PNL rămâne fidel principiilor liberale12 în construirea bugetului pe anul 2022.* Fără taxe noi, 7% din PIB pentru investiții, facem toate reformele, suntem responsabili cu banii publici, ne încadrăm în deficitul bugetar. Majorările din 2022 sunt posibile pentru că guvernările liberale au luat cele mai bune măsuri. Cei care criticau măsurile adoptate de PNL în guvernările anterioare și-au schimbat opinia*
PNL este interesat ca indicatorii macroeconomici să nu fie depășiți, deficitul să rămână de 5,84, investițiile să fie de 7% din PIB, să nu existe taxe noi, proiectele demarate să fie susținute, la fel și PNRR.
Deficitul de 5,84 înseamnă 76 de miliarde lei deficit, care trebuie împrumutați. Este o sumă mare, dar trebuie să avem grijă ce cheltuieli finanțăm, iar aici Ministerul Finanțelor are o sarcină foarte importantă.
Pe de altă parte, trebuie să remarcăm modul în care discursul unor politicieni s-a schimbat după ce PNL a reușit să convingă PSD că taxa de solidaritate nu este oportună. Spre exemplu, ministrul finanțelor, Adrian Câciu, a declarant că: „Vom construi bugetul pentru 2022 fără noi taxe. Orice modificare a regimului fiscal va fi făcută doar în urma unui dialog cu dumneavoastră, reprezentanții mediului de afaceri.”
Precedente care pot fi invocate ori de câte ori în discuții/dezbateri TV sunt grav distorsionate realitățile economice din ultimii doi ani.*Dovada clară că PNL a luat măsuri bune vine și după ce Ministerul Finanțelor a confirmat că datoria guvernamentală a României este la 48,5% din PIB, sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht.*
„Sunetul dezacordat al instrumentelor muzicale și surzenia autorităților române”
Industria muzicală a înregistrat o creștere continuă, în ultimii ani, dar numai pentru cei din sectorul privat. În instituțiile de cultură din România muzica răsună dezacordat, iar motivele sunt legate de slaba finanțare în acest domeniu. Instrumente vechi, deteriorate, consumabile care lipsesc cu desăvârșire și o politică lipsită de orice respect față de artiști, toate fac ca actul muzical dintr-o filarmonică sau o operă să fie de o calitate scăzută.
Pe lângă numeroasele probleme legate de sălile de spectacole și incapacitatea asigurării acusticii potrivite, de lipsa spațiilor de studiu individual al cântăreților și instrumentiștilor sau de lipsa cabinelor de schimb pentru artiști, există și problema instrumentelor muzicale. În condițiile în care România este unul dintre cei mai mari exportatori de instrumente muzicale din Europa, instrumentiștii din multe instituții cu profil muzical din țara noastră folosesc încă instrumente vechi, stricate, cu coarde rupte. Mai mult, unele dintre filarmonici sau opere nu au nici măcar minimul de instrumente muzicale care alcătuiesc o orchestră, artiștii fiind nevoiți să renunțe la anumite partituri sau să improvizeze.
Opera din Craiova se află într-o astfel de situație. Instituția are o harpă veche de mai bine de șase decenii, cu coarde rupte, imposibil de folosit. În plus, nu există un pian mare pentru scenă și nici pianine pentru sălile de studiu individual. De asemenea, lipsesc instrumentele de percuție specifice muzicii de operă, iar pentru desfășurarea unui spectacol aceste instrumente sunt împrumutate.
În condiții asemănătoare se desfășoară activitatea în zeci de instituții din întreaga țară. Pe lângă lipsa fondurilor pentru aceste investiții, nu există bani nici măcar pentru accesoriile consumabile necesare instrumentelor. Fie că este vorba de corzi, arcușuri, căluși, ancii sau chiar tocurile instrumentelor muzicale, toate acestea nu pot fi asigurate de administrația instituției. În aceste condiții, mulți dintre instrumentiști sunt nevoiți să le achiziționeze din fonduri proprii, cheltuieli uneori împovărătoare pentru aceștia.
Pentru a putea participa la evenimente sau concursuri de profil, muzicienii își folosesc propriile instrumente, fără ca instituția în numele căreia prestează să recompenseze financiar instrumentistul. Cei mai mulți sunt nevoiți să asigure reparația instrumentelor deteriorate tot din fonduri proprii, pentru că nu există angajați lutieri.
Lipsa de respect pentru muzicieni se reflectă în finanțarea simbolică care se face de către autorități către instituțiile de cultură. Această situație trebuie să se schimbe urgent, din respect pentru calitatea actului cultural din România.