Viorel Salan

636 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 1 · moderat3 marcheri
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Nu renunțăm, nu ne dăm bătuți!”

Vetoul Austriei din Consiliul Justiție și Afaceri Interne împotriva României este revoltător și, în același timp, o dezamăgire cruntă pentru noi, românii. El expune, dincolo de orice îndoială, existența unor standarde duble de politică în ceea ce privește statele membre ale Uniunii Europene*.

Vorbim mult despre valori comune europene, despre egalitate și democrație, dar realitatea a arătat clar că valorile acestea sunt valabile doar pentru cei aleși. Deși în discursurile oficiale se afirmă mereu contrariul, există de fapt țări de mâna a doua între membrii Uniunii Europene și, din păcate, România se numără printre acestea.

Să acuzi România fără niciun motiv pertinent pentru fluxurile de migranți care vin spre Austria este rea-credință*, iar oficialii de la Viena au dovedit lacune mari1

În contextul ședinței

2

în ceea ce ar trebui să constituie o cunoaștere obiectivă și cât mai completă a realității*

.

Cine acuză România și Bulgaria pentru fluxul de imigranți de pe ruta balcanică, așa cum a făcut Austria, ignoră cu bună știință faptul că cea mai importantă poartă de intrare este în altă parte* și în altă țară, ce este de mult timp admisă în zona Schengen.

Cu adevărat gravă este constatarea că faptele nu joacă niciun rol în decizia austriacă în privința României. România este țara est-europeană care a reușit cele mai consistente reforme din ultimii 30 de ani, mereu implicată în democratizare, combaterea corupției și apărarea independenței justiției.*

Poate este momentul acum să ne amintim și ce concesii a făcut România Austriei, în urmă cu 18 ani. La vremea respectivă, pentru a obține statutul de „economie de piață funcțională” și a fi acceptată în Uniunea Europeană, România a trebuit să privatizeze băncile, Petrom și distribuțiile de energie.

Și cerințele au fost îndeplinite. Banca austriacă Erste a preluat cea mai mare bancă a României, BCR. Cu o cotă de piață de 13,9%, Erste – BCR este și acum a doua bancă din România.

Tot în urmă cu 18 ani, OMV a preluat Petrom, dar nu și datoria pe care aceasta o avea la bugetul de stat în valoare de 250 de milioane de dolari. Petrom asigura la privatizare jumătate din producția națională de gaze naturale și întreaga extracție de petrol, iar OMV a preluat totul, inclusiv resursele. Sau, ca să citez un fost politician: „Cine controlează Petrom, controlează economia, controlează și politica.” Nici acum nu îmi este clar dacă afirmația a fost un avertisment sau o premoniție. Dar scopul a fost atins atunci și România a devenit membră a Uniunii Europene.

Din această perspectivă, vetoul Austriei împotriva României este expresia unui cinism sfidător garnisit de o vagă nostalgie imperială*.

Ce are România de făcut în această situație? În primul rând să nu renunțe la ceea ce și-a propus.

Suntem revoltați, dar nu renunțăm la luptă. Avem datoria să ne gândim ce va face România de acum încolo pentru a-și atinge obiectivul Schengen.

Trebuie să folosim această susținere enormă pe care a primit-o România, în special din partea familiei social-democrate europene, pentru a continua demersurile de aderare. Avem o șansă acum pe 15 decembrie, la Consiliul European. România trebuie să se lupte în Consiliul de pe 15 decembrie, pentru a cere organizarea unui Consiliu JAI extraordinar.* România trebuie să ceară Consiliului această întrunire extraordinară a JAI pentru reluarea votului privind aderarea noastră la Schengen.*

O altă șansă va fi anul viitor când va avea loc o întrunire a Consiliului JAI. Trebuie să ne pregătim de pe acum pentru aceste momente. Vom continua să ne întâlnim cu prietenii noștri social-democrați, cărora le mulțumim încă o dată pentru sprijinirea României.

În final, ca să respectăm adevărul în integralitatea lui, poate că și Uniunea Europeană ar cam trebui să pună capăt obiceiului de a arăta către țările din est și a da vina pe ele pentru a acoperi crizele statului de drept din vestul Uniunii Europene.

Voce

voce proprie

Marker

Cadru

Justificarea îmbină interesul național (aderarea la Schengen) cu apelul la proceduri europene comune.

„România trebuie să se lupte în Consiliul de pe 15 decembrie, pentru a cere organizarea unui Consiliu JAI extraordinar.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Critica oficialilor austrieci este aspră, dar nu atinge pragul de derogare sau dehumanizare.

„oficialii de la Viena au dovedit lacune mari”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul respinge cererea/acuzația austriacă fără a-i recunoaște legitimitatea.

„Să acuzi România fără niciun motiv pertinent pentru fluxurile de migranți care vin spre Austria este rea-credință”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul menționează argumentul austriac și îl contrazice cu un fapt, dar fără o dezbatere a raționamentului complex.

„Cine acuză România și Bulgaria pentru fluxul de imigranți de pe ruta balcanică, așa cum a făcut Austria, ignoră cu bună știință faptul că cea mai importantă poartă de intrare este în altă parte”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· alternative_proposal

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul propune o cale de acțiune concretă (Consiliu JAI extraordinar) pentru a depăși impasul.

„România trebuie să ceară Consiliului această întrunire extraordinară a JAI pentru reluarea votului privind aderarea noastră la Schengen.”

În context ↑