României se axează pe capacitatea

inerentă a entităților – indivizi, comunități, regiuni, stat – de a rezista și a se adapta articulat la evenimente violente, cauzatoare de stres, dezastre, pandemii sau conflicte, pe de o parte, și capacitatea acestor entități de a reveni cu celeritate la o stare funcțională de normalitate, pe de altă parte.

Doamnelor și domnilor,

Trebuie să vă aduc în atenție ceva despre care se discută prea puțin în aceste zile, dar care riscă să afecteze funcționarea normală a sectorului agricol din România și să pună în pericol stabilitatea economică și securitatea națională: arde pământul României. Incendiile de vegetație au cuprins suprafețe imense de terenuri agricole, dar și păduri.

Am să vă spun cazul județului Buzău.

Săptămâna trecută, 500 de hectare de pășune și 56 de hectare de pădure de pin negru au fost mistuite într-un incendiu cauzat de oameni care doreau să-și curețe terenurile de uscături, zona afectată făcând parte dintr-o arie protejată – Situl Natura 2000, Dealul Istrița.

Intervenția rapidă a celor două avioane C27 Spartan de la Baza Aeriană 90 Otopeni, precum și a pompierilor din județul Buzău au făcut ca flăcările să fie ținute sub control. În fața acestora mă înclin și îi asigur de deplina mea considerație pentru serviciul adus țării. În urma evenimentului s-a convocat comitetul județean pentru situații de urgență, care a decis ca în termen de 24 de ore inspectoratul de poliție județean și inspectoratul de jandarmi județean să analizeze măsurile urgente ce trebuie dispuse pe raza celor 8 UAT-uri în care s-au înregistrat în ultima vreme numeroase incendii, cu suprafețe mari care au fost mistuite de flăcări, precum Berca, Beceni, Scorțoasa, Săhăteni, Merei, Pietroasele, Cernătești și Breaza.

Trebuie să menționez că astfel de incidente grave se întâmplă cu regularitate în județul Buzău. În luna ianuarie a acestui an au fost înregistrate 80 de incendii de vegetație, ce au mistuit o suprafață de 860 de hectare. Lunile februarie și martie au fost martorele unor creșteri exponențiale. În februarie avem înregistrate 170 de incendii, cu o suprafață mistuită de peste 3.700 de hectare, iar în luna martie au fost înregistrate 135 de incendii, cu o suprafață mistuită de peste 5.300 de hectare. În total sunt 385 de incendii de vegetație, cu o suprafață arsă de peste 9.970 de hectare de teren. O asemenea stare de fapt nu mai poate continua! Este imperioasă o intervenție, atât la nivel de UAT-uri, cât și la nivel central, pentru a încerca diminuarea acestor dezastre. Cei responsabili trebuie găsiți și aduși în fața justiției, pentru a răspunde de punerea în pericol a vieților concetățenilor lor.

Pentru că nu pot asista la acest dezastru, am decis inițierea unei propuneri legislative prin care sancțiunile se înăspresc pentru astfel de delicte grave, indiferent că se produc în arii protejate sau nu. Multe dintre faptele care înainte erau sancționate doar contravențional voi propune să fie sancționate ca infracțiuni.

Sunt conștient de faptul că doar înăsprirea sancțiunilor și creșterea capacității de coerciție nu sunt singurele elemente pentru a soluționa această problemă cu cauze multiple, însă, împreună cu un set de măsuri diverse, care să includă capabilități de prevenție și control, precum și acțiunea coordonată și conjugată a autorităților publice centrale și locale, consider că putem diminua substanțial acest pericol la adresa securității cetățenilor noștri, iar România va deveni un stat care își îndeplinește cu succes funcțiile cu care a fost însărcinat prin contractul social.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Nicu Fălcoi. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi se numește „Responsabilitate politică, nu angajamente oportuniste”.

Doamnelor și domnilor colegi,

Suntem în al 8-lea an al planului de modernizare a armatei în care bugetul este de 2%.

Acordul politic de alocare a minimum 2% din PIB a fost transformat, în 2015, într-un program pe 10 ani. Acești ani ar fi trebuit să fie o perioadă de reformă și modernizare accelerată. Ar fi trebuit să avem deja majoritatea programelor majore demarate, o parte să fie implementate și o altă parte să fie în derulare. Bilanțul de la MApN este însă modest. Multe programe majore sunt neîncepute, iar cele începute au întârzieri sau sunt blocate.

În fiecare an, de la minister primim aceeași listă lungă de motive care explică eșecurile guvernelor PSD și PNL de a accelera programele de înzestrare. Mult diletantism, oportunism și fugă de răspundere.

Cu întârzierile acumulate și cu războiul la graniță, guvernanții au decis să majoreze bugetul apărării la 2,5%. O decizie așteptată și salutată. Dinspre PNL a fost lansată ideea de a se realiza un nou acord scris și semnat de partidele politice privind acest angajament. Orice partid politic proeuropean și pro-NATO va fi de acord cu acesta. Dar nu trebuie transformat acest moment numai într-un instrument oportunist. Nu ne asumăm acordul doar ca România să defileze în vară, la summitul de la Madrid, cu o filă semnată, care nu are în spate un plan de reformă și modernizare.

O creștere cu 0,5% a bugetului va acoperi în primii ani doar acele majorări de costuri la niște programe care acum câțiva ani ar fi costat mult mai puțin. Plătim mai scump acum pentru că guvernele PSD și PNL nu s-au priceput sau nu au vrut să cheltuiască cu cap și să aibă o viziune strategică bine construită.

Acest nou acord ar trebui să întrunească câteva condiții:

– o analiză deschisă și profesionistă a rezultatelor și eșecurilor din domeniul înzestrării, din 2015 încoace;

– o implicare mai mare și transpartinică pentru stabilirea unor priorități, cu sprijinul Parlamentului și comisiilor de specialitate;

– adaptarea la schimbările din mediul strategic, viitoarea postură defensivă a NATO și procesul de planificare integrată aliat;

– reluarea procesului de trecere la un buget multianual pentru MApN;

– regândirea legilor care privesc transferul tehnologic și cooperarea industrială și adaptarea lor la actualul context industrial intern. Fără acest demers riscăm să nu putem recupera sume semnificative din contractele de achiziții și nici să asigurăm o bază pentru industria românească. Probabil că suntem singura țară membră UE și NATO care are o lege de offset ce datează dinaintea aderării la UE și NATO;

– acordul trebuie să stabilească sarcini și obiective precise privind instituțiile responsabile din sfera guvernamentală. Dacă ne asumăm responsabilitatea în solidar, ne vom asuma și rezultatele, și eșecurile de la nivel executiv.

Pentru a fi foarte bine înțeles: nu e de dorit să profităm de ideea unui acord politic numai pentru a schimba o cifră și în loc de 2% să punem 2,5%! Ar însemna să riscăm ca, după ce schimbăm cifra și mai punem o frază nouă de angajament, să rămânem cu același document din 2015. Și noi să stăm tot fără corvete, tot fără vehicule blindate, fără avioane, fără elicoptere, fără camioane, fără comunicații și fără sisteme moderne de armament individual.

Vă mulțumesc.

Deputat al USR, Circumscripția electorală nr. 37 Timiș, Nicu Fălcoi.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Dumitru Flucuș, AUR. Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește „Acum este momentul unirii Republicii Moldova cu România”.

În data de 27 martie 2022 s-au împlinit 104 ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Basarabia, adică „Țara lui Basarab”, așa cum a fost definită de administrația țaristă în 1812 la Tratatul de la București, s-a constituit ca Republica Democratică Moldovenească. La sfârșitul anului 1917 și-a proclamat întâi autonomia în cadrul Republicii Ruse, iar apoi, după Revoluția din Octombrie, independența față de Rusia bolșevică.

Dorința de a rămâne o republică independentă era destul de răspândită în cadrul reprezentanților din Sfatul Țării, organul legislativ al provinciei.

În iulie 1917, Adunarea Națională Ucraineană decreta că Basarabia este parte a Ucrainei, ceea ce a dus la solicitarea de către moldoveni a protecției guvernului provizoriu rus de la Petrograd.

În contextul prăbușirii Imperiului Rus, grupuri de trupe rusești și ucrainene au instalat anarhia, violența și teroarea asupra populației pașnice, majoritar românești.

Sovietul bolșevic din Chișinău a anunțat o primă pentru capetele conducătorilor Sfatului Țării. În aceste condiții, pentru a opri debandada, jafurile, furturile, violurile și crimele asupra populației majoritare pașnice, Sfatul Țării a chemat în ajutor, la data de 13 ianuarie 1918, armata română, pentru a instala ordinea și a asigura protecția cetățenilor.

Prim-ministrul român, Alexandru Marghiloman, le-a solicitat reprezentanților Sfatului Țării să se pronunțe asupra unirii, subliniind incapacitatea Basarabiei de a subzista de una singură.

În paralel, prim-ministrul român, Alexandru Marghiloman, a început o campanie diplomatică pentru unire, încercând să convingă reprezentanții marilor puteri să sprijine Unirea Basarabiei cu România. Astfel, ministrul italian, baronul Carlo Fascioti, a fost evaziv în a se pronunța, ministrul britanic, sir George Barclay, a declarat că Marea Britanie nu se va opune unirii, ministrul american Charles Vopicka a fost de acord cu unirea, iar ministrul francez, contele de Saint-Aulaire, a cerut ca unirea să se realizeze cât mai repede. De asemenea, ministrul de externe german, Richard Von Kuhlmann a dat mână liberă prim-ministrului român pentru realizarea unirii.

Astfel, pe 27 martie 1918, Sfatul Țării a votat, prin vot nominal deschis, în favoarea unirii cu România.

Toate acestea s-au întâmplat acum 104 ani. Cum este situația astăzi?

Ca urmare a regretatului război dintre Rusia și Ucraina, condițiile din teren sunt foarte asemănătoare cu cele de atunci.

Republica Moldova este o țară care nu are capacitatea de a se dezvolta singură. Din cauza apropierii războiului, numărului mare de refugiați, creșterii rapide a prețurilor, viața cetățenilor a devenit și mai grea și imprevizibilă.

Urmând exemplul Ucrainei, Republica Moldova a depus o cerere de aderare la Uniunea Europeană. Noi am salutat această decizie, dar știm ce presupune negocierea capitolelor de aderare, ce reforme trebuie făcute, ce condiții trebuie îndeplinite și, mai ales, de câți ani este nevoie ca aderarea să se întâmple cu adevărat.

Uniunea Europeană, din păcate, nu spune că aderarea Republicii Moldova, a Ucrainei și a Georgiei nu va fi posibilă într-un timp scurt, sau poate niciodată. Avem exemplele Turciei, Serbiei și Macedoniei de Nord în acest sens.

Totuși, spre deosebire de Ucraina sau de Georgia, Republica Moldova are o șansă în plus. Republica Moldova se poate pune la adăpost, poate intra imediat în Uniunea Europeană și în NATO, prin unirea cu România.

Suntem singurul popor din zona noastră geografică care acceptă traiul în două țări diferite recunoscute. Ajutorul cel mai mare și mai sigur pe care îl putem oferi Republicii Moldova la momentul de față este o propunere de unire. Dacă va fi acceptată sau nu este strict alegerea cetățenilor Republicii Moldova, însă este datoria noastră să facem această propunere.

În paralel, autoritățile statului român trebuie să înceapă o campanie diplomatică iscusită și insistentă pe lângă marile puteri actuale pentru susținerea unirii. Am dat mai sus exemplul prim-ministrului Alexandru Marghiloman, care a realizat cu succes această operațiune în 1918.

Acum, cele două țări care în 1918 s-au opus unirii se războiesc între ele. Este logic ca cel puțin una să accepte unirea. Totuși, ne putem afla în situația în care ambele o vor accepta, dar pentru acest lucru diplomații noștri trebuie să intre în legătură cu omologii lor din Ucraina și Rusia și să-i convingă. Autoritățile române trebuie să-și facă curaj și să solicite unirea Republicii Moldova cu România acum.

Trebuie acționat cu succes. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. „Corupția continuă să fie un pericol la adresa siguranței naționale”

Chiar dacă fenomenul corupției a fost eliminat complet de președintele Iohannis din noua strategie de apărare a țării, este evident că la noi în țară putem vedea efectele corupției în fiecare zi.

În contextul actual, vreau să privim ceea ce se întâmplă la granița cu România și din altă perspectivă, cea a corupției. În felul acesta poate le va fi mai clar multora de ce USR insistă pe lupta anticorupție de ani de zile.

Unde se pot vedea efectele corupției asupra armatei ruse? Pe front. Cel mai clar și simplu se văd efectele corupției în calitatea echipamentului rușilor. Armura reactivă explozivă specială de pe tancuri, care ar trebui să fie plină de

exploziv, menit să detoneze la contactul cu rachetele inamice, s-a dovedit de multe ori că nu există sau efectiv era căptușită cu orice alt material de calitate inferioară. Calitatea generală a echipamentelor și nivelul slab de pregătire al soldaților sunt provocate de „sifonarea” generalizată a fondurilor; când se fură bani fie prin contracte proaste, fie prin salarii și pensii speciale, inclusiv nejustificate, sau chiar prin nevoia de a înlocui materiale furate direct, automat rămân mai puțini bani pentru echiparea și instruirea adecvată a armatei.

Mai mult, corupția are un efect clar și asupra moralului, fiindcă soldatul obișnuit vede cu ochii lui hoția, știe de ea, știe cine o practică, iar apoi primește ordine de luptă cu obiective așa-zis înălțătoare, de eliberare a altora, de sacrificare pentru patrie, de la hoții de lângă el. Din păcate, și la noi putem vedea efectele corupției în fiecare zi: în școli, în spitale, instituții publice, pe drumurile pline de gunoaie pe care circulăm și în aerul pe care îl respirăm. Iar în Armată, Jandarmerie sau în alte instituții mai ferite de ochiul publicului lucrurile tind să fie chiar mai grave decât ceea ce percepem noi.

Trebuie să ne fie tuturor extrem de clar: corupția pe scară largă chiar este dintotdeauna un pericol la adresa siguranței naționale. Iar acum, când la doar câteva zeci de kilometri de granițele noastre cad obuzele rusești, când vedem milioanele de refugiați cum se revarsă pe granița noastră și a Poloniei, ne uităm la conducerea țării, la un președinte impotent și la un premier care, profitând că atenția noastră este țintită pe războiul din Ucraina și cu ajutorul majorității de 80% din Parlament, în loc să ne întărească țara, să facă în sfârșit ceva în privința corupției, așa cum au promis în ultima campanie electorală, ce fac, care sunt preocupările PSD, PNL și UDMR? De AUR și relațiile lor cu Putin nici nu trebuie să mai vorbim, sunt clare pentru toată lumea. În loc să desființeze, așa cum ne-au promis, SIIJ și să elibereze justiția de sub controlul politic, acești bravi conducători o reorganizează și îi cresc puterile, punând bazele unui sistem putinist de control total.

Să nu ne facem iluzii. Așa și-a clădit și Putin schema de control total al statului, în timp, pas cu pas, și ca el toți ceilalți dictatori, mai mici sau mai mari.

Corupția face din stat un castel de cărți care se va prăbuși la cea mai ușoară zgâlțâitură. Performanța pe timpul pandemiei dovedește această observație. A recunoscut-o și șeful actualei coaliții solide, un eșec.

Pentru că, în timp ce Putin pedepsește poporul ucrainean pentru că îndrăznește să lupte pentru libertate și își apără independența și suveranitatea, conducătorii noștri umblă la amendamentele privind amnistierea plagiatorilor. Pentru că, nu?, este foarte greu de apărat un ministru plagiator.

În istorie nu va rămâne doar invazia rusească în Ucraina, ci și reacția fiecărui stat membru în fața acestui război. Putin și propaganda rusă nu pot ascunde la nesfârșit crimele pe care armata rusă le comite împotriva civililor. Este esențial ca vinovații să răspundă în fața oamenilor și a istoriei, iar noi trebuie să le mulțumim ucrainenilor pentru sacrificiul pe care îl fac. În lipsa unor patrioți la conducerea României, ei sunt cei care ne salvează de pericolul rus.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Ciprian Ciubuc. Vă rog.

Stimați colegi, Dragi români,

Declarația pe care o voi citi acum, dedicată împlinirii a 104 ani de la Unirea Basarabiei cu România, va rămâne în istoria Parlamentului României.

Declarația mea politică se numește „Centrul de Protecție a Drepturilor Fundamentale SIRIUS cere alipirea teritoriilor Republicii Moldova la România în baza unor argumente juridice solide”.

Dedic această declarație înaintașilor mei, străbunicului Savel Ciubuc, viticultor, bunicului Dumitru Ciubuc, doctor, tatălui meu, Gheorghe Ciubuc, cineast, intelectuali și oameni consacrați în cauza națională în Basarabia.

În data de 25 februarie 2022, Centrul de Protecție a Drepturilor Fundamentale SIRIUS din Republica Moldova a înaintat o cerere în atenția Camerei Deputaților și a Senatului României privind lichidarea parțială a consecințelor ilegale ale Pactului Ribbentrop–Molotov, precum și alte acțiuni de ordin legislativ necesare readucerii teritoriului de astăzi al Republicii Moldova în componența României.

Această solicitare vine în numele asociației obștești, dar și în numele cetățenilor români prin naștere, care constituie 95% din populația Republicii Moldova. Asociația a adus în atenția Parlamentului României această cerere, având în vedere o serie de aspecte pe care am să le enumăr sintetic.

În primul rând, se menționează actul Unirii Basarabiei cu România, votat de Sfatul Țării de la Chișinău în data de 27 martie 1918, precum și Decretul-lege al Regelui Ferdinand I din 10 aprilie 1918, prin care acest act a fost promulgat. În coroborare directă cu aceste acte normative este menționată și Legea Parlamentului României din 31 decembrie 1919 de ratificare și prin care actul Unirii Basarabiei cu România este recunoscut pe plan internațional. Este necesar să vă aduc la cunoștință faptul că legea de ratificare nu a fost contestată, anulată, denunțată sau abrogată de nicio instanță națională sau internațională până în prezent.

În al doilea rând, se menționează faptul că cedarea unei părți din teritoriul inalienabil al României, respectiv Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța, s-a făcut prin încălcarea dispozițiilor art. 1, 2, 39, 91 și art. 96 din constituția României din 1938, precum și prin încălcarea dispozițiilor art. 184 și art. 227 din Codul penal, motiv pentru care această ocupare forțată nu și-a putut produce efectele juridice în ceea ce privește cetățenia română, deținută de cetățenii rămași să locuiască pe aceste teritorii.

În al treilea rând, se menționează în acest document faptul că toți cetățenii români născuți până la data de 28 iunie 1940 în aceste ținuturi, care au fost cedate în mod ilegal, și-au păstrat cetățenia română, iar toți urmașii acestora au dobândit cetățenia română prin naștere. Strâns legată de această recunoaștere a cetățeniei române în cadrul multor sentințe ale instanțelor judecătorești din România este convenția semnată de România și URSS la 28 iunie 1978, prin care tuturor cetățenilor români rămași să locuiască pe teritoriile României care au fost ocupate de URSS li s-a recunoscut cetățenia română.

Asociația consideră că o consecință directă a faptului că s-a produs o cedare ilegală de teritoriu prin trădare și complot și o ocupație sovietică forțată este lipsirea de efecte juridice directe a oricăror probleme legate de apartenența teritoriului și a cetățeniei cetățenilor lăsați pe teritoriile ocupate de URSS, iar o altă consecință logică ar putea consta în faptul că prevederile Constituției României din 1965 au produs

efecte juridice asupra teritoriilor menționate, dar și a cetățenilor români care au rămas să locuiască în acest areal geografic. Se poate concluziona faptul că și în prezent își produce efectele juridice Constituția României asupra teritoriilor ce i-au aparținut și a populației cu cetățenie română și a descendenților acestora.

Un alt argument constă în faptul că, prin semnarea Pactului Ribbentrop–Molotov, Germania nazistă a dispărut ca țară și ca subiect de drept internațional, prin împărțirea acesteia în două state – RFG și RDG, iar în decembrie 1989 URSS a denunțat pactul acesta, precum și protocoalele secrete care l-au însoțit ca fiind nule și neavenite din momentul semnării lor. Această denunțare unilaterală a pactului și a protocoalelor secrete aduce România în situația ciudată de a suporta consecințe juridice în mod neîntemeiat și nelegitim după 24 decembrie 1989. Este de maximă importanță votul unanim al Congresului Statelor Unite ale Americii privind Rezoluția nr. 148, prin care acest stat s-a pronunțat în favoarea lichidării consecințelor Pactului Ribbentrop–Molotov pentru România, precum și declarația adoptată de către Parlamentul României în 24 iunie 1991, prin care a fost condamnat Pactul Ribbentrop–Molotov ca fiind nul și neavenit.

Din păcate, tot în mod total neașteptat, Parlamentul României a votat în unanimitate Hotărârea nr. 23/1991, prin care s-au încălcat prevederile art. 1 din Constituția României referitoare la inalienabilitatea și inviolabilitatea teritoriului țării și a fost recunoscută independența Republicii Moldova. Cu toate acestea, nu constituie documente oficiale de recunoaștere a proclamării independenței Republicii Moldova, întrucât doar s-a luat act de hotărârea istorică a Parlamentului de la Chișinău din 1990. Astfel s-a ajuns la situația în care România nu a recunoscut teritoriul legitim pe care l-a deținut, cu toate că nu a semnat niciun act prin care să dovedească faptul că nu își recunoaște teritoriile vizate. Mai este important de precizat faptul că Parlamentul Uniunii Europene a condamnat recent Pactul Ribbentrop–Molotov și prin această acțiune se consideră că acesta nu a existat niciodată.

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, prin răspunsurile date, pe care le-a publicat în monitorul oficial al statului moldovean, confirmă că, începând cu 28 septembrie 1995 și până în prezent, în Republica Moldova sunt aplicate 20 de coduri, dintre care niciunul nu a fost aprobat de către un parlament legitim, fiindcă nu a emis o lege organică conform prevederilor Constituției.

În acest context, suntem în situația de a aplica acte normative lovite de nulitate absolută, prin încălcarea permanentă a tuturor drepturilor fundamentale ale cetățenilor români aflați pe teritoriul Republicii Moldova. Din cauza acestor decizii complet ilegale am ajuns în prezent în situația de a avea ales un președinte al țării, ales în baza unei constituții falsificate, de a desfășura alegeri în baza dispozițiilor unui cod electoral și de a fi validate alegerile și mandatul președintelui țării de către o Curte Constituțională în baza unui cod al jurisdicției constituționale care este lovit de nulitate absolută.

Este o situație extrem de gravă pe care frații noștri din Republica Moldova, unde m-am născut și eu, o trăiesc în prezent.

Trebuie să vă aduc la cunoștință faptul că a fost aprobat de Parlamentul Republicii Moldova Codul electoral fără adoptarea prin lege organică, adică în mod complet ilegal. Această situație produce efecte juridice deosebit de grave, prin anularea tuturor alegerilor parlamentare, prezidențiale și locale desfășurate din 1997 până în prezent pe teritoriul Republicii Moldova.

În concluzie, asociația solicită Președintelui României, Parlamentului și Guvernului României să își asume responsabilitatea față de cetățenii români și, prin respectarea prevederilor Constituției României, să lichideze urgent consecințele Pactului Ribbentrop–Molotov, în mod similar cu țările baltice, care, după ce au ieșit din componența URSS-ului, au revenit la constituțiile dinainte de ocupația sovietică. Asociația obștească solicită revenirea la granițele stabilite...

Finalizați, domnule deputat, vă rog!

## Imediat!

...după Marea Unire din 1918 și restabilirea acestor teritorii în componența județelor României.

Parlamentul României este solicitat să se întâlnească în ședință a Camerelor reunite și să voteze actele normative necesare pentru alipirea teritoriilor ce aparțin Republicii Moldova, în prezent, la România, prin unire.

În spiritul celor afirmate de Centrul de Protecție a Drepturilor Fundamentale SIRIUS, precum și al doctrinei și obiectivelor stabilite de către Alianța pentru Unirea Românilor, îmi exprim sprijinul deplin față de năzuințele fraților mei din Republica Moldova, dar și față de năzuințele fraților mei din România.

Unirea dintre Republica Moldova și România este, în viziunea mea, o decizie constituțională, în condițiile în care Pactul Ribbentrop–Molotov a încetat demult să își producă efectele juridice, în condițiile respectării Constituției României privind teritoriul, și constituie o dorință a majorității românilor aflați de o parte și de alta a graniței, construită doar la nivel fizic, dar nu și în sufletele fraților noștri. Mulțumesc.

O să vă notăm cu două, trei declarații astăzi! Domnul Dan-Cristian Popescu. Vă rog.

Bună ziua!

Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi deputați,

Declarația mea politică de astăzi se referă la digitalizare: „Digitalizarea, încotro?”.

De doi ani suntem martorii unor transformări neașteptate, generate de actuala pandemie de coronavirus. Am devenit mai conștienți de lipsa investițiilor din toate domeniile importante și am devenit, poate, conștienți că viitorul înseamnă digitalizare.

Pornită ca un concept frumos, pe care România era departe de a-l integra, digitalizarea și-a făcut simțite prezența și necesitatea. Școli, instituții publice, evenimente, toate s-au adaptat noilor condiții, mai bine sau mai puțin bine.

Deși pare că pandemia se apropie de sfârșit, restricțiile de circulație și de acces se ridică mai peste tot, procesul nu trebuie abandonat, ci, dimpotrivă, accelerat.

Un studiu realizat în 152 de IMM-uri românești ne arată unde suntem:

– 64% nu folosesc un CRM, adică Costumer Relationship Management, deși activează în domenii în care interacționează cu mulți clienți;

– 26% nu fac marketing online deloc;

– 54% dintre companiile care folosesc marketingul online alocă un buget lunar de numai 100 lei.

Adăugând aici și faptul că aceste companii nu sunt conștiente de importanța brandului pentru atragerea de clienți noi, avem o imagine completă a ceea ce nu este de fapt digitalizarea în mediul antreprenorial românesc.

De la dosarul cu șină direct la primăria fără hârtie – o idee minunată, dar pe care cu greu o putem implementa, pentru simplul fapt că oamenii care formează ecosistemul administrației nu sunt pregătiți, instruiți și nici măcar interesați de simplificare prin digitalizare.

Școala online, cimitirul educației. Devenită necesitate în ultimii doi ani, școala online s-a dovedit falimentară, pentru că nici profesorii, nici elevii, nici studenții, nici instituțiile, în fapt nimeni nu era nici pe departe pregătit pentru așa ceva. Lipsa instrumentelor de comunicare, lipsa pregătirii pentru a învăța sau a fi învățat de la distanță se reflectă în rezultatele catastrofale de la examene și concursuri.

Ne aflăm totuși într-o perioadă favorabilă din punctul de vedere al investițiilor ce vin spre România și care pot fi accesate ușor, prin proiecte bine gândite. Avem PNRR, avem multe alte fonduri europene, avem fonduri de la ministere. Multe sunt dedicate digitalizării și reprezintă o oportunitate extraordinară.

Închei cu un îndemn către toți colegii mei.

Mergeți prin orașe, mergeți prin comune și sate, mergeți prin toată țara și vorbiți tuturor despre digitalizare și importanța ei. De la primari la profesori, de la instituții ale statului la mediul de afaceri, spuneți și arătați că aceasta este șansa noastră de a deveni competitivi ca indivizi și ca țară. Vă mulțumesc.

Dan-Cristian Popescu, Circumscripția nr. 42 București, deputat al PSD.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc, domnule deputat. Am finalizat lista deputaților înscriși la cuvânt.

Au depus declarații în scris, din partea Grupului PSD: domnul deputat Eugen Bejinariu, Daniela Oteșanu, Daniel Tudorache, Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, Alina-Elena Tănăsescu, Georgeta-Carmen Holban, Ioan Vulpescu, ElizaMădălina Peța-Ștefănescu, Nicu Niță, Oana-Gianina Bulai, Ioan Mang, Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă, Mihai Weber, Vasilică Toma, Romulus-Marius Damian, Silviu Nicu Macovei, Cristina-Elena Dinu, Grațiela-Leocadia Gavrilescu și Cîtea Vasile.

Din partea Grupului PNL: Iulian-Alexandru Muraru, FlorinClaudiu Roman, Bogdan-Iulian Huțucă, Marian Crușoveanu, Radu-Marian Moisin, Sebastian-Ioan Burduja, Mircea Fechet, Cristina-Agnes Vecerdi, Onuț Valeriu Atanasiu, Ervin Molnar, Ioan Balan, Cristina Burciu, Alexandru Popa, Vasile-Aurel Căuș, George Șișcu, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Angelica Fădor și Florin Alexe.

Grupul parlamentar al USR: Simina-Geanina-Daniela Tulbure, Beniamin Todosiu, Radu Panait și Oana Murariu. Grupul AUR: Călin-Constantin Balabașciuc și Vasile Nagy. Din partea minorităților naționale, Dragoș-Gabriel Zisopol. Neafiliați: Anamaria Gavrilă, Nicolae Giugea și BogdanAlexandru Bola. Închidem aici prima parte a ședinței de astăzi. Vă mulțumesc.

## „Apărăm România europeană!”

În urma ororilor comise în timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial, întreaga Europă a făcut eforturi pentru menținerea păcii. Constituirea instituțiilor europene a dus la rezolvarea potențialelor conflicte pe cale diplomatică.

În urmă cu câteva luni, în Europa domneau sentimente de liniște, libertate și stabilitate. Din nefericire, începând cu 24 februarie a fost pornit un nou război în Europa. Contrar tuturor solicitărilor comunității internaționale de a nu destabiliza buna înțelegere dintre state, Rusia a atacat Ucraina.

La mai bine de o lună de la începutul crizei din Ucraina, asistăm la momente dramatice. Cetățenii ucraineni își pierd viețile sau au destinele distruse. Mii de civili ucraineni au murit. 3,5 milioane de ucraineni au plecat din țară, iar 6,5 milioane de persoane au fost strămutate în interiorul țării, conform Organizației Internaționale pentru Migrație. Zece milioane de oameni au fugit din casele lor din cauza invaziei ruse, potrivit ONU.

România a primit mai bine de 500.000 de cetățeni ucraineni. Țara noastră a reacționat prompt pentru a susține civilii care fug din calea războiului. De asemenea, Republica Moldova a primit peste 300.000 de cetățeni. Românii de pe ambele maluri ale Prutului au reușit să demonstreze solidaritate, umanitate și curaj.

Drama care se desfășoară la granițele noastre ne arată cât de fragilă este o națiune în fața unui stat agresor. Apartenența la UE și NATO ne-au permis să întărim statul de drept, să pășim pe calea prosperității și să ne întărim apărarea în fața potențialelor pericole. Trebuie să fim recunoscători partenerilor noștri internaționali pentru garanțiile de securitate oferite.

Având în vedere contextul internațional tensionat, trebuie să luăm toate măsurile necesare pentru a întări capacitatea României de apărare. Suntem nevoiți să investim toate resursele disponibile în direcția modernizării armatei române. Indiferent de opiniile politice pe care le avem, trebuie să susținem inițiativa președintelui Iohannis de a crește procentul alocat cheltuielilor din PIB pentru Apărare la 2,5%. Este de datoria noastră să punem la dispoziția armatei române toate resursele necesare pentru a apăra țara noastră și să întărim rolul pe care îl avem în NATO.

Trebuie să depunem toate eforturile necesare pentru realizarea independenței energetice a țării noastre. România se numără printre puținele state din UE care au potențialul necesar pentru a-și atinge obiectivul legat de independența energetică în doar câțiva ani. Trebuie să exploatăm propriile resurse energetice, să le oferim românilor siguranță energetică și să contribuim la independența energetică a UE.

Întreaga Europă se află sub asediul atacurilor informaționale. După efectele nefaste ale propagandei antivaccin, asistăm în această perioadă la consolidarea unui discurs care pune la îndoială necesitatea unității europene și pune într-o lumină pozitivă acțiunile Federației Ruse în Ucraina. Din postura de parlamentari, trebuie să reacționăm în fața pervertirii adevărului și să apărăm valorile care ne-au permis să trăim în pace.

Ne aflăm într-un moment istoric, în care ne sunt puse la îndoială valorile și credințele. Suntem datori să lăsăm următoarelor generații o Românie liberă și o Europă unită. Atacurile la care suntem supuși pe toate fronturile trebuie să fie oprite. Printr-o reacție fermă, putem apăra România europeană!

„Nepăsare față de mediul natural românesc”

Camera Deputaților a votat un proiect extrem de controversat – legea care permite ca limitele ariilor naturale să fie modificate, pentru a putea finaliza hidrocentralele a căror construcție a fost abandonată din cauza normelor europene de protecție a mediului. Eu nu am putut vota un astfel de proiect, bazat pe diferite argumente – „Astăzi este mult mai important curentul electric decât cuibul unei păsărele. (...) Cu toată dragostea pentru păsărele, că eu însumi dau de mâncare la păsărele” – senatorul PSD Daniel Zamfir.

În plus, trecând peste „emoția” momentului, nici datele și motivele prezentate nu m-au convins. Pentru că noi, deputații din Forța Dreptei, nu am fost de acord cu proiectul legislativ, am ajuns să fim numiți, de cei de la AUR, „soroșiști”, „antiromâni” și „aserviți intereselor externe”.

În realitate, profitându-se de situația din Ucraina, PSD propune finalizarea a două proiecte începute în anii ʼ80, bazate pe indicatori tehnico-economici realizați pe debitele râurilor din acei ani (1980), atunci când nu exista un regim de protecție a zonelor respective, pentru că nu exista nicio legislație de mediu. Potrivit Hidroelectrica, amenajarea hidroenergetică de pe Jiu presupune construirea unui baraj și a unei microhidrocentrale la Livezeni și a două centrale hidroelectrice, la Dumitra și Bumbești-Jiu. Lucrările au început în 2004 și ar fi realizate în proporție de 90%. Investițiile au fost făcute cu încălcarea legilor de mediu actuale, fapt pentru care hidrocentralei de pe Jiu i-a fost anulată definitiv, în 2017, autorizația de construire, iar Hidrocentrala Răstolița deține un acord de mediu emis în anul 1990, scris pe doar două pagini.

Astăzi se propune modificarea limitelor ariilor protejate, pentru finalizarea și punerea în funcțiune a hidrocentralelor de pe Jiu, urmând a se desemna arii protejate noi în compensare. Practic – distrugerea ariei protejate? Imediată! Compensarea? Până în 2025!

Niciun susținător al proiectului de lege nu a contestat faptul că finalizarea hidrocentralelor nu va avea vreun impact real asupra sistemului energetic național. Acestea vor aduce un plus de doar 0,4% din totalul energiei produse în România. Toată această cantitate de energie poate fi produsă, extrem de simplu, apelând la soluții eoliene sau din panouri solare. PSD, PNL și AUR au urlat ieri că doar așa vom reuși să reducem dependența energetică de Rusia. Însă încurajarea consumatorilor casnici și a instituțiilor publice de a folosi energie regenerabilă ar acoperi ușor și în scurt timp acest 0,4% produs, în viitor, de hidrocentralele propuse pentru a fi terminate. Cu toate că România este în procedură de infringement încă din 2015 pentru astfel de lucrări în situri Natura 2000, Senatul a trecut pe repede înainte în comisiile de specialitate acest proiect.

Un ultim aspect, pe care îl consider extrem de important: varianta inițială propusă de Senat prevedea modificarea limitelor ariilor naturale protejate pentru hidrocentralele a căror construcție a fost aprobată înainte de 29 iunie 2007, un amendament propus de Ministerul Mediului și discutat rapid în Comisiile pentru industrii și pentru politică economică, care prevede că legea se aplică pentru acele hidrocentrale care sunt în curs de execuție cu procent de realizare mai mare de 60% la data de 1 mai 2022 – o modificare substanțială, pe ultima sută de metri, care va permite noi și mult mai mari distrugeri. Și îmi este teamă că acest tip de proiect este doar începutul și tot mai multe zone protejate vor fi efectiv căsăpite în „interes național”. Mai întâi de stat, apoi de privați, pe modelul plajei de la Corbu.

Prin votul de ieri nu am făcut altceva decât să obținem un aport minim la sistemul energetic, cu distrugeri maxime ale pădurilor și biodiversității României. Aceasta este părerea mea și sunt curios să aflu și părerile dumneavoastră.

„Noul cadru temporar de criză, decis la nivelul UE”

Coeziunea Uniunii Europene s-a arătat un factor vital în răspunsul la crizele care s-au succedat în ultimii doi ani în întreaga lume și, mai ales, pe continentul european. Pandemia de COVID-19 a forțat la maximum reziliența economiei noastre și a celorlalte state ale Uniunii Europene, însă măsurile adoptate în consens și coordonare au făcut ca impactul asupra societăților noastre să fie suportabil, iar tranziția la epoca post-COVID mult atenuată.

În temeiul art. 107 alin. (3) lit. b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, unde se prevede că pot fi compatibile cu piața internă ajutoarele destinate să promoveze realizarea unui proiect important de interes european comun sau să remedieze perturbări grave ale economiei unui stat membru, Comisia Europeană a adoptat săptămâna trecută un cadru temporar de criză, care are ca scop să faciliteze statelor UE utilizarea flexibilității prevăzute de normele privind ajutoarele de stat, pentru a sprijini economia în contextul războiului declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Astfel, pentru a reduce impactul economic al războiului și pentru a ajuta companiile și sectoarele afectate sever, statele membre vor putea să instituie scheme de ajutor în valoare de până la 35.000 de euro pentru întreprinderile afectate de criză care au activități în sectoarele agriculturii, pescuitului și acvaculturii și scheme de ajutor în valoare de până la 400.000 de euro per întreprindere pentru întreprinderile afectate de criză care își desfășoară activitatea în oricare dintre celelalte sectoare. O mențiune importantă este că aceste ajutoare nu trebuie conexate de o creștere a prețurilor la energie, deoarece criza și măsurile restrictive împotriva Rusiei afectează economia în diverse moduri, inclusiv prin perturbări ale lanțului fizic de aprovizionare.

Mai mult, statele membre vor putea oferi garanții de stat sau pot institui scheme de garantare care să sprijine împrumuturile bancare contractate de companii. Acestea ar avea prime subvenționate, cu reduceri ale ratei estimate de piață pentru primele anuale pentru creditele noi pentru întreprinderile mici și mijlocii și non-IMM-uri.

De asemenea, statele pot acorda împrumuturi publice și private companiilor cu rate ale dobânzilor subvenționate. Aceste împrumuturi trebuie să fie acordate cu o rată a dobânzii care este cel puțin egală cu rata de bază fără risc, plus primele specificate pentru riscul de credit aplicabile IMM-urilor și, respectiv, non-IMM-urilor.

În istoricul său, Comisia a adoptat anterior un cadru temporar în 2008, ca răspuns la criza financiară globală. La 19 martie 2020, Comisia a adoptat un cadru temporar în contextul pandemiei de coronavirus. Cadrul temporar COVID a fost modificat de mai multe ori în decursul anilor 2020 și 2021. Este, fără îndoială, șansa pe care țara noastră o are de a fi parte a comunității europene și a acestor programe de

ajutor. Modul de operare la nivel european face ca România să beneficieze, alături de celelalte state membre, de reglementările în materie economică, care duc la o mai armonioasă colaborare între țări și, prin urmare, la îmbunătățirea vieții cetățenilor noștri!

„România dezvoltată, misiunea crucială a generației noastre”

La finalul anului trecut, compania germană EMZ, cu sediul în Nabburg, Bavaria, a anunțat că va înființa o nouă unitate de producție în Reșița, în urma unei investiții de 5 milioane de euro, în primă fază, care va ajunge în total la 18 milioane de euro. La aproximativ 200 de kilometri distanță, în Gorj, suma de 5 milioane de euro reprezenta valoarea tuturor investițiilor străine directe în 2020 în tot județul. O singură investiție a unei companii face cât toate investițiile străine adunate într-un an de un județ important, cu potențialul triplării capitalului investit într-un termen foarte scurt.

De ce are județul Gorj investiții străine de doar 5 milioane de euro? Întrebarea are două variante de răspuns – unul complex, care include teorii și explicații despre poziționare, resurse, viziune, strategie, acces la infrastructură etc; altul simplu, dar care rezumă perfect cauzele și soluțiile la toate problemele economiei românești: pentru că nu a existat un efort coerent de atragere a investitorilor străini la nivel județean.

Nivelul de dezvoltare a comunităților locale depinde într-o bună măsură de profesionalismul, implicarea și calitățile liderilor locali. Nu toți suntem norocoși să îi avem pe Ilie Bolojan, Emil Boc sau Ioan Popa. Nu îi putem clona și nici obliga pe alții să le urmeze exemplul, oricât de evidente ar fi rezultatele lor. Nu avem nici puteri magice, prin care să mutăm investitorii străini prin țară, astfel încât să reducem decalajele. Avem o singură soluție, o agenție profesionistă pentru atragerea investitorilor străini, cu o strategie coerentă, ținte asumate și o misiune clară.

Cum va influența o agenție dezvoltarea regională?

Pentru cei care nu știu, în cadrul Exercițiului financiar european 2021–2027, România va trece printr-o serie amplă de reforme la nivel instituțional, în special prin asumarea setului de măsuri incluse în Programul național de redresare și reziliență, în care ne-am asumat, printre multe altele, crearea cadrului de politică pentru o transformare urbană durabilă, în cadrul reformei 2 din componenta 10 – Fondul Local.

Cei doi piloni ai acestei reforme sunt Legea zonelor metropolitane și cadrul politicii urbane a României, care se vor aproba și vor intra în vigoare, conform documentului, până la 30 iunie 2022 și, respectiv, până la 31 decembrie 2022, adică anul acesta.

Printre organismele de orientare și coordonare a inițiativelor de politică și a investițiilor la nivel urban funcțional, aflate în acest moment sub umbrela asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, regăsim, așa cum este recomandat în propunerea de politică urbană a României, instituirea unor structuri dedicate precum agenții de dezvoltare economică sau agenții metropolitane de promovare a investițiilor.

Nevoia coordonării acestor structuri locale de la nivel central este evidentă, dacă ne dorim să răspundem dinamicii economice. Altfel, câteva județe vor continua să fie campioane la atras investiții, majoritatea vor rămâne la un nivel mediocru, iar codașele vor rămâne la finalul clasamentului. Vorbim despre advocacy, promovare, atragere de investiții, suport constant, website sau broșuri de promovare, baze de date sau analize sectoriale, la care se adaugă procese și proceduri. Sunt consilii județene care au site-uri făcute în anii ʼ90 sau care nu au prezentat vreo strategie de atragere a investitorilor. Cum am putea să le cerem să se teleporteze în 2022, fără o coordonare clară? Iată de ce Agenția de Promovare a Investițiilor are un rol crucial în dezvoltarea României în anii următori.

Cea mai mare valoare a investițiilor străine directe este, în mod evident, în București, 45 miliarde de euro – date BNR, 2020. Urmează județul Ilfov, cu 5,1 miliarde, și județul Timiș, cu 4,3 miliarde euro. La polul opus sunt județul Vaslui, cu 58 milioane euro, județul Mehedinți, cu 14 milioane, și județul Gorj, cu 5 milioane. La prima vedere, aceste disparități par imposibil de echilibrat. Și nici nu ar trebui să fie acesta scopul. Doar să găsim pentru fiecare colț de Românie avantajele competitive și să le transformăm în oportunități pentru dezvoltare, pentru creștere economică și, mai ales, pentru români.

Contextul este cum nu se poate mai bun, pentru că America și Europa s-au angajat să se decupleze de China, deci caută activ destinații pentru relocarea investițiilor lor, și pentru că România, prin poziție, profil al forței de muncă și stabilitatea instituțiilor democratice și a abordării pro-Vest, are toate atuurile pentru a reuși în această cursă pentru atragerea de capital.

„Digitalizarea salvează educația”

Proiectul de reformă a educației din România, „România Educată”, considerat un proiect amplu, inițiat și dezvoltat de Administrația Prezidențială, reprezintă proiectul de țară care și-a propus să devină reperul asumat, de care România are nevoie, pentru a îmbunătăți și moderniza învățământul românesc.

Cu toate acestea, sistemul de educație trebuie adaptat la evoluția tehnologică, printr-un proces complex, dar necesar pentru pregătirea și perfecționarea resurselor umane, un element esențial al dezvoltării, modernizării și inovării societății.

Pentru a face școala mai atractivă pentru elevi, mai adaptată nevoilor și stilului lor de viață, mai eficientă în a dezvolta competențe, este necesară utilizarea noilor tehnologii digitale.

Astăzi este din ce în ce mai evident impactul transformării digitale asupra societății și a pieței muncii, precum și asupra sistemelor de educație și formare. Având în vedere acestea, transformarea digitală în educație este determinată de progresele în materie de conectivitate, utilizarea pe scară largă a dispozitivelor și a aplicațiilor digitale, nevoia de flexibilitate individuală și cererea acută de competențe digitale.

Trebuie să nu uităm că progresul academic al elevilor este influențat de caracteristicile mediului de învățare, prin adaptarea nevoilor educaționale la stilul lor de viață, un stil bazat pe tehnologie digitală.

Pandemia a reușit ceea ce nu au reușit zeci de miniștri, de-a lungul timpului, a rescris practicile educaționale de la interacțiunea „față-în-față” la mediul online, aspect care a generat o serie de reflecții care au pus în centrul atenției faptul că predarea, învățarea și tehnologia emergentă nu mai pot fi considerate disparat, ci conturează holistic viitorul educației digitale.

Acest aspect evidențiază rolul educației digitale ca obiectiv-cheie pentru predarea-învățarea-evaluarea de înaltă calitate, accesibilă și favorabilă incluziunii, precum și necesitatea unei abordări strategice privind dobândirea competențelor digitale pe tot parcursul vieții pentru toți actorii implicați.

„Finalizarea hidrocentralelor abandonate, o șansă pentru revitalizarea sistemului energetic”

Majoritatea parlamentară, care susține Guvernul Ciucă, propune și inițiază soluții concrete la problemele grave ale oamenilor și ale economiei naționale. În această idee, s-a mai făcut un pas pentru ca România să dispună de o mai mare cantitate de energie electrică, să nu mai fie dependentă de importuri și să își câștige în cel mai scurt timp independența energetică, mai ales în aceste vremuri zbuciumate, provocate de războiul din Ucraina.

Camera Deputaților a adoptat în aceste zile Proiectul legislativ privind finalizarea lucrărilor și punerea în funcțiune a unor hidrocentrale abandonate. Investițiile făcute în aceste unități sunt de sute de milioane de euro, iar această lege va permite continuarea lucrărilor, astfel încât edificarea lor să aducă plusul de energie electrică necesar sistemului național energetic.

Este cât se poate de evident că aveam nevoie de noi măsuri, de noi capacități energetice, de noi investiții. România nu își mai poate permite să abandoneze amenajări hidrotehnice în care s-au investit sute de milioane de euro, bani publici, în actualul context, când deficitul de energie a aruncat prețurile-n aer, iar viitorul nu știm ce ne rezervă.

Legea votată de Parlament protejează și mediul, în egală măsură, dar asigură cadrul legislativ pentru ca investițiile aflate în derulare și abandonate pe parcurs, din cauza unor nemulțumiri de ordin mai degrabă ilar, să fie finalizate. Acestea vor aduce suplimentar în sistemul energetic zeci de mii de MW lunar, energie verde și, foarte important, în acest context delicat internațional, mult mai ieftină, știut fiind faptul că electricitatea produsă de hidrocentrale este cea mai ieftină!

În egală măsură, sistemul nostru energetic va deveni astfel mai puternic, mai stabil și mai fiabil, fapt care va aduce mai multă ordine și stabilitate în aprovizionarea națională cu energie.

Legea adoptată de majoritatea parlamentară prevede scoaterea din zona ariilor protejate a amenajărilor hidrotehnice, precum și asigurarea unei distanțe de protecție de 100 de metri între acestea și restul ariei protejate. Într-o primă fază vor fi reluate și finalizate hidrocentralele de la Răstolița, Bumbești și Dumitra, toate trei realizate în proporții cuprinse între 90% și 98%, în care deja s-au investit aproape 400 de milioane de euro de către statul român.

Salut adoptarea acestei legi și sper ca ea să fie promulgată în regim de urgență de președinte, astfel încât lucrările să înceapă imediat, pentru ca în cel mai scurt timp hidrocentralele respective să producă energia necesară românilor.

Mesajul Președintelui Republicii Elene, E.S. doamna Katerina Sakellaropoulou, adresat elenilor și filoelenilor din diaspora, cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale a Greciei

Îmi revine deosebita onoare să vă aduc la cunoștință mesajul Președintelui Republicii Elene, E.S. doamna Katerina Sakellaropoulou, adresat elenilor și filoelenilor din diaspora, cu ocazia sărbătorii Zilei Naționale a Greciei, 25 martie. „Dragii mei compatrioți, greci de peste hotare,

În 2021 am sărbătorit în mod solemn cei 200 de ani de la Revoluția Greacă și punctul de plecare pentru crearea statului grec modern. Datorită evenimentelor organizate în întreaga lume, cu participarea grecilor din diasporă, mesajul universal al Revoluției a strălucit peste tot și a devenit un prilej de amintire a trecutului național și de reflecție asupra viitorului nostru comun.

Influența grecilor din diasporă în realizarea eliberării națiunii grecești de sub îndelungata tiranie a jugului otoman a fost decisivă. Convergența ideilor moderne ale Iluminismului cu impulsul revoluționar a dus la Renașterea Greciei, ca ideal de eliberare și suveranitate națională. În ciuda raportului de forte și a certitudinilor vremii, elenismul și-a căutat, proiectat și împlinit propriul destin.

Diaspora greacă a «conceput» în mare măsură Revoluția de la 1821. Figuri emblematice ale spiritului, precum Rigas Fereos și Adamantios Korais, au trezit și au unit cu ideile și exemplul lor forțele unui popor înrobit. Grecii cu resurse economice din străinătate, precum Xanthos, Skoufas și Tsakalov, odată cu înființarea Societății Eteria și cu sloganul «libertate sau moarte», au contribuit nu numai la dimensiunea materială a luptei, ci și la consolidarea unei viziuni și orientări naționale comune.

În Europa și America, filoelenii publicau broșuri, scriau articole, pictau, vehiculau idei pentru libertate, vorbeau în parlamente și cu opinia publică din țările lor despre pământul înrobit, despre leagănul culturii antice grecești, dar și europene. Națiunea înrobită, Biserica, grecii din diasporă și filoelenii s-au întâlnit în clipa culminantă pentru națiune, s-au ridicat împotriva unui inamic mult superior și și-au revendicat un loc glorios în istorie. S-au lansat într-o luptă sacră care a fost pecetluită de victorii mici și mari, de sacrificii mici și mari, de acte de eroism și sacrificiu de sine, de momente de inegalabilă măreție, precum cele de la Zalongo, Koughi, Messolonghi.

Lupta glorioasă a grecilor impune reamintirea constantă a valorii unității și înțelegerii națiunii noastre, care depășește granițele și devine atemporală. Apărarea moștenirii și suveranității naționale, valorile democrației și respectului față de om, apărarea statului de drept, coexistența pașnică a popoarelor, dorința comună de progres, cooperarea și solidaritatea sunt proiectele moderne pe care trebuie să le îndeplinim, cele pentru care noi, grecii, suntem chemați să dăm propria noastră luptă sacră.

Astăzi, gândul tuturor se îndreaptă către greu încercata comunitate greacă din Ucraina, care suferă ororile războiului. Civili, femei, copii, bătrâni sunt prinși în zone de conflict, viețile lor sunt amenințate și își văd pământul și proprietățile afectate de dezastrul războiului, sunt uciși. Expatriații dau dovadă de curaj sufletesc, din dragostea pentru locul lor, așteptând cu nerăbdare sfârșitul războiului cât mai curând și începutul unei noi vieți, din cenușa distrugerii. Le doresc ca, foarte curând, coșmarul pe care îl trăiesc să facă parte din trecut și să-și continue prezența istorică în casele lor strămoșești din Ucraina, la Odessa, unde s-a maturizat gândul luptei de eliberare și Societatea Eteria a aprins fitilul Revoluției, în eroicul Mariupol, unde s-a creat și a prosperat o mică Grecie de la Azov. Statul grec este de partea lor.

Anul acesta, aniversarea anului 1821 și mesajul plin de speranță al Bunei Vestiri să pecetluiască unitatea elenismului ecumenic și să-l inspire în efortul său de apărare și consolidare a valorilor umanității și libertății ca răspuns la toate formele de violență.

La mulți ani fiecărei familii grecești din străinătate, la mulți ani tuturor!”

Cu ocazia Zilei Naționale a Greciei, Uniunea Elenă din România, în perioada 15 martie – 30 aprilie 2022, a organizat sau organizează o serie de manifestări culturale.

În data de 15 martie 2022, în spațiul expozițional „Papirus” al Bibliotecii Naționale a României, s-a desfășurat Vernisajul expoziției de pictură, artă decorativă și grafică intitulată „Valul Grecesc”, ediția a X-a.

Un alt eveniment organizat de Uniunea Elenă din România, sub egida Ambasadei Greciei la București, a fost comemorarea eroilor eleni și români căzuți în luptele de la Drăgășani din 1821. Sâmbătă, 19 martie 2022, după deschiderea oficială de la sediul primăriei din Drăgășani, la monumentele eroilor greci și români a fost celebrat un tedeum, urmat de o festivitate de depunere de coroane de flori.

Vineri, 25 martie 2021, ora 18.00, s-a desfășurat, în sala „C.A. Rosetti” a Palatului Parlamentului României, un spectacol omagial la care au participat peste 600 de persoane, înalți demnitari ai statului român și elen, personalități ale vieții culturale, sociale și economice românești și grecești, membri ai Uniunii Elene din România. Evenimentul s-a desfășurat sub egida Ambasadei Republicii Elene în România și a constat într-un concert de muzică clasică susținut de Orchestra de cameră a Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiești, sub conducerea domnului Anastasios Symeonidis, solist Pantelis Stamatelos.

Majoritatea filialelor Uniunii Elene din România au celebrat această zi prin diverse activități culturale și comemorative. Printre acestea, Filiala Elenă Prahova (miercuri, 23 martie 2022, ora 19.00, concert extraordinar al Orchestrei de cameră a Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiești), Filiala Elenă Brașov (vineri, 25 martie, ora 18.00, spectacol la Centrul Cultural Reduta), Filiala Elenă Iași (sâmbătă, 26 martie, ora 14.30, spectacol la Ateneul Național din Iași), Filiala Elenă Brăila (sâmbătă, 26 martie, ora 13.00, tedeum la Biserica „Buna Vestire” din localitate și la ora 15.00 – Vernisajul expoziției cu titlul „Rădăcini Elene” la Centrul Diversității Culturale din cadrul Muzeului Brăilei „Carol I”) etc.

În data de 2 aprilie 2022, la Mânăstirea Secu din județul Neamț, Uniunea Elenă din România îi va comemora pe eroii greci și filoeleni căzuți în luptele din 1821 printr-un tedeum și o festivitate de depunere de coroane de flori. Această manifestare se alătură celor desfășurate anul acesta sub egida Ambasadei Republicii Elene în România.

Manifestări culturale dedicate Zilei Naționale a Greciei vor fi organizate în următoarea perioadă și de alte filiale ale Uniunii Elene – Filiala București în data de 3 aprilie, Filiala Galați în data de 9 aprilie, Filiala Prahova în data de 10 aprilie și Filiala Constanța în data de 30 aprilie a acestui an.

În numele conducerii Uniunii Elene din România, doresc să le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la succesul manifestărilor organizate cu ocazia împlinirii a 201 ani de la declanșarea Revoluției Elene și, cu speranța că ne vom ridica la nivelul exigenței membrilor noștri titulari și filoeleni, vă invit cu drag să participați la toate activitățile noastre culturale.

La mulți ani, Grecia!

La mulți ani, elenilor și filoelenilor de pretutindeni! La mulți ani, prieteniei româno-elene!

„Ziua mondială de conștientizare a autismului” În România, organizațiile neguvernamentale estimează că peste 30.000 de persoane se confruntă cu tulburare din spectrul autist. Dintre acestea, peste 13.000 sunt copii, autismul fiind considerată cea mai răspândită tulburare a copilăriei.

La sfârșitul acestei săptămâni, pe 2 aprilie, va fi marcată Ziua mondială de conștientizare a autismului. Inițiativa, la care s-a alăturat și țara noastră, este marcată anual în această zi, ca urmare a deciziei Adunării Generale a ONU, prin Rezoluția 62/139, adoptată la 18 decembrie 2007.

Scopul acestei zile este de a aduce în atenția tuturor obstacolele pe care trebuie să le depășească în fiecare zi persoanele cu autism, pentru că, până în acest moment, nu a fost descoperit un leac pentru această tulburare complexă.

Chiar dacă programele terapeutice și educaționale dezvoltate în ultimii ani ajută la crearea unei anumite independențe pentru aceste persoane, autismul este o condiție pe viață. Pentru copiii cu autism, viitori adulți, dificultățile de relaționare și comunicare socială vor fi provocări permanente.

Prin intermediul acestei declarații, doresc să vă fac o propunere – stați de vorbă cu un părinte care crește un copil cu autism. Ascultați-l și încercați, chiar și pentru un minut, să vă puneți în locul lui. Așa veți putea înțelege o fărâmă din lupta pe care o duc zilnic aceste familii. Din cauza dificultăților de comunicare, a toleranței scăzute la schimbare sau a unui nivel ridicat de anxietate, copiii cu autism au uneori un comportament agresiv. Pentru ei, lumea care îi înconjoară, cerințele ei, par să nu aibă niciun sens.

De aceea, lupta părinților este o luptă continuă și pe termen foarte lung, iar temerea lor cea mai mare este că, atunci când vor rămâne singuri, copiii lor nu se vor putea descurca, chiar dacă unii au un coeficient de inteligență foarte ridicat.

Nu este ușor să comunici cu o persoană cu autism, copil sau adult. De aceea, atunci când avem ocazia, să conștientizăm că succesul comunicării presupune disponibilitatea, implicarea și răbdarea noastră. Să ținem cont de faptul că, în pofida unor mituri, mulți dintre ei doresc să își facă prieteni și să relaționeze cu cei din jur, dar nu le este deloc ușor!

În această zi trebuie să conștientizăm că autismul nu se vindecă. Un copil cu autism va deveni un adult cu autism. Cel mai important în lupta lor este să beneficieze de un sprijin adecvat, pentru că doar așa vor putea învăța și se vor putea dezvolta pentru a trăi o viață împlinită.

„De Ziua mondială de conștientizare a autismului, să ne reafirmăm angajamentul de a promova participarea deplină a tuturor persoanelor cu autism și să ne asigurăm că au sprijinul necesar pentru a-și putea exercita drepturile și libertățile fundamentale” _–_ secretarul general al ONU, António Guterres, 2019.

„Suntem pregătiți să facem față oricărei amenințări!”

Agresiunea rusească în Ucraina a întărit coeziunea și solidaritatea țărilor NATO mai mult decât oricând. În contextul unei astfel de primejdii, țările membre ale NATO au arătat că sunt gata să reziste oricărei amenințări la adresa integrității lor teritoriale sau politice. Pe 24 martie, la Bruxelles, alături de Președintele Statelor Unite ale Americii, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a participat la reuniunea extraordinară a șefilor de stat și de guvern din țările membre ale NATO. Reuniunea a fost convocată în contextul agresiunii militare ilegale a Federației Ruse împotriva Ucrainei și al consecințelor negative ale acesteia asupra securității regionale, europene și euroatlantice.

Participarea șefului statului a demonstrat dorința țării noastre de a-și respecta angajamentele asumate în fața aliaților săi și devotamentul nostru pentru consolidarea rezilienței alianței pe flancul estic. Președintele României a salutat adoptarea, cu acest prilej, a Declarației comune a șefilor de stat și de guvern aliați, care reflectă pe deplin obiectivele și interesele strategice ale României.

Astfel, inclusiv în urma demersurilor României și ale președintelui Klaus Iohannis, declarația reuniunii menționează explicit decizia accelerării adaptării NATO la noua realitate strategică, mai periculoasă, inclusiv prin intermediul noului concept strategic, care va fi adoptat la summitul din iunie de la Madrid. De asemenea, în declarație este inclus obiectivul României de întărire pe termen lung a posturii de descurajare și apărare, dar și de dezvoltare a unei serii întregi de capabilități și forțe pregătite, necesare pentru menținerea unei descurajări și apărări credibile.

La acest summit s-a discutat și despre continuarea sprijinului concret acordat Ucrainei, dar mai ales cetățenilor săi care fug din calea războiului. România a fost un stat din prima linie în criza refugiaților ucraineni și va continua să ofere asistență oricui caută refugiu în țara noastră. Cetățenii români, prin inițiative private și voluntariat, au demonstrat lumii întregi ce înseamnă poporul român. România de astăzi nu va sta pasibilă niciodată atunci când poate ajuta pe cineva aflat în nevoie.

Alături de celelalte state membre ale UE și NATO, ne dorim să garantăm securitatea, prosperitatea și libertatea cetățenilor noștri. Nivelul de cooperare și coeziune euroatlantică este la un nivel fără precedent în istoria sa. În calitatea sa de furnizor de securitate în regiune, România nu se va abate de la misiunea sa, aceea de a fi un pol de libertate și democrație, precum și un stâlp în fața autoritarismului și terorii!

„Sectoare precum agricultura și energia au nevoie de un sprijin puternic, sunt de importanță strategică”

Situația din regiune se menține tensionată și este de așteptat să existe și consecințe economice serioase. Paradoxal, România nu stă atât de rău precum le-ar putea părea unora la prima vedere. Avem suficiente cantități de cereale pentru consumul intern și, mai mult, suntem în măsură să exportăm grâu, orz, soia și floarea-soarelui.

Țările care depindeau de aceste mărfuri s-au reorientat spre România, după ce exporturile Rusiei au fost oprite, iar cerealele Ucrainei sunt blocate de săptămâni bune în silozuri. Unii fermieri români povestesc că n-au mai trăit niciodată așa ceva, fiind asaltați să vândă grâu la prețuri foarte mari, pentru că există interes crescut pe piața internațională.

Anul trecut, țara noastră a produs 11,4 milioane de tone de grâu, fiind cea mai mare producție din 2007 și până în prezent. Sigur că a fost un an agricol excepțional și vremea a contribuit la această producție record, însă și fermierii au înțeles că fără utilaje performante nu poți avea rezultate. De remarcat că pentru consumul intern sunt necesare doar 3 milioane de tone de grâu.

Aceleași rezultate bune le înregistrăm și la floarea-soarelui. România produce 3 milioane de tone pe an, în timp ce piața internă absoarbe doar un milion de tone, restul putând fi stocat sau vândut pe piața externă.

Ultimii doi ani au arătat că pot apărea fluctuații majore la nivel mondial privind transportul mărfurilor, inclusiv cele alimentare. România se află într-o situație bună, pentru că își poate asigura alimentele de bază din producția internă. Mai mult, țara noastră devine furnizor pentru statele lumii cu deficit de grâu, porumb și floarea-soarelui.

Se vorbește tot mai mult, în aceste săptămâni, despre o schimbare a modelului economic la nivel mondial, în sensul dispariției globalizării. Încă nu știm dacă într-adevăr acest model economic va dispărea, dar vedem că un stat devine mai puternic și mai influent cu cât reușește să-și asigure securitatea din punct de vedere alimentar, dar și energetic.

Avem o bază de pornire cum nu o au alte state, putem fructifica la maximum acest moment. De aceea, sectoare precum agricultura sau energia trebuie puternic sprijinite de statul român în perioada imediat următoare.

„Susținerea fermierilor români în anul 2022 este prioritară!”

Cu muncă foarte multă și de cele mai multe ori cu eforturi inumane, fermierii români au reușit să pună țara noastră pe harta lumii puterilor agricole, atât din perspectiva producției și exportului de cereale, cât și în ceea ce privește domeniul zootehnic. Puțini știu cât de greu le-a fost fermierilor români să cultive ogoarele fără sisteme de irigații moderne și fără utilaje performante. Puțini cunosc ce sacrificii au făcut fermierii noștri ca poată să cumpere un tractor, o cisternă sau o treierătoare, de cele mai multe ori la mâna a doua și cu performanțe mai mici decât utilajele noi. Ar trebui să fim cu toții mândri de cum arată agricultura românească astăzi, deși fermierii români nu au fost sprijiniți mereu așa cum o fac alte state dezvoltate din Uniunea Europeană.

Vedem cu toții că anul 2022 se prefigurează ca unul dintre cei mai dificili ani din ultima perioadă, fie că vorbim despre prețul carburanților și al îngrășămintelor chimice, fie că vorbim despre precipitațiile puține din această iarnă. Or, știm că toate aceste aspecte sunt esențiale pentru ca fermierii români să poată să-și lucreze în mod optim ogoarele în această primăvară și vară. Apreciez în mod deosebit de favorabil faptul că Guvernul României a accelerat implementarea schemei de ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură. Îmi exprim speranța ca acest ajutor să ajungă la timp în buzunarele fermierilor.

De asemenea, mă bucură faptul că Guvernul și-a definit ca obiectiv prioritar să ducă la capăt Programul național de reabilitare a infrastructurii de irigații, astfel încât lipsa precipitațiilor să fie compensată de sisteme moderne și funcționale de pompare a apei până la capătul culturilor și de apă gratuită asigurată de stat. Mi-aș dori să văd că progresul lucrărilor la rețelele principale și secundare de irigații nu este doar pe hârtie, ci fermierii au în mod real acces la apă de irigații.

Nu în ultimul rând, aștept soluții curajoase cu privire la prețul exorbitant la care au ajuns îngrășămintele chimice, fără de care niciun fermier nu poate să obțină producții bune.

Am încredere că autoritățile responsabile ale statului vor lua decizii rapide și utile, în sprijinul tuturor fermierilor români, atât al celor mari, cât și al micilor producători, care furnizează cea mai mare parte a alimentelor consumate de români.

„Palatul Reginei Maria din Mamaia revine, în sfârșit, în proprietatea statului român!”

O veste excelentă vine pentru locuitorii Constanței și pentru cultura și patrimoniul din țara noastră. Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție din România au decis că Palatul Regal din Mamaia a fost privatizat ilegal, în anul

2003, și că monumentul istoric se întoarce în patrimoniul statului român. Decizia nr. 512 a Înaltei Curți a fost o reconfirmare a hotărârii date de Tribunalul Constanța, în anul 2020, prin care contractul de vânzare-cumpărare a fost anulat. Soluția este prezentată clar: „Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta S.C. Mamaia S.A. împotriva Deciziei nr. 206 C din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Constanța, Secția I civilă. Definitivă.”

În anul 2004, pe vremea când primar era Radu Mazăre, terenul aferent Palatului Reginei Maria din Mamaia (15.465,91 mp) a fost vândut, prin negociere directă, cu doar 28 de euro/mp, în timp ce evaluarea reală era estimată la 200 de euro/mp. Astfel, un total de 1,5 hectare de teren intravilan au fost vândute cu 430.000 de euro, adică un „chilipir”. În 2018, Ministerul Culturii a intentat proces proprietarilor Palatului Reginei Maria din Mamaia și reprezentanților firmei Mamaia – SA. În iulie 2020, după mai multe amânări, Tribunalul Constanța admite cererea și constată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 1.755 din data de 25 iunie 2003.

Potrivit istoricului constănțean Florin Anghel, „Palatul Regal din Mamaia ascunde mai multă istorie decât oricare dintre clădirile oficiale din afara Bucureștilor. În palatul acesta au locuit, în vremuri fericite, regele Ferdinand, regina Maria, regele Mihai, regina-mamă Elena. Au venit mereu în vacanțe aici, la plajă, regina Sofia a Greciei, fiul ei, viitorul rege Paul, regina Marioara a Iugoslaviei sau Philip, Ducele de Edinburgh, soțul de o viață al bunei regine Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Și-a petrecut zilele în camerele palatului, în lunile de vară, mareșalul Józef Piłsudski, conducătorul Poloniei interbelice”.

Așadar, chiar dacă prețul palatului sau al terenului poate fi discutat, cert este că acesta chiar reprezintă un monument de o importanță istorică inestimabilă pentru patrimoniul constănțean și cel românesc. Am speranța că Ministerul Culturii va dispune urgent toate măsurile necesare pentru ca Palatul Reginei Maria să se bucure de atenția pe care o merită! Din păcate, în prezent, acesta se află într-o avansată stare de degradare și necesită investiții solide în renovare, pentru a putea fi admirat la adevărata sa valoare istorică. Patrimoniul național trebuie conservat și valorificat. Orice clădire sau monument reprezintă parte din identitatea noastră națională, ele spun o poveste despre națiunea noastră și ne pot arăta către ce anume trebuie să tindem. Nu ne mai permitem ignoranță sau dezinteres pentru monumentele noastre istorice!

„Ziua internațională a francofoniei”

Drumul prieteniei dintre România și Franța, cu rădăcini adânci în istorie, a fost consolidat prin eforturi multiple dovedite de-a lungul timpului – Unirea Principatelor Române din 1859, când au apărut oportunități noi în relația diplomatică dintre România și Franța; Proclamația de independență din 1877, când Franța s-a arătat favorabilă poporului român; Marea Unire din 1918, când, după o luptă grea în Primul Război Mondial de partea Antantei și, implicit, a Franței, România a reușit să se impună în fața marilor puteri și să înfăptuiască unirea tuturor provinciilor locuite de români, împlinindu-și idealul național; aderarea și integrarea României în UE și NATO.

Din 1993, România este membră cu drepturi depline a Organizației Internaționale a Francofoniei.

La începuturile sale, proiectul francofon reprezenta o dimensiune culturală, însă evoluția sa recentă dovedește că a devenit o sărbătoare a unității în diversitate, a fiecărui cetățean din cele 88 de state OIF care prețuiește limba și cultura promovate de francofonie. România a jucat mereu un rol esențial în cadrul francofoniei, devenind prima țară din regiune care a găzduit Conferința Ministerială a Francofoniei în anul 1998 și Summitul Francofoniei în anul 2006. Pentru români, limba franceză nu reprezintă doar o limbă de circulație internațională, ci și o limbă de suflet, care ne amintește că suntem parte din familia națiunilor latine, francofone și că păstrăm și apărăm aceleași valori.

În 2022, tema evenimentelor legate de OIF este „Francofonia viitorului”, pentru a marca susținerea acordată de către francofonie tuturor tinerilor și aspirațiilor lor. În sistemul de învățământ preuniversitar din România, peste un milion de elevi studiază limba franceză, iar sistemul românesc de învățământ universitar oferă mai mult de 100 de filiere francofone, în diverse domenii de studiu, care anual atrag tineri din întreaga comunitate a francofoniei.

Anul acesta, în România, s-a inaugurat construcția Casei Francofoniei, care va fi a doua casă a francofoniei din lume, după Paris. Casa Francofoniei în România își propune să devină un centru regional care va găzdui evenimente culturale și științifice menite să promoveze performanța și să sprijine tinerii studenți și cercetători.

La inaugurare, Președintele României Klaus Iohannis, a afirmat: „De aproape 3 decenii, România și mișcarea francofonă universitară din țara noastră își probează concret angajamentul pentru valorile păcii, ale dialogului pașnic dintre culturi și ale respectului drepturilor fundamentale ale omului.”

„Războiul din Ucraina, o reîntoarcere nefirească în istorie” Situația geopolitică din imediata apropiere a României continuă să se mențină pe un trend îngrijorător, acest război inutil continuând inexplicabil, după mai mult de o lună de la începutul invaziei armate a Rusiei în Ucraina. În acest context, stabilitatea politică internă a țării noastre devine tot mai importantă, iar Guvernul Ciucă a devenit, în ultima perioadă, garantul acesteia.

Schimbările de forțe din ultima perioadă, petrecute în vecinătatea României, par desprinse parcă dintr-un film istoric. Prin decizia de atacare a Ucrainei, care se adaugă alipirii Crimeii din urmă cu 8 ani, precum și prin toate aceste răbufniri ocupaționale ale președintelui Putin și ale camarilei sale, total condamnabile, având în vedere uciderea de oameni și copii nevinovați, Rusia s-a întors cu zeci sau sute de ani în urmă, dar, în același timp, s-a autoizolat pe scena politicii internaționale. Nimeni nu știe la ce să se mai aștepte de la liderul Federației Ruse, iar această incertitudine agită și mai mult spiritele peste tot în lume.

Comunitatea internațională, inclusiv România, a decretat unanim că demersul Rusiei este unul nelegitim, iar decizia nu va fi tolerată de niciun stat membru al UE și NATO, în frunte cu Statele Unite ale Americii. Acestea au reacționat cel mai dur, prin președintele Biden, care a spus răspicat că omologul său de la Kremlin este „criminal de război” și nu mai are ce căuta la conducerea Rusiei.

România a condamnat, la rândul ei, cu fermitate războiul declanșat de Rusia pentru ocuparea Ucrainei. Prin gestul său, care amintește de cele două războaie mondiale, liderul rus, Vladimir Putin, dă dovadă de un cinism fără margini, subminarea și atacarea unui stat suveran, precum și destabilizarea acestuia, plus crimele atroce la adresa

populației civile și a copiilor, fiind, fără îndoială, acte samavolnice, total nepotrivite acestui secol.

Este evident că situația conflictuală din imediata apropiere de România va avea implicații dintre cele mai imprevizibile în viitor, iar politica externă și cea legată de siguranța națională trebuie dinamizate și armonizate cum se cuvine.

În acest sens, înființarea unui grup permanent de luptă al NATO în țara noastră este dătătoare de speranțe și aduce românilor liniștea de care avem atâta nevoie în aceste timpuri complicate.

„Declarație de forță la Varșovia”

Săptămâna trecută, într-un loc și moment de importanță istorică, Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a venit în Europa pentru a demonstra reziliența NATO în fața agresiunii ruse și pentru a descuraja orice intenție a omologului său rus de a călca măcar în interiorul unui stat al NATO. Statele Unite ale Americii sunt solidare cu Ucraina, țară democratică măcinată de ambițiile unui dictator care a lezat integritatea teritorială și politică a țării și a provocat o criză umanitară menită să destabilizeze blocul european. Planurile lui Vladimir Putin nu au fost aplicate cu succes, iar retorica sa nu a avut ecou în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

Europa se află, din nou, după două războaie mondiale, Războiul Rece și multiplele acte de agresiune manifestate de Federația Rusă, la un punct de răscruce între libertate și represiune. Președintele SUA a avertizat poporul ucrainean, cel mai greu încercat în această luptă, că trebuie să se înarmeze cu răbdare, dar că eforturile nu vor fi în zadar. Audiența președintelui a fost formată din ucraineni și polonezi adunați în fața Castelului Regal din Varșovia, dar și din cetățeni din întreaga Europă, care se confruntă cu sentimente de frică de deziluzie în fața tragicelor evenimente. Vedem familii despărțite de război, mame care fug din calea tancurilor rusești, case, școli și orașe întregi distruse. Este dificil să îți menții optimismul în astfel de momente, dar este singura soluție pentru a descuraja inamicul.

Nu trebuie să uităm preferința lui Vladimir Putin pentru tacticile de război hibrid, ce includ și inducerea fricii și a panicii, dezinformarea și promovarea de fake news. Au fost folosite intensiv, în 2008, în Georgia, în 2014, în momentul anexării ilegale a Crimeii și sunt folosite și acum. Cu toate că liderul de la Kremlin încearcă să fie imprevizibil și să destabilizeze reziliența NATO, statele europene democratice sunt familiarizate cu ambițiile și tacticile sale. Iluzia prestigiului pe care l-a avut Uniunea Sovietică, prestigiu construit prin violență, frică și dominanță, nu își mai are locul în contextul de astăzi. Subminarea independenței statale a Ucrainei a atras un val de sancțiuni economice, menite să transmită un mesaj clar: nicio țară a UE sau NATO nu va tolera un comportament autocratic și nu va închide ochii în fața crimelor ce au loc.

În urma deciziilor iraționale ale unui regim nedemocratic au ajuns să sufere două popoare, cel rus și cel ucrainean. Vladimir Putin își rănește propriii cetățeni prin planurile sale. Confruntată cu dificultăți economice din ce în ce mai mari, Federația Rusă a ajuns să se apropie de izolaționism pe plan extern, fiind dur criticată de către toate forumurile internaționale pentru încălcarea drepturilor omului, cenzurarea presei și răspândirea de fake news, tactici folosite de Moscova pentru a-și induce în eroare populația și a destabiliza conducerea Ucrainei. Retorica folosită de Putin este complet neadevărată și chiar jignitoare, el afirmând că are loc, de fapt, o operațiune de denazificare în Ucraina, în contextul în care președintele Zelenski este de origine evreiască, iar familia sa a suferit în urma Holocaustului.

Ucrainenii dau dovadă de o rezistență lăudabilă, iar Joe Biden și-a reafirmat solidaritatea cu eforturile lor de a respinge atacurile rușilor. Lupta lor este pentru democrație și libertate, iar SUA stau și vor sta alături de ei până la semnarea unui armistițiu. Nu mai trăim într-un secol în care forța militară primează, iar obiectivele de politică externă sunt obținute cu armele și cu puterea. Diplomația, consensul și colaborarea au luat locul relațiilor violente între state, iar liderul rus este printre singurii din Europa care refuză să accepte acest statu-quo.

Vizita președintelui Biden a simbolizat prezența și implicarea NATO în conflict, precum și suportul acordat, în primul rând, oamenilor care se zbat zilnic pentru viețile lor. Dreptatea nu se va face cu forța. Avem încrederea și ne rugăm ca ostilitățile să se sfârșească cât mai curând și fără alte victime!

„Redeșteptarea poporului român – declinul demografic al României”

România înregistrează un rapid declin demografic, care se accentuează de la an la an. Alături de alte agresiuni la adresa identității naționale, precum cea a sistemului sanitar, desființarea stagiului militar obligatoriu, atacul la Biserica Ortodoxă Română, depopularea, dacă nu este stopată, completează procesul de dispariție lentă a națiunii române.

Ultimele rezultate publicate de Institutul Național de Statistică indică faptul că avem o pierdere de un milion de persoane în ultimii 10 ani, iar populația actuală a României este de 19,1 milioane de locuitori.

Cauzele referitoare la scăderea dramatică a populației României sunt multiple, precum migrația masivă a tinerilor care au plecat la muncă și la studii în străinătate, sporul natural care este în declin, grija și preocuparea scăzută a statului față de copiii care sunt viitorul națiunii, dar și față de tinerele familii, iar la toate acestea au contribuit și decesele din ultimii doi ani de pandemie.

În condițiile nivelului la care se află natalitatea și mortalitatea generală, procesul de degradare continuă, de fapt, prin acumulări și consolidarea potențialului negativ al dezechilibrelor care afectează structura pe vârste a populației. În plus, statisticile din 2021 evidențiază o dimensiune neașteptat de mare a migrației externe, ceea ce amplifică gradul de deteriorare a tabloului demografic general.

Suntem în situația în care cetățenii români pleacă în spațiul comunitar ca să muncească. Aproape un sfert din totalul rezidenților străini din Italia sunt români, în Spania sunt cea mai mare minoritate, în Germania ne apropiem de 800.000, iar, paradoxal, piața muncii din România este aglomerată cu cetățeni din afara statelor Uniunii Europene, asiatici, în marea lor majoritate. Astfel că, față de 2021, când contingentul de muncitori din afara Uniunii Europene a fost de 25.000, la începutul acestui an, Guvernul a mărit de patru ori numărul acestora, fiind cu 400% mai mulți lucrători străini decât anul trecut.

O altă situație anormală este dată de valoarea plății muncii românilor, totdeauna mai mică decât a străinilor, și, ca și cum nu ar fi îndeajuns, avem una dintre cele mai mari sarcini fiscale pe costul forței de muncă.

Dimensiunea pierderii demografice prin migrație va depinde de cât de rapid, cât de substanțial și cât de durabil va fi progresul general al societății românești în următorii ani.

În condițiile menținerii unui decalaj mare între standardul de viață din România și cel din Occident, tendința spre emigrare nu se va diminua.

Va fi statul român capabil să stopeze acest declin și să adopte măsuri de stimulare a repopulării țării cu etnici români?

„Apel la sprijinirea acțiunilor de integrare a refugiaților din Ucraina”

Ucrainenii se află de mai bine de o lună în război, un război pe care nu ei l-au ales, dar pe care trebuie să-l suporte oră de oră, bombă cu bombă. Orașele lor devin ruine, sub ploaia de obuze a unui lider care pare că nu este capabil să înțeleagă că poporul ucrainean nu îl vrea.

Asistăm totodată la una dintre cele mai mari crize umanitare din istorie, peste 3 milioane de cetățeni au părăsit Ucraina și mulți alții se pregătesc să o facă. Cei care au plecat sunt în special femei și copii, lăsând în urmă, în scene dureroase, tați și soți, rămași să apere țara. O bună parte dintre refugiați au ales să vină la noi.

România nu a mai trecut niciodată prin experiența primirii unui număr semnificativ de refugiați, însă modul în care românii s-au mobilizat este demn de admirație.

Nimeni nu știe cât o să dureze războiul din Ucraina și cât timp sunt nevoiți vecinii noștri să stea la noi în țară, dar în această perioadă trebuie să dăm dovadă de înțelegere, de empatie, de sprijin pe termen scurt, dar mai ales pentru viitor.

În Parlament căutăm să modificăm și să completăm legea, pentru a-i ajuta pe refugiați din toate punctele de vedere, astfel încât cei care rămân în România să se poată integra cât mai ușor.

Prioritatea imediată este legată de identificarea unor spații de locuit, apoi de asigurarea serviciilor medicale. Este nevoie să luăm în calcul și accesul la educație al copiilor și al tinerilor.

De asemenea, căutăm soluții împreună cu companiile și ONG-urile în ceea ce privește asigurarea unor locuri de muncă. Acest aspect este unul care devine pe zi ce trece tot mai acut atât în rândul celor care au plecat, cât și al celor care au rămas în Ucraina. Vedem în fiecare zi postări pe rețelele de socializare în care specialiști ucraineni în diverse domenii își prezintă experiența în speranța unui job.

Un alt aspect de care trebuie să ne preocupăm este prevenirea unor fenomene precum traficul de femei, de copii etc. Desigur, responsabilitatea principală aparține autorităților statului, dar și individual putem contribui, prin promovarea de informații folositoarea sau sesizarea anumitor situații.

Încet, încet, vedem că acest război nu are repercusiuni doar asupra ucrainenilor, ci asupra noastră, a tuturor, material sau emoțional.

Știu că există numeroase probleme nerezolvate și la noi în țară și avem multe categorii sociale care au nevoie de ajutor imediat și pentru care statul nu a găsit cele mai bune soluții, dar acest lucru nu înseamnă că trebuie să deschidem ușa mai puțin vecinilor noștri aflați în nevoie. Dimpotrivă, istoria zbuciumată ne-a demonstrat cât de importantă este o mână întinsă din partea unui prieten. Prin efortul nostru de azi, construim viitorul tuturor.

O nedreptate se desfășoară, de ani de zile, în mediul universitar românesc. Victimele anuale sunt miile de studenți români care vin din diaspora sau din zonele istorice din apropierea României, în care românii reprezintă minoritatea. Vorbim despre o situație ce privește aproximativ 9,7 milioane de români – 5,6 în diaspora, iar 4,1 în comunitățile istorice din jurul României.

În prezent, 4.843 dintre românii de pretutindeni sunt înscriși în învățământul universitar din România. Defalcat, situația lor se prezintă astfel – 2.979 învață la studii de licență, 1.683 la master, 44 la doctorat și 137 în anul pregătitor.

Bursele acordate în cazul lor sunt de 65 de euro/lună pentru studenții de licență, 75 de euro lunar pentru masteranzi și 85 de euro pentru doctoranzi. Aici apare prima nedreptate, deoarece bursa socială a unui student român este mult mai mare, de aproximativ 130 de euro lunar.

Diferențierea nu se oprește aici. Românii de pretutindeni nu beneficiază de sprijin financiar decât pe perioada cursurilor, și nu pe întreg anul, cum se întâmplă în cazul burselor sociale acordate celor născuți în România.

Această dublă nedreptate a fost deja corectată la nivelul Senatului, care a decis: „Cuantumul minim al burselor românilor de pretutindeni este egal cu valoarea burselor sociale acordate studenților români de la ciclurile de studii universitare de licență și masterat, respectiv cu valoarea bursei doctorale pentru studenții de la ciclul de studii universitare de doctorat. Bursele românilor de pretutindeni se acordă pe toată durata anului calendaristic, inclusiv pe perioada vacanței de vară, iar beneficiarii pot primi și burse pentru performanțe academice, în aceleași condiții cu studenții români.”

Este rândul nostru să corectăm această deficiență și să punem semnul egal, în materie de drepturi, între studenții români de pretutindeni și cei născuți în țară.

„Sănătatea mintală în vremuri de criză”

Grija pentru sănătatea românilor nu a fost niciodată un punct forte al autorităților care au guvernat țara, înainte sau după 1989. Timpul scurt, mai puțin de 7 luni, în care USR a fost la guvernare a fost însoțit de atacuri permanente ale „băieților deștepți” care s-au opus vehement oricăror încercări de transparentizare și reformă profundă a sistemului.

Însă nu despre sistemul sanitar în general vreau să vorbesc astăzi, ci despre criza psihologică profundă cu care se confruntă poporul român, după 27 de luni de amenințări continue. Frica de moarte, de îmbolnăvire gravă, adusă de către pandemia de COVID-19, a fost dublată de conflictul barbar, ilogic și neprovocat, iscat de tarele psihice profunde ale criminalului de război Vladimir Putin și ale acoliților săi. Acest conflict, ce se poate transforma oricând în Al Treilea Război Mondial, între puteri ce dețin arma nucleară, a lovit și mai mult în mentalul colectiv al unui popor ce se confruntă cu spaima indusă de pandemie. Nu doar decesele celor infectați cu SARS-CoV-2 au dus la un număr record de decese, ci și lipsa adresabilității medicale pentru pacienții cu boli cronice, frica de spitalizare în context pandemic și, cel mai regretabil, scăderea încrederii în personalul medical.

Prin dezinformări repetate, factori de influență din sfera politică, religioasă, și nu numai, au săpat insidios la temelia încrederii pe care cetățenii romani o aveau în medici și sistemul medical. Astfel, persoanele cu discurs antieuropean, prorus, anti-UE au devenit peste noapte cei mai mari adversari ai vaccinării, ai purtării măștii, ai măsurilor de bun-simț impuse pe plan mondial. În aceste atacuri concertate, medicii și cercetătorii au fost prezentați drept niște lachei vânduți marilor concernuri farmaceutice. Mă voi

abține să mai prezint aberațiile cu care am fost bombardați chiar și de la tribuna Parlamentului, din respect pentru colegii mei medici.

Această criză sanitar-psihologică a condus la un număr record de decese în 2020 și 2021, iar psihologia colectivă este într-un punct de minim istoric. Reacționăm gregar, instinctiv la știri false vizavi de scumpiri închipuite, dar ne confruntăm și cu creșteri reale de prețuri. Este foarte greu de cernut adevărul de dezinformările trollilor. Ni se dau asigurări de securitate, dar ni se repetă că Putin este în stare de absolut orice. Cred că este momentul ca Guvernul României să înțeleagă că starea psihologică a acestui popor este o componentă foarte importantă a ieșirii cât mai onorabile din această criză duală!

Observații sunt multe, dar, concret, ce ar fi de făcut acum, în acest moment?

Propun înființarea imediată a unor centre-pilot de consiliere psihologică, prin parteneriate public-private, coordonate de Ministerul Sănătății și sprijinite de autoritățile locale, consilii județene, primării, în colaborare și cu asociațiile profesionale ale psihologilor și psihiatrilor, precum și cu ONG-urile din domeniu. Propun, de asemenea, campanii în media, în școli și prin medicii de familie, pentru a diminua impactul acestor dușmani nevăzuți, ce nu pot fi deloc neglijați, neîncrederea și frica!

Faceți ceva, domnilor guvernanți, până nu va fi, din nou, prea târziu!

#faptenuvorbe

„Accesul tinerilor cu CES la învățământul superior”

Ce vă spune conceptul de egalitate a șanselor? Întreb asta pentru că este un subiect intens discutat, îi vedem pe mulți militând pentru el și pe prea puțini încercând să facă realmente ceva în această privință.

Când vorbesc despre conceptul de egalitate a șanselor, mă gândesc în primul rând la familiile care au un copil cu CES. Aceste familii duc un război zilnic, care se întinde pe durata a ani de zile. De la alegerea terapeutului potrivit la ajustarea programului în funcție de orele de terapie, la ajustarea propriei vieți și până la lupta cu etichetele puse de societate, fiecare zi se transformă într-un câmp de luptă. Copiii cu CES merită să aibă exact aceleași șanse precum copiii fără probleme. Nu copiii cu CES ar trebui să se muleze după societate, ci societatea după ei. Acești copii nu trebuie să stea în centre și școli speciale, dacă problemele lor se află la limita dintre „normal” și „special”. Acești copii merită încurajați și îndrumați către școlile normale, unde, cu ajutorul psihoterapeuților și al cadrelor didactice, pot fi integrați în sistem. Acești copii sunt și responsabilitatea noastră, a tuturor, nu doar a familiilor din care fac parte.

Zilele trecute am depus la Parlament Proiectul de lege privind modificarea art. 205 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale. Protecția copiilor și tinerilor cu CES este reglementată la nivel național, iar modificarea propusă vine să deservească scopul vizând educația incluzivă, constând într-un proces de identificare, diminuare și eliminare a barierelor de acces la un sistem integrat de învățare în școală. Ce solicit eu este ca instituțiile de învățământ superior să acorde cel puțin cinci locuri bugetate, în cadrul cifrei de școlarizare aprobate anual, absolvenților cu diplomă de bacalaureat orientați școlar și profesional pe sistemul cerințelor educaționale speciale – CES. În cazul în care locurile nu se ocupă, universitățile le vor redistribui celorlalți candidați. Am încredere că nevoia de facilitare a accesului la educație va fi și în asentimentul colegilor mei, iar acest proiect va deveni cât de curând o realitate.

Dragi părinți, sunt alături de voi! Împreună vom reuși să facem o lume mai bună și mai frumoasă pentru copiii dumneavoastră!

„România bolnavului închipuit”

Românii își pun singuri viața în pericol, cumpărându-și medicamente pe care le văd la televizor în diverse reclame.

Lipsa de educație medicală, dar mai ales lipsa de reglementare pe segmentul de suplimente alimentare duc la automedicație; dintr-un calup de publicitate, undeva la 70%-80% sunt reclame la suplimente alimentare.

Românii consumă medicamente în exces.

De multe ori, oamenii nici nu mai cer părerea unui specialist, ci spun direct că vor un anumit medicament pe care l-au văzut la televizor. Există companii farmaceutice care sunt foarte agresive în reclame, din cauza asta românii cumpără foarte multe suplimente și industria farmaceutică tot crește.

Una dintre cauzele pentru care românii consumă în exces medicamente pe care le văd la televizor o reprezintă timpul mare de așteptare la un consult la medic. De asemenea, prețul ridicat la clinicile private și chiar lipsa profesionalismului unor medici care consultă superficial pacienții duc la o neîncredere a pacientului nu doar în personalul medical, ci și în sistemul medical per ansamblu.

Există medici care au contracte cu aceste firme care vând suplimente alimentare sau OTC-uri și le recomandă pacienților doar aceste medicamente.

Cele mai căutate medicamente fără prescripție sunt analgezicele, antipireticele, produsele pentru dureri de gât sau tuse.

În ultimul timp au crescut și vânzările pe antialergice și sprayuri de nas. Contează foarte mult și zona în care este situată farmacia.

În zonele cu mulți bătrâni se vând ca pâinea caldă Aspenter și Aspacardin. În cazul suplimentelor, cele de somn, pe bază de melatonină și valeriană, se vând foarte bine, vitamina C sau complexul de vitamine și minerale.

În pandemie, comportamentul de consum a fost modificat. Astfel, românii au cumpărat mai multe cutii, de frică să nu se termine produsele din farmacie. În consecință, au fost situații în care farmaciștii nu au avut la dispoziție vitamina C, zinc și quercitină.

Publicitatea online este și mai periculoasă, unde nu există niciun fel de control. Contează foarte mult nivelul de educație al pacientului, să poată face diferența între un produs cu substanțe chimice și un supliment alimentar.

Un medicament are efecte adverse, mai ales dacă este consumat în exces, acesta ajunge să devină un drog.

Românii sunt foarte influențați de ceea ce văd la televiziune.

Cel mai recent studiu arată că spoturile industriei farmaceutice cumulează 23 de ore, pe cele 60 de canale media din România, iar românii vizionează într-un an milioane de reclame la medicamente, suplimente alimentare și dispozitive medicale.

Românii sunt mai bolnavi decât restul europenilor și abuzează de medicamente.

În ceea ce privește starea de sănătate, România este printre ultimele locuri. Este o prevalență ridicată a bolilor cardiovasculare, oncologice.

Suntem mult mai bolnavi ca alții. Consumul exagerat de medicamente este din cauza faptului că ne luăm singuri tratamentul.

Pe orice stradă te-ai deplasa, există două, trei farmacii sau chiar mai multe, dacă strada este mai lungă. Este evident că beneficiile financiare care se obțin din vânzarea medicamentelor sunt exorbitante.

Producătorii și vânzătorii de medicamente ar trebui să aibă liber la reclame și la promovarea medicamentelor doar în relația cu medicii și unitățile medicale, în presa medicală sau în emisiunile radio și TV cu profil medical.

Doar medicii au competența de a recomanda unui bolnav un anumit medicament, nu farmaciștii.

Chiar dacă, de exemplu, unii doctori merg la anumite congrese de specialitate pe banii unor producători farmaceutici, medicii respectivi nu vor folosi niciodată un medicament sau un dispozitiv medical care să fie inutil sau să dăuneze pacienților.

„Ipohondria românilor” este un clișeu care sună bine, apărut din nevoia de a justifica lipsa de rezultate din sistemul de sănătate românesc. Dacă priviți obiectiv și realist situația, veți vedea că pacienții care au parte de servicii medicale eficiente, care le rezolvă problema rapid și la obiect, nu au niciun motiv să se ducă să își caute singuri tratamente.

Dar, dacă ești plimbat pe la nenumărate cozi, cine știe câte săptămâni, pentru o problemă și aceasta nu se rezolvă, omul își pierde răbdarea, speranța și își caută alternative.

Explozia pieței de suplimente și medicamente în România este o consecință directă a ineficienței sistemului. Când lucrurile se vor schimba, și comportamentul românului se va schimba.

Bacteriile rezistente la antibiotice reprezintă un pericol pentru noi toți, deoarece provoacă infecții greu de tratat.

Dacă luăm antibiotice în mod repetat și incorect, contribuim la creșterea numărului de bacterii rezistente la antibiotice, una dintre cele mai presante probleme de sănătate la nivel mondial.

Astfel, dacă, la un moment dat, dumneavoastră, copiii dumneavoastră sau alți membri ai familiei aveți nevoie de antibiotice, s-ar putea ca ele să nu mai aibă efect.

Automedicația cu antibiotice nu reprezintă o utilizare responsabilă a antibioticelor. Luarea de antibiotice în caz de răceli sau gripă nu vă aduce niciun beneficiu, pentru că, pur și simplu, antibioticele nu sunt eficace împotriva infecțiilor virale.

În plus, antibioticele pot produce mai multe efecte secundare neplăcute, cum ar fi diaree, greață sau erupții cutanate.

Deseori este inutil să se ia antibiotice pentru tratarea infecțiilor bacteriene ușoare, cum ar fi rinosinuzita, durerile în gât, bronșitele sau durerile de urechi, deoarece, în majoritatea cazurilor, sistemul imunitar poate face față unor astfel de infecții ușoare.

Majoritatea simptomelor pot fi ameliorate cu medicamente eliberate fără rețetă. Luarea de antibiotice nu va reduce severitatea simptomelor și nu vă va ajuta să vă faceți bine mai repede.

Dacă simptomele persistă sau dacă aveți vreun motiv de îngrijorare, este important să mergeți la medicul dumneavoastră. Dacă aveți cu adevărat o infecție severă, cum ar fi pneumonie bacteriană, medicul vă va prescrie antibiotice.

Cine se îmbolnăvește grav în țările mai sărace ale UE are ghinion, din două motive – nu trebuie să lupte doar cu boala, ci și cu un sistem medical deficitar; cauzele sărăciei sunt adesea stranii. Asigurările de sănătate din România negociază cele mai mici prețuri la nivelul UE cu producătorii străini de medicamente. În mod paradoxal, acesta nu este neapărat un avantaj pentru pacienți.

Dacă falia prețurilor se adâncește tot mai tare între țările europene bogate și cele sărace, urmările sunt catastrofale.

Concernele farmaceutice renunță adesea să includă noi medicamente în nomenclatorul caselor de asigurări de sănătate. Într-un astfel de caz, concernele au încă un avantaj – pot stabili singure prețul.

Automedicația nu este recomandată, dar reclamele la medicamente da!

Nu există canal de televiziune pe care să nu fii bombardat, zilnic, de dimineața până seara, cu reclame la medicamente!

În același timp, pe căile oficiale, medicii ne tot transmit că automedicația nu este recomandată și că trebuie să te consulte un medic înainte de a-ți administra un tratament medicamentos,

Cu alte cuvinte, nu trebuie să iei de bune nici sfaturile prietenilor și nici spoturile publicitare despre rezultatele miraculoase ale unor medicamente, înainte de a cunoaște contraindicațiile acestora, pe termen scurt și lung.

Dar, de multă vreme, se pare că mulți medici au devenit cozile de topor ale industriei farmaceutice, care nu mai ține cont de reglementările legale. Nici legea care interzice medicilor să facă reclamă la medicamente nu mai are valoare.

Este foarte important să vorbim despre publicitate, un subiect extrem de important în contextul actual. Informațiile care ajung la consumatori este important să fie clare, corecte, coerente, adaptate nivelului lor de înțelegere, astfel încât ei să poată lua decizii corecte cu privire la starea lor de sănătate.

Ne aflăm astăzi într-un context în care numărul de produse accesibile pacienților și consumatorilor este foarte mare, volumul de informații cu care aceștia interacționează este la fel de mare, astfel că sunt anumite presiuni puse pe umerii lor pentru a lua anumite decizii corecte în ceea ce privește sănătatea.

Totodată, informațiile care ajung la ei uneori sunt incomplete, incorecte, chiar înșelătoare, iar acest fapt este din cauza anumitor derapaje care există în comunitatea comercială, derapaje care ar putea fi evitate în contextul unui cadru legislativ clar, complet, transparent. Vorbim despre medicamente fără prescripție medicală, despre suplimente alimentare și dispozitive medicale.

Trebuie să grăbim pasul, să ajungem și noi la nivel european și să ne corelăm cu legislația europeană. Nici nu ar fi mare lucru de făcut, nu trebuie să inventăm noi legislația, trebuie doar să adaptăm ceea ce există și să putem să implementăm în România.

Pacientul, de multe ori, nu știe ce este sigur pentru el și de ce are nevoie. De aici intervin autoritățile, pentru a-i proteja.

Dacă pentru alte canale există niște filtre de control, pentru mediul online este foarte greu să controlezi veridicitatea și corectitudinea informațiilor.

Este necesar un cadru legislativ foarte clar și foarte corect din punctul de vedere al accesului la informație, dar este necesar și să ne unim forțele pentru a găsi acele modalități de comunicare care să convingă, dar să fie valide, corecte, fundamentate.

Românii vizionează într-un an milioane de reclame la medicamente, suplimente alimentare și dispozitive medicale.

În condițiile acestei avalanșe de reclame, promovarea medicamentelor trebuie să fie reglementată în mod adecvat, să fie echilibrată și susținută în mod corespunzător de surse de informații complete și validate științific și, în același timp, să fie bine înțeleasă influența potențială asupra deciziei de tratament, asupra rezultatelor și costurilor, așa cum susțin reprezentanți ai pacienților, precum și autoritățile.

Publicitatea medicamentelor în secolul XXI este guvernată de directive, legi, regulamente, ghiduri și coduri de etică diferite în fiecare țară, dar guvernate de aceleași principii.

Publicitatea medicamentelor include publicitatea destinată publicului larg, profesioniștilor din domeniul sănătății, vizitele reprezentanților medicali la prescriptori, furnizarea de mostre, sponsorizarea de întâlniri promoționale pentru profesioniștii din domeniu etc., precum și orice formă de promovare destinată să stimuleze prescrierea, distribuirea, vânzarea sau consumul de medicamente.

Scopul din spatele reglementărilor din publicitatea medicamentelor este să încurajeze utilizarea rațională a medicamentelor, prin prezentarea obiectivă a acestora și fără a le exagera proprietățile; de a asigura că acestea sunt promovate corect în ceea ce privește beneficiile lor, fiind în acord cu informațiile enumerate în rezumatul caracteristicilor produsului; de a asigura că publicitatea medicamentelor nu este înșelătoare.

Reglementarea marketingului în industria farmaceutică și a relațiilor cu profesioniștii din sănătate, dar și relațiile dintre industria farmaceutică și asociațiile de pacienți, precum și informațiile transmise către specialiști și organizațiile acestora sunt subiecte tratate cu maxim interes și în România.

Promovarea medicamentelor este reglementată diferit în fiecare țară, dar este guvernată de aceleași principii. Aceasta trebuie făcută în mod responsabil, etic și la cel mai înalt standard, pentru a se asigura utilizarea în siguranță a medicamentelor, indiferent de modul lor de eliberare, în conformitate cu legislația în vigoare.

Pandemia de COVID-19 a reprezentat un adevărat moment de cotitură în lumea medicală, dat fiind faptul că modul obișnuit de realizare a consultațiilor medicale nu mai putea fi realizat în aceleași condiții. Astfel, tehnologia s-a dovedit a fi arma esențială de care era nevoie la momentul debutului acestei noi perioade, iar utilizarea ei în scopuri de menținere a relației medic-pacient și de continuare a consultațiilor în ciuda contextului la momentul respectiv a fost extrem de bine primită.

În aceste condiții, a fost reglementată, prin OUG nr. 196/2020, telemedicina și am ajuns să folosim și în România această modalitate inovativă de furnizare a informațiilor medicale, care se bazează pe utilizarea diferitelor mijloace de comunicare la distanță disponibile la momentul actual. Acest instrument s-a dovedit a fi extrem de util în îmbunătățirea relației de comunicare medic-pacient, astfel încât a căpătat o mare amploare și a ajuns să fie preferat în majoritatea contextelor medicale.

Chiar dacă între timp a intervenit scăderea numărului de îmbolnăviri și, implicit, a riscului infectării, telemedicina a rămas metoda de dorit pentru realizarea consultațiilor unde nu este absolut necesară prezența fizică a pacientului în cabinet, precum și în cazul pacienților cu risc mare pentru dezvoltarea unor forme grave ale bolii. Cu toate că relația medic-pacient menținută doar la distanță poate prezenta anumite neajunsuri, cum ar fi incapacitatea efectuării unui examen fizic, lista avantajelor este suficient de mare pentru ca telemedicina să reprezinte un mijloc de efectuare a consultațiilor medicale care va rămâne de dorit și pe viitor.

Printre principalele caracteristici ale telemedicinei de care se bucură pacienții se află confortul, economia, scăderea riscului de contaminare, intimitatea etc. Iar ca avantaje privite din perspectiva sistemelor medicale putem enumera: reducerea costurilor de întreținere a clinicilor; creșterea încasărilor în cazul clinicilor private; scăderea numărului de programări anulate etc.

Astfel, având în vedere multitudinea de beneficii pe care le aduce telemedicina în cadrul sistemelor de sănătate actuale, aceasta pare să fie o modalitate de relaționare între medic și pacient care va fi păstrată și pentru viitor, cu scopul prezervării avantajelor pe care aceasta le conferă în prezent.

Datorită progresului imens al tehnologiei și medicinei, îmbinarea celor două va putea aduce telemedicinei, pe viitor, o formă și mai bună decât cea de acum și va putea crește și mai mult calitatea serviciilor medicale oferite, îmbunătățind continuu relația medic-pacient.

„Acordul european Green Deal are șanse mari să fie readaptat actualului context internațional”

La fel ca și PNRR, și în privința Acordului european Green Deal, care are în centrul său strategia Uniunii Europene „From farm to fork”, de la „Fermă și până la furculiță”, se conturează, pe zi ce trece, noi auspicii privind adaptarea acestor politici la actualele condiții provocate de conflictul armat dintre Rusia și Ucraina.

Întotdeauna comunitatea statelor membre ale UE a dovedit flexibilitate decizională, dacă a fost vorba despre parcursul, evoluția și interesele Uniunii. Tocmai de aceea este dificil de anulat o astfel de perspectivă și în ceea ce privește relaxarea, cel puțin pe moment, a unor prevederi cuprinse în Green Deal sau prelungirea unor etape de tranziție către agricultura ecologică și, concomitent, la fel de productivă decât cea clasică sau, în termeni și mai ambițioși, așa cum poate fi descris sumar acest proiect, cu producții record.

Pe lângă aceste aprecieri ușor predictibile, atât ministrul PSD al agriculturii, Adrian-Ionuț Chesnoiu, cât și europarlamentarul PSD Carmen Avram au inițiat demersuri în vederea obținerii acordului Comisiei Europene privind problema punctuală a exploatării întregii suprafețe destinate culturilor din țara noastră. Este necesar ca România să utilizeze integral suprafața sa agricolă, mai ales în actualul context de crize profunde suprapuse. Accentuez că este vital nu doar pentru statul român acest fapt, ci pentru întreaga Europă.

Prin cultivarea fiecărui metru de teren agricol al țărilor UE se diminuează din efectele produse în lanț de război și resimțite mai mult sau mai puțin de fiecare stat membru. Deși producem mult mai multe cereale decât consumăm, iar în anii cu recolte bogate chiar și de câte două ori cantitatea de care aveam nevoie pe piața internă, restul luând drumul exportului, România nu-și poate permite să renunțe să mai cultive 4% din suprafața sa agricolă, iar aceasta pentru că mai multă producție înseamnă mai multă mâncare și prețuri mai mici, atât intern, cât și extern, pe bursele unde se stabilesc prețurile.

Prin urmare, prevederile strategiei Uniunii Europene „From farm to fork”, pentru trecerea la o agricultură ecologică, trebuie reevaluate.

PSD îl susține deplin pe ministrul român al agriculturii în demersul său de a obține acordul Comisiei Europene, necesar exploatării complete a terenurilor.

Pe lângă acest argument esențial, care influențează radical prețurile tuturor produselor alimentare, vă invit să faceți singuri un calcul simplu, care vă va convinge de necesitatea acestui demers al ministrului PSD al agriculturii, dar și al colegei noastre din Parlamentul European, Carmen Avram.

Așadar, pentru România, care deține 9,4 milioane de hectare de teren arabil, 4% din suprafața agricolă înseamnă indisponibilizarea a aproximativ 376.000 de hectare.

Este la fel de adevărat că, încă dinainte de declanșarea războiului de la granița noastră din est, statele membre trebuia să facă tot posibilul să producă recolte cât mai ecologice pentru însănătoșirea întregului mediu înconjurător. Și mai crescută este acum nevoia de un aer, sol și apă cât mai curate, având în vedere cumulul de substanțe toxice de toate tipurile eliberate în atmosferă de către armele folosite în acest război, intrat deja în mult prea multe prelungiri, la fel de absurde ca și startul invaziei ruse.

Tocmai din aceste raționamente PSD susține în continuare Acordul ecologic european, subliniind, totodată, că țara noastră, posesoarea unui sol atât de fertil, nu își poate permite să nu lucreze o suprafață atât de mare de teren.

Uniunea Europeană s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2050, îndeplinindu-și angajamentele asumate în cadrul acordului internațional de la Paris. Numai că realizarea acestui obiectiv necesită o transformare a societății și a economiei Europei, care va trebui să fie eficientă din punctul de vedere al costurilor, echitabilă și echilibrată din punct de vedere social în noua perspectivă configurată de război și care va fi una de durată.

Așadar, alt context, alte exigențe au apărut, brusc, și nu mai corespund, din nefericire, planului inițial, proiectat pentru un climat european pașnic, cu relațiile comerciale obișnuite. Și, mai concret, tranziția către neutralitatea climatică nu va mai genera atât de facil oportunități importante pentru creșterea economică, pentru noi modele de afaceri și noi piețe, pentru crearea de noi locuri de muncă și pentru dezvoltarea tehnologică.

Altfel spus, vom avea nevoie să pregătim încă de pe acum răspunsuri pentru dificultățile viitoare și fără precedent în istoria Uniunii Europene, astfel încât toți cetățenii comunitari să fie la adăpost de orice potențiale neajunsuri care ar putea degenera în crize temporare, mai mici sau mai mari, pe anumite segmente de produse.

Contextul economic global este profund afectat de războiul condamnabil și nemilos din Ucraina. Cu precădere, Europa, țările ei estice, deci și România, sunt direct și dramatic afectate de consecințele acestui război. Securitatea energetică și cea alimentară sunt deja periclitate. Ne confruntăm accelerat cu o criză a energiei, iar prețurile care continuă să crească alarmant au afectat viața de zi cu zi a oamenilor și companiilor de orice fel. Am depășit faza șocului emoțional pentru oameni, se pune deja problema subzistenței în multe familii.

Știm că va urma o criză alimentară de proporții. Va fi deficit de produse alimentare, de grâu, de porumb și în general de produse agricole. De aici mai departe, în spirală, vom suferi de lipsa multor alimente din coșul de bază. Deficitul atrage după sine creșteri de prețuri, deci criza alimentară va îmbrăca toate formele grave – pe de o parte, vor lipsi produse alimentare, iar, pe de altă parte, cele care se vor găsi vor avea prețuri crescute amețitor.

Lanțul global de aprovizionare era deja afectat de efectele pandemiei se adaugă efectele crizei generate de un război sângeros care părea neverosimil. Tocmai pentru că putem anticipa dezastrul industriei alimentare în următoarele luni avem obligația de a lua măsuri excepționale. Una dintre aceste măsuri socotesc potrivit să fie legată de acordarea subvenției către Combinatul Azomureș. Este principalul furnizor de îngrășăminte pentru agricultura românească, producția lui constituie „oxigenul” pentru agricultura noastră și nu ne permitem să lăsăm în agonie o astfel de întreprindere. Azomureș nu funcționează de aproape 3 luni, activitatea este suspendată ca urmare a faptului că nu-și poate permite noile costuri ale gazului. Are nevoie de o formă de subvenție și avem obligația de a identifica o astfel de soluție. Pentru Azomureș, gazul nu este combustibil, ci materie primă. Practic, 80% dintr-un sac de îngrășăminte este gazul.

În lipsa îngrășămintelor pe care le furniza activitatea Azomureș, fermierii vor pune la dispoziție cantități mai mici de grâu și porumb; acest lucru ar accentua spirala dramatică a lipsei acestor produse. 90% din producția Azomureș alimenta agricultura românească, iar lunile de inactivitate ale combinatului au generat deja un deficit de aproape jumătate de milion de tone de îngrășăminte. Pur și simplu nu ne permitem să nu identificăm o soluție, indiferent de faptul că presupune diligențe de a explica partenerilor noștri europeni sau eforturi financiare.

Faptul că nu găsim soluția de a aloca 50 de milioane pentru acest obiectiv strategic al economiei poate condamna la foamete cetățenii români. Știu că „foamete” sună neverosimil în anul 2022, dar și scenariul unui război cotropitor al Rusiei părea de neimaginat acum câteva luni. Cred că acțiunile Guvernului României în noul context de securitate trebuie să reașeze priorități la care ne angajasem în trecut. Nevoia de securitate energetică și alimentară presupune decizii diferite de cele pe care le adoptasem în trecut.

Așa cum încurajarea surselor de energie regenerabilă, redeschiderea unor mine și hidrocentrale, extinderea producției de energie nucleară la Cernavodă constituie acum prioritate, trebuie să intervenim prompt pentru a preîntâmpina, cât se poate, efectele crizei alimentare globale. Altfel am putea ajunge exact în situația în care am plătit, recent, 20 de milioane de euro pe import de uraniu din Kazahstan pentru Cernavodă, doar pentru că Mina Crucea continuă să fie închisă.

Pledez apăsat și voi continua să fac toate demersurile atât pentru redeschiderea unor mine, închise prematur și discreționar, așa cum a fost închisă mina de la Crucea, cât și pentru susținerea activității tuturor întreprinderilor care pot contribui la diminuarea efectelor devastatoare ale crizelor cumulate cu care se confruntă românii!

„Majorarea pensiilor – solicitare justificată!”

Titlul prezentei declarații reprezintă o luare de poziție față de solicitarea sutelor de pensionari care au manifestat cu câteva zile în urmă în Piața Victoriei.

Aceștia nu doreau nici căderea Guvernului și nici înlocuiri de persoane, ci numai siguranța zilei de mâine.

Reprezentanții celor trei federații naționale ale pensionarilor își prezintă îngrijorarea față de avalanșa fără precedent a creșterii prețurilor, în primul rând la produsele alimentare de bază, fără de care oamenii nu pot să trăiască.

Cea mai importantă revendicare se referă la cererea de majorare a pensiilor cu 13% până în luna septembrie.

Marius Budăi, ministrul Partidului Social Democrat, a declarat că acest subiect este dezbătut deja de guvernanți: „Nu vreau să dau nici speranțe, nu vreau nici să dezamăgesc. Vom avea discuții, lucrăm, majorarea pensiilor este în atenția noastră. Ne-am angajat în programul de guvernare să prezentăm un calendar, ne-am angajat la acel pachet social.”

O altă solicitare a pensionarilor este majorarea procentului din PIB care poate fi cheltuit cu pensiile.

Este vorba despre procentul de 9,4% din PIB alocat pensiilor, care ar trebui să aibă cuantumul mediei europene, adică 11%. Explicația este simplă. La o inflație de 8%, pensiile ar trebui să crească, în 2022, în România cu 8%, plus jumătate din creșterea economică de aproape 7%, adică peste 11%. „Noi și Bulgaria avem cel mai mic procent alocat pentru pensii.” – afirmă protestatarii.

Nutresc convingerea că specialiștii din comisiile de specialitate vor reuși să soluționeze această problemă, cu atât mai mult cu cât mesajul înscris pe bannerul manifestanților este cutremurător: „Guvernanți, suntem părinții și bunicii voștri, așa precum spuneți. Nu ne exterminați!”

„Rata crescută a abandonului școlar, o consecință gravă a pandemiei!”

Abandonul școlar este un fenomen greu de eradicat. An de an, sute de copii renunță la școală din diferite motive. Unele țin de mediul familial, de dificultățile materiale, intrarea pe piața muncii, dezorganizarea familiei, care atrage după sine dificultăți materiale.

Pandemia de COVID-19 a accentuat într-un mod alarmant rata abandonului școlar. Peste 15% dintre elevii români au renunțat la școală în primul an al pandemiei, când cursurile s-au desfășurat în bună parte online, iar România, în special în mediul rural, nu era pregătită pentru asta. În mediul rural, rata de abandon școlar a fost de 26% în 2020.

Rata abandonului școlar situează țara noastră la finalul clasamentului european. Această rată de peste 15 procente în 2020 reprezintă un procent de opt ori mai mare decât în alte state europene. În țări apropiate de noi, rata abandonului școlar este mult mai mică, spre exemplu în Croația, unde incidența abandonului școlar este de 2,2%, sau în Grecia, unde procentul este de 3,8%.

Avem o problemă majoră nu doar în comunitățile rurale, ci și în cele urbane. Este una dintre provocările pe care sistemul nostru de educație trebuie să le rezolve în cel mai scurt timp.

Statele membre ale UE și-au stabilit ca obiectiv reducerea ratei abandonului școlar prematur la sub 9% la nivelul UE până în 2030. În acest sens, Planul național de redresare și reziliență reprezintă o șansă uriașă pe care o avem pentru a reduce acest fenomen.

La nivelul țării noastre a fost adoptat Programul național pentru reducerea abandonului școlar, PNRAS, care va beneficia de o finanțare de 543 milioane de euro. Acest program este o componentă nerambursabilă din PNRR. Peste 3.000 de școli, considerate cu risc mare de abandon școlar, vor primi bani pentru a reduce cât mai rapid posibil acest fenomen.

Tinerii sunt resursa cea mai importantă a României. Ei sunt motorul dezvoltării țării noastre. Tocmai de aceea avem obligația de a identifica modalități prin care aceștia să nu fie nevoiți să renunțe la școală.

Educația trebuie să devină rezultatul unui parteneriat între școală, familie și Guvern. În același timp, în acest parteneriat trebuie să fie incluse și comunitatea locală, administrația locală, pentru că nu se mai pot elabora politicile de educație doar într-un birou, la minister, fără să se țină cont de soluțiile de care au nevoie cetățenii.

Reușita PNRR în domeniul educației reprezintă acordarea unei șanse la un viitor mai bun tinerilor din România!

„Ipocrizia USR”

Săptămâna trecută am văzut un întreg iureș al colegilor de la USR, care au sărit ca arși atunci când Guvernul și-a exprimat intenția de a majora bugetul Proiectului „Anghel Saligny”. Au venit cu aceeași marotă populistă a baronilor locali, la care, vezi, Doamne, s-ar duce banii publici alocați în acest instrument de investiții la nivel local.

Ceea ce mă surprinde pe mine este că cei care acuză sunt chiar beneficiarii acestui program. Adică, deși în presă acuză că este un program rău, care drenează banii publici în buzunarele baronilor locali, primarii USR au aplicat cu toții pentru a lua bani pentru investiții în beneficiul comunităților pe care le conduc.

Eu nu știu dacă am mai văzut undeva o ipocrizie atât de mare și de populistă. Acum, sunt două variante posibile. Ori toți primarii USR sunt niște baroni locali care fură banii publici, iar atunci m-aș fi așteptat să faceți o ședință la partid să-i excludeți pe baronii USR-iști care vă strică blazonul nepătaților din politica românească, ori cei din conducerea USR habar n-au cât de util este acest instrument de investiții la nivel local.

Și, pentru că ați vorbit despre împărțirea banilor pe criterii politice, stimați colegi de la USR, vă mai amintiți celebra anexă 7.03, când primarii voștri au beneficiat de acele fonduri, împărțite fix după ponderea politică pe care o aveați în acea coaliție de guvernare? Cum puteți acum să mai vorbiți de alocări politice?

Ceea ce mă dezgustă și mai mult este că atunci când PSD creștea veniturile și nivelul de trai al românilor cei de la USR ne acuzau că nu alocăm suficient pentru investițiile publice. Acum însă, când ajungem, cu această suplimentare, la 7% din PIB pentru investiții, cei de la USR nu mai știu ce să facă pentru a compromite acest program.

Aceasta este maniera în care USR se raportează la România și în general la tot ce ține de administrație. În goana electorală, critică orice lucru bun din această țară, doar, doar vor mai smulge niște voturi din anumite nișe sociale. Critică orice, atacă orice, distrug totul, fără a pune nimic în loc, fără a veni cu soluții, fără a propune o viziune de dezvoltare pentru România.

Dar lumea s-a convins cum stau lucrurile. Toată această politică a USR de „Gică contra” a ținut până ați ajuns la guvernare, iar lumea s-a lămurit imediat de incapacitatea administrativă a USR. Ați făcut haos și scandal permanent în Sănătate, nu ați livrat nimic nici la Transporturi, nici la Justiție și ați eșuat lamentabil în Economie, afectând mii și mii de IMM-uri.

Stimați colegi de la USR, după ce ați fost la guvernare și v-ați arătat valoarea și după ce chiar primarii voștri s-au înghesuit să ia bani prin „Anghel Saligny”, nu mai aveți niciun drept să criticați acest program!

„România va finaliza hidrocentralele deja începute”

În ultima perioadă am conștientizat tot mai mult cât de important este să nu fim dependenți din punct de vedere energetic de alte state. Războiul din Ucraina ne-a făcut să realizăm riscurile la care ne expunem dacă nu ne producem singuri energia pe care o consumăm.

În contextul războiului din Ucraina, statul român este obligat să ia măsuri concrete pentru a reduce importurile de energie. Un prim pas important în acest sens a fost deja făcut, evident, cu suportul Partidului Social Democrat.

De ani de zile, construcțiile pentru mai multe hidrocentrale din țară au fost abandonate, iar motivul pentru care s-a întâmplat asta este unul absurd, mai exact mai multe ONG-uri de mediu au blocat în instanță construcția hidrocentralelor, invocând faptul că acestea s-ar afla în niște zone de mediu protejate, iar finalizarea lucrărilor ar distruge habitatul natural.

Explicația este aceea că, după ce s-au început proiectele pentru mai multe hidrocentrale, zonele respective au fost declarate, prin lege, protejate. În felul acesta nu s-a mai ținut cont de vechea legislație sau de fondurile alocate pentru aceste hidrocentrale. La momentul respectiv, instanța a dat câștig de cauză ONG-urilor de mediu și astfel lucrările s-au blocat, deși statul investise peste 300 de milioane de euro în aceste lucrări.

Acum, la insistențele PSD, legislația a fost modificată. Parlamentul a votat proiectul privind finalizarea hidrocentralelor abandonate. Uniunea Salvați România a fost singurul partid de opoziție care s-a opus proiectului de lege.

Proiectul presupune, mai exact, modificarea limitelor ariilor protejate, acolo unde a început deja construcția pentru mai multe hidrocentrale. Aceasta înseamnă că lucrările pot reîncepe, în așa fel încât hidrocentralele să fie gata într-un timp cât mai scurt.

În total, vorbim despre nouă hidrocentrale. Deja câteva dintre ele sunt în stadii avansate, cum ar fi cele de la Bumbești, Dumitra și Răstolița. Acestea ar putea asigura alimentarea cu energie electrică pentru peste 200.000 de locuințe. Iar, dacă s-ar deschide toate cele nouă hidrocentrale, capacitatea de producție ar fi și mai mare, de peste un terawatt-oră, asta însemnând jumătate din cantitatea de energie pe care noi o importăm.

Fac apel la toate instituțiile și firmele care sunt implicate în construcția acestor hidrocentrale să-și facă bine treaba, într-un timp cât mai scurt. Românii au nevoie de aceste proiecte, având în vedere că prețurile de pe piața energiei au explodat în ultima perioadă.

„La mulți ani polițiștilor cărășeni!”

Pe 25 martie sărbătorim Ziua Poliției Române, alături de marea sărbătoare creștină a Bunei Vestiri.

Aș dori să profit de această ocazie pentru a le ura la mulți ani polițiștilor cărășeni, dar și pentru a-mi exprima respectul și aprecierea față de toți polițiștii români!

Cariera de polițist implică devotament, datorie, o responsabilitate continuă pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, pentru prevenirea și descoperirea infracțiunilor, pentru respectarea ordinii și liniștii publice. Este o muncă care a fost îngreunată în aceste vremuri de pandemie și toți lucrătorii din structurile Poliției Române merită aprecierea și respectul nostru, fiindcă ei lucrează pentru liniștea și siguranța noastră, a tuturor.

Poliția Română are nevoie de sprijin, astfel încât să fie o structură puternică, eficientă, modernă, conform standardelor europene.

Le mulțumesc polițiștilor cărășeni pentru munca zilnică depusă cu scopul de a proteja comunitatea!

Le doresc tuturor polițiștilor români multă sănătate, putere de muncă și cât mai mult succes în activitate!

La această dată, în care se împlinesc 200 de ani de existență, doresc să urez la mulți ani Poliției Române.

„Măsuri de protecție necesare în contextul evenimentelor din Ucraina”

Sunt convinsă că niciunul dintre noi nu și-ar fi putut imagina, în urmă cu doar o lună, că, după doi ani de pandemie, un alt flagel ne-ar putea lovi într-atât de puternic încât să ne schimbe radical modul de viață și ordinea priorităților.

Iată însă că răul s-a produs! Ucraina este răscolită de bombe. Milioane de cetățeni ai acestei țări își părăsesc țara. Și, ca și cum acestea nu ar fi fost de ajuns, omenirea se teme de ceva ce ar putea fi cu mult mai rău, pericolul nuclear.

Aceia dintre noi care am trăit experiența accidentului de la Cernobîl, din 1986, știm despre ce vorbim și știm și ce catastrofă ar putea produce utilizarea armamentului nuclear!

Din păcate, aceste pericole sunt cât se poate de reale și măsurile de protecție pe care, ca civili, le-am putea lua în astfel de situații sunt unele limitate ca eficiență.

Apreciez, în acest context, inițiativa ministrului sănătății, domnul profesor Rafila, și mobilizarea și efortul Guvernului Ciucă de asigurare a stocului de pastile de iodură de potasiu pentru întreaga populație!

Iată și cât de mult contează, într-o astfel de situație de criză, să avem propriul nostru producător, Antibiotice Iași, care în doar 10 zile a putut livra 30 de milioane de comprimate!

Contează enorm să știi, ca guvern, cum să te mobilizezi și să te organizezi ca aceste pastile să fie deja distribuite la nivelul tuturor direcțiilor de sănătate publică!

Faceți o comparație cu bâlbele impardonabile de acum doi ani și jumătate!

Urmează însă încă un pas, unul foarte dificil, asupra căruia și profesorul Rafila a atras atenția – aceste comprimate trebuie să ajungă cât mai repede în posesia cetățenilor, fără însă ca acest demers să inducă panică, cu asigurarea că fiecare potențial utilizator este informat și avertizat că aceste comprimate nu vor trebui utilizate, în niciun caz, preventiv, ci doar în cazul în care se va emite oficial o alertă.

Accidentele nucleare nu sunt planificate în zilele lucrătoare!

Iar 3 milioane de pastile nu pot fi împărțite în intervalul optim de administrare, care este de 2-8 ore de la momentul contaminării!

Din experiența accidentului nuclear de la Fukushima, din 2011, trebuie să ne dăm seama că, dacă o țară ca Japonia, recunoscută pentru comportament preventiv, disciplină și organizare, nu a reușit să distribuie la timp iodura de potasiu, cu atât mai dificil ne-ar fi nouă să o facem.

Comprimatele trebuie să ajungă deci cât mai curând în păstrarea cetățenilor!

Sunt convinsă că Guvernul va găsi resurse pentru stimularea medicilor de familie și pentru instruirea cetățenilor prin mass-media, astfel încât campania de distribuire să se desfășoare cu succes.

„România nu este deloc în pericol de a intra într-o criză alimentară!”

PSD a declarat agricultura românească prioritate națională, în contextul problemelor apărute în urma războiului din Ucraina. În acest context, atât președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, cât și ministrul PSD al agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Chesnoiu, au dat asigurări ferme conform cărora Guvernul României are cele mai bune soluții pentru a preîntâmpina o criză alimentară la nivelul țării. În acest moment, România are capacitatea de a susține o populație de până la 40-50 de milioane de persoane, mult peste actuala populație a țării, din punct de vedere agricol și agroalimentar, fapt ce ne ferește de apariția unor probleme în acest sector extrem de important.

Securitatea alimentară a țării este vitală, în situația în care pot apărea blocaje ale aprovizionării fermierilor cu materii prime ce proveneau din Ucraina și Rusia. Ministrul PSD al agriculturii va veni cu soluțiile necesare pentru ca populația să nu aibă de suferit, un argument extrem de serios, luat în calcul în aceste zile, fiind rezervele suficiente pe care le avem până la recolta din acest an agricol.

Consider că avem motive temeinice pentru ca românii să nu mai intre în panică din punctul de vedere al aprovizionării zilnice cu alimentele de bază, iar situația de zilele trecute, privind achiziționarea masivă a uleiului, a pornit de la premise false, având în vedere că stocurile sunt sustenabile. Mai mult, dispunând de rezervele necesare, România nu are nicio problemă în acest moment de a continua și exporturile aflate în derulare, mai ales pe zona de cereale.

În scopul evitării oricăror probleme, PSD va iniția o serie de programe în vederea susținerii industriei agroalimentare, astfel încât populația să nu fie deloc în pericol din punct de vedere alimentar în urma agresiunii armate a Federației Ruse din Ucraina.

Sunt sigură că responsabilii PSD din acest domeniu prioritar vor lua cele mai corecte decizii pentru a feri România de o criză alimentară.

În concluzie, îndemn românii să aibă încredere în autoritățile abilitate, să dea dovadă de calm și să nu se mai sperie la auzul unor zvonuri total nejustificate! Cu încredere în viitor!

„Ne vom afla din nou într-un război rece?”

Din ce în ce mai multe voci cu autoritate din zona politicii și securității geostrategice vorbesc despre o nouă fază în care intră omenirea în urma invaziei ruse în Ucraina. Este cert faptul că agresiunea Rusiei a declanșat dinamici politice, economice și strategice aproape de neconceput în urmă cu mai puțin de un deceniu.

Globalizarea, așa cum o înțelegem mai ales din punct de vedere economic, pare să fi ajuns la o restructurare majoră și fundamentală, dacă nu chiar la un final. Sute de mari companii occidentale au reacționat extrem de rapid și sensibil la destabilizarea fostei zone de influență sovietică și s-au retras complet, unele doar parțial și temporar, din Rusia. Acest semnal a fost extrem de puternic, în sensul în care o economie globală nu poate prospera în condiții de instabilitate a securității naționale și internaționale. Acest lucru înseamnă că foarte multe companii puternice occidentale vor începe să își minimizeze vulnerabilitatea economică relevată acum de apropierea Chinei de Federația Rusă. Reconfigurarea lanțurilor de producție înseamnă relocarea și apropierea unităților de producție de țările în care se află companiile-mamă.

Am atins acest subiect într-o declarație politică anterioară, în care subliniam șansa pe care o poate avea România de a profita de această tendință de relocare a unităților de producție. Țara noastră este și poate deveni mult mai atractivă din acest punct de vedere!

Nu doresc să reiau aici discuțiile, speculațiile și argumentațiile legate de motivele pentru care conducerea de la Kremlin a ales să arunce în aer, chiar la propriu, stabilitatea unei întregi regiuni prin invadarea barbară, cu tancuri, nave și rachete, a unei țări independente. Însă trebuie să constatăm cu toții faptul că războiul Rusiei în Ucraina și mai ales atitudinea țării agresoare au condus la reconfigurarea provocărilor de securitate pentru țările din blocul NATO, cea mai puternică alianță militară din istoria omenirii.

Dacă globalizarea economică are de suferit, cu consecințe încă greu de anticipat, din punct de vedere militar pare că lumea se va împărți din nou în două sfere majore de influență, Vest–Est.

Conducerea actuală a Federației Ruse a demonstrat prin acest război că a rămas blocată într-o logică veche de mai bine de 60 de ani, cea a Războiului Rece. Incapacitatea Rusiei de a furniza un model politic și economic atractiv a dus la încercarea disperată de a recăpăta o influență regională prin forța armelor. Nici măcar aici Rusia nu s-a dovedit eficace, astfel încât de la un război „blitz”, armata rusă a ajuns blocată și „nevoită” să atace populația civilă. Doar amenințarea nucleară a rămas ca o garanție a potențialului distructiv al unui model ideologic învechit, iar asta aduce în prim-plan, din nou, după mai bine de 3 decenii, al doilea Război Rece.

Țara noastră se află din nou în punctul de contact al două blocuri ideologice majore. De data aceasta însă, ne aflăm istoric în cea mai puternică poziție – suntem membri cu drepturi și obligații depline ai NATO. România nu doar că face parte din acest bloc militar, dar a fost un partener strategic de încredere în toate situațiile sau conflictele în care a intervenit NATO.

Mesajul Alianței, încă de la primele focuri de armă din Ucraina, a fost de mobilizare, unitate și forță în protejarea „fiecărui centimetru de pământ din NATO”. Mai mult, summitul NATO din 24 martie a avut o serie de decizii istorice majore pentru întreaga Europă de Est. Cea mai importantă decizie pentru România este legată de înființarea a patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în regiune – țara noastră, alături de Bulgaria, Ungaria și Slovacia.

Această decizie comună a aliaților reprezintă concretizarea declarațiilor de condamnare a invaziei ruse, de atenționare a comunității internaționale asupra pericolelor de instabilitate și de sprijin al Ucrainei în lupta ei pentru menținerea independenței și integrității teritoriale.

Stimați colegi parlamentari, ne aflăm într-un moment regretabil al istoriei, în care, din nou, un grup restrâns de conducători ai Rusiei aruncă în aer stabilitatea și pacea mondială.

Noi, românii, suntem prinși încă o dată la granița unui război rece pe care nu ni-l dorim și care nu a adus și nu va

aduce niciodată prosperitate pentru oamenii obișnuiți. Din fericire, istoria ne-a prins în acest moment în tabăra care a dovedit de-a lungul istoriei că este capabilă să ofere siguranță, libertate și bunăstare pentru locuitorii ei – tabăra occidentală, blocul democrației.

„PSD la guvernare”

Suntem, iată, în a patra lună de guvernare a PSD în coaliție, alături de PNL și UDMR, 4 luni în care obiectivul nostru a fost să reparăm greșelile guvernărilor de dreapta și să readucem România pe calea normalității și a unei guvernări în beneficiul românilor! Fără falsă modestie, putem spune, cu mâna pe inimă, că ne-am ținut de cuvânt!

Dacă PSD nu ar fi intrat la guvernare și nu ar fi impus unele măsuri sociale și economice, situația României ar fi fost mult mai rea, și a populației, dar și a economiei! Totalul măsurilor și politicilor de sprijin promovate de PSD de la începutul anului reprezintă echivalentul a nu mai puțin de 3,4% din PIB, beneficiarii direcți fiind milioane de cetățeni români și zeci de mii de companii autohtone.

46 de miliarde de lei, adică peste 9 miliarde de euro – acesta este impactul financiar al măsurilor și politicilor susținute de PSD, acesta este nivelul sprijinului acordat cetățenilor și companiilor românești. Din acești bani, 20 de miliarde lei reprezintă programe pentru susținerea investițiilor și realizarea reconversiei de la economia de consum către economia de producție, tranziția la economie verde și tehnologii digitale. 14 miliarde de lei reprezintă efortul de menținere a unor prețuri la energie electrică și la gaz suportabile pentru economie și cetățeni în anul 2022, iar 12 miliarde de lei sunt dimensiunea pachetului social, ca urmare a creșterii pensiilor și a alocațiilor pentru copii.

Unii vor spune că este mult, alții că e puțin. Ce pot să vă spun este că a fost maximul care s-a putut face într-un timp foarte scurt, cu resursele existente. Efectele politicilor PSD se reflectă deja în încetinirea puternică a ratei de creștere a inflației și menținerea într-o zonă care să permită intervenția asupra celorlalte componente de risc, respectiv combustibil și alimente.

În ciuda încercărilor unora de a ne pune bețe-n roate și de a stârni gâlceavă în rândul coaliției, PSD rămâne dedicat misiunii asumate și va continua să gândească, dar mai ales să determine Guvernul să aplice programe realiste, inclusiv prin atragerea fondurilor europene, care să mențină echilibrele economice, să reducă inflația și să crească veniturile românilor.

În actualul context economic și geopolitic este extrem de important ca România și românii să nu fie victimele colaterale (indirecte) ale războiului, nici din punct de vedere geostrategic, dar nici din punct de vedere energetic, economic și social. În acest sens, Guvernul are obligația să gestioneze cât mai bine și cât mai eficient resursele țării și să utilizeze toate oportunitățile pentru a accesa fondurile europene.

„Domnul prof. univ. dr. Sorin-Mihai Cîmpeanu, ministrul educației, trebuie să identifice soluții legale imediate pentru desfășurarea activităților didactice în format mixt/hibrid, până la finalul anului universitar 2021–2022, pentru toate ciclurile de studii universitare”

Supun atenției domniilor-voastre o situație deosebită cu care se confruntă sute de mii de studenți români, după ce Ministerul Educației a anunțat intempestiv că instituțiile de învățământ superior trebuie să revină exclusiv la desfășurarea activităților didactice cu prezență fizică, începând cu 9 martie.

Decizia a fost justificată de încetarea stării de alertă instituite pe teritoriul României, ca măsură de combatere a pandemiei cu virusul SARS-CoV-2. Această decizie presupune ca sute de mii de studenți care învățau online în localitățile de domiciliu să fie obligați să își găsească peste noapte un loc de cazare în centrele universitare și să fie prezenți fizic la cursuri. Măsura a fost contestată de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România, care a arătat că, în baza autonomiei universitare, „instituțiile de învățământ superior pot desfășura activități didactice în format online atât pe perioada stării de alertă, cât și pe întreaga durată a anului universitar 2021–2022”, conform art. 40 alin. (1) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare.

Decizia instituției publice centrale este absurdă, după cum mi-au spus mulți studenți și părinți cu care am discutat în ultimele zile. Aceștia mi-au relatat că este, practic, imposibil să găsești un loc de cazare la costuri suportabile pentru o familie cu venituri medii. Locurile în campusurile universitare sunt insuficiente, chiriile au crescut cu cel puțin 10% față de anii precedenți, proprietarii de apartamente refuză să închirieze pentru o perioadă scurtă de timp, aprilie–mai–iunie 2022, în contextul în care România traversează o criză energetică, care a dus la creșterea prețurilor produselor și serviciilor în lanț și, implicit, o scădere a veniturilor reale.

Totodată, fiecare dintre noi deducem că încetarea stării de alertă și, implicit, eliminarea restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19 nu au eliminat însă și iminența pericolului de infectare și îmbolnăvire în continuare.

Astfel, conform ultimelor informări, incidența cazurilor de îmbolnăviri în București, Cluj-Napoca și Timișoara – trei mari centre universitare – depășește 4 la mia de locuitori. În acest context, Ministerul Educației ar trebui să propună măsuri de desfășurare a activităților didactice fără a favoriza apariția unor focare de contaminare/infectare.

Am ascultat cu atenție și explicațiile din spațiul public ale ministrului educației, domnul prof. univ. dr. Sorin-Mihai Cîmpeanu, însă acestea nu țin cont de situația reală, de contextul actual.

Pe scurt, Ministerul Educației a informat universitățile că există o adresă de la Curtea de Conturi în care se precizează că finanțarea cursurilor cu frecvență făcute în regim online nu este legală. Mai mult, domnul ministru Câmpeanu a anunțat că va fi emisă o ordonanță de urgență care va permite digitalizarea cursurilor universitare, însă aceasta ar urma să fie posibilă abia de la începutul anului universitar 2022–2023.

Și ce facem acum, în ultimele săptămâni ale semestrului al II-lea din acest an universitar?

Vă asigur că sunt conștient de efectele negative ale învățării online asupra copiilor/elevilor/studenților, de calitatea scăzută a procesului instructiv-educativ prin intermediul tehnologiei, cu precădere în unele domenii și pentru unele specializări (medicină, arte, inginerie etc.).

Însă pentru finalul anului universitar 2021–2022, adică pentru următoarele 9-10 săptămâni, vă solicit să identificați soluții legale imediate, astfel încât la toate ciclurile de studii universitare licență/master/doctorat activitățile didactice să se desfășoare în format mixt/hibrid, cu prezență fizică și online.

Totodată, decizia de reluare în format exclusiv fizic a activităților didactice (cursuri/seminare/activități de laborator/verificări pe parcurs/examene) să fie adoptată la nivelul fiecărei universități, după consultarea prealabilă a

studenților și fără a perturba programul/calendarele/orarele stabilite, deci înainte de începerea semestrului I al anului universitar 2022–2023.

Doar prin adoptarea unor măsuri corelate cu sectorul economic Ministerul Educației vine cu adevărat în sprijinul studenților și al familiilor acestora, care deja sunt semnificativ afectate de explozia prețurilor la alimente, utilități și servicii.

„Infrastructura de irigații este pregătită pentru funcționare în condiții optime anul acesta”

Declarația mea politică se referă la măsurile anunțate de ministrul PSD al agriculturii, Adrian Chesnoiu, în privința funcționării infrastructurii de irigații pentru anul acesta.

Ministrul PSD al agriculturii a anunțat că infrastructura de îmbunătățiri funciare poate asigura un nivel optim al apei pentru irigații pentru 1.289.381 de hectare mai devreme decât în alți ani.

Având în vedere lipsa precipitațiilor din această iarnă, Ministerul Agriculturii a luat toate măsurile pentru a asigura fermierilor accesul la apă pentru irigații mai devreme față de alți ani.

Pentru a le oferi fermierilor predictibilitatea de care au nevoie, ministrul agriculturii a anunțat continuarea asigurării cu până la 50% din costurile cu energia electrică folosită pentru irigații.

Ministrul PSD al agriculturii a anunțat, de asemenea, că se lucrează la modernizarea infrastructurii de irigații, pentru ca suprafața totală irigată să ajungă la două milioane de hectare.

Ministerul Agriculturii, prin ANIF, suportă din fondurile asigurate de la bugetul de stat:

– costul apei și costul energiei electrice, în baza contractelor încheiate cu ANIF, pentru asigurarea apei pentru irigații până la stațiile de punere sub presiune și alte puncte de livrare;

– costul apei pentru irigații, în baza contractelor încheiate cu alți furnizori;

– costul energiei electrice necesare asigurării funcționării agregatelor sau echipamentelor pentru irigații, în cotă de până la 50%.

În cazul în care fermierii nu au posibilitatea transmiterii unui e-mail/fax, Ministerul Agriculturii asigură, prin filialele teritoriale ale Agenției de Îmbunătățiri Funciare, posibilitatea programării pentru semnarea contractelor.

În contextul actual este vital ca sectorul agricol să reprezinte o prioritate națională, iar ministrul PSD al agriculturii susține prin toate mijloacele fermierii români.

Partidul Social Democrat rămâne în contact permanent cu fermierii și reprezentanții industriei alimentare, pentru a propune în continuare măsuri economice și legislative care să vină în sprijinul fermierilor și pentru a asigura creșterea competitivității, productivității și performanței, în vederea securizării alimentare a populației.

„Comisia Europeană a pus în practică mecanismul de compensații pentru statele afectate economic de războiul din Ucraina și în urma solicitărilor PSD de la nivel național și european”

Vreau să vă anunț, astăzi, că s-a aprobat la nivelul Comisiei Europene acordarea de ajutoare de stat temporare pentru toate țările care au avut de suferit în urma izbucnirii conflictului din Ucraina. Eforturile și insistențele PSD au dat roade. Solicitările și apelurile publice repetate pe care le-am făcut, atât de la București, cât și de la Bruxelles, și-au găsit finalizarea în decizia Comisiei Europene de a permite statelor membre să extindă ajutoarele de stat și compensațiile pentru daunele suferite de companii în actualele circumstanțe excepționale pe care le trăim.

Voi face o scurtă trecere în revistă a demersurilor realizate de PSD în acest sens.

Pe 28 februarie, președintele PSD, Marcel Ciolacu, la întrevederea cu președintele Consiliului Național al Austriei, Wolfgang Sobotka, a solicitat ca Uniunea Europeană să instituie un mecanism de asistență pentru statele care se învecinează cu Ucraina.

În ceea ce privește sprijinul economic la nivel național, o altă solicitare din partea PSD către Comisia Europeană a fost adresată de ministrul social-democrat al finanțelor, pe 15 martie, la Reuniunea Ecofin.

Statele Uniunii Europene, potrivit noului cadru permis de Comisia Europeană, pot să acorde ajutoare cu un cuantum limitat întreprinderilor afectate de criza actuală sau de sancțiunile și contrasancțiunile aferente, să se asigure că întreprinderile dispun în continuare de lichidități suficiente și să despăgubească întreprinderile pentru costurile suplimentare suportate ca urmare a prețurilor ridicate la gaz și energie electrică. De exemplu, dacă statele membre doresc să reducă la minimum impactul creșterii puternice a costului factorilor de producție, acestea pot introduce imediat scheme de acordare a unui ajutor de până la 400.000 de euro pentru fiecare întreprindere afectată de criză. Aceste măsuri vor fi disponibile și pentru firmele aflate în dificultate din cauza lipsei de lichidități cu care este posibil să se confrunte în circumstanțele actuale, pe fondul fragilității provocate de pandemia de COVID-19. Entitățile controlate de Rusia, cărora li s-au aplicat sancțiuni, vor fi excluse din domeniul de aplicare al acestor măsuri.

De asemenea, în ceea ce privește necesitatea unui sprijin financiar din partea Uniunii Europene pentru statele care primesc refugiații din prima linie, PSD a susținut, încă de la începutul crizei din Ucraina, necesitatea unui mecanism financiar european pentru susținerea statelor care preiau refugiații ucraineni.

Încă din prima zi a declanșării războiului, europarlamentarul Dan Nica, liderul delegației PSD din Parlamentul European, a cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, mobilizarea urgentă a asistenței necesare pentru gestionarea cât mai eficientă de către România și celelalte state membre din vecinătatea Ucrainei, precum și Republica Moldova, a crizei refugiaților din Ucraina. Eurodeputatul român a solicitat trimiterea de suport financiar, adăposturi provizorii, materiale medicale și personal calificat către flancul estic al Uniunii Europene.

PSD împărtășește opinia Președintelui Poloniei, Andrzej Duda, că Uniunea Europeană trebuie să manifeste aceeași solidaritate față de statele din prima linie în criza refugiaților din Ucraina, la fel cum a procedat când a sprijinit Turcia în criza refugiaților din Siria. România, Polonia, Slovacia au fost solidare cu refugiații din Ucraina, dar este nevoie de o solidaritate la nivelul familiei europene în gestionarea crizei europene.

Atât eu, cât și toți colegii social-democrați din Parlamentul României, din Parlamentul European și Guvern vom susține în continuare promovarea unei solidarități la nivelul Uniunii Europene în privința impactului economic și social negativ

din statele membre, provocat de războiul din Ucraina și de impunerea sancțiunilor împotriva Federației Ruse.

Nu trebuie să uităm că principiul solidarității și unității între statele membre este temelia pe care a fost construit și dezvoltat proiectul Uniunii Europene și al instituțiilor care formează această entitate!

„Centura ocolitoare a municipiului Balș, o realizare a PSD, dată în folosință până în Sărbătorile Pascale”

Persoanele care vin către sau dinspre Craiova vor putea circula pe centura ocolitoare a orașului oltean Balș până în Sărbătorile Pascale, mai exact din jurul datei de 21 aprilie, atunci când se va finaliza recepția lucrărilor pe acest drum îndelung așteptat.

Constructorul a solicitat recepția lucrărilor, iar drumul despre care vorbim este primul lot al tronsonului 2. Acesta are o lungime de 18,5 kilometri și, după cum am menționat mai sus, vine să relaxeze traficul de pe drumul Craiova–Pitești, funcționând ca variantă ocolitoare a Balșului.

Grație eforturilor PSD depuse de-a lungul anilor, iată că această investiție se materializează și este, într-adevăr, una foarte dorită de către toți șoferii, care nu vor mai petrece ore în șir în trafic pentru a traversa orașul Balș pe singurul drum care era disponibil până în momentul de față.

Astfel, putem să le garantăm doljenilor și, de ce nu?, românilor care ajung în această zonă un trafic relaxat și la standarde europene, de care aveau foarte multă nevoie de zeci de ani.

Conform spuselor ministrului transporturilor, Sorin Grindeanu, în scurt timp va fi deschis și lotul 2 al aceluiași tronson, care va duce la eliminarea blocajelor din municipiul Slatina.

În total, este vorba despre 40 de kilometri de drum modern de mare viteză.

Iată că, atunci când există dorință și disponibilitate, dar și muncă adevărată din partea constructorilor, dar și a Guvernului, lucrurile se pot realiza, pentru a veni în beneficiul oamenilor care au realmente nevoie de ele!

„PSD consolidează sistemul sanitar, prin creșterea accesului românilor la servicii medicale, programe de prevenție și medicamente inovative”

Cu toate că țara noastră a depășit cu bine și ultimul val al pandemiei, Ministerul Sănătății a fost prevăzător și a elaborat un act normativ, aflat deja în transparență, prin care să poată fi menținută infrastructura sanitară și capacitatea de răspuns în cazul revenirii la o creștere a cazurilor de COVID.

Mai mult decât atât, continuă dezvoltarea sistemului sanitar, prin implementarea unei noi Strategii naționale pentru sănătate, care a fost anunțată săptămâna trecută de profesorul Alexandru Rafila.

Astfel, ministrul social-democrat al sănătății elimină derapajele și din pandemie și asigură accesul nediscriminatoriu al românilor la serviciile medicale. Noua Strategie națională pentru sănătate pune în centrul său ideea de prevenție, de intervenție timpurie în cazul cât mai multor boli și patologii, prin implicarea activă a medicilor de familie. În paralel, PSD solicită să fie stabilite criterii clare pentru construcția spitalelor prevăzute în Planul național de redresare și reziliență, astfel încât modernizarea infrastructurii spitalicești să fie corelată cu o nouă politică de resurse umane. Pe 25 martie, Guvernul a aprobat Proiectul de hotărâre privind aprobarea programelor naționale de sănătate, care a fost realizat de Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate și care prevede noi subprograme de screening și noi beneficiari.

În cadrul programelor naționale de sănătate derulate de Ministerul Sănătății s-a introdus Programul național de screening, organizat pe baze populaționale pentru boli cronice cu impact asupra sănătății publice, cu Subprogramul de screening pentru cancerul de col uterin, Subprogramul de screening pentru cancerul de sân, Subprogramul de screening pentru cancerul colorectal, Subprogramul de screening pentru depistarea infecțiilor cronice cu virusuri hepatice B/C/D, care se desfășoară în regim pilot, finanțat din fonduri externe nerambursabile.

De asemenea, tot în urmă cu câteva zile, Ministerul Sănătății a avizat extinderea listei de medicamente gratuite și compensate, prin introducerea a 34 de molecule noi, destinate pacienților cu afecțiuni neurologice și Parkinson, afecțiuni oncologice, diabet zaharat, ciroză biliară, boli endocrine și metabolice, boli cronice ale rinichiului, boli degenerative ale ochiului, dar și pentru tratarea bolilor rare, cum sunt hemofilia și talasemia, hipertensiunea pulmonară, amiotrofia spinală, amiloidoza și angioedemul ereditar. Toate vor fi valabile începând cu data de 1 aprilie 2022.

Vreau să subliniez faptul că este a doua actualizare din acest an a listei de medicamente compensate și gratuite pentru pacienții cu boli cronice grave, ceea ce denotă interesul ministrului sănătății pentru creșterea accesului pacienților la tratamente de ultimă generație.

În același timp, vreau să mai remarc activitatea la nivel internațional a ministrului social-democrat al sănătății în ceea ce privește colaborarea cu Organizația Mondială a Sănătății. Pe 22 martie a fost semnat Acordul bienal de cooperare între Ministerul Sănătății din România și Organizația Mondială a Sănătății – Biroul Regional Europa, 2022–2023, care prevede creșterea accesului pacienților români la serviciile esențiale de sănătate, consolidarea capacității de pregătire și răspuns la situațiile de urgență a serviciilor de asistență medicală și sănătate publică, actualizarea planurilor de pregătire a resurselor umane, îmbunătățirea accesului la medicamente, vaccinuri, diagnostic și dispozitive esențiale pentru asistența medicală primară, precum și acțiuni pentru digitalizarea sistemului de sănătate.

În concluzie, ceea ce se poate desprinde din prezentarea tuturor demersurilor și acțiunilor întreprinse este că Ministerul Sănătății, în frunte cu colegul nostru deputat, profesorul Alexandru Rafila, arată interesul și preocuparea reală față de modul în care e tratat fiecare pacient. Fără nicio discriminare, toți românii au acces la analize și medicamente, ceea ce, în esență, reprezintă responsabilitatea pe care PSD și-a asumat-o față de consolidarea și dezvoltarea sistemului sanitar românesc în momentul intrării la guvernare, în plină pandemie.

Așadar, PSD la Ministerul Sănătății nu doar că a reușit să facă față ultimului val pandemic de COVID, fără a fi afectată capacitatea sistemului medical național, dar a și început să vină cu soluții reale și concrete pentru toate categoriile de pacienți, prin implementarea de noi programe de sănătate publică. România are nevoie de un sistem sanitar centrat pe nevoile cetățeanului, iar acest lucru PSD îl pune în practică încă din momentul în care a solicitat portofoliul Sănătății în actualul guvern.

„Nu există sănătate fără sănătate mintală!”

Pandemia de COVID-19 a avut un impact major asupra sănătății mintale a oamenilor din întreaga lume. Unele grupuri, inclusiv lucrătorii din domeniul sănătății și alți lucrători din prima linie, studenții, persoanele care trăiesc singure și cei cu afecțiuni preexistente de sănătate mintală, au fost afectate în mod deosebit. În acest context, putem spune că și serviciile pentru tulburări mintale, neurologice și de consum de substanțe au fost semnificativ perturbate.

Anul trecut, în septembrie, în timpul Adunării Mondiale a Sănătății, guvernele din întreaga lume au recunoscut nevoia de a extinde serviciile de sănătate mintală de calitate la toate nivelurile.

Situația stării de sănătate mintală a populației este sau ar trebui, în cazul României, să reprezinte una dintre prioritățile și obiectivele naționale strategice.

Cu toții trebuie să recunoaștem și să înțelegem faptul că stresul în rândul populației a crescut enorm, că izolarea fizică și socială atrage după sine consecințe inimaginabile și că teama permanentă trăită pentru securitatea și siguranța fiecăruia dintre noi și a persoanelor dragi conduce la fisuri majore în sănătatea mintală. De asemenea, problemele economice cu care se confruntă milioane și milioane de oameni, fenomenul de fake news, lipsa informării și a educării coerente, la care adăugăm și cele 33 de zile ale conflictului armat din Ucraina, atrag după sine o creștere pe termen lung a numărului și severității problemelor de sănătate mintală la orice nivel de vârstă.

Sănătatea mintală este una dintre condițiile-cheie în orice stat. La noi se constată anual o subinvestire în sănătatea mintală.

Guvernul ar trebui să aibă o strategie, să elaboreze și să implementeze un Plan național de acțiune privitor la sănătatea mintală din România.

A venit momentul ca, așa cum acordăm și se acordă atenție, pe bună dreptate, sănătății fizice, educației, măsurilor sociale, economiei și fiscalității, să repoziționam corect și sănătatea mintală a românilor pe lista de priorități a noastră, a tuturor.

În lipsa unui plan de acțiune, nu putem vorbi despre sănătate fără sănătate mintală!

„Primul summit NATO în vreme de război”

Liderii NATO s-au reunit joi, 24 martie 2022, la Bruxelles, într-una dintre cele mai importante reuniuni din istoria alianței.

La o lună de la invazia Rusiei asupra Ucrainei, reuniți la Bruxelles, șefii de stat și de guverne din țările membre și-au reafirmat hotărârea de a se opune regimului de la Kremlin.

Războiul neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei ridică o problemă fundamentală în fața valorilor și a normelor ce au adus securitate și prosperitate tuturor celor de pe continentul european. De aceea, Alianța trebuie să activeze toate articolele privind consolidarea capabilităților și capacității individuale și colective de a rezista tuturor formelor de atac, pentru siguranța celor peste un miliard de cetățeni pe care îi apără.

Această consolidare a capacității și capabilităților pentru securitatea alianței și a regiunii transatlantice necesită resurse adecvate, în special în ceea ce privește apărarea cibernetică, chimică, biologică, radiologică și nucleară, dar în special este nevoie de apărare împotriva dezinformării. România este în siguranță, face parte din cea mai mare și puternică alianță din lume, iar consolidarea flancului estic și poziționarea grupului de luptă aprobat de NATO în țara noastră reprezintă garanții veritabile ale faptului că acum statele sunt mai unite ca niciodată atât în NATO, cât și în relația transatlantică. În mod cert, războiul din țara vecină are și va avea în continuare repercusiuni de natură economică atât asupra României, cât mai ales asupra Republicii Moldova.

Am observat cu îngrijorare că din nicio declarație a liderilor întruniți la Bruxelles în cadrul alianței NATO nu reieșea că situația din Transnistria a figurat pe agenda summitului din 24 martie.

Frații noștri de peste Prut trebuie susținuți în drumul lor proeuropean și pro-NATO, dar, în egală măsură, în acest moment, trebuie apărați și susținuți să se decupleze de la energia și gazele din Rusia, întrucât, pe lângă cele două state aflate în război, Republica Moldova este următoarea cea mai afectată economic din cauza războiului. În acest moment, Republica Moldova este captivă, primește energie doar din două surse, Rusia și Transnistria.

Desigur, Uniunea Europeană și NATO pot furniza sprijin din acest punct de vedere Republicii Moldova, prin finanțări, transfer de energie etc.

În aceste momente de grea încercare, trebuie să fim uniți, solidari atât cu țările din cadrul Alianței, cât și cu țările partenere. Doar împreună suntem puternici, dar mai ales dând dovadă de bună vecinătate față de vecinii noștri refugiați! Să nu uităm nici de cetățenii români și nici de economia românească!

Să avem pace, prosperitate și să ne fie bine la noi în țară!

„Pentru ca românii să nu cadă pradă propagandei, instituțiile de control trebuie să acționeze hotărât, apărând interesele cetățenilor!”

Săptămânile trecute am fost cu toții surprinși de creșterea alarmantă a prețurilor la carburanți. În aceste zile ne confruntăm cu o creștere treptată a prețurilor la alimentele de bază. Iar toate aceste scumpiri se suprapun peste ceea ce este, de luni de zile, o criză a prețurilor la energie.

Românii sunt asigurați de autorități că aceste creșteri de prețuri sunt artificiale, că nu există probleme cu stocurile de carburanți sau cu cele de alimente. Iar aceste asigurări, absolut corecte și necesare, sunt dublate de apeluri către oameni să nu cadă în plasa acțiunilor de propagandă care vizează destabilizarea societății prin inducerea panicii. Sunt de acord cu toate aceste semnale pe care Guvernul și alte autorități le transmit și fac și eu apel către români să evite minciunile și propaganda, menite să ne destabilizeze și să ne dezbine.

Dar, dincolo de asta, trebuie să înțelegem cu toții că, atunci când prețurile cresc nejustificat, aceste creșteri sunt cât se poate de reale, nu propagandă. Ele sunt făcute de oameni și de companii care consideră că situația complicată din prezent este o oportunitate sau, mai degrabă, un pretext perfect să ia decizii care le cresc în mod incorect profiturile.

La fel de gravă ca propaganda este lăcomia, mai ales când pentru satisfacerea ei se „mușcă” dintr-o societate în care oamenii depun eforturi pentru a trăi decent.

Prin urmare, cred că este absolut necesar ca, dincolo de lupta cu propaganda, să existe acțiuni clare din partea autorităților de control prin care să fie descurajate

comportamentele speculative ale agenților economici. Autoritățile au o datorie față de români să îi protejeze, o datorie care trebuie îndeplinită cu și mai multă determinare și celeritate acum, când vorbim despre o situație care generează foarte multe vulnerabilități.

Oamenii trebuie să simtă că această datorie este îndeplinită cu prisosință, pentru că, apropo de propagandă, știm mulți dintre noi că există interes din partea celor care nu sunt prietenii României de a-i convinge pe români că guvernarea i-a uitat în această perioadă grea, că atenția se duce exclusiv către alte lucruri. Această propagandă nu poate fi combătută decât prin acțiuni ferme, în sensul celor la care am făcut apel aici.

„Pot să mai aștepte cele 15 milioane de euro?”

O știre importantă de la Cluj a trecut ușor neobservată zilele acestea, însă miza este suficient de mare pentru a nu trece cu vederea ce s-a întâmplat recent în comuna Florești, județul Cluj.

Un proiect semnificativ pentru cultura și istoria noastră a fost blocat zilele trecute de către consilierii locali ai USR PLUS Florești, ale căror încurcături au început să coste resurse, oportunități și istorie.

Proiectul de hotărâre prevede trecerea unui imobil din domeniul public al comunei Florești în domeniul public al statului, intrând astfel în administrarea Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei și permițând înființarea unui nou complex muzeal într-o zonă rurală din județul Cluj, prin extinderea Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei. Acest complex muzeal ar urma să fie construit din fonduri asigurate prin Planul de redresare și reziliență, mai exact 15 milioane de euro, pe care suntem la un pas de a-i pierde din cauza indolenței consilierilor locali din partea USR PLUS.

Justificarea amânării sau chiar a blocării proiectului în cauză este cel puțin revoltătoare. Cei șase consilieri ai USR PLUS, care au votat pentru retragerea proiectului de pe ordinea de zi, și-au motivat votul susținând că nu au avut timp să studieze proiectul, deși acesta este public încă din iunie 2021. În aceste condiții nu putem să nu ne întrebăm cu ce își ocupă timpul consilierii locali ai USR PLUS din comuna Florești și pentru ce sunt plătiți din bani publici, dacă nu reușesc nici măcar să se informeze în legătură cu proiectele importante de pe ordinea de zi.

Vom amâna alocarea celor 15 milioane de euro pentru înființarea complexului muzeal de la Florești până când consilierii locali ai USR își vor face timp să studieze proiectul? Sau este absolut irelevant dacă vom avea sau nu o instituție culturală care să prezinte, printre altele, în format fizic și digital, istoria etniilor care au trăit pe teritoriul Transilvaniei de-a lungul secolelor? Se pare că atitudinea delăsătoare cu care am tratat întocmirea Planului de redresare și reziliență a fost atât de molipsitoare, încât a ajuns și în plan local, până la nivelul consilierilor locali, care nu se grăbesc nici ei să primească fondurile garantate prin PNRR.

Așa cum ne-au obișnuit, cel puțin la nivel de discurs, reprezentanții USR PLUS ar trebui să fie exponenții reformelor realizate _hic et nunc_ , ai ideilor și inițiativelor inovatoare, transformate rapid în realitate. Sau această atitudine generală este valabilă doar în cazul proiectelor de pe agenda USR PLUS? Căci se pare că avem de-a face, fără îndoială, cu o dublă măsură. Când vine vorba despre a desființa de dragul reformei, reprezentanții acestui partid sunt cât de poate de prompți și bine „informați” în legătură cu proiectele. Însă, când trebuie să construiască ceva, USR-iștii nu se grăbesc deloc. Neîndoielnic, este mult mai ușor să dărâmi ceva decât să construiești.

Dar, în cazul de față, nimeni nu le-a cerut consilierilor locali ai USR Florești să pună bazele unei construcții, ci doar să citească textul unui proiect și să voteze în cunoștință de cauză.

„În 3 luni de guvernare, PSD a determinat măsuri de sprijin social și economic în valoare de peste 9 miliarde de euro!”

Scopul pentru care PSD a intrat la guvernare este deja cunoscut de toată lumea, iar noi, ca partid social-democrat, nu putem decât să ne declarăm satisfăcuți, pentru moment, de măsurile pe care am reușit să le promovăm și să le și legiferăm. Mulți vor spune că se putea face mai mult, însă eu voi face trimitere la starea economică a României de dinainte de intrarea PSD la guvernare și vă voi spune, cu mâna pe inimă, că este maximum ce s-a putut repara într-un timp atât de scurt cu resursele limitate pe care le-am avut la dispoziție.

În 3 luni de guvernare, PSD a determinat măsuri de sprijin social și economic echivalente a 3,4% din PIB. Vorbim despre peste 9 miliarde de euro, care au făcut ca milioane de cetățeni români și zeci de mii de companii să poată trece mai ușor peste inconvenientele create de scumpirile induse de liberalizarea și criza fără precedent a energiei. Acesta a fost impactul financiar al măsurilor și politicilor susținute de PSD, de la începutul anului, pentru a sprijini cetățenii și companiile românești.

Dacă PSD nu s-ar fi aflat acum la guvernare, programele pentru susținerea investițiilor și realizarea de reconversii de la economia de consum către economia de producție, tranziția la economie verde și tehnologii digitale nu ar fi beneficiat de suma de 20 de miliarde lei.

Cetățenii și economia țării nu ar fi beneficiat de 14 miliarde lei ca sumă componentă a unui efort de menținere a unor prețuri suportabile la energie electrică și gaze pe întreg anul 2022.

Nu în ultimul rând, dacă PSD nu ar fi intrat la guvernare, pensiile și alocațiile copiilor nu ar fi crescut, acestea fiind măsuri susținute cu insistență de PSD ca parte a unui pachet social care s-a ridicat la valoarea de 12 miliarde de lei.

PSD îi asigură pe toți românii că ceea ce și-a propus și a promis să realizeze atunci când a intrat la guvernare va pune în practică. Vor urma noi seturi de măsuri și programe, atât pentru populație, cât și pentru mediul economic, care vor pune accent pe reducerea inflației, pe creșterea veniturilor populației, dar mai cu seamă pe atragerea fondurilor europene, ca o condiție esențială în actualul context economic și geopolitic.

Ținând cont de actualul context economic mondial și de provocările care ne așteaptă, lansez un apel către toți colegii parlamentari, indiferent de partidul din care fac parte, să se alăture demersului nostru de a găsi și a pune în aplicare soluții care să aducă bunăstare și stabilitate în viața românilor!

„Ministrul energiei, Virgil Popescu, lasă românii cu ochii în soare”

Anul 2022 este un an greu pentru români. Scumpirile la energie și carburanți determină scumpiri în lanț în toate domeniile. Putem spune că România este deja în pragul unei crize energetice, care este adâncită de măsurile stângace luate de Guvernul incompetenței PSD–PNL. Guvernanții noștri dorm în funcții, în timp ce toate statele Uniunii Europene își pregătesc măsuri serioase pentru a face față unor eventuale probleme privind aprovizionarea cu gaze și energie electrică, pe fondul războiului din Ucraina – incompetență și inconștiență din partea guvernării PSD–PNL, iar aceste bâlbâieli vor fi în final decontate de români.

Uniunea Salvați România l-a invitat în această săptămână pe ministrul Energiei, Virgil Popescu, la ora Guvernului, în plenul Camerei Deputaților, pentru a explica ce se întâmplă cu aprovizionarea și prețurile în energie. A fugit și de această dată de răspundere și nu s-a prezentat în fața parlamentarilor. De trei ori a fost chemat în Parlamentul României și de fiecare dată și-a găsit scuze pentru a da bir cu fugiții.

Domnul Virgil Popescu trebuie să explice haosul pe care l-a creat în piața de energie prin ultima ordonanță de urgență, care nu face altceva decât să aducă multe familii în sărăcie energetică. Astfel, introducerea unui tarif social la energie electrică sub 100 de KWh pe lună este doar o măsură discriminatorie, care nu va ajuta românii cu venituri modeste, ci din contră, îi va arunca în sărăcie energetică. Românii cu venituri modeste sunt pedepsiți dacă vor consuma peste 100 de KWh, însă nu au alte soluții, pentru că nu au avut bani să investească în eficiență energetică.

În același timp, ordonanța domnului Virgil Popescu creează și haos în piața energiei, pentru că producătorii de gaze naturale sunt obligați să vândă la preț reglementat, inclusiv gazele din offshore, lucru care pune în pericol exploatarea gazelor din Marea Neagră.

Prin măsurile aberante pe care le-a luat de când ocupă funcția de ministru al energiei, Virgil Popescu a reușit „performanța” de a-i face pe români tot mai dependenți de gazele rusești.

Dacă doresc cu adevărat să îi ajute pe români, „specialiștii” din PSD și PNL ar trebui să adopte de urgență proiectele propuse de USR încă de anul trecut – scăderea la 5% a cotei TVA aplicate energiei electrice și gazului natural pentru consumatorii finali, abrogarea accizei aplicate energiei electrice, eliminarea certificatelor verzi și a taxei de cogenerare din factură, credite fiscale pentru întreprinderi în cuantumul a jumătate din creșterea prețului cu energia și gazele raportat la iulie 2021. De asemenea, se impune extinderea Legii consumatorului vulnerabil și simplificarea modului în care este aplicată. Nu în ultimul rând, trebuie accelerată adoptarea Legii offshore, lege pe care Virgil Popescu nu a fost capabil să o conceapă de doi ani și jumătate de când este ministru al energiei.

În concluzie, ministrul energiei, Virgil Popescu, și-a demonstrat incompetența, iar activitatea sa pune grav în pericol consumatorii români și piața energiei. În contextul în care se discută de o remaniere la nivelul Guvernului, Virgil Popescu ar trebui să fie primul membru demis al cabinetului. Orice zi în care va mai rămâne la Ministerul Energiei înseamnă o adâncire a crizei energetice și a dependenței României față de gazele rusești.

## **Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:**

„Tinerii – actori principali ai dezvoltării durabile”

Consider că avem datoria ca, dincolo de sublinierea la nivel de discurs a importanței implicării tinerilor în viața societății, să oferim contexte reale și pârghii viabile pentru ca aceștia să-și consolideze vocea și să contribuie la luarea deciziilor privind dezvoltarea unei societăți sustenabile, cu accent pe gestionarea responsabilă a resurselor.

În acest sens, în perioada 29–30 martie organizez evenimentul „Tinerii – actori principali ai dezvoltării durabile”. Evenimentul se desfășoară pe durata a două zile, sub umbrela Conferinței privind viitorul Europei, o inițiativă lăudabilă a Parlamentului European, Consiliului și a Comisiei Europene privind dezbaterea și consultarea cetățenilor privind viitorul Europei. Am decis să pun accentul pe domeniul tineretului, acest an fiind desemnat Anul european al tineretului.

Pe data de 29 martie, începând cu ora 15.00, se vor desfășura trei paneluri, primul tratând tema rezilienței tinerei generații, a importanței acordării unei atenții suplimentare sănătății mintale, echilibrului socioemoțional și a impactului situațiilor neprevăzute, tot mai întâlnite, asupra performanței și stării de bine generale în rândul tinerilor.

Următorul panel vizează un subiect care a sensibilizat tânăra generație, și anume criza umanitară apărută în urma războiului din Ucraina, sens în care tinerii trebuie informați și sprijiniți în primirea și oferirea, după caz, a unei asistențe ferme, rapide și elocvente.

Nu în ultimul rând, ultimul panel își propune să treacă în revistă și să genereze soluții pentru provocările societale care implică tânăra generație – egalitatea de șanse, tranziția verde și transformarea digitală.

Mâine continuăm evenimentul în format offline, la Parlamentul României – se vor prelucra toate ideile generate azi, conturând în final o serie de propuneri concrete privind soluționarea problemelor stringente ale spațiului european, inițiative care vor fi transmise la nivelul conducerii Uniunii Europene.

Tinerii au demonstrat că pot să participe activ în acest proces al fructificării unui viitor prosper, incluziv, sustenabil, sens în care evenimentul își propune să găsească răspuns la o serie de întrebări, cum ar fi – cum conturăm rolul tinerilor în gestionarea celor mai complexe problematici ale societății globale, cu precădere în contextul schimbărilor climatice? Ce acțiuni concrete adoptăm pentru un viitor cu adevărat sustenabil? Cum putem facilita implicarea tinerilor în îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă?

Trăim vremuri complicate, iar viitorul României, al Uniunii Europene, viitorul păcii și echilibrului social țin în mare măsură și de preferințele, planurile și percepțiile tinerilor, iar această inițiativă își propune, pe de-o parte, să aducă în atenția publică rolul și impactul tinerilor în societate și, pe de altă parte, să vină cu soluții și metode de intervenție venite „de la firul ierbii”, care să ajungă la forurile decizionale.

În genere, această inițiativă își propune identificarea unor soluții concrete la problemele contemporane care impactează tânăra generație, aplicabile atât în plan național, cât și la nivel internațional, și dezvoltarea unei rezoluții care să includă aceste probleme.

Vă invit și pe dumneavoastră, colegi parlamentari, să contribuiți la această inițiativă dincolo de granițele propunerii mele, să contribuiți la viitorul Europei, să vă consultați cu

cetățenii pe care îi reprezentați și să veniți cu propuneri și sugestii concrete, care pot fi înscrise pe platforma conferinței!

Colaborarea, dezvoltarea mecanismelor de sprijin și inovare, dar și axarea pe latura pragmatică a vieții din spațiul european sunt elemente vitale în perioade de instabilitate sau criză și reprezintă premisele unei dezvoltări sustenabile, bazate pe perseverență și echilibru. Acest lucru este important, iar situația în care ne aflăm în ultimii ani o confirmă în mod exemplar. Cetățenii europeni încep să-și înțeleagă rolul, se informează, se implică și contribuie la consolidarea valorile europene, sens în care inițiativele de consultare și dialog nu pot fi suficiente. Această tendință trebuie să crească în continuare.

Îi felicit pe cetățenii europeni responsabili și îi asigur de tot sprijinul meu în activitățile întreprinse de aceștia zi de zi!

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările ședinței Camerei Deputaților și anunț că din totalul celor 329 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 168.

Ordinea de zi pentru astăzi a fost distribuită.

Reamintesc programul de lucru: orele 10.00–11.00 – dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; orele 11.00–11.30 – pauză; ora 11.30 – vot final; la încheierea ședinței de vot – ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Dacă sunt observații la ordinea de zi? Domnul Simonis.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să vă rog, domnule președinte de ședință, să cereți acceptul plenului pentru ca membrii Comisiei juridice să se reunească în paralel cu ședința de plen pentru a dezbate PL-x 130/2022 – Proiectul de lege privind reglementarea activității prestatorului casnic, o inițiativă care astăzi trebuie neapărat adoptată de plenul Camerei Deputaților.

Astfel încât Comisia juridică să se întoarcă în cel mult 30 de minute cu raportul și să-l putem dezbate și vota la votul final.

De asemenea...

Este jalon în PNRR și e obligație până la 1 aprilie.

De asemenea, să permitem membrilor Comisiei pentru buget, finanțe să se reunească și să lucreze în paralel cu plenul pentru a dezbate PL-x 124/2022 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru prorogarea unui termen, o altă inițiativă care astăzi ar trebui să facă obiectul dezbaterii și votului final în Camera Deputaților. Mulțumesc.

A, și... uitasem, PL-x 124 să se regăsească astăzi pe poziția 28 a ordinii de zi.

Deci vorbesc de PL-x 124/2022, să se regăsească la punctul 28 de astăzi.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Da.

Vot pentru Comisia juridică, să lucreze în paralel cu plenul.

Vot, vă rog.

Pentru – 126, contra – 15, abțineri – 3.

Propunerea a fost adoptată.

Vot pentru... Comisia pentru buget, finanțe, să lucreze în paralel cu plenul.

Pentru – 131, contra – 6, abțineri – două.

Propunerea a fost adoptată.

Și PL-x 124/2022 să fie mutat pe poziția 28 pe ordinea de zi. Vot, vă rog.

Pentru – 142, abțineri – 3 voturi.

Propunerea a fost adoptată.

Dacă... mai sunt intervenții?

Domnul Bulai.

Domnul Csoma, vă rog.

## **Domnul Csoma Botond:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am rugămintea să aducem în față, pe locul 29, PL-x 580/2021. _[Proiectul de lege pentru completarea art. 13 alin. (1) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri.]_

A fost pe ordinea de zi ieri.

Deci o aducere în față.

Pe 29, da, pe poziția 29 să fie pe ordinea de zi de astăzi.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vot, vă rog. PL-x 580/2021 pe poziția 29.

Pentru – 141, contra – unu, abțineri – două, „nu votez” – unu.

Propunerea a fost adoptată. Alte intervenții? Domnul Bulai.

Vă rog, pe procedură.

Mulțumesc, stimate domnule președinte.

Cerem introducerea Pl-x 170/2021 _[Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice]_ pe ordinea de zi. Avem consens.

Vă mulțumesc.

Pl-x 170/2021 a fost introdusă pe ordinea de zi pe poziția 30. La ordinea de zi dacă mai sunt intervenții? Dacă nu... Domnul Bulai.

## **Domnul Iulian Bulai:**

## _Spasiba, gaspadin prezident!_

Înțeleg că, dacă s-a dat drumul la propaganda rusă în România și în instituțiile de cultură și coaliția de guvernare nu înțelege că trebuie să pună stop acestei propagande pro-Moscova, pro-Putin, anti-UE, anti-NATO, atunci trebuie să vorbim pe limba dumnealui, a domnului Lucian Romașcanu, care, în loc să-și asume o problemă punctuală, să o elimine, merge mai departe și ține în brațe un om al propagandei pro-Moscova, pro-Putin, pro-Kremlin, anti-UE, anti-NATO.

De aceea, Grupul parlamentar al USR, în conformitate cu prevederile art. 112 din Constituția României și ale art. 189 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă înaintează moțiunea simplă intitulată „Libertate artistică? Da! Propagandă pro-Moscova și anti-UE în instituții publice? Niciodată!”, moțiune îndreptată împotriva domnului Lucian Romașcanu, ministrul culturii, inițiată, evident, de către deputații Grupului parlamentar al USR, conform listei anexate.

Cu mențiunea că nu se poate...

ca din cea mai importantă instituție de cultură din România să se facă propagandă activă, prin material publicitar, anti-UE, anti-NATO, pro-Moscova, pro-Putin, pro-Kremlin.

Veniți aici, acum!

Dacă nu înțelegeți limba română, vă spunem în limba rusă!

Vă mulțumesc.

Domnul Simonis, vă rog, pe procedură.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Bun. Bineînțeles că dreptul opoziției... sau că opoziția are dreptul să inițieze moțiuni simple și moțiuni de cenzură atunci când dorește, însă să vii să blamezi un ministru al culturii, împotriva căruia singurul argument pe care îl ai este că ți-ai dorit tu să fii ministru al culturii și n-ai avut șansa...

, invocând propaganda rusă, tu făcând la tribuna Camerei Deputaților propagandă rusească, cu prezentarea, în ședința live a Camerei, a acelui ziar, pe care până astăzi noi nu l-am văzut, și vorbind în limba rusă... Domnule Bulai, nu faceți decât să promovați dumneavoastră ceea ce condamnați înainte! ( _Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)_

## **Voci de la PSD:**

Bravo!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Domnule Focșa Dumitru-Viorel, vă rog.

## **Domnul Dumitru-Viorel Focșa:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Iată ce înseamnă să spui că ivermectina nu e bună și să faci un medic „criminal” dacă o folosești!

Domnul Bulai are vermicul la creier. Dacă lua, ar fi scăpat de bacteriile acestea.

Cum să vii să ai din Parlamentul României atitudinea lui Beria și să pui cenzură la cultură? Nu ți-e rușine, domnule Bulai? Te rog frumos! Vii să vorbești în limba rusă de la microfonul acesta și spui că sunt atitudini proruse în cultura românească și vine rusul să vorbească aici?!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

## Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, intrăm în ordinea de zi.

Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de regulament al Consiliului privind un cadru de măsuri pentru asigurarea furnizării contramăsurilor medicale necesare în situații de criză în cazul unei urgențe de sănătate publică la nivelul Uniunii – COM(2021) 577; PHCD 27/2022.

Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene. Vă rog.

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Raport privind Propunerea de regulament al Consiliului privind un cadru de măsuri pentru asigurarea furnizării contramăsurilor medicale necesare în situații de criză în cazul unei urgențe de sănătate publică la nivelul Uniunii – COM(2021) 577

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii și servicii, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru sănătate și familie, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

– A susținut Propunerea de regulament al Consiliului privind un cadru de măsuri pentru asigurarea furnizării contramăsurilor medicale necesare în situații de criză în cazul unei urgențe de sănătate publică la nivelul Uniunii.

– A recomandat schimburi de experiență pentru valorificarea instrumentelor de sprijinire a sistemelor de sănătate din statele membre.

– A recomandat utilizarea oportunităților oferite de economia bazată pe date, în vederea identificării riscurilor privind sănătatea publică.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 22 martie 2022 și a fost aprobată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc.

Domnul Șișcu George, Grupul PNL.

## Mulțumesc, domnule președinte.

La 16 septembrie 2021, Comisia a adoptat Comunicarea de prezentare a HERA – Autoritatea Europeană pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară, următorul pas către realizarea uniunii europene a sănătății – COM(2021) 576 și propunerea de regulament aflată astăzi în dezbatere, ce vizează un cadru de măsuri pentru asigurarea furnizării contramăsurilor medicale necesare în situații de criză în cazul unei urgențe de sănătate publică la nivelul Uniunii – COM(2021) 577.

Aceasta va permite Uniunii să ia măsuri necesare pentru a asigura disponibilitatea și furnizarea în cantități suficiente și la timp a contramăsurilor medicale necesare în situații de criză.

Autoritatea are la bază necesitatea creării unei agenții pentru dezvoltarea și cercetarea biomedicală avansată, similară structurii omoloage din Statele Unite, BARDA, și a fost precedată de Incubatorul HERA, lansat în februarie 2021.

HERA va activa în două moduri – în faza de pregătire și în faza operativă, de criză.

Astfel, în faza de pregătire, HERA va colabora îndeaproape cu statele membre pentru a analiza, a identifica și a acorda prioritate posibilelor amenințări la adresa sănătății.

Această cooperare va sta la baza coordonării strategice pentru dezvoltarea contramăsurilor medicale și a capacității industriale de a produce și a furniza contramăsurile medicale.

În faza de criză, HERA va trece într-un mod operațional diferit. Pentru a putea acționa eficient, aceasta trebuie să includă luarea rapidă de decizii și măsuri de urgență, așa cum a fost anunțat prin Comunicarea privind lecțiile timpurii din pandemia de COVID-19, publicată în 15 iunie 2021.

Partidul Național Liberal va vota pentru adoptarea proiectului elaborat de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Muncaciu Sorin.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Se pare că nu învățăm nimic din ce s-a întâmplat în această pandemie!

Această propunere europeană dorește, de fapt, să abolească una dintre regulile Tratatului de la Lisabona – sănătatea este apanajul parlamentelor, al statelor suverane.

Dacă noi acceptăm International Pandemic Treaty, care se negociază acum la OMS și HERA, această legislație subversivă, care introduce un principiu și acest principiu va fi că... Este absolut de neacceptat ca tehnocrați de la Bruxelles să hotărască politica sanitară din România!

Vă aduc aminte, certificatul verde a fost invenția lor!

Vă aduc aminte, politica de vaccinare și de stopare a tratamentului normal, medical, a fost tot o directivă de la Bruxelles!

De ce nu învățăm că nu putem să cedăm suveranitatea când e vorba de sănătatea poporului român?

Au fost medicamente care au fost interzise la noi, pe motiv că nu au fost admise de EMA. Ce înseamnă asta? Înseamnă că poporul român a fost în războiul acesta comercial al companiilor străine.

Deci, vă rog, votați contra acestei...

Acest lucru va anula suveranitatea noastră medicală.

Dacă nu înțelegeți lucrul acesta, veți trage consecințele. Pentru că este absolut de neacceptat ca în Tratatul de la Lisabona să avem suveranitate din punct de vedere sanitar și noi să acceptăm subordonarea Uniunii Europene atunci când vine vorba de urgențe!

Atât am avut de spus.

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic, obiecții? Nu.

Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de urgență pentru garantarea aprovizionării cu alimente și a securității alimentare în vremuri de criză – COM(2021) 689; PHCD 28/2022.

Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene. Vă rog.

## Mulțumesc frumos.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de urgență pentru garantarea aprovizionării cu alimente și a securității alimentare în vremuri de criză – COM(2021) 689

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru transporturi și infrastructură, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

– A susținut Planul de urgență pentru garantarea aprovizionării cu alimente și a securității alimentare în vremuri de criză.

– A recomandat coordonarea cu planurile privind pregătirea pentru dezastrele naturale.

– A recomandat un mecanism de monitorizare a nivelului de pregătire al Uniunii Europene pentru amenințările la adresa securității alimentare.

– A considerat esențială susținerea producătorilor pentru a crește capacitatea de a furniza produse de calitate ridicată.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 22 martie 2022 și a fost aprobată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în formatul adoptat de Comisia pentru afaceri europene. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Tuță George-Cristian. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Într-adevăr, crizele, după cum vedem, nu sunt doar generale, mai sunt și locale.

Și de aceea v-aș aduce aminte, stimați colegi, data de 9 martie, când, din motive de panică, mulți cetățeni s-au dus la stațiile de alimentare PECO pentru a face un plin de benzină.

Lucrul acesta s-a întâmplat destul de frecvent, la începutul acestui an, și prin supermarketuri, lăsând multe raioane goale, multe rafturi fără produse.

De aceea, am considerat necesar și esențial crearea unui mecanism de monitorizare prin intermediul unor platforme digitale care să asigure transparența privind evidențierea stocurilor de produse agricole, la nivelul Uniunii Europene, pentru a garanta aprovizionarea cu alimente și securitatea alimentară la nivelul întregii Uniuni.

Vă mulțumesc.

Grupul PNL va susține acest proiect de hotărâre. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu sunt obiecții. Adoptat. La articolul unic? Nu.

Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate, iar proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

26. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2018 privind reglementarea unor măsuri în domeniul sănătății; PL-x 232/2018; procedură de urgență.

Reprezentantul Guvernului, vă rog. Este?

Nu.

Comisia pentru sănătate și familie, pentru prezentarea raportului, vă rog.

## Mulțumesc.

În temeiul dispozițiilor art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2018 privind reglementarea unor măsuri în domeniul sănătății, trimis cu adresa PL-x 232/2018 din 23 aprilie 2018.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 16 aprilie 2018.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru sănătate și familie a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic și Social, avizul favorabil al Comisiei pentru industrii, avizul favorabil al Comisiei pentru apărare, avizul favorabil al Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, avizul favorabil al Comisiei pentru muncă și protecție socială, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, avizul favorabil al Comisiei pentru tehnologia informațiilor, punctul de vedere al Ministerului Finanțelor, punctul de vedere al Ministerului Sănătății, punctul de vedere al Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.

Membrii Comisiei pentru sănătate și familie au examinat proiectul de lege în ședința din 22 martie 2022 – proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare – și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc.

Vă rog să propuneți și timpul pentru...

3 minute.

...dezbateri.

Mulțumesc.

Timp de dezbateri – 3 minute. Vot, vă rog.

157 de voturi pentru, unu contra, două abțineri, unu – „nu votez”. Adoptat.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Domnul Muncaciu Sorin? Vă rog.

## Domnilor colegi,

Ar trebui să ne gândim la modul foarte serios să nu mai adoptăm PL-x-uri din acestea, propuneri legislative de tip „varză”, în care sunt lucruri pentru care suntem pentru și dorim să le votăm și lucruri pentru care suntem contra. În acest PL-x se întrunesc de la baza de date până la...,

adică sunt lucruri care nu se asociază.

Atunci când a fost ministrul Voiculescu în ședință la Comisia pentru sănătate, i-am spus lucrul acesta. Că nu se poate într-un OUG să aduni atâtea lucruri, dintre care pentru unele suntem pentru și pentru unele suntem contra.

De aceea, vă rog să aveți în vedere lucrul acesta.

Vrem să venim cu un proiect de lege care să separe aceste lucruri.

Nu se pot aduna în același OUG sau în aceeași propunere legislativă lucruri care nu au nicio legătură unele cu altele.

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt intervenții? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole. La titlu dacă sunt observații sau intervenții? Nu.

Adoptat.

De la art. 1 la art. 10 dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptate. De la 11 la 20? Nu. Adoptate. De la 21 la 30 dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptate. De la 31 la 40 dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptate. De la 41 la 50 dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptate. De la 50 la 64 dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptate. Proiectul de lege rămâne la votul final.

27. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 614/2021.

Din partea inițiatorilor? Domnul... Zamfir?

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Proiectul de lege pe care l-am inițiat reprezintă un pas extrem de important pentru copiii și tinerii care provin din medii socioeconomice defavorizate din România.

Așa cum știm cu toții, potrivit art. 32 din Constituția României, dreptul la învățătură este un drept constituțional, este un drept garantat de Legea fundamentală a țării și care trebuie exercitat de toți copiii, indiferent de apartenența lor socială sau etnică.

De asemenea, potrivit aceluiași act fundamental, statul are obligația de a lua cele mai potrivite măsuri legislative, administrative și financiare pentru asigurarea accesului tuturor copiilor la învățământ.

Stimați colegi,

Pe termen mediu și lung, acutizarea fenomenului de abandon școlar în rândul copiilor aparținând grupurilor vulnerabile, în mod special în rândul copiilor romi, are implicații sociale și economice importante.

Părăsirea timpurie a școlii de către copii, din cauza sărăciei sau din cauza unor neajunsuri materiale, determină excluziune socială și, de asemenea, acutizarea sărăciei.

În prezent, aș vrea să vă spun că aproximativ 80% dintre copiii neșcolarizați din România sunt copii romi, iar 50% dintre ei merg regulat la școală. 25% dintre cei cu vârsta peste 10 ani nu mai merg deloc la școală. Iar, în privința nivelului de studii, doar 9% dintre romi au absolvit studii medii și doar 0,3% studii superioare.

Așadar, stimați colegi, este extrem de important să avem, pe de o parte, în structura inspectoratelor școlare acești inspectori școlari care să se ocupe distinct de problematica copiilor și tinerilor aparținând grupurilor vulnerabile.

Pe de altă parte, este imperios necesar ca la nivelul acestor comunități extrem de sărace să avem un număr mult mai ridicat de mediatori școlari, care, în opinia mea, reprezintă o adevărată instituție, dat fiind faptul că principala lor sarcină, prevăzută, de altfel, și în fișa postului, este aceea de a aduce copiii la școală și de a-i menține în școală.

Închei prin a vă spune că de multe ori discutăm despre rata abandonului școlar și de foarte puține ori nu... sau, mai bine spus, de cele mai multe ori discutăm despre rata abandonului școlar și aproape deloc despre un fenomen, spun eu, cumplit la nivelul României, și anume numărul extrem de ridicat de copii care au vârsta legală de a fi înscriși în sistemul educațional românesc și care nu merg la școală. Vorbim de zeci de mii de copii.

Vreau să mulțumesc tuturor coinițiatorilor, din partea tuturor partidelor politice, pentru acest proiect.

Vreau să le mulțumesc colegilor din Partidul Social Democrat, PNL, Grupul parlamentar al minorităților, colegilor din partidul AUR, celor de la UDMR, care au susținut aceste demersuri.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru învățământ și Comisia pentru drepturile omului, pentru prezentarea raportului? Vă rog.

Mulțumesc frumos.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul includerii în structura inspectoratelor școlare a unor inspectori proveniți din grupurile marginalizate din punct de vedere social – romi, precum și al stabilirii unor condiții specifice pentru ocuparea funcției de mediator școlar în comunitățile cu populație majoritară de etnie romă, prin excepție de la reglementările generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au propus adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise ce se regăsesc în anexa raportului comun. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale, domnul Zisopol. Vă rog.

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

La nivel european și internațional creșterea participării școlare în rândul copiilor aparținând grupurilor vulnerabile, precum și reducerea abandonului școlar, inclusiv prin încadrarea de resurse umane specializate, mediatori școlari, cadre didactice și inspectori școlari, reprezintă priorități reflectate în tratatele, rezoluțiile și documentele europene și internaționale la care România este parte.

Astfel, potrivit art. 3 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, UE are obligația de a combate excluziunea socială și discriminarea.

De asemenea, trebuie să susțină drepturile sociale înscrise în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și în Carta socială europeană, revizuită.

În anul 2020, Comisia Europeană a adoptat cadrul strategic al UE privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor.

În vederea îndeplinirii obiectivelor generale, statele membre trebuie să implementeze un anumit număr de măsuri cuprinse în domeniile prioritare. În acest context ne aflăm noi astăzi, fapt pentru care permiteți-mi să-l felicit pe colegul nostru, domnul deputat Manea, acesta fiind un argument în plus față de cele susținute de președintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților și de toți ceilalți colegi.

Vă mulțumesc și vă anunț că membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale vor vota în favoarea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Miftode Marius-Andrei, USR. Vă rog.

## **Domnul Marius-Andrei Miftode:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Inițiativa propune ca la nivelul fiecărui inspectorat să mai fie adăugată încă o funcție de inspector, specializat în comunități dezavantajate de etnie romă, care să aibă binecuvântarea politică a Grupului minorităților, deci încă o pârghie de politizare a inspectoratelor, de parcă aerul acolo nu era suficient de încărcat. Își mai propune și să elimine criteriul diplomei de bacalaureat pentru mediatorii școlari. Această din urmă propunere pare a avea sens în context.

Cu prima, bineînțeles că nu putem fi de acord. Mă bucur totuși că nu mai asistăm astăzi la dezbaterea unei inițiative care conține cai troieni și că inițiatorul și-a retras acele amendamente buclucașe. Adăugarea de amendamente ce nu au legătură cu propunerea inițială sau cu orice din expunerea de motive e o metodă subversivă de a legifera. Metoda nu e nouă și ne amintește de alți iluștri deputați ai legislaturilor trecute. Este absolut scandalos ce s-a întâmplat. Dorința unora de a salva plagiatorii cu titlul de doctor merge până la mijloace greu de închipuit, egale cu furtul comis de cei pe care încearcă să-i salveze.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamna Violeta Alexandru. Vă rog.

Nu vă supărați, unde este raportul acestui proiect? Că nu avem raport la vot.

S-au citit aici câteva elemente tehnice, dar adevărul este că raportul pentru acest proiect nu este afișat, nu este pe site, de aceea am luat cuvântul.

Prin urmare, cum suntem pățiți cu introducerea de amendamente care nu au nicio legătură cu proiectul, o să vă rog să vă organizați mai bine atunci când ne cereți să susținem, mai ales că ați dezvoltat o practică din a introduce tot felul de „șopârle”, tot felul de lucruri prin care încercați să-i salvați pe unii și pe alții, în proiecte de lege care, repet, nu au nicio legătură.

Pe fondul proiectului, cred că pentru această temă a mediatorilor, dar mai ales a inspectorilor școlari, ar trebui colegii cadre didactice, colegii parlamentari care gestionează acest domeniu profesional, să ne ridicăm niște semne de întrebare în ce măsură e normal ca în România inspectorii să fie aprobați de grupurile parlamentare, adică să aibă punct de vedere politic, adică să politizăm prin lege, atât pentru județele în care avem minoritate maghiară, cât și pentru celelalte comunități așa-zis vulnerabile, fără să avem o definiție a comunităților vulnerabile, ceea ce înseamnă că oriunde pe teritoriul României, într-un județ, un grup politic poate să-și spună punctul de vedere și deci sub o formă sau alta să influențeze numirea inspectorilor școlari. Nu este normal și pe undeva acest proiect de lege trebuie să ne ridice niște semne de întrebare și fac apel la colegii deputați care cunosc acest domeniu și care au grijă de acest domeniu să nu fie amestecat politicul acolo unde nu își are locul.

Dar, repet, puneți raportul pe site, că suntem pățiți! Eu înțeleg că aveți majoritate, dar să știți că toate aceste lucruri se contabilizează și la un moment dat o să aveți o listă a tuturor „șopârlelor” și a lucrurilor pe care încercați să le salvați în proiecte de lege care nu au nicio legătură cu intențiile dumneavoastră dubioase.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Manea Cătălin.

O să-i răspund, cu tot respectul pe care i-l acord, doamnei Violeta Alexandru că raportul este pe site, este încărcat pe site, este verificat.

Această propunere legislativă modifică și completează două articole existente în Legea educației naționale nr. 1/2011. Nu este vorba despre nicio „șopârlă”, despre nicio viperă cu corn sau alte vietăți care trebuie protejate din perspectivă ecologistă, așa cum vreți să blocați tot ceea ce înseamnă, haideți să spunem, independența energetică a României.

Dar, mă rog, eu înțeleg că există o voință politică mai largă să facem, după 31 de ani de democrație postdecembristă, să facem și niște pași concreți către minoritatea romă, o minoritate istorică, care este atestată pe teritoriul României de mai bine de 6 secole.

Nu știu, ne facem că nu înțelegem că avem o problemă cu zeci de mii de copii romi care astăzi, deși au vârsta legală de a merge la școală, nu merg din cauza unor probleme de ordin social, din cauza, aș putea spune, superficialității cu care administrația publică locală a tratat dezvoltarea acelor localități. Acești copii care astăzi nu merg la școală, repet, zeci de mii de copii, vor deveni, stimată doamnă deputat, doar în câțiva ani de zile, doar peste zece ani, că nu e un orizont de timp atât de îndepărtat încât să nu ne putem proiecta în el, vor deveni zeci de mii de adulți ai României dependenți de prestații sociale, dependenți de intervenția statului, dependenți de ajutoare sociale; or, noi ne dorim să fim niște cetățeni activi ai României, ne dorim să impulsionăm și fenomenul de forță de muncă calificată din România și poate renunțăm la ideea de a importa forță de muncă calificată din tot felul de țări, mai mult sau mai puțin exotice.

Iar în legătură cu Grupul parlamentar al minorităților să știți că afirmația dumneavoastră nu se susține. Deja art. 95 din Legea educației naționale prevede că pentru inspectorii care aparțin minorităților naționale există o consultare, și nu este o binecuvântare politică. Există doar o consultare cu acest grup, pentru că, de altfel, grupul este singura structură care reprezintă minoritățile naționale din România și nu vorbim aici de partide monobloc, așa cum sunteți dumneavoastră.

Noi suntem un grup aparent omogen, dar în realitate suntem un grup eterogen, pentru că fiecare dintre noi reprezintă o minoritate națională.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Andrușceac Antonio. Vă rog.

## **Domnul Antonio Andrușceac:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Desigur, este un proiect care, prin ceea ce își propune, poate să participe la o integrare mai bună a romilor în activitatea școlară.

Nu trebuie însă să ne ascundem, domnule Manea sau stimați colegi, anumite lucruri pe care le cunoaștem, modele culturale și alte lucruri care aparțin și de mediul din care provin acești copii, nu numai de o lipsă de aplecare a societății pentru integrare.

Nu putem însă inventa profesii. Nu putem însă spune că acceptăm mediator școlar fără bacalaureat, pentru că tot printr-o lege dată în Parlament, Legea nr. 192/2006, este specificat clar care este profesia de mediator și este reglementată prin lege. Această profesie de mediator nu poate fi practicată de un om fără studii, nu putem inventa așa ceva!

Deci mediatorul este o profesie juridică, așa scrie în lege. Mediatorul trebuie să fie apoi autorizat. Sunt lucruri bune pe care vrem să le facem, dar nu putem să facem ingineri din oameni cu școală profesională. Nu putem face mediatori, oameni cu o profesie juridică, din oameni fără bacalaureat.

În rest, sunt de acord și voi pune umărul, ca întotdeauna, să ajutăm la integrare. Dar integrare nu trebuie să mai însemne niciodată „noi și ei”. Noi suntem împreună același popor.

Integrare înseamnă toți la un loc! Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea propunerii legislative. La titlu dacă sunt observații?

Nu.

Adoptat.

De la art. 1 la art. 5 dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final. 25. Proiectul de lege privind reglementarea activității prestatorului casnic; PL-x 130/2022; procedură de urgență. Guvernul României? Vă rog.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul susține adoptarea raportului comun, cu amendamente, al comisiilor juridică și pentru muncă din Camera Deputaților.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia juridică sau Comisia pentru muncă, pentru prezentarea raportului.

Nu avem pe nimeni?

Vă rog.

Mă scuzați, domnule președinte! Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal pentru desfășurarea activităților casnice ocazionale de către o persoană fizică, având calitatea de prestator casnic, în folosul unei alte persoane fizice, care are calitatea de beneficiar.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 14 martie 2022.

Camera Deputaților este Camera decizională. Comisiile propun plenului adoptarea proiectului, cu amendamente.

Vă rog să propuneți și timpul pentru dezbateri.

Două minute.

Vot, două minute – timp de dezbateri, vă rog. 157 de voturi pentru, 4 abțineri. Adoptat.

Din partea grupurilor dacă sunt intervenții? Doamna Țoiu.

## Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În legea pe care o votăm astăzi am inclus ieri un amendament votat în unanimitate de colegii de la Comisia pentru muncă și protecție socială și înțeleg că și de colegii de la Comisia juridică, care include în această lege posibilitatea de a plăti cu tichete și bonele.

De ce am introdus asta în lege este pentru că România este pe locul 25 din 27 de state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește accesul copiilor la educația antepreșcolară.

Mai mult decât atât, o problemă pe care o știm cu toții în orașe și în special în orașele mari și aglomerate este că la fiecare 10 copii cu vârsta sub 3 ani doar doi dintre aceștia au

loc la creșă, au acces la educația antepreșcolară formală. Și, chiar dacă România are o politică consistentă pentru concediul de creștere a copilului, doar jumătate dintre familiile din România beneficiază de ea în acest moment.

Așa că posibilitatea de a plăti cu tichete îngrijirea ocazională a copiilor de către persoane calificate, așa cum sunt bonele, poate să ușureze presiunea care vine asupra familiilor și în special asupra mamelor de a echilibra viața de familie cu viața profesională.

Dau un exemplu concret. Ca să poți să fii asigurată în sistemul medical și perioada respectivă să fie luată în calcul la pensie sunt necesare venituri de minimum 85 de tichete a câte 15 lei, deci 1.275 de RON.

La venituri minime lunare de 1.275 de RON, taxele pe care le datorează persoana respectivă, impozitul pe venit și CAS-ul lasă prestatorul casnic cu ceea ce popular se cheamă „bani în mână” de 1.050 de RON.

Ambiția pe care o avem cu această lege și ambiția pe care am avut-o cu acest amendament este să trecem din zona informală, din „munca la negru”, în zona formală, care să permită lucrătorilor casnici accesul la serviciile publice, pe de o parte, și, pe de altă parte, familiilor să poată să primească acest sprijin în îngrijirea copiilor.

În perioada pandemiei, în perioada lockdownului sunt foarte multe țări ale Uniunii Europene care au ajutat financiar acești lucrători casnici, așa cum s-a întâmplat și în Spania, cum s-a întâmplat și în Italia.

În România, marea majoritate a lucrătorilor casnici, marea lor majoritate femei, au rămas imediat fără nicio sursă de venit, statul neștiind unde sunt, neștiind care este activitatea lor și neavând nicio plasă să-i ajute în sistemul public. Asta se poate schimba cu tichetele preplătite.

Mulțumesc. Doamna Turcan Raluca. Vă rog.

## Stimați colegi,

Acest proiect a fost pregătit în perioada în care eram ministrul muncii și protecției sociale. Guvernul l-a transmis Parlamentului și astăzi suntem în situația de a da un vot pentru un proiect care, pe fond, oferă o măsură de reformă, pe de o parte, în domeniul ocupării, dar, în același timp, are și un efect pozitiv în domeniul pensiilor publice.

Acest proiect țintește două mari probleme pentru cei care muncesc în momentul de față, în cea mai mare parte, „la negru”. O dată, permitem să poată să fie plătiți cei care astăzi muncesc „la negru” în activități casnice, prin tichete și într-un mod legal, și, în același timp, dăm posibilitatea celor care efectuează astfel de activități ca, odată plătiți prin aceste tichete, să devină asigurați în sistemul public de pensii și de sănătate.

Reprezintă un pas, dacă vreți, extrem de important și prin faptul că, în zonele unde există competențe sau atribuții digitale, acest tip de raport juridic poate fi încheiat printr-o aplicație pe telefon.

În zonele unde competențele sau abilitățile digitale nu sunt la fel de avansate, raportul juridic poate fi încheiat prin operatorii de servicii publice. Astfel, aș vrea să punctez puțin, pentru a reține toată lumea care sunt efectele pozitive cu un impact imediat: crește gradul de ocupare pentru persoanele cu un nivel de calificare redus. De asemenea, se reduce și fenomenul muncii nedeclarate în domeniul activităților casnice; scade, evident, și numărul de șomeri, se îmbunătățește rata de participare a forței de muncă feminine pe piața muncii, întrucât acest tip de activități sunt desfășurate în mare parte de femei. În același timp, crește și nivelul de protecție socială.

Valoarea nominală a unui astfel de tichet este de 15 lei, iar numărul de tichete pe care îl primește un prestator de activitate casnică este cel negociat cu beneficiarul de activitate casnică.

În același timp, de tichete de activități casnice pot beneficia și angajați fie în instituții publice, fie în sistemul privat, sub formă de primă sau de bonus, pe lângă salariul de bază stabilit.

Toate tichetele de activități casnice sunt emise pe suport hârtie sau în format electronic și va exista o platformă digitală care să gestioneze acest tip de activitate.

Beneficiarul casnic poate cumpăra tichete ori de câte ori este necesar, însă este obligat să le valorifice într-un termen de 12 luni de la data achiziționării.

Cei care achiziționează un număr de minimum 600 de tichete, adică plătesc astfel de activități cu un număr de minimum 600 de tichete pe an, primesc și un bonus în anul următor de aproximativ 75 de tichete.

Un lucru, de asemenea, important este că pot fi prestatori casnici inclusiv șomerii indemnizați și neindemnizați și beneficiarii de venit minim garantat, fără a le fi afectat dreptul stabilit la indemnizația de șomaj sau venit garantat.

Foarte important este că acest proiect de lege face parte din componenta 13 – „Reforme sociale” a Planului național de redresare și reziliență și are un buget alocat pentru această investiție de 4,5 milioane de euro, fără TVA.

Până la finalul anului 2026 se preconizează că vor intra în sistem și vor deveni înregistrați peste 100.000 de oameni.

Tipurile de activități care pot fi prestate, pentru a înțelege cât de țintit este acest proiect, vizează activități necalificate de tip menaj, îngrijire, croitorie, spălare rufe, dar, prin excepție la articolul care se referă la muncile necalificate, beneficiari pot fi și bonele.

Finalizați, vă rog, doamna deputat!

Finalizez spunându-vă un lucru. S-a speculat foarte mult că prin acest proiect de lege îi punem pe oameni să plătească, îi punem pe drumuri, creăm o birocrație și, de fapt, presiunea va fi pe cei care muncesc.

Aceste afirmații sunt false, nu au nicio ancorare în proiectul de față, întrucât prestatorul nu plătește nimic.

Raportul juridic se încheie foarte ușor, pe o platformă. În același timp, tichetele pot fi preschimbate prin operatorii de servicii publice.

Contribuțiile sunt plătite de către cei care beneficiază de astfel de activități și ele sunt operate de către agențiile de ocupare a forței de muncă.

Ca o exemplificare. Dacă în momentul de față...

Vă mulțumim.

Doar o secundă, e ultima frază!

Dacă în momentul de față cineva primește 1.500 de lei „la negru” pentru o activitate casnică pe care o prestează, prin acest proiect de lege cel care beneficiază de această activitate plătește aproximativ 200 de lei în plus, însă cel care muncește devine asigurat în sistemul de pensii și de sănătate.

Așadar, vă îndemn să votați acest proiect de lege. Este un pas înainte pe piața ocupării și sunt convinsă că reformele pot să continue și în domeniul pensiilor din sistemul public și salarizării din sistemul public.

Vă mulțumesc.

PNL va vota pentru.

Vă mulțumesc.

Pe procedură, domnul Simonis.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să supuneți votului plenului prelungirea programului de lucru cu 20 de minute, în așteptarea raportului Comisiei pentru buget, finanțe pe PL-x 124/2022.

Vot pentru prelungirea programului cu 20 de minute, până la dezbaterea PL-x 124/2022.

Vot, vă rog.

- 175 de voturi pentru, 6 abțineri, un coleg nu votează. Adoptat.

- Doamna Mitrea Dumitrina, Grupul AUR. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, propunerea pare a fi una extraordinar de bună pentru prestatorii casnici, însă chiar aș vrea să văd, cum spunea doamna Turcan, spunea că ea va rezolva tot ce înseamnă „munca la negru”. Chiar sunt curioasă să văd cum va rezolva cu aceste tichete „munca la negru”.

Aș prefera să vorbim despre rezolvarea „muncii la negru” oferindu-le oamenilor posibilitatea să se poată angaja cu contracte reale de muncă.

În altă ordine de idei, aș fi curioasă să văd cum va fi implementată această lege, dacă ea va ajunge lege, să văd cum doamna care face curățenie la țară va reuși să ajungă la AJOFM să schimbe 15 lei, unde drumul până la primul AJOFM înseamnă 50 de kilometri și care poate însemna 50 de lei. Aș vrea să văd cum se va întâmpla lucrul acesta.

În plus, aș vrea să văd cum se vor implementa toate lucrurile prin care oamenii care nu au absolut nicio experiență și nicio expertiză în ceea ce înseamnă digitalizare pot intra pe acest program. De fapt, ceea ce am observat: până la urmă se vrea și se ține foarte tare pe acest proiect să se facă acel program care va fi prin PNRR și vor fi cheltuiți suficient de mulți bani pe acest program. Eu sunt foarte curioasă să văd finalitatea acestui proiect, dar cu ceea ce vor rămâne românii: vor rămâne doar cu un sistem, un program care nu face nimic.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Pe procedură, domnul Simion.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am vorbit mai devreme cu domnul Iulian Bulai și aș dori să-mi cer scuze pentru că l-am apucat cu degetele de ureche. Și vreau să-i și mulțumesc pentru că a donat și el pentru românii din Cernăuți, pentru o cauză nobilă. Avem 500.000 de români în Cernăuți care trebuie sprijiniți. Apreciez acest lucru.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Dancă Ionel.

Bună ziua, stimați colegi!

Revenind la proiectul de lege discutat anterior, acest complicat sistem de fiscalizare a muncii casnice, a diverselor prestații de servicii pentru gospodării, pentru bone, grădinari și alte astfel de activități, eu vă spun că, atunci când am auzit prima dată această propunere, cu tot respectul pentru inițiatori și cu toată simpatia pentru bunele lor intenții, am stat și m-am gândit cum a putut să îi „bubuie” cuiva în cap un astfel de sistem.

Deci, efectiv, parcă le-a bubuit o astfel de mașinărie complicată, birocratică, venită nu se știe din ce alte sisteme practicate prin Europa, pentru săraca bonă românească, pentru săracul domn Vasile, Gheorghe care tunde iarba în curtea cuiva care l-a rugat să-l ajute și dorește să-i plătească această muncă.

Ce propune acest proiect de lege este o enormitate. Adică cel care trebuie să plătească se duce la AJOFM, plătește înainte ceea ce urmează să presteze domnul Vasile; domnul Vasile după aceea se duce la AJOFM, își ia voucherele respective, iar AJOFM-ul îi plătește contribuțiile, practic, îi face contabilitatea domnului Vasile pentru munca prestată.

Vă spun din start, stimați colegi: va fi un eșec total acest sistem. Sunt bani aruncați, puși în PNRR pentru că au fost negocieri între principalele formațiuni politice, iar unii colegi au insistat pentru această aberație și va trebui să o implementăm, pentru că este în PNRR, dar vă spun că nu va funcționa și va fi un eșec total.

Mai bine să încurajăm oamenii asigurându-le un cadru legal în care ei pot singuri să meargă să-și declare munca prestată, să-și plătească contribuțiile de asigurări sociale și să lăsăm oamenii singuri să își rezolve problemele din acest punct de vedere, decât această imensă mașinărie birocratică, care nu va funcționa.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc. Domnul Solomon Adrian, PSD.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

N-aș fi intervenit dacă nu vorbea antevorbitorul meu. E drept, e o lege greu de implementat. Dar multe legi sunt de multe ori aproape imposibil de implementat. Trebuie schimbate mentalități, trebuie schimbate sisteme, osificate, de multe ori, chiar la nivel birocratic, la nivelul statului.

Avem viziunea idealizată, prezentată de doamna Turcan, și viziunea, evident, damnată, prezentată de domnul Dancă.

Am încercat, la comisie, aproape imposibilul – să facem o lege cât de cât digerabilă. Să facem o lege care să nu-l oblige pe nea Vasile sau nea Gheorghe care tunde iarba să meargă la AJOFM, să încaseze peste o săptămână... ceea ce a muncit el cu o săptămână înainte.

De aceea, acest tip de activități au fost scoase din lege. Dacă vă uitați, între ceea ce s-a votat la Senat și ceea ce a trecut de comisie și este în fața dumneavoastră astăzi e o mare diferență.

În primul rând, nu mai este o lege obligatorie. Este o lege care dă posibilitatea să se folosească acest sistem de plată a relațiilor de muncă.

E o lege care dă posibilitatea unor angajatori să dea tichete cadou sub această formă, a tichetelor pentru prestatorul casnic.

Sperăm ca prin tipul de activități eminamente urbane să atragem o parte dintre prestatorii casnici către acest sistem. Și, evident, dintre beneficiarii de muncă ai acestor prestatori.

Nu în ultimul rând, am introdus, față de varianta Senatului, și asigurarea de sănătate, care eu cred că este mai importantă decât cea din sistemul asigurărilor sociale. Aproape imposibil de adunat în 15 ani din aceste tichete atâtea perioade contributive încât să poți beneficia la un moment dat de pensie.

Prin urmare, așa este, e o lege greu de implementat. Probabil de aceea și-a luat și Guvernul un termen de aproape doi ani de zile ca să facă platforma online, să facă tot sistemul birocratic de implementare.

Și, după ce o să vedem la 1 ianuarie 2024 cum funcționează, vom ști dacă e bună sau e rea; vom ști dacă avem de modificat sau nu.

Așa că lucrurile acestea... nu are rost să..., știu eu, inflameze astăzi spiritele. Avem mult timp, de acum încolo, să ne uităm la cum evoluează implementarea acestei legi. Urmează caiete de sarcini, urmează hotărâri privind metodologia de aplicare.

Așa că mai avem multe lucruri de dezbătut pe marginea ei.

Vă mulțumesc.

Doamna Turcan, 30 de secunde, după care intrăm în dezbateri.

## **Doamna Raluca Turcan:**

Mi s-a invocat numele și doresc să fac două comentarii. Unu. Apreciez faptul că la Comisia pentru muncă din Camera Deputaților a fost preluată în proporție de 90 și ceva la sută varianta care a plecat de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, așa cum am lăsat-o.

În același timp, cine înfierează astăzi cu o mânie demagogică acest proiect de lege uită să spună un lucru. Întotdeauna este mai ușor să nu faci nimic. Întotdeauna este mai ușor să critici decât să pui ceva pe masă. Întotdeauna este mai ușor să plângi pe seama celor săraci decât să faci ceva pentru ei, să ajungă, după mulți ani de muncă, în sistemul public de pensii – așa cum sunt pensiile.

Și nu uitați că pensia minimă socială este de 1.000 de lei!

Dacă cineva astăzi muncește 10, 20 de ani „la negru” și nu se gândește la vârsta de pensionare, din nefericire, după ce trece de 65 de ani, constată că nu este beneficiar de pensie în sistemul public.

La oamenii aceia nu se gândește nimeni. Însă, în același timp, toți politicienii le plâng de milă.

Dacă s-ar putea, ar fi o competiție națională în promisiuni față de niște oameni pe care atunci când poți să-i ajuți, printr-un proiect de lege, ratezi momentul să o faci.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt intervenții sau observații? Nu.

Adoptat.

La amendamente respinse, de la 1 la 20, dacă sunt observații?

Nu.

Adoptate.

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu**

**:**

Sunt! Sunt!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

La admise?

Am spus „admise”. Nu. Adoptate. De la 21 la 51 dacă sunt, la admise? Nu.

Adoptate. La amendamente respinse, vă rog.

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

La amendamente respinse, nr. 2. O dublă modificare, atât la art. 13, cât și la art. 19.

Intrarea în vigoare a legii „de la 1 octombrie 2023” și operaționalizarea platformei, de fapt, a întregii acestei legi, „de la 1 octombrie 2023”, față de textul actual, care spune „1 ianuarie 2024”.

Practic, ce vă solicităm este ca statul român să reușească într-un an și 6 luni, nu într-un an și 9 luni.

Oricum, și un an și 6 luni este rușinos pentru niște norme metodologice, urmate de o platformă electronică. Un an și 6 luni!

Dacă dumneavoastră considerați că un an și 6 luni este prea puțin și avem nevoie de un an și 9 luni, practic, veți vota și veți aproba prin vot faptul că România este un stat eșuat. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vot pentru marginal 2, amendament respins. Pentru – 55, contra – 117, abțineri – 20. Vot pentru forma comisiei. Pentru – 127, contra – 7, abțineri – 57. Amendamentul a rămas în forma comisiei.

Am încheiat dezbaterile.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

29. Proiectul de lege pentru completarea art. 13 alin. (1) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri; PL-x 580/2021.

Din partea inițiatorilor dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond?

Reprezentantul Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru completarea art. 13 alin. (1) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri

Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 580/2021 din 7 decembrie 2021, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Proiectului de lege pentru completarea art. 13 alin. (1) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 13 alin. (1) din Legea nr. 52/2011 în sensul introducerii activităților de studiere a pieței și de sondare a opiniei publice – clasa 7320, prevăzute în Clasificarea activităților din economia națională, actualizată, ca domeniu în care poate fi prestată munca necalificată cu caracter ocazional.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat. Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege și a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc. La dezbateri generale dacă sunt intervenții? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

30. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; Pl-x 170/2021.

Din partea inițiatorilor dacă sunt intervenții? Vă rog.

## **Domnul Iusein Ibram:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă este adusă pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010.

Având în vedere că, în 2010, în momentul adoptării Legii nr. 263 privind sistemul unitar de pensii, legiuitorul a considerat just... a considerat justă reducerea vârstei de pensionare cu doi ani... S-a aplicat în zonele cu poluare permanentă.

Unul dintre orașele care a fost trecut în rezervă a fost și... este vorba de Tulcea, care a fost mereu exclus de pe listă.

Vreau să vă aduc aminte că orașul Tulcea este cel mai poluat oraș din România, având – în zona centrală a orașului, aș zice – două industrii poluante. Este vorba de Uzina de Alumină, care lasă în atmosferă sodă caustică, dragi colegi. Nu mai vorbim de Combinatul de Feroaliaje, care lasă o grămadă de particule, la volume foarte mari.

Deci vă rog să țineți cont și să votați ca și tulcenii să beneficieze de această reducere.

Vreau să mulțumesc, în sfârșit, colegilor care au sprijinit această inițiativă legislativă – domnului Silviu Vexler, Stancu Ionel și, nu în ultimul rând, domnului Solomon, care a fost alături de noi și ne-a îndrumat pentru această inițiativă legislativă.

Vă rog să îndreptați și să nu mai discriminăm Dobrogea! Și să nu uităm că Dobrogea este în România, dragi colegi!

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, reprezentantul Comisiei pentru muncă și protecție socială. Raportul!

## Stimați colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 în sensul extinderii categoriilor de persoane care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare, fără penalizare, cu persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în zone afectate de poluare, respectiv în localitatea Tulcea, precum și pe o rază de 8 km în jurul poluatorului.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

A fost respinsă de Senat.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Comisia propune adoptarea, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc. Domnul Seidler.

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**

Mulțumesc.

Ca să știe toți colegii despre ce discutăm acum. Pensionarea cu doi ani mai devreme a persoanelor care au lucrat o perioadă bună de timp în niște localități.

Ei, lista aceasta cuprindea inițial câteva localități.

În avântul revoluționar dinainte de alegerile parlamentare, lista aceasta a fost lărgită – în mod populist, evident – cu peste 80 de localități din România.

Știți ce se întâmplă cu toate persoanele care au fost afectate – zice legea, trebuie să credem – de această poluare? Nimic! Statul român nu face nimic pentru ei! Statul român le spune: ei, veți muri mai repede, dar noi nu facem nimic pentru ca voi să nu muriți mai repede, atâta doar că vă trimitem la pensie cu doi ani mai devreme!

Dacă acesta este tratament pentru cetățenii români, dacă aceasta este politică publică în domeniu, să mă scuzați, asta nu este decât ieftin, dar foarte ieftin populism!

Vă mulțumesc. Nu mai sunt intervenții.

Trecem la dezbaterea propunerii legislative. La titlu dacă sunt observații?

Nu.

Adoptat.

De la art. 1 la art. 3 dacă sunt intervenții sau observații? Nu.

Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

28. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru prorogarea unui termen; PL-x 124/2022; procedură de urgență.

Reprezentantul Guvernului? Nu este.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru modificarea unui termen.

Proiectul de lege vizează modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Modificările avute în vedere sunt transpuneri de prevederi ale unor directive ale Uniunii Europene – Directiva 2019/2.235, Directiva 2020/262, Directiva 2020/1.151 și Directiva 92/83 – în domenii precum taxa pe valoarea adăugată, accize și alte taxe speciale, precum și prorogarea până la 31 iulie 2022 a termenului de depunere a solicitării de restructurare prevăzut de Ordonanța nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale.

În urma examinării proiectului de lege, a avizelor primite și a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, în ședința din 29 martie 2022, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru modificarea unui termen, cu amendamente admise, prezentate în anexa nr. 1.

Amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2. În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă rog să propuneți și timpul pentru dezbateri.

3 minute.

3 minute – timp de dezbateri. Vot, vă rog.

Pentru – 202, contra – 4, abțineri – 3, „nu votez” – un coleg. Adoptat.

Din partea grupurilor dacă sunt intervenții? Domnul Năsui.

## **Voci din sală:**

Bravo!

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect nu este pus pe ordinea de zi pentru ordonanța de urgență sau aspectele fiscale din ea. Este pus pe ordinea de zi pentru amendamentele care au fost făcute la Senat, asupra cărora Guvernul nu s-a pronunțat, a refuzat să se pronunțe astăzi în Comisia pentru buget, care a fost anunțată și organizată intempestiv, doar pentru proiectul acesta de lege, și care face un lucru – șterge, practic, datoriile făcute de o companie de stat, anume Unifarm, care este investigată de DNA tocmai pentru achizițiile pe care le-a făcut în timpul pandemiei, în perioada aceea a stării de urgență. S-a împrumutat pentru a face acele achiziții, investigate de DNA, cu peste un miliard de lei și astăzi, prin amendamentele care au fost depuse la Senat și care vor fi votate astăzi în regim de urgență, practic, aceste datorii vor fi șterse.

Cum vor fi șterse? Prin conversia în acțiuni. Adică, practic, statul s-a îndatorat din Fondul de privatizare, care sunt niște bani ai statului, cu această firmă și acum această firmă nu va mai rambursa această datorie, pentru că ea va deveni parte din acțiunile companiei. Adică, practic, statul trece de la a fi 100% acționar la a fi în continuare 100% acționar, doar că datoria dispare.

Și acesta e un prejudiciu care în secunda asta este investigat de organele de anchetă penală și care prejudiciu, evident, prin această lege, deodată, riscă foarte bine să dispară, pentru că, exact, nu va mai fi rambursat niciun împrumut și deodată statul va rămâne cu cota de participare pe care o avea și înainte.

Este o mare mizerie ce se întâmplă dacă treceți acest proiect de lege astăzi!

Mulțumesc.

Păi, din cauza acestor amendamente.

Atenție, deci nu este fondul proiectului, sunt niște amendamente introduse la Senat, pe care acum vreți să le forțați!

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul Aelenei Dănuț.

## **Domnul Dănuț Aelenei:**

Mulțumesc, domnule președinte. Pe procedură.

Stimați colegi,

Doresc să vă informez asupra faptului că mă retrag din Grupul parlamentar AUR.

Un lider nu poate să-și denigreze propriii parlamentari!

Nu poți să conduci o țară, domnule Simion, dacă în interiorul partidului tău faci lucruri ilegale și nestatutare!

La Constanța există un număr de 18 înregistrări luate în mod ilegal parlamentarilor AUR, înregistrări transmise, tolerate și folosite împotriva mea tocmai de conducerea de partid.

Având în vedere faptul că în ultimele zile am fost amenințat verbal că o să fiu călcat de o mașină, dar nu pot demonstra acest lucru...

, chiar astăzi asupra mea și a soției a fost o încercare de atentat, pentru care am dovezi; drept urmare, în calitate de demnitar român, cer protecția instituțiilor specializate, pentru mine și familia mea, într-un interval de 24 de ore.

Deci, având în vedere prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, art. 13 alin. (6), din acest moment îmi voi desfășura activitatea ca deputat neafiliat, în Circumscripția electorală nr. 14.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole. La titlu dacă sunt observații? Nu.

Adoptat.

La amendamente admise, de la 1 la 8? Nu.

Adoptate.

La amendamente respinse? Domnul Szabó Ödön, vă rog.

## **Domnul Szabó Ödön:**

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Vă rog să susțineți prin votul dumneavoastră două amendamente de la amendamentele respinse.

Sunt primele două amendamente.

Vi le spun, ca argumentație, pe ambele pentru că se referă la același lucru, și anume faptul că principiul de drept că legea nu retroactivează este încălcat, spunând, de fapt, în ordonanța de urgență că se referă la „ultimele 12 luni” și această sintagmă se înlocuiește cu „an”. Deci „în anul...”, respectiv în loc de „ultimele 12 luni” se trece „an”.

Vă mulțumesc.

Este o chestiune mai mult de tehnică legislativă decât de altă natură.

Vă mulțumesc.

Deci să supuneți votului amendamentul 1 respins și amendamentul 2 respins.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

O secundă, vă rog, pe procedură.

Pe procedură.

Vă rog să încărcați raportul pe site sau să dați câte o copie a raportului la fiecare grup, înainte de acest vot.

Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Da. Vă mulțumesc. Vot...

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Nu poate să fie vot fără...

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

OK. 30 de secunde – pauză, până intră domnul Moșteanu...

**Domnul Gabriel Andronache**

**:**

E pe site! E pe site!

E pe site!

Vot pentru amendamentul nr. 1 de la amendamente respinse.

215 pentru, 4 contra, 7 abțineri. Adoptat. Vot pentru amendamentul nr. 2. Pentru – 219, contra – doi, abțineri – 8. Adoptat. Domnul Năsui.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sper să vedem aceeași unanimitate și aici.

Este vorba de amendamentele care au trecut în forma Senatului.

Dacă într-adevăr ne dorim să treacă această ordonanță de urgență numai pentru lucrurile care au fost citite în raport mai devreme și numai pentru lucrurile pe care le face acest proiect pe fond, și nu pentru a salva datoria aceea a Unifarmului și a interveni pe o procedură penală și pe o anchetă penală, atunci ar trebui să eliminăm aceste amendamente, care n-au nici măcar aprobarea Ministerului Finanțelor sau a Consiliului Concurenței, pentru că ele pot fi considerate, efectiv, și ajutor de stat.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Marginal cât, domnule Năsui?

Domnul Andronache, pe procedură, vă rog.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Bun, domnul Năsui ar trebui să vină aici să spună ce dorește, de fapt, să

Mulțumesc.

Vă rog, domnule Năsui.

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**

Acum, eu înțeleg că, atunci când faci legea pe repede înainte, nu ai timp să te uiți la raport. Nu de alta, dar raportul a venit acum câteva minute. Și înțeleg și presiunea politică pe care o aveți să treceți rapid această lege.

Ce

Nu, am supus votului amendamentul respins în comisie, care, în sine, elimină aceste mizerii din forma Senatului, pe care noi le considerăm...

Marginal nr. 3, ca să știe toată lumea.

Deci, pe procedură, uitați-vă la raport, știu că a fost încărcat acum foarte puțin timp. Lucrul acesta este absolut aberant pentru un parlament care se respectă. Adică noi, efectiv, suntem... În momentul acesta e un simulacru de procedură. Trecem această lege numai ca să zicem că am făcut o dezbatere pe ea, dar ea, de fapt, nu are absolut nicio dezbatere.

Și, repet, dacă trece această formă a legii, cu ștergerea aceasta a datoriilor, intervenim inclusiv pe o anchetă penală care se întâmplă și, practic, efectul este că ștergem, practic, achizițiile penale care au fost făcute în timpul pandemiei.

Practic, iertăm aceste furturi care au fost făcute atunci, ocazionate de pandemie. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Vot pentru marginal 3 de la amendamente respinse. Pentru – 84, contra – 7, abțineri – 152. Vot pentru forma comisiei.

Pentru – 156, contra – 51, abțineri – 38, „nu votez” – doi colegi.

Amendamentul a rămas în forma comisiei.

Vă rog, domnule Năsui.

## Mulțumesc.

Susțin și amendamentul nr. 4 de la respinse, care, de data aceasta, elimină numai partea aceasta de conversie a împrumutului în acțiuni.

Repet, această conversie în acțiuni înseamnă că, practic, statul pierde banii aceștia, prejudiciul nu va fi existat sau există un argument mai puternic să zici că nu există prejudiciu, statul, în schimb, rămânând 100% acționar într-o companie în care oricum este 100% acționar.

Deci acesta este amendamentul.

Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

## Vă mulțumesc.

Marginal 4 de la amendamente respinse. Vot!

Pentru – 80, contra – 5, abțineri – 167, un coleg nu votează.

Vot pentru forma comisiei.

Pentru – 161, contra – 51, abțineri – 36, un coleg nu votează.

Amendamentul a rămas în forma comisiei. Proiectul de lege rămâne la votul final.

Pe procedură, domnul Simion.

Vă dați demisia?!

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

V-ați bucura voi! V-ați bucura voi, UDMR-ul!

Da, aștept invitație la voi, la grup, ca să comunicăm, cu mare drag!

Și nu uitați nominalizarea pentru Comisia pentru ancheta prețurilor din timpul pandemiei.

Pe procedură, domnule președinte de ședință, vă mulțumesc frumos.

Vreau să îl anunț pe un fost pușcăriaș, fostul șef al Partidului Social Democrat, să stea liniștit cu operațiunea „Balamaua”, că nu o să reușească, nu o să facă niciun grup în Camera Deputaților!

Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc. Doamna Țoiu.

## **Doamna Oana-Silvia Țoiu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Pentru stenogramă.

La PL-x 469/2021

, pe tot parcursul legii, „Ministerul Tineretului și Sportului” se va înlocui cu „Ministerul Sportului”, iar „direcțiile județene pentru tineret și sport” vor fi înlocuite cu „direcțiile județene pentru sport”, respectiv „Direcția pentru Sport a Municipiului București”.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul Andronache, pe procedură.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Păi, „ce făcuși, neicușorule”, domnule Simion?

Concluzia e simplă – dă-i românului mintea de pe urmă, nu?

Acum..., pe la începutul sesiunii mi-aduc aminte că erați un susținător fervent al înființării de noi grupuri.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Așa e!

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Acum viceversa?

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Așa e, mi-a dat Dumnezeu mintea de pe urmă!

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Ei, e bine să recunoașteți că v-a dat Dumnezeu mintea de pe urmă!

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Stimați colegi, Finalizăm dezbaterile aici. Ne revedem la votul final, în 5 minute.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Rog liderii de grup să-și invite colegii în bănci. Vom începe cu un vot de control. Vot, vă rog.

93 de voturi pentru, o abținere, „nu votez” – 51. Intrăm în votul final.

1. Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat

; PHCD 25/2022.

Vot, vă rog.

243 de voturi pentru. Adoptat.

2. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 26/2022.

Vot, vă rog.

265 de voturi pentru, unu contra, două abțineri. Adoptat.

3. Proiectul de hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților; PHCD 21/2022.

Comisia pentru regulament propune adoptarea proiectului de hotărâre.

Vot, vă rog.

273 de voturi pentru, 8 contra. Adoptat.

Domnule Stoica, doriți să interveniți?

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

Mulțumesc.

Dragi colegi,

Ieri v-am avertizat despre acest proiect de hotărâre, inițiat de – s-ar putea spune – un grup infracțional organizat

, pus în procedură de urgență, dar nerespectându-se termenul de depunere a amendamentelor.

Domnule președinte de ședință, în calitate de președinte și de garant al respectării regulamentului în Camera Deputaților, țin să vă învederez faptul că acest proiect de lege, încă o dată, a fost adoptat cu încălcarea regulamentului. Mai exact, termenul de depunere a amendamentelor a fost 24 martie, dar ședința a avut loc pe data de 22, adică cu două zile înainte.

Mulțumesc.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Procedură!

Vă mulțumesc. Domnul Andronache, pe procedură. Vă rog.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Din partea grupului despre care vorbea stimatul nostru coleg.

Îi recomand să mai pună mâna pe regulament, să-l mai citească, să vadă că un raport poate fi adoptat dacă este împlinită jumătatea termenului stabilit de Biroul permanent.

Îi recomand să înțeleagă cum e cu termenele de recomandare și, de asemenea, cum este în situația în care plenul validează propunerile comisiilor.

În rest, nu are sens să mai insist pe alte prostii spuse aici.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Nu v-am dat cuvântul, domnule Stoica! Nu vi-l dau!

**Domnul Ciprian-Titi Stoica**

**:**

Drept la replică!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Nu v-a pronunțat numele, nu vă dau! Mergem mai departe.

4. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de regulament al Consiliului privind un cadru de măsuri pentru asigurarea furnizării contramăsurilor medicale necesare în situații de criză în cazul unei urgențe de sănătate publică la nivelul Uniunii – COM(2021) 577; PHCD 27/2022.

Vot, vă rog.

253 de voturi pentru, 26 contra, 3 abțineri. Adoptat.

4. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de urgență pentru garantarea aprovizionării cu alimente și a securității alimentare în vremuri de criză – COM(2021) 689; PHCD 28/2022.

Vot, vă rog.

287 de voturi pentru, două abțineri.

Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări.

6. Proiectul de lege pentru completarea art. 3 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000; PL-x 469/2021; lege ordinară.

Comisia pentru tineret și sport propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

232 de voturi pentru, 10 contra, 21 de abțineri, 6 colegi nu votează.

Adoptat.

7. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2021 privind modificarea și completarea Legii nr. 56/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului medical participant la acțiuni medicale împotriva COVID-19; PL-x 556/2021; lege ordinară.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru sănătate propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

289 de voturi pentru, unu contra, o abținere. Adoptat.

8. Proiectul de lege pentru instituirea zilei de 11 aprilie ca

Ziua educației financiare; PL-x 87/2022; lege ordinară.

Comisia pentru buget și Comisia pentru învățământ propun adoptarea proiectului de lege.

- Vot, vă rog.

- 217 voturi pentru, 15 contra, 57 de abțineri. Adoptat.

Proiectul de lege pentru modificarea art. 5 alin. (8)...

Vă dau la sfârșit, domnule Tanasă, pentru explicarea votului, conform regulamentului.

9. Proiectul de lege pentru modificarea art. 5 alin. (8)–(9²) din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice; PL-x 560/2021; lege ordinară.

Comisia pentru administrație publică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

202 voturi pentru, contra – 14, abțineri – 73. Adoptat.

10. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2018 privind reglementarea unor măsuri în domeniul sănătății; PL-x 232/2018; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

- Pentru – 255, contra – doi, abțineri – 34. Adoptat.

11. Proiectul de lege privind reglementarea activității prestatorului casnic; PL-x 130/2022; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru muncă și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

- Vot, vă rog.

- 257 de voturi pentru, 13 contra, 25 de abțineri. Adoptat.

Proiectul de lege pentru completarea art. 13 alin. (1)...

Proiectul de lege pentru completarea art. 13 alin. (1) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri; PL-x 580/2021; lege ordinară.

## **Domnul Daniel-Gheorghe Rusu**

**:**

Domnule președinte, aici nu facem dictatură! Lasă-l să explice votul!

Lăsați-l să explice votul!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Domnul Stoica.

Mulțumesc. În sfârșit!

Dă-i, Doamne, președintelui de ședință mintea de pe urmă!

Voiam să vă anunț, domnule președinte de ședință vremelnic, că la punctul 5, pentru stenogramă, ați anunțat punctul 4 la vot. Ca să știți, să putem să corectăm, domnii din stafful tehnic, această eroare.

Asta am vrut să vă spun. Mulțumesc.

Domnul Coleșa Ilie-Alin. Doamna Țoiu.

## **Doamna Oana-Silvia Țoiu:**

Vreau să felicit plenul Camerei Deputaților pentru că a votat un angajament de guvernare al USR-ului, o idee a USR-ului pusă în programul de guvernare, și anume plata lucrătorilor casnici prin tichete, dar, în același timp, să trag acest semnal de alarmă că un guvern care nu este dispus să muncească în ritmul de care are nevoie societatea din România a pus pe umerii partidelor din coaliția de guvernare, PSD, PNL și UDMR acum, responsabilitatea de a vota încălcarea termenelor din Planul național de redresare și reziliență. Să vă aduceți aminte că ați votat termene peste jaloanele asumate, în momentul în care România o să fie în riscul de a pierde acei bani. Pentru că o să vă aud la televizor zicând că USR este cel rău, uitând că votul dumneavoastră este cel care trece peste termenele asumate în PNRR.

Așa! Bravo!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Deci vorbim de PL-x 130/2022, prin care asistăm la o superbirocratizare, deci nu o birocratizare excesivă, ci o super, superbirocratizare, nu la o fiscalizare excesivă, ci la o super, superfiscalizare, care denotă un stat slab, totalitar, care dorește să reglementeze, să inspecteze, să fiscalizeze cele mai elementare aspecte ale vieții.

În plus, la un furt din banul public, pentru că vom asista, după cum s-a spus, la 5 milioane de euro cheltuiți fără sens, în fapt, furați din acest PNRR, din ale cărui fonduri se vor cheltui în 2024, iar noi votăm o lege în 2022. Deci din 2022 până în 2024, conform spuselor antevorbitoarei mele, nu se va putea aplica această lege.

Oricum, este o lege care denotă un stat neomarxist, totalitar, care fiscalizează, superbirocratizează, fură din banul public, nu ajută cu nimic piața muncii și familiile. S-a spus că ar ajuta familiile. Familiilor trebuie să li se lase în primul rând banii, înțelegeți?! Să li se lase banii câștigați, nu să inventăm un întreg aparat birocratic de furt al banului public, astfel încât niște fărâme să ajungă la niște amărâți.

Mulțumesc.

Domnul Szabó Ödön. Vă rog.

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Doar o eroare tehnică și o precizare. Jumătate din amendament a fost aprobat în comisie, cealaltă în plen și trebuie să vă citesc articolul în integralitate înainte de vot.

Deci la art. I pct. 35 se modifică și va avea următorul cuprins...

La art. 353 alin. (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

Alin. (2): „Pentru alcoolul etilic produs în micile distilerii se aplică nivelul prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul titlu pentru această categorie de producători, cu condiția ca producția realizată de aceștia să nu depășească anual limita cantitativă maximă de 10 hl alcool pur. Beneficiază de nivelul redus al accizelor micile distilerii care sunt independente din punct de vedere juridic și economic de orice altă distilerie, nu funcționează sub licența de produs a unei alte distilerii. La calculul producției realizate nu se includ cantitățile de alcool pur realizate în sistem de prestări de servicii pentru persoane fizice, în limita individuală prevăzută la art. 342 alin. (1[6] ) pentru fiecare persoană fizică în parte.”

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamna Turcan Raluca. Vă rog.

Am auzit două intervenții la explicarea votului pe Legea prestatorului casnic și aș putea să concluzionez că unii fie n-au înțeles nimic sau alții își arogă merite într-un mod total deplasat.

Vreau să știți că pentru a ajunge la această formă au fost petrecute mii de minute de întâlniri, de negocieri, am stat zile întregi să obținem avizele și să constituim parteneriatele necesare pentru ca acest proiect de lege să nu fie o iluzie, ci să fie o realitate.

Nimeni nu își imaginează că deja va muta munții această lege. Nimeni nu își imaginează că în România nu va mai exista „muncă la negru”, pentru că asta ține de o mentalitate, care se schimbă în timp și nu poate nimeni să aibă pretenția că schimbă mentalități, dar este un pas înainte. Și un pas înainte nu pentru dumneavoastră, cei care vă jucați cu vorbele atunci când este în joc siguranța socială a mii de persoane.

Acesta este un proiect pentru oameni care, în virtutea unor relații vechi de prietenie, prestează o serie de activități casnice, fără să se gândească la faptul că, la un moment dat, viața își cere drepturile, la faptul că, la un anumit moment, vor împlini o vârstă când vor spera că pot să aibă acces la pensie, dar, de fapt, pentru că ei au „închis” ochii și pentru că unii îi mint în față, toate aceste lucruri nu le-au permis accesul la sistemul de pensii.

Mie mi se pare că, dacă avem ocazia ca printr-un proiect să garantăm pentru un număr de oameni, mai mic sau mai mare, accesul în sistemul public de pensii și accesul la un trai de viață decent, avem această obligație, să facem lucrul acesta. Și n-am inventat noi apa caldă! Acesta este un proiect care se aplică în alte țări. Vorbeam cu colegul din partea minorității italiene. Da, în Italia funcționează! Da, în Belgia funcționează! Da, în Spania funcționează! Nu a eradicat nimeni „munca la negru”, dar, da, acele state își sprijină oamenii care se află în diferite tipuri de vulnerabilitate.

Vă mulțumesc. Domnul Ilie Victor, USR.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Tot legat de Legea privind prestatorii casnici.

Într-adevăr, este o protecție socială de care aceștia au nevoie și trebuie cât mai repede să o implementăm. Și nu e vorba doar de protecția socială – aici se pare că actuala coaliție se face că nu înțelege faptul că acesta este un jalon din PNRR. Trebuie să intre în vigoare acum, dacă vrem să primim banii din PNRR.

Când nu va veni prima tranșă, când va fi refuzată, trebuie să știm cu toții că este pentru că a fost respins amendamentul USR care dorea aplicarea mai rapidă a acestor prevederi.

Repet, jalonul este în trimestrul I din 2022, iar legea o face aplicabilă din 2024. Să știm de ce nu vom primi banii din PNRR pentru acest lucru.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Solomon.

Stimați colegi,

Unii dintre colegii noștri se dau mai specialiști în PNRR decât cel care l-a scris, până la urmă.

Legea trebuia să fie votată de Parlament și eventual publicată în Monitorul Oficial până la 31 martie.

Noi astăzi suntem înainte de 31 martie, are tot timpul Președinția să o promulge și să apară în Monitor.

Intrarea în vigoare este, în parte, imediată, pentru că trebuie să înceapă niște proceduri de achiziție publică pentru platformă și așa mai departe.

Operaționalizarea acelei platforme însă este scris negru pe alb în PNRR că trebuie să aibă loc în trimestrul IV din 2023. Trimestrul IV începe la 1 octombrie și se termină la 31 decembrie.

Pentru eficiența tuturor procedurilor birocratice nu poți începe la sfârșit de an sau în mijlocul unei luni aplicarea unei legi, de aceea s-a preferat 1 ianuarie 2024, care – ce să vezi?! – este exact după 31 decembrie 2023, când se termină trimestrul IV din PNRR-ul menționat.

Vă mulțumesc.

## Mergem mai departe.

13. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru prorogarea unui termen; PL-x 124/2022; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

218 voturi pentru, 50 contra, 15 abțineri, doi colegi nu votează.

Adoptat.

Ne întoarcem la punctul 12, întrucât nu a fost supus la vot.

12. Proiectul de lege pentru completarea art. 13 alin. (1) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri; PL-x 580/2021; lege ordinară.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

255 de voturi pentru, 36 contra, o abținere. Adoptat.

Capitolul III. Legi organice. Adoptări.

14. Proiectul de lege privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public; PL-x 17/2022; lege organică; procedură de urgență.

Comisia pentru tehnologia informației, Comisia pentru apărare și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Prima Cameră sesizată. Data prezentării în Biroul permanent – 2.02.2022; data la care se împlinește termenul constituțional pentru dezbatere și vot final – 3.04.2022, potrivit art. 75 alin. (2) din Constituție și art. 113 din Regulamentul Camerei.

Vot, vă rog.

254 de voturi pentru, 13 contra, 27 de abțineri. Adoptat.

Buzoianu Diana-Anda, Grupul USR.

Doriți să interveniți?

Vă rog.

## **Doamna Diana-Anda Buzoianu:**

Informația reprezintă, în secolul XXI, o materie primă strategică. Cu toate acestea, în 2020, conform DESI, România se afla printre ultimele state la nivel european în ceea ce privește asumarea de către Guvern a implementării datelor deschise, asta în contextul în care România este stat membru semnatar al Parteneriatului de guvernare deschisă. Datele deschise pot ajuta la transparentizarea informațiilor și la transparentizarea activității autorităților publice, pot promova inovația în mediul privat și inclusiv în mediul public și sperăm că, odată cu transpunerea acestei directive, publicarea de date deschise, de seturi de date, va fi făcută nu doar ca o bifă pe o căsuță, ci va avea loc efectiv o schimbare a paradigmei activității din administrația publică.

Merităm mai mult și putem mult mai bine! Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Popescu Pavel.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Deși este o lege tehnică, este o lege foarte, foarte bună, este o transpunere a directivei pe care Guvernul a înaintat-o Parlamentului – și aici vreau să le mulțumesc colegilor de la Comisia juridică și Comisia pentru IT și celor de la Comisia pentru apărare.

Am luat cuvântul pentru a vă spune de ce votează PNL acest proiect, și anume faptul că oportunitatea folosirii acestor date este imensă pentru noi și pentru toată Europa.

Piața datelor deschise – și vorbesc doar de cele deschise – reprezintă astăzi, undeva la nivel european, o piață de 80 de miliarde de euro, din punct de vedere economic. Capacitatea de lansare de aici în zona economică este imensă.

Ceea ce trebuie să facă România începând de astăzi, după ce avem această lege, este să dea mână liberă mediului privat.

Instituțiile statului român, după ce – Doamne-ajută! – vom migra în cloud, să dea posibilitatea mediului privat să folosească aceste date într-un mod cât mai inovativ, pentru a aduce plusvaloare economiei din România. Oportunitățile sunt maxime.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Grosaru.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Despre apriorismul tehnologiilor față de umanism se vorbea de pe la începutul anilor ’90. Pot să spun că, da, directiva este bună. Această lege pe care ați supus-o votului nu știu cât de bună este; oricum, eu m-am abținut. Pot să spun că colega noastră care a luat cuvântul prima dată este puțin în eroare.

Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumesc.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 614/2021; lege organică.

Comisia pentru drepturile omului și Comisia pentru învățământ propun adoptarea propunerii legislative. Vot, vă rog.

233 de voturi pentru, 3 contra, 61 de abțineri, un coleg nu votează.

Adoptat.

Domnule Manea, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Doresc să vă mulțumesc pentru votul de astăzi. Eu cred că este un pas extrem de important pe care Camera Deputaților l-a făcut astăzi în sensul de a sprijini copiii și tinerii care provin din medii socioeconomice defavorizate.

Îmi doresc ca educația să devină într-adevăr o prioritate națională, iar copiii și tinerii care provin din medii socioeconomice defavorizate, inclusiv din comunitățile de romi, trebuie să se bucure de suportul unor resurse umane care să muncească în beneficiul lor. Aceste resurse umane sunt mediatorul școlar, inspectorul școlar, mediatorul sanitar și toți cei care, prin munca pe care o prestează zi de zi, contribuie la reducerea abandonului școlar și la creșterea cuprinderii în sistemul educațional românesc a copiilor care au vârsta legală de a participa.

Încă o dată, vă mulțumesc tuturor, în numele minorității rome.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; Pl-x 170/2021; lege organică.

Comisia pentru muncă propune adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

209 voturi pentru, 81 contra, două abțineri. Adoptată.

Declar ședința închisă.

Membrii Biroului permanent sunt așteptați în sala de ședințe.

Vă mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.20._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|394631]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 47/15.IV.2022 conține 56 de pagini.**

Prețul: 140,00 lei