Lilian Scripnic

637 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 1 · moderat2 marcheri
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Persoanele vulnerabile din România, pe lista nepăsării, în timp ce deficitul locurilor de muncă vacante ne obligă să importăm forță de muncă străină!*”

Persoanele vulnerabile sunt acele persoane care au dobândit o formă de protecție în România* și care au potențial redus de autoîntreținere.

Potrivit Legii nr. 219/2015, sunt considerate persoane vulnerabile:

a) Persoanele care se află în sistemul de protecție a copilului sau provin din acest sistem.

b) Persoanele din familiile beneficiare de ajutor social.

c) Persoanele cu dizabilități.

d) Persoanele care fac parte din familii beneficiare de alocație pentru susținerea familiei.

e) Persoanele solicitante de azil sau beneficiare ale protecției internaționale.

f) Persoanele fără adăpost.

g) Orice altă persoană aflată în situație de risc de a-și pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai.

De exemplu, unele statistici ne arată că România cheltuie sume considerabile din bugetul public pentru susținerea persoanelor care sunt încadrate în categoria beneficiară pentru ajutoarele sociale. Numărul beneficiarilor de ajutor

În contextul ședinței

social a fost, în februarie 2023, de 165.425 persoane, iar cheltuielile s-au ridicat la aproximativ 9 milioane de euro.

Tot din rândul statisticilor aflăm că în România 53% din populație este afectată de lipsa locurilor de muncă, iar 31% dintre persoanele care sunt apte de muncă sunt inactive, toate acestea în condițiile în care la noi în țară există o rată a locurilor de muncă vacante de 0,9%, conform Ziarului Financiar, care relatează situația din al treilea trimestru din anul 2022.

În acest moment, avem aproximativ 200.000 de muncitori proveniți din spațiul extracomunitar, iar cifra aceasta poate atinge un vârf de 340.000 de muncitori până la finalul anului în curs.

Observăm, așadar, o nevoie a României de ocupare a locurilor de muncă vacante, români care reclamă lipsa locurilor de muncă, persoane apte de muncă care sunt inactive și un număr tot mai mare de personal străin care se înrădăcinează în câmpul muncii din țara noastră.

Apelăm la importul de forță de muncă costisitor și continuăm să plătim ajutoare sociale* unor persoane care, printr-un minim efort, organizat și concentrat, ar putea fi ajutate și incluse în câmpul muncii, moment care ar reprezenta un real avantaj social și economic pentru țara noastră*.

Soluția pe care o aduc în atenția politicienilor de la putere se află în curtea întreprinderilor sociale.* Importanța acestor întreprinderi sociale se regăsește și în raportul Comisiei Europene, care a făcut obiectul unei comunicări către Parlamentului European încă din data de 9 decembrie 2021. Citez introducerea acestui document: „În fiecare zi, aproximativ 2,8 milioane de entități din sectorul economiei sociale din Europa oferă soluții concrete și inovatoare la principalele provocări cu care ne confruntăm. Acestea creează și mențin locuri de muncă de calitate, contribuie la incluziunea socială și pe piața muncii a grupurilor dezavantajate și la asigurarea egalității de șanse pentru toți, stimulează dezvoltarea economică și industrială durabilă, promovează participarea activă a cetățenilor în societățile noastre, joacă un rol important în cadrul sistemelor de protecție socială din Europa și revitalizează zonele rurale și zonele depopulate din Europa.”

Guvernanți și reprezentanți politici ai acestei țări, datoria dumneavoastră, prin exercitarea mandatului activ pe care îl ocupați, este să întreprindeți acțiuni și să luați măsuri* care să aducă plusvaloare sectoarelor de activitate din România!

Recomand și cer ca actorii responsabili cu dinamica muncii din România să se așeze la masa consultărilor* cu reprezentanții întreprinderilor sociale din țara noastră pentru a ameliora cadrul legislativ și pentru a încuraja aceste entități să-și desfășoare activitatea promovând incluziunea socială a persoanelor vulnerabile. Astfel, reducând cheltuielile mari ale statului român cu întreținerea acestor persoane și contribuind, în același timp, la o colectare de taxe și impozite pe muncă mai mare, în detrimentul cheltuielilor sociale, așadar, consolidând un climat social mai sigur și sustenabil prin faptul că atât întreprinderile sociale, cât și beneficiarii acestora nu vor emigra sau nu vor părăsi câmpul muncii din România.

Dumnezeu să binecuvânteze România!

Vocevoce proprie

Marker

Cadru

Justificarea se concentrează pe beneficiul economic și social general al țării.

„reprezenta un real avantaj social și economic pentru țara noastră”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Grupurile vulnerabile sunt menționate descriptiv și funcțional, fără conotații negative sau pozitive.

„Persoanele vulnerabile sunt acele persoane care au dobândit o formă de protecție în România”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul își formulează cererea fără a angaja explicit legitimitatea cererilor opoziției.

„Recomand și cer ca actorii responsabili cu dinamica muncii din România să se așeze la masa consultărilor”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul critică status-quo-ul fără a cita sau a răspunde direct unui contraargument specific.

„Apelăm la importul de forță de muncă costisitor și continuăm să plătim ajutoare sociale”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· alternative_proposal

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul propune întreprinderile sociale ca alternativă concretă la politicile actuale.

„Soluția pe care o aduc în atenția politicienilor de la putere se află în curtea întreprinderilor sociale.”

În context ↑