Stenogramă plen

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Aș vrea să dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Mirela-Elena Adomnicăi.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se referă la schema de ajutoare de stat COVID anunțată de fostul guvern și publicată deja în Monitorul Oficial.

În data de 22 noiembrie s-a publicat Ordinul ministrului investițiilor și proiectelor europene prin care se aprobă schema de ajutor de stat 4.1.1, de aproape 360 de milioane de euro din fonduri ale Uniunii Europene și de la buget, prin care firmele micro, mici și mijlocii ar urma să primească granturi de investiții de până la un milion de euro fiecare. Această schemă ar fi trebuit să înlocuiască măsura 3 din vechea schemă de ajutoare de stat COVID de la Ministerul Economiei, desființată însă de fostul guvern, Guvernul Cîțu.

Consiliul Național al IMM-urilor din România, care s-a implicat în consultările publice ale proiectului, denunță documentul oficial publicat și reclamă că ministerul a ignorat cerințele partenerilor. În acest context, consiliul trage un semnal de alarmă cu privire la implementarea noii măsuri 3, despre care spune că „are un potențial ridicat de fraudare”, din următoarele considerente:

1. Criteriul „primul venit – primul servit” nu va asigura calitatea proiectelor, competiția, de fapt, fiind dată de viteza de înscriere în platformă.

2. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene nu a ținut cont de prelungirea cadrului temporar european, Comisia Europeană adoptând o prelungire a acestuia cu încă 6 luni.

3. Valoarea maximă a ajutorului de stat de 1.000.000 de euro reduce în mod considerabil numărul potențialilor beneficiari. Având în vedere efectele pandemiei de COVID-19 asupra unui număr extrem de mare de IMM-uri, este oportună diminuarea valorii maxime a ajutorului financiar nerambursabil la 200.000 de euro, pentru a avea posibilitatea sprijinirii unui număr mai mare de IMM-uri.

4. Nu există corelare între cifra de afaceri și valoarea grantului solicitat.

Vechea măsură 3, anulată de guvernanți, era derulată de Ministerul Economiei, cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ca finanțator. Noua măsură – 4.1.1 – este gestionată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, dar, având în vedere că în Guvernul instalat cu puțină vreme în urmă avem un minister nou-creat, al IMM-urilor, ar fi recomandat ca în cadrul acestuia să se analizeze cu atenție problemele semnalate de către reprezentanții întreprinderilor mici și mijlocii și să se țină cont de sugestiile făcute.

Antreprenorii afectați de pandemie au mare nevoie de această măsură de sprijin, iar factorii decizionali trebuie să se asigure că aceasta este aplicată cât mai corect și cât mai transparent.

Deputat al PSD de Suceava, Adomnicăi Mirela. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult, doamnă deputat.

Dau, în continuare, cuvântul doamnei deputat Viorica Sandu.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

„Cum facem să ne facem bine” este titlul declarației mele politice de astăzi.

În aceste zile, coaliția de guvernare lucrează pentru crearea unui instrument echitabil și funcțional în vederea combaterii pandemiei, iar Partidul Social Democrat dorește să găsească cele mai bune soluții pentru oameni.

Toată populația României are dreptul să beneficieze de servicii medicale pentru orice afecțiune sau problemă de sănătate. Pandemia nu a făcut să dispară cancerul, afecțiunile cardiovasculare, alte afecțiuni incurabile sau urgențele chirurgicale. A pus doar sistemul medical din România în imposibilitatea de a le trata corespunzător, deși pacienții în cauză, cronici, au continuat în acest timp să plătească asigurări de sănătate, fără a putea beneficia de aceste servicii. Mulți dintre ei au plătit cu viața modul defectuos în care a fost gestionată pandemia.

Concepția actualului ministru al sănătății, al Partidului Social Democrat, Alexandru Rafila, și a echipei sale este de a preveni decesele, aglomerarea spitalelor, așa cum s-a întâmplat în cele 4 valuri pandemice anterioare, deci oferă cetățenilor toate mijloacele posibile pentru a combate pandemia – vaccinare, testare, tratament.

Noua abordare prevede măsuri de armonizare și de eliminare a discriminării într-o perioadă de scădere a numărului de cazuri și, dacă acestea vor fi luate din timp, vor preveni efectele negative ale unui nou val pandemic.

Prin vaccinarea cu schema completă se reduce considerabil riscul de infectare, de transmitere, de spitalizare și deces.

Prin asigurarea testării, atitudinea oamenilor față de vaccinare se va schimba, va crește încrederea în vaccinare și se va schimba abordarea amenințătoare, constrângătoare, într-o chestiune care să fie participativă și convingătoare pentru cetățeni.

Așa cum s-a văzut în fosta guvernare, amenințarea și șantajul nu dau rezultatul așteptat.

Populația a asistat la imagini în care lideri politici ignorau măsurile de prevenție, în plină pandemie, iar aceste imagini au slăbit încrederea în autorități. Nu s-a făcut un plan coerent de luptă cu virusul, dar a venit impunerea silită a măsurilor restrictive, inclusiv a vaccinului, ceea ce a generat în România o neîncredere uriașă în autorități.

Campania de vaccinare a fost compromisă prin măsuri de relaxare luate în perioada în care numărul de infectări era în creștere, prin declarații bombastice despre învingerea pandemiei, prin mici recompense gastronomice oferite în schimbul vaccinării. Această abordare a dus în derizoriu și a decredibilizat vaccinarea.

Acum, Partidul Social Democrat are oportunitatea de a recâștiga încrederea populației, propunând măsuri coerente, care să revigoreze campania de vaccinare și care să nu fie percepute ca demersuri discriminatorii.

Deputat de Galați, Viorica Sandu.

Mulțumesc foarte mult, doamnă deputat.

Cele 3 declarații politice alocate Grupului PSD au fost susținute.

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar al PNL, și îi dau cuvântul domnului Ștefan-Bucur Stoica. Dacă este în sală? Nu este.

Domnul Andrei-Daniel Gheorghe?

Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc. Bună dimineața!

Stimați colegi,

Declarația mea politică din această zi se numește „Oare de ce în România merg lucrurile atât de greu?”.

În aceste timpuri profund marcate de pandemia pe care o traversăm și de toate aceste crize suprapuse – criză sanitară, îmi permit a spune aproape o criză umanitară, care a afectat România, la fel cum a afectat întreaga omenire, criză socială, criză energetică, de asemenea –, putem vorbi, deși nu tehnic, în planul repercusiunilor asupra populației, inclusiv despre o criză economică. Peste toate aceste lucruri ne putem gândi inclusiv la o criză morală. Și cred că ar trebui să ne întoarcem către esența lucrurilor și să gândim: oare unde s-a greșit? Oare care sunt acele lucruri care s-au pierdut? S-au pierdut din vederea noastră, s-au pierdut din practica politică, s-au pierdut din felul în care ne raportăm la societate.

De multe ori te întrebi: oare de ce este atât de greu în România să se lucreze în echipă? Oare de ce în România, acolo unde sunt două persoane puse în anumite funcții publice sau cu răspunderi de decizie politică, automat trebuie să avem și o confruntare, nu doar de viziune asupra societății, ci o confruntare de orgolii, orgolii mărunte de multe ori?

Una dintre cele mai mari probleme din societatea românească o reprezintă fără doar și poate dezbinarea. Noi nu realizăm aproape câte prejudicii ne-a putut aduce de-a lungul timpului acest lucru, faptul că, în fața multor provocări majore, de multe ori interese mărunte, interese meschine au primat în fața interesului cetățenilor și în fața interesului națiunii. Și sunt situații în care trebuie să ne întoarcem către valori, să ne gândim care sunt cu adevărat valorile care pot duce o societate înainte. Evident, onestitatea, integritatea,

respectul pentru disciplina morală, respectul pentru celălalt. Sunt lucruri fără de care nu putem gândi nimic din ceea ce facem noi politic, din ceea ce întreprindem public.

Toate proiectele pe care încercăm să le ducem la bun sfârșit, ca oameni politici, trebuie să aibă la bază elemente morale, elemente care țin de valori intrinseci culturii și civilizației. Iar toate aceste lucruri nu se pot crea niciodată într-un climat dominat de ură, dominat de dihonie și dominat de o permanentă înfruntare a unor jocuri de putere subterane complet stupide. Iar în aceste timpuri de mare criză, pe care le traversăm, este fundamental să înțelegem că mai presus de orice servim națiunea română, iar aici suntem în slujba României, iar România trebuie servită cu demnitate, cu respect, cu moralitate, cu cinste și cu foarte multă onestitate în tot ceea ce facem noi și în fiecare clipă a vieții noastre publice ori personale, de asemenea.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule deputat. Văd că de la Grupul PNL nu mai este nimeni.

O să mergem mai departe, către Grupul parlamentar al USR, și dau cuvântul domnului deputat Mihai Polițeanu.

Bună dimineața, doamnă președinte! Bună dimineața, stimați colegi deputați!

Federația Rusă este artizanul unor conflicte înghețate în Republica Moldova, în Georgia, al invaziei din Crimeea, precum și al sângerosului conflict din regiunea Donbas, în Ucraina. Agresiunea rusă, determinată de mișcările populare de democratizare a Ucrainei, a dus la moartea a mii de ucraineni, unii dintre ei, soldați din regiunea Cernăuți, de origine română.

Zilele acestea Putin amenință și șantajează Ucraina și lumea liberă cu un nou război, încercând să limiteze libertatea ucrainenilor de a-și decide un viitor democratic și prosper, alături de Uniunea Europeană și NATO. Rusia este ceea ce spunea John McCain – o benzinărie condusă de mafioți, pentru care societatea deschisă, democrația și statul de drept sunt amenințări existențiale.

Ca stat democratic, ca membru al Uniunii Europene și NATO, ca stat căruia Uniunea Sovietică i-a furat avere, teritorii și suflete, dar și ca parteneri și buni vecini ai poporului ucrainean, România are obligația morală de a se poziționa ferm împotriva oricărei potențiale agresiuni rusești și de a ajuta politic și logistic Ucraina.

Din păcate, statul român adoptă poziționări ambigue sau întârziate în situații de acest tip. Și este cel puțin regretabil că nu ne exprimăm prin vorbe și fapte, coerent și neechivoc, în favoarea apărării valorilor democratice și libertății la est de România.

Ca urmare a lipsei unei condamnări hotărâte și consecvente a crimelor comise de regimul de la Kremlin, am ajuns în situația ca politicieni și demnitari români să participe la acțiuni de spălare a imaginii Federației Ruse în România.

Nu mai devreme de acum câteva zile, zeci de primari și viceprimari, poate cu bună-credință, au răspuns chemării Ambasadei Rusiei și au fost folosiți de ambasadorul Valery Kuzmin pentru propagandă sovietică. Oricât de preocupat ai fi de bunăstarea comunității tale, nu poți face demersuri împotriva politicii naționale și a angajamentelor asumate în plan internațional.

Vedem, de asemenea, cum un fost ministru al justiției, rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, încheie parteneriate cu universități rusești, de parcă acestea ar fi bastioane ale libertății individuale, ale gândirii critice și libertății de exprimare.

Atenție, nu este o chestiune de politică de partid, ci de valori! Suntem parte a lumii libere și trebuie să promovăm libertatea și democrația. Ar trebui ca noi toți, clasa politică a României, măcar pe acest subiect, măcar pe tema poziționării ferme și fără echivoc împotriva abuzurilor regimului de la Moscova, măcar acum să fim o singură voce.

Fac un apel la unitate și la fermitate a clasei politice, un apel la solidaritate cu poporul ucrainean și partenerii noștri euroatlantici, parteneri care garantează securitatea României și care au luat deja atitudine.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului Viorel Băltărețu, din partea Grupului parlamentar al USR.

Mulțumesc foarte mult, doamnă președinte. Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Reformă administrativă, nu pensii speciale pentru aleșii locali!”.

România e un stat profund birocratic, în care majoritatea administrațiilor locale sunt ineficiente. Primăriile din România pierd bani, pierd proiecte europene, pierd lupta pentru modernizare, pierd încrederea cetățenilor. Risipesc bani publici.

În acest context de ineficiență cronicizată, pensiile speciale ale primarilor sunt din nou pe agenda publică. Observăm cu îngrijorare amânarea deciziei referitoare la pensiile speciale pentru aleșii locali. Coaliția de guvernare ia în considerare – în cel mai fericit caz – o amânare a intrării în vigoare a prevederilor incluse în 2019 în Codul administrativ.

Și asta pentru că, prin PNRR – proiect coordonat de un fost ministru USR –, România și-a asumat să nu introducă categorii noi de pensii speciale. E singura piedică în calea dorinței PSD, PNL și UDMR de a-și recompensa cei 2.874 de primari pentru a-și asigura loialitatea lor.

Ce nu se regăsește în agenda publică a actualei coaliții de guvernământ? Reforma administrației publice, o condiție esențială pentru modernizarea statului și bunăstarea cetățenilor.

Iată câteva puncte concrete care ar trebui să se regăsească în programul politic al coaliției:

• Profesionalizarea aparatului administrativ. Funcționarii publici trebuie să fie aleși pe baza competenței și a expertizei. Pe lângă o formare profesională continuă, administrația publică trebuie să instituie indicatori de măsurare a performanței, trebuie să ofere o salarizare în funcție de rezultate și să aibă o planificare eficientă a resurselor umane. Primăriile în care toate veniturile sunt folosite pentru salariile funcționarilor trebuie să devină istorie.

• Eficientizarea administrației publice prin:

– reforma administrativă – comasarea primăriilor din localitățile cu un număr redus de locuitori. Azi, administrațiile din localitățile mici nu reușesc să furnizeze servicii de calitate și, uneori, nici măcar nu-și acoperă propriile cheltuieli din taxele colectate. Fuziunea unor astfel de localități e tot mai frecventă în aparatul administrativ al statelor europene;

– digitalizarea serviciilor publice. Un prim pas înainte e îmbunătățirea sistemului național electronic de plată online – gen ghiseul.ro –, care ar crește colectarea de taxe și impozite;

– creșterea capacității de gestionare a proiectelor de dezvoltare și de absorbție a fondurilor europene. Cu o nevoie uriașă de dezvoltare – infrastructură rutieră și de utilități, servicii medicale sau educaționale –, e inadmisibil ca administrațiile locale să nu aibă specialiști care să gestioneze proiecte din fonduri europene, guvernamentale sau în parteneriat public-privat.

Stimați colegi din coaliția de guvernare,

Fac apel, în numele USR, să alegeți eficiența, nu risipa, simțul gospodăresc, nu îmbuibarea, pensiile românilor, nu pensiile speciale ale clientelei politice.

Pensiile speciale ale primarilor trebuie eliminate, nu amânate!

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar AUR, și dau cuvântul domnului deputat Lucian Feodorov.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „De ce Guvernul nu a stabilit un protocol oficial de medicamente pentru tratamentul COVID-19 și a așteptat ca românii să fie răpuși pe capete?”. Adică să moară efectiv.

Subliniez acest aspect pentru că el este de multe ori ascuns și nu se tratează în mod curajos, deschis, pentru a porni cu un nou mod de a trata COVID-19.

Se încearcă să se facă niște provizorate și, din păcate, rezultatele sunt acestea care sunt.

Nu am pretenții că sunt specialist în domeniu, sunt inginer; am fost bolnav de COVID și am fost internat la Spitalul Militar Central. Cu acest prilej, mulțumesc celor care au avut grijă de mine și m-au salvat.

De fapt, ce este COVID?

COVID este un virus despre care... mulți dintre noi nici n-am auzit de el și, din păcate, sistemul nostru sanitar nu a gândit în prealabil un mod de a-l trata și de a-l neutraliza, ca să zic așa.

Soluțiile care s-au adoptat au pornit cu inversul, adică, în loc să se facă testări – după mintea mea, efectiv –, testări în grupurile care erau implicate în această boală, s-a pornit de la început cu vaccinări, tot felul de tratamente improvizate și așa mai departe.

Singurii care pot da niște soluții sunt cei de la Ministerul Sănătății, ei sunt profesioniști. Și, apropo de ce spunea domnul deputat, de ce se întâmplă? Pentru că nu avem o pregătire corespunzătoare, de aici pornește tot. Nici politică... nu, pregătire în domeniul profesiei, cum spun americanii – „professional”. De aici pornește totul. Vă spun că am avut norocul, ca să zic așa, de a avea de-a face cu foarte multe cadre cu pregătire superioară, cu oameni care au avut rezultate în domeniul lor profesional și vă spun: de aceea alții sunt înaintea noastră, pentru că în primul rând pornesc de la profesii și de la seriozitate. Or, noi încercăm să facem improvizații. Cu așa ceva nu se poate.

Sigur, sunt multe medicamente care trebuie folosite, ele sunt discutabile și eu nu vreau să mă refer la ele, pentru că nu am calitatea de a vorbi despre ele, dar am încredere în corpul nostru sanitar și am încredere în specialiștii pe care îi avem, că, luând, analizând _post factum_ ce s-a întâmplat, cu deschidere și cu dorința sinceră de a clarifica, nu de a ascunde, sunt convins că se vor găsi soluții.

Sigur, ce mă deranjează cel mai mult este că se încearcă impunerea unui certificat așa-zis verde, în ideea de a condiționa, chiar cu bruschețe, aplicarea acestei soluții, respectiv a unor soluții despre care încă nu știm dacă sunt valabile sau nu. Nu le știm rezultatul. Chiar rămânem contrariați că, după ce se vaccinează omul, după nu știu cât timp moare.

Deci acestea trebuie să le spunem deschis, în față: domnule, acestea sunt, hai să vedem ce facem.

Îmi pare rău că, pornind de la președintele republicii, care încearcă să mimeze că conduce această țară, și continuând după aceea cu cei care au fost la Ministerul Sănătății, nu s-a găsit o soluție.

Sunt din județul care i-a dat țării pe frații Ciucă, mari...

Domnule deputat, o să am marea rugăminte să încheiați.

Da, închei.

Mulțumesc.

## **Domnul Lucian Feodorov:**

Atât vreau să vă spun: județul meu a dat personalități în domeniul tratării acestor boli, care au obținut rezultate deosebite.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu foarte mult.

Nu avem solicitări din partea Grupului parlamentar al UDMR. Mergem mai departe, către Grupul parlamentar al minorităților, și dau cuvântul domnului deputat NicolaeMiroslav Petrețchi.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

La sfârșitul acestei săptămâni, mai exact pe 18 decembrie, sărbătorim Ziua minorităților naționale, un eveniment adresat atât membrilor comunităților minoritare din țara noastră, cât și celor care se mândresc cu specificul intercultural.

Instituirea Zilei minorităților naționale, prin Legea nr. 247/2017, a reconfirmat parcursul democratic al României, european și occidental, aliniindu-se, totodată, direcției globale, inițiată de Organizația Națiunilor Unite, cu

privire la apărarea drepturilor etnice, lingvistice și religioase ale persoanelor aparținând minorităților naționale.

Drepturile fundamentale de care se bucură minoritățile naționale în România, garantate de Legea fundamentală și de realitatea politică, fac din țara noastră un real exemplu la acest capitol, fapt care a contribuit, contribuie și, nădăjduim cu toții, va contribui la îndeplinirea idealurilor de țară.

Ziua de 18 decembrie are o semnificație aparte prin faptul că este promovată ideea de fraternitate și toleranță în societate, ne îndeamnă pe fiecare dintre noi să nu rămânem ostatici ai prejudecăților în ceea ce privește populațiile minoritare, fiindcă aspirațiile unei națiuni spre progres pot fi atinse doar prin unitate.

Ziua minorităților naționale reprezintă nivelul de dezvoltare completă a societății românești, care a realizat că toleranța și buna relaționare sunt stâlpii care susțin o democrație viabilă.

Cu toate acestea, atunci când este adus în discuție subiectul minorităților naționale, o parte din populație se gândește doar la sectorul cultural sau la modul în care acestea își promovează identitatea etnică, uitând, în unele situații, de aportul pe care minoritățile l-au adus, și nu de puține ori, la îndeplinirea obiectivelor majore ale patriei în care trăim ori de faptul că ele conviețuiesc atât cu populația majoritară, cât și cu alte minorități naționale, împărțind în egală măsură bucuriile și necazurile, realizările și insuccesele, bunăstarea și neajunsurile, victoriile și înfrângerile, nutrind, fără preget, speranța că doar împreună vor putea birui toate obstacolele, indiferent de natura acestora.

Astfel, simbioza comunitară creată de-a lungul timpului și modelată de părțile sale constitutive, etniile, pe de o parte, și populația majoritară, de cealaltă parte, ne obligă, din mai multe considerente, să veghem la păstrarea acesteia, ba mai mult, trebuie să contribuim cu toții ca acest spectru al minorităților să fie menținut în toate domeniile de activitate, căci etnicii minoritari au dovedit că au aceleași preocupări, se implică activ în toate sectoarele societății, iar pe baza rezultatelor pe care le-au obținut putem constata că aportul pe care l-au adus la crearea unei societăți mai bune și mai unite este unul care nu poate fi de neglijat.

Doar în urma unei analize solide, obiective și sănătoase, prin devoalarea stereotipurilor legate de persoanele aparținând minorităților naționale și prin implicarea activă a reprezentanților acestora în Parlamentul României, vom putea proteja și promova buna înțelegere din societatea românească și, implicit, vom contribui la menținerea traiectoriei europene și euroatlantice pe care țara noastră s-a înscris de câteva decenii.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Mulțumim și noi.

Din partea deputaților neafiliați, domnul deputat Lasca.

Bună dimineața, doamnă președinte de ședință! Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea de azi se intitulează „Uniunea Europeană este dictatorul Europei și al României”. ## Stimați colegi,

În acest moment, Uniunea Europeană nu este decât un tiran care asmute trădătorii din guvernele țărilor membre împotriva propriilor popoare.

România nu face excepție, ba din contră, pe agenda trădătorilor din Guvernul României nu există decât încălcarea drepturilor și libertăților românilor și respectarea cu strictețe a ordinelor primite de la stăpânii lor din afară.

În ultimii doi ani, cei cu putere de decizie nu au luat nicio măsură fără acordul stăpânilor care dau ordine acestor trădători, măsuri care pur și simplu au călcat în picioare drepturile constituționale.

Poporul român a ajuns într-un punct în care se gândește serios dacă Uniunea Europeană este într-adevăr o comunitate care sprijină, și nu o păcăleală. Să nu uităm că unul din statele fondatoare, respectiv Marea Britanie, a ieșit din Uniunea Europeană după 48 de ani. Mai mult decât atât, în tot acest timp a refuzat să adopte moneda euro.

Uniunea Europeană a tratat România ca o țară de consum și nu a lăsat-o să se dezvolte în sensul consolidării autonomiei în ceea ce privește agricultura și industria. Uniunea Europeană nu dorește ca țăranul român să poată crește porcul tradițional, care pentru unii reprezintă de multe ori singura sursă de carne accesibilă.

În schimb, trădătorii românilor prezintă în mod ipocrit această măsură ca fiind una în beneficiul românilor, după incorectele standarde europene. România importă deja mai mult de 60% din carnea de porc necesară, dar se pare că trebuie să fie anihilată și această gură de aer a românilor.

Trădătorii vor să ia românilor libertatea de a se autogospodări și să-i transforme în consumatori de carne importată, care de multe ori provine din ferme dubioase, dar „conform standardelor europene”. Doar în luna noiembrie și până în prezent au fost retrase de pe rafturile magazinelor tone de carne de pui și de porc care au fost infestate cu bacterii dintre cele mai periculoase.

Mai nou, Uniunea Europeană impune României rate de vaccinare obligatorii, care nu au nicio legătură cu sănătatea, ci exclusiv cu libertatea. Deși românii au fost numiți, în mod obraznic, în presa internațională ca fiind „proști pentru că nu se vaccinează”, acum se pare că românii sunt deștepții Europei, pentru că România este singura țară din Europa care este în zona verde. Bineînțeles că acum presa internațională și trădătorii din Guvern tac.

Ultima nenorocire mascată, venită din partea trădătorilor României, este schimbarea Constituției, ordin impus de stăpânii lor din afară, pentru ca Uniunea Europeană să nu se „împiedice” de aceasta, precum Arafat, atunci când vor încerca să anuleze definitiv drepturile și libertățile românilor.

Stimați colegi, concluzia nu este decât una: RO-EXIT! Ieșirea cât mai urgent din Uniunea Europeană, această organizație care nu urmărește decât sclavagizarea Europei. Mulțumesc.

Deputat independent Mihai Lasca.

Mulțumesc, domnule deputat.

Ce bine că trăim într-un stat democratic și avem dreptul la liberă exprimare!

Ne reîntoarcem la Grupul parlamentar al PSD și dau cuvântul doamnei deputat Alexandra Huțu.

Bună dimineața!

Mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință. Astăzi voi face un apel la consens politic și social în lupta cu pandemia.

Stimate colege și stimați colegi,

România a trecut probabil prin cel mai cumplit moment al acestei pandemii, în valul 4 înregistrând zeci de mii de morți și intrând în clasamentul mondial al deceselor COVID. În județul pe care îl reprezint eu, s-a apelat la excavatoare pentru a săpa gropile pentru numărul mare de decedați. Este clar că acest lucru nu trebuie să se mai întâmple.

Nu am competența de a stabili cine sunt vinovații. Dar cred că noi toți, cei care îi reprezentăm pe români în Parlament, trebuie să luăm decizii corecte pentru a preveni un astfel de dezastru în viitor.

Apelul meu este să privim cu calm soluțiile pe care le avem la îndemână în lupta cu virusul – vaccinarea, testarea în masă și tratarea timpurie a infecției.

Trebuie să folosim tot acest arsenal. Iar cel mai important lucru este ca deciziile care se iau să nu creeze discriminări și să nu ne îndepărteze de cetățeni, pe care trebuie să îi avem ca parteneri. În mod cert, abordările segregaționiste de până acum ale unor decidenți sau cetățeni nu ne vor ajuta să luptăm mai eficient împotriva virusului. Trebuie să avem echilibru!

Certificatul COVID pe care l-a propus ministrul sănătății este mult diferit în bine față de ceea ce s-a adoptat în alte state europene și față de ceea ce s-a făcut până acum în România. S-a ținut cont de specificul nostru național, de caracteristicile poporului român și, în opinia mea, propunerea ministrului sănătății are mai mult sens și consistență logică în raport cu obiectivul pe care ni-l dorim cu toții – combaterea pandemiei.

Acest formular nu se va aplica pe termen nelimitat și nici după bunul-plac al vreunui șef numit în Ministerul de Interne sau în Ministerul Sănătății, ci se va activa doar atunci când va crește numărul de persoane spitalizate din cauza COVID.

Dincolo de măsurile administrative, trebuie să înțelegem cu toții că fiecare dintre noi are un rol important în combaterea pandemiei. Nu doar statul trebuie să fie precaut și să acționeze preventiv, ci și noi, cetățenii, fie că suntem vaccinați sau nu.

Mai mult decât atât, noi, parlamentarii, trebuie să avem atitudini echilibrate, iar colegii deputați și senatori care transmit mesaje radicale trebuie să înceteze să mai facă acest lucru, pentru că există soluții de protejare a fiecărui individ, fie că vorbim de vaccinare, testare sau tratare timpurie a bolii.

Fac deci apel încă o dată la echilibru, la o abordare calmă, consensuală, care să conducă la măsuri eficiente pentru protejarea concetățenilor noștri, indiferent de opțiunea lor de a se vaccina sau nu.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD de Botoșani, Alexandra Huțu.

Mulțumesc foarte mult, doamnă deputat. Subscriu întru totul la ceea ce ați spus.

Dau cuvântul, mai departe, domnului deputat RaduMarcel Tuhuț.

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, doamnă președinte.

„Aroganța ministrului Drulă a întârziat dezvoltarea României și a județului Alba”

Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se referă în mod special la „realizările” din domeniul transporturilor, un domeniu extrem de important în orice ecuație de dezvoltare economică, un domeniu care, potrivit fostului ministru, s-a dezvoltat foarte mult, însă marile realizări s-au rezumat la doar câteva cioturi de autostrăzi și drumuri expres, și acelea moștenite tot de la PSD.

Dacă vorbim de Transilvania și Banat, am fost cu toții martori la modul în care o autostradă construită a dus la dezvoltarea județelor pe care le-a traversat. Tocmai din această cauză nu putem trece cu vederea faptul că, sub conducerea Uniunii Salvați România, țara noastră a bătut pasul pe loc de aproximativ un an de zile.

Domnule fost ministru Cătălin Drulă,

Ați pierdut o perioadă prețioasă cu o așa-zisă reorganizare a instituției, în urma căreia singurul rezultat a fost o reducere a personalului cu aproximativ 11%. Ați numit în fruntea companiilor de stat persoane fără experiență, care, în loc să fie preocupate de dezvoltarea sectorului din subordine, își puneau poze pe panourile din aeroport, ca să își satisfacă orgoliul personal în drum spre birou, în timp ce românii se înghesuiau la cozile de la intrarea în țară.

Ați uitat, domnule ministru? Oamenii nu au uitat! Nu continui prin a preciza numele persoanei respective, pentru că nu sunt adeptul atacurilor la persoană, însă tot ce ați realizat la Ministerul Transporturilor a fost doar să faceți puțin loc pentru câțiva „drulăi” de la partid, în loc să vă concentrați atenția pe adevăratele probleme ale României.

Personal, v-am transmis nenumărate interpelări din partea cetățenilor din județul Alba, care, în această vară, cât ați fost ministru, au fost loviți de două viituri, una mai devastatoare decât cealaltă. Foarte multe drumuri au fost distruse, altele au fost efectiv surpate sau luate de ape. Drumul dintre Abrud și Câmpeni nici măcar acum nu poate fi parcurs în siguranță de conducătorii auto, iar, având în vedere că deja a nins în Munții Apuseni, reabilitarea acestuia va fi, practic, imposibilă până în primăvara anului viitor. Miniștrii vin și pleacă, problemele rămân.

Vă asumați dumneavoastră faptul că nici ambulanțele și nici pompierii nu pot ajunge în timp util la urgențe în această zonă? Cine va fi responsabil de o viitoare tragedie, având în vedere pericolul lăsat în urma dumneavoastră pe drumurile din zonă?

Am vorbit la începutul declarației politice despre modul în care o autostradă atrage investitori și despre modul în care se dezvoltă economia județelor pe care aceasta le traversează. Mai țineți minte, domnule ministru Drulă, de câte ori ați promis că veți finaliza autostrada Sebeș–Turda? Aveți cumva o statistică cu numărul de accidente și decese care s-au produs cât timp ați întârziat această porțiune de autostradă? Vă spun eu: doar pe secțiunea dintre Alba Iulia și Aiud s-au produs săptămânal câte 3-4 accidente nefericite.

V-am urmărit de foarte multe ori atitudinea arogantă din cadrul conferințelor pe care le susțineați din pragul ministerului, când ne tratați pe toți cu un aer de superioritate,

chiar și atunci când ați luat în derâdere românii blocați în trenuri, în mijlocul câmpului, când le explicați de la televizor, alături de domnul Barna, că nu aveați cum să duceți autocare acolo cu elicopterul ca să îi recuperați.

Nu era nevoie de OZN-uri, domnule ministru, era suficient să vă pese!

Cât despre realizări și salvat România, da, cât ați fost ministru ați reușit să ne „salvați” de la câțiva kilometri de autostrăzi, care puteau fi construiți în aceste 9 luni.

Mulțumesc.

Deputat al PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuț.

Mulțumim, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Dan-Constantin Șlincu. Cu rugămintea să ne încadrăm în cele 3 minute. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimate colege și stimați colegi,

Bugetul de stat al anului viitor, pregătit de ministrul PSD de la Finanțe, va include resursele necesare pentru susținerea investițiilor, echivalentul a 7% din PIB, prin programe de sprijin pentru economie, care vizează companiile care produc în România, pentru a genera veniturile bugetare necesare pentru măsurile sociale asumate.

Partidul Social Democrat se ține de cuvânt – bugetul pentru 2022 nu va include nicio taxă nouă. Mai mult decât atât, vor fi menținute toate facilitățile fiscale pentru sectoarele economice strategice, IT și construcții, vor fi deschise granturi de până la 200.000 de euro pentru companiile care realizează o producție intermediară sau procesare în vederea susținerii costurilor, a diversificării ofertei, inovării și marketingului.

Vă prezint succint câteva dintre cele mai importante programe care vor demara anul viitor și vor fi coordonate de miniștrii social-democrați.

Programul IMM Prod, prin care se oferă garanții guvernamentale de până la 100% companiilor românești pentru creșterea capacității de producție, reconversia de la intermediere la producție și finanțarea pentru investiții.

Ne dorim relansarea industriei producătoare românești și avem alte două măsuri, și anume: schema de ajutor de stat care prevede deducerea a până la 80% din costurile necesare pentru invenții, cu obligația implementării efective în România, și Programul „Salvarea firmelor strategice românești”.

PSD a construit un program solid pentru revenirea agriculturii ca ramură de bază a economiei românești.

Sunt două programe esențiale în acest domeniu, „Rural INVEST”, prin care se acordă garanții guvernamentale de până la 100% companiilor care își localizează producția în mediul rural, și Programul pentru dezvoltarea lanțurilor de producție locale, prin care se oferă ajutor de stat cu un punctaj prioritar pentru acoperirea segmentelor lipsă din lanțul de producție.

O componentă de bază a programului de guvernare propus și care va începe să fie pusă în practică este cea referitoare la retehnologizarea companiilor locale și susținerea investițiilor în digitalizarea activității firmelor românești.

Se reia programul „Start-up”, de data aceasta, cu o componentă specială pentru studenți, prin finanțarea incubatoarelor de afaceri în universități, cu granturi de 100.000 de euro.

Prioritatea Partidului Social Democrat este să creeze cadrul legal pentru ca toate programele să fie funcționale rapid și eficient, pentru susținerea producției românești și pentru dezvoltarea antreprenorilor din România.

Bugetul de stat pe anul viitor, care va fi făcut public în perioada următoare, reprezintă o prioritate asumată și de ministrul social-democrat al finanțelor, alături de urgența promovării cadrului legal privind absorbția banilor din Planul național de redresare și reziliență.

Partidul Social Democrat a promis guvernare pentru România și pentru români și se ține de cuvânt!

Vă mulțumesc.

Deputat Dan-Constantin Șlincu, Botoșani.

Mulțumesc și eu, domnule deputat. Mergem la Grupul parlamentar al PNL. Domnul Valentin-Ilie Făgărășian? Nu este. Domnul Onuț Valeriu Atanasiu? Nu este. Îi dau cuvântul doamnei deputat Elena Hărătău.

## **Doamna Elena Hărătău:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

„Comemorarea a 32 de ani de la Revoluția română ne oferă șansa unui bilanț pilduitor a ceea ce am făcut bine sau mai puțin bine, ca națiune și individual, în parte, în această perioadă”

Într-un asemenea moment, este vital să nu trecem peste reamintirea unor oameni care au contribuit esențial la redobândirea libertății din decembrie 1989.

Pentru mine și pentru toți băcăuanii, unul dintre aceștia este generalul de armată Nicolae Șova, eroul național din comuna Poduri, Bacău. Cred cu tărie că toți românii trebuie să fie mândri de calitatea de demni urmași ai acestui mare înaintaș, un ofițer model al armatei române, apreciat pentru excepționalele sale calități de comandant și pentru bravura și dăruirea sa în luptele purtate.

Generalul-martir Nicolae Șova, fiu al Bacăului, a participat activ la cele două războaie mondiale, unde a făcut cinste României, armatei, dar și locului în care s-a născut, comuna Poduri. A fost considerat un ofițer model al armatei române, apreciat pentru calitățile sale de comandant, pentru bravură în luptă primind înaintări în grad la excepțional.

Din nefericire, mai sunt și acum multe mărturii și înscrisuri încă necunoscute sau, în unele cazuri, interzise în vremea dictaturii comuniste, rămase la stadiul de enigmă pentru mulți români. Dacă aceste documente ar fi prezentate publicului larg, ele ar constitui baza unei veritabile istorii reale a românilor, așa cum nu ne-a fost permis să o cunoaștem și să o învățăm până în acele zile fierbinți ale Revoluției române din 1989.

Chiar și veritabilii specialiști în istorie recunosc că sunt personalități marcante, precum și anumite întâmplări fundamentale care au influențat cursul istoriei uitate sub

praful ignoranței, ba chiar ascunse cu bună știință. De vină a fost propaganda comunistă, dusă până la isterie, cu fabricarea unor falși idoli ai istoriei naționale, din dorința de a controla mințile românilor și a induce în ochii copiilor din „epoca de aur” ideea unei istorii distorsionate și pline de personaje anonime ilustre.

Dacă mai avem de făcut reparații – și întotdeauna mai sunt corecturi, în toate domeniile de activitate –, este bine să le facem cât mai degrabă, deoarece acele mărturii neincluse în manualele de istorie ar putea să nu mai poată fi scoase la lumină. Vremea mărețelor personaje și a salvatorilor de neam și țară a apus în decembrie 1989, iar de atunci ne-a rămas nouă nobila misiune de a așeza cursul istoriei în matca firească.

Consider că una dintre cele mai bune lecții ale celor ce au făcut posibilă scuturarea de regimul comunist este lecția istoriei. Istoria, democrația și libertatea sunt adevăratele câștiguri ale românilor ce s-au jertfit în acele zile.

Mulțumesc.

Deputat Hărătău Elena, Bacău.

Mulțumesc foarte mult, doamnă deputat.

Să știți că și eu sunt din Bacău, deci suntem cel puțin trei în sală.

Dau, mai departe, cuvântul doamnei deputat OanaMarciana Özmen.

Mulțumesc, doamnă președinte. Bună dimineața, stimați colegi! Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Prima doamnă cancelar a Germaniei și cel mai longeviv lider al Uniunii Europene, Angela Merkel – simbolul unității”.

Germania va avea un nou cancelar, în persoana domnului Olaf Scholz, însă Angela Merkel va rămâne în istoria țării, a Europei și chiar a întregii lumi.

Alături de poporul german, Europa omagiază cariera unuia dintre cei mai de seamă lideri. La rândul meu, încărcată fiind de un profund sentiment de admirație pentru verticalitatea și naturalețea unui lider responsabil, amintesc cu acest prilej de importanța unității.

Numeroși șefi de stat și înalți oficiali, în diferite ocazii, au afirmat cu fermitate faptul că Europa a acționat solidar, în ciuda crizelor sau a diferendelor între state, grație viziunii cancelarului german. În urma unui mandat de 16 ani, evenimentele succedate și deciziile dificile, ce reclamă chiar măsuri nepopulare, în mod cert, nu au lipsit. De la neînțelegerile privind zona euro, părăsirea de către Regatul Unit al Marii Britanii a Uniunii Europene, pandemia de COVID, recenta criză a migranților și cele peste 100 de summituri ale Uniunii Europene demonstrează cât de importantă este deschiderea spre dialog, colaborare și parteneriat. Caracterul apolinic și puterea de a rămâne necontenit în slujba oamenilor nu sunt doar idealuri. Putem realiza binele comun atât timp cât vom fi ghidați de integritate morală.

În discursul său de retragere, cancelarul Germaniei arăta că cel mai mare capital politic pentru un politician îl reprezintă încrederea cetățenilor în conducătorii săi. Alături de gândurile de recunoștință la adresa Angelei Merkel, îmi exprim deopotrivă și încrederea în România. Îmi doresc să reușim să omagiem proprii lideri care vor demonstra că puterea nu denaturează, ci servește progresului, unității și menținerii păcii.

Vă mulțumesc.

Oana Özmen, deputat al USR.

Mulțumim foarte mult, doamnă deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Mihai Botez, din partea Grupului parlamentar al USR.

## **Domnul Mihai-Cătălin Botez:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

În declarația mea de astăzi vreau să cer ministrului Lucian Bode să facă verificări de urgență în cazul polițistului Robert Popa de la poliția rutieră din Strehaia, amenințat cu moartea de un cetățean.

Domnule ministru Lucian Bode,

Am văzut intervenția dumneavoastră foarte promptă în cazul polițiștilor de la IPJ Giurgiu care au făcut gluma cu prima de Crăciun care ar putea consta într-un porc. Din punctul meu de vedere, o glumă, așa, mai de autobază, dar care denotă doar faptul că reușim să rezistăm cruntei realități cotidiene și prin umor. Dacă vă gândiți că gluma cu porcul a afectat reputația Poliției Române, domnule ministru, să știți că nu aceasta are un impact major.

Un impact major asupra reputației Poliției Române îl are în primul rând încrederea pe care înșiși polițiștii o au în instituția pentru care lucrează și încrederea pe care o pot avea unii în alții. Cu ce sentiment poate merge un polițist corect la serviciu, să apere legea, dacă șeful lui direct este apărătorul celor mai agresivi dintre infractori? Ce încredere poate avea un polițist în instituția pentru care lucrează, dacă este marginalizat pentru că își face treaba? Cum vreți să aibă populația încredere în Poliție, dacă, atunci când se descoperă astfel de mârșăvii, situația mai degrabă se mușamalizează, iar cel corect este marginalizat?

Apărați polițiștii corecți, domnule ministru! Și așa sunt puțini oameni care se angajează în poliție, și așa în fiecare zi mai apar noi cazuri de corupție în poliție, dar măcar atunci când identificați oameni corecți săriți în ajutorul lor, domnule ministru, nu închideți ochii! Sunteți singurul care poate interveni și lua decizia corectă, cu toate informațiile pe masă. Recâștigați încrederea polițiștilor în Poliție și apoi vor avea și cetățenii încredere.

Nu vă cer să interveniți doar de dragul Poliției ca instituție, vă cer să interveniți de dragul nostru, ca societate. Am ajuns la nivelul la care nu mai putem progresa dacă nu respectăm legea, iar legea se respectă dacă este aplicată. Avem nevoie de polițiști corecți, care să aplice legea, și nu să fie intimidați atunci când dau peste vreun prieten al vreunui șef de poliție ori vreun prieten al unui politician. Acea vreme când polițiștii erau intimidați că vor fi agresați ori sancționați de către șefi la apelul unui interlop trebuie să fi apus de mult, domnule ministru!

Știți care este cancerul societății, domnule ministru? Neîncrederea. Frica de a mai avea inițiative. Delăsarea. Ascultați, vă rog, care este starea de spirit a lucrătorilor de

poliție și cum abordează cei mai mulți o situație în care trebuie să-și caute dreptatea.

„– Și, uite, între noi fie vorba, îmi spuneai acum că pe drum te-au mai sunat unii colegi și te-au sfătuit că e mai bine să nu vii la mine.

– Că e bine să stau cuminte. Eu sunt singur, ei sunt mulți. Acesta e sistemul.

– Mi se face pielea de găină...

– Mă bazez pe o parte din Imnul de stat al României: «Murim mai bine-n luptă...»

– «...cu glorie deplină...»

– «...cu glorie deplină,/Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’ pământ!»”

Domnule ministru,

Vă rog să interveniți prompt și să faceți dreptate! Polițiștii au nevoie de dotări, de pistoale, de autospeciale, de salarii mai mari, dar, dacă nu au încredere în instituția pentru care lucrează, v-ați ratat misiunea.

Luptați pentru o Poliție corectă, respectată de polițiști, respectată și apreciată de către cetățeni. Faceți dreptate în cazul ultrajului împotriva polițistului Robert Popa!

Vă mulțumesc.

Mihai Botez, deputat USR de Vaslui.

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Văd că diversificăm și introducem și dimensiunea tehnologică în declarație. Inovăm, da!

Mergem la Grupul parlamentar AUR și îi dau cuvântul domnului deputat Nicolae Roman.

## **Domnul Nicolae Roman:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Prin declarația mea de astăzi afirm faptul că bugetul statului constituie o prioritate maximă.

În calitate de cetățean român, mi-am dat votul în alegerile parlamentare din decembrie 2020 pentru a vedea o schimbare în bine pentru România și pentru români. În schimb, constatăm cu tristețe cum prețurile la toate produsele au explodat, cum liberalizarea pieței de energie aduce românii în situații foarte grele, din cauza facturilor împovărătoare și lista este lungă.

Premierul spune că bugetul pentru anul viitor va fi gata până pe 24 decembrie și se va adopta. Ministrul finanțelor a declarat că luna decembrie este „plină” în ceea ce privește pregătirea bugetului de stat pentru 2022, având în vedere faptul că pentru atingerea acestui scop este necesar să se stabilească liniile de efort pentru perioada următoare.

În condițiile în care am putut constata incompetența evidentă și greșelile colosale ale celor trei guverne care ne-au condus țara din decembrie 2020 și până în prezent, nu pot să sper că nu vor fi majorate și nici nu vor fi introduse noi taxe în anul ce urmează. Suntem într-o situație financiară foarte grea, cu o datorie istorică, ajunsă la 48% din PIB în ultimele 4 trimestre, și cu o împovărare excesivă față de cetățenii români, prin creșteri foarte mari de prețuri, în mod deosebit, în sectorul energetic. Fostul Guvern Cîțu a adăugat 57 de miliarde de lei la datoria publică a României, care a ajuns astfel la 556,4 miliarde de lei. Guvernanții afirmă că se gândesc să facă o echilibrare a pensiilor speciale, cei vizați sunt pensionarii militari – care nu au nicio legătură cu pensiile speciale –, mulți dintre aceștia având venituri mai mici decât alte categorii profesionale. În calitate de militar de carieră, am simțit că este necesar să fac cunoscute cazuri în care foști colegi de-ai mei au pensii extrem de mici.

Noul guvern a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 122/2021 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul în curs și la instituirea cadrului legal pentru acordarea unui împrumut subordonat de către statul român, prin Ministerul Finanțelor, în calitate de acționar, către CEC Bank – SA.

Guvernul a adoptat a doua rectificare bugetară din acest an, menținându-se ținta de deficit de 7,13% din PIB. Rectificările bugetare ar trebui făcute însă în situații excepționale.

Reformele importante nu se pot face fără o majoritate solidă în Parlament, iar, în opinia mea, acest guvern nu va rezista mult timp, în condițiile în care sprijinul USR-ului este esențial în mod deosebit în ceea ce privește implementarea PNRR-ului la nivel de expertiză și de consultanță.

În contextul actual, va fi foarte greu ca Guvernul să implementeze reformele asumate prin Programul național de redresare și reziliență.

Pe lângă reformele din PNRR, este necesară reforma salarizării, reforma pensiilor, precum și o reformă reală a administrației publice, care este supradimensionată și sufocată de birocrația excesivă.

Este momentul în care ritmul construirii de autostrăzi în România trebuie să fie accelerat, în scopul asigurării unei dezvoltări economice reale și al recuperării decalajelor dintre județe.

O altă problemă o constituie necesitatea menținerii deficitului bugetar la nivel decent, pentru ca să ajungem la un moment dat la pragul maxim de 3%.

Considerăm că una dintre măsurile esențiale pentru dezvoltarea economică a țării o constituie creșterea cheltuielilor cu investițiile.

În concluzie, România și mai ales Guvernul său au nevoie să depună mai mult efort pentru implementarea unor proiecte sustenabile și realizarea unor reforme reale la nivel economic și administrativ.

Deputat AUR în Circumscripția nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu foarte mult.

Nu avem de la Grupul parlamentar al UDMR.

Mergem la Grupul parlamentar al minorităților și îi dau cuvântul domnului deputat Cătălin-Zamfir Manea.

Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Cătălin-Zamfir Manea:**

## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Profit de ocazie, pentru că Ziua minorităților naționale va cădea în weekend, și doresc să transmit un mesaj cu ocazia acestei importante zile.

Pentru noi, instituirea Zilei minorităților naționale din România ca sărbătoare națională reprezintă expresia noastră politică pentru marcarea în mod obiectiv a aportului și a rolului minorităților naționale în construcția țării noastre.

Minoritățile naționale reprezintă o importantă resursă pentru dezvoltarea României.

Țara noastră recunoaște și apără diversitatea culturală, diversitatea spirituală și etnică. Și pe această cale doresc să vă mulțumesc dumneavoastră și tuturor cetățenilor acestei țări pentru deschiderea manifestată față de noi, minoritățile naționale.

În opinia mea, consider că este foarte important ca în următoarea perioadă principalele partide politice din România să înțeleagă că am ajuns într-un moment, am ajuns într-o perioadă în care este timpul să renunțe la discursul care instigă la ură, la discriminare sau la violență.

România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, așa cum prevede Constituția României, fără deosebire de rasă, de etnie, de apartenență religioasă. Eu cred că este foarte important să ținem cont de acest aspect.

Așadar, stimați colegi, cu ocazia Zilei minorităților naționale, doresc să le urez tuturor cetățenilor care aparțin minorităților naționale un călduros la mulți ani, sănătate, iar dumneavoastră, majoritarilor, deși mie nu-mi place antagonismul acesta, majoritari-minoritari, de asemenea, multă sănătate și vă mulțumim pentru sprijinul și pentru modul în care ați înțeles că și noi suntem cetățenii acestei țări și rolul nostru nu a fost unul minor sau unul de neluat în seamă în construcția acestei țări.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumim foarte mult, domnule deputat.

Cred că sunt în asentimentul colegilor când vreau și eu să urez la mulți ani de Ziua minorităților naționale.

Mergem mai departe și îi dau cuvântul doamnei deputat Anamaria Gavrilă, din partea deputaților neafiliați.

## **Doamna Anamaria Gavrilă:**

Bună dimineața și mulțumesc.

„Adevărul este că românii nu vor certificatul verde”

De ce este un adevăr? Pentru că am primit mii și mii de mesaje, petiții și vizite la cabinetul parlamentar. Românii m-au rugat să votez împotriva certificatului verde. Sunt sigură că aceleași mesaje le-au primit și restul parlamentarilor.

Nu am fost votați – și pentru mine este clar –, eu nu am fost votată să vin aici și să votez împotriva voinței românilor.

Cine ne credem noi, parlamentarii, care am fost votați de români, să venim aici și să votăm împotriva voinței lor?!

Cine ne credem noi, o mână de oameni, să spunem că știm mai bine decât întreg poporul român?!

Cine ne credem noi, să venim aici și să votăm împotriva oamenilor?!

Guvernanții PNL, PSD și UDMR au confundat permisiunea și onoarea de a servi poporul român cu vanitatea funcției în care au fost puși.

Ne uităm la Europa. Istoria ne spune însă că Europa nu a fost întotdeauna în lumină. A fost odată într-un mare întuneric, iar atunci România a dat dovadă de înțelepciune. Și acum este momentul ca România să stea de neclintit în a apăra pilonii de bază ai Uniunii Europene: respectarea voinței poporului, respectarea drepturilor și libertăților oamenilor.

Crizele sunt oportunități. Întunericul și haosul reprezintă o oportunitate pentru un mare lider, un om mare care să se ridice, să fie călăuzit de Dumnezeu, de lumină și de omenie și să facă din România un exemplu de înțelepciune pentru întreaga Europă.

Haideți, domnule Ciucă! Sunteți cel mai important om din România, care poate face cu adevărat o diferență. Sunteți singurul om din Guvern care nu are nimic de pierdut și tot poporul român ar avea de câștigat.

Spuneți „nu” certificatului verde, spuneți „nu” carantinării oamenilor care au făcut testul și spuneți „da” românilor și Crăciunului pentru întreg poporul român. Acum avem nevoie să fiți eroul nostru!

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Văd că nu sunt în sală colegele de la Grupul parlamentar la PSD.

Mergem din nou către Grupul parlamentar al PNL și îi dau cuvântul domnului deputat Onuț Valeriu Atanasiu.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică, de fapt, este un semnal de alarmă tras către Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Stimați colegi,

Piața asigurărilor din România este scena unui cutremur, ce nu s-a încheiat odată cu solicitarea falimentului celei mai mari companii de profil.

Din păcate, victime sunt cetățenii simpli și vă voi prezenta un caz definitoriu în acest sens.

Pe 29 septembrie anul acesta, Autoritatea de Supraveghere Financiară anunță că, în conformitate cu legislația în vigoare, în cazul în care polițele RCA ofertate spre vânzare au valori care depășesc nivelul tarifului de referință majorat cu 36%, aceste polițe vor fi redistribuite de către Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România la valoarea tarifului maximal astfel obținut, la care se aplică clasele bonus și malus corespunzătoare.

Autoritatea de Supraveghere Financiară oferea chiar un exemplu: în cazul transportului de marfă, pentru un deținător de camion ce depășește gabaritul de 16 tone, care resimte în această perioadă o creștere semnificativă a tarifelor polițelor RCA, prețul maxim de vânzare stabilit prin procedeul enunțat mai sus este de 9.662 de lei la categoria B0 – tarif de referință: 7.105 lei x 1,36 = 9.662 lei.

În cursul lunii noiembrie, un operator economic a cerut oferte de asigurare pentru acest tip de vehicul și a primit cinci oferte, de la companii diferite, cu sume variind între 12.810 și 17.417 lei, respectiv o creștere între 80% și 145% mai mult decât prețul de referință.

După ce a fost sesizat Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România că există trei oferte cu preț de referință de peste 36%, companiile au reformulat ofertele, diminuând, fiecare dintre ele, cu un minim de 2.000 de lei

nivelul primei solicitate. Chiar și așa, trei companii au făcut oferte majorate cu 100% peste prețul de referință.

Faptul că toți asigurătorii au diminuat considerabil nivelul asigurării, dar și faptul că doar unul s-a apropiat de marja maximă admisă, restul depășind-o cu mult, arată că proprietarii de vehicule sunt vulnerabili și supuși abuzurilor.

Este motivul pentru care trebuie respectate măsurile impuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară și sancționate dur derapajele, pentru a nu permite abuzuri la adresa consumatorilor.

Deputat al Partidul Național Liberal, Circumscripția nr. 18 Galați.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Mulțumim, domnule deputat.

A fost mai devreme o neatenție din partea mea.

Doamna deputat Dumitrache Ileana-Cristina va interveni din online.

Vă rog, doamnă deputat.

## **Doamna Ileana-Cristina Dumitrache**

**:**

## Bună dimineața!

Mulțumesc mult, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Situația bolnavilor de HIV/SIDA în contextul pandemiei de COVID-19”.

Aș vrea să vă aduc în atenție, prin această declarație, situația dramatică privind accesul pacienților cu HIV/SIDA la tratament și la servicii medicale, situație care în contextul pandemiei de COVID-19 s-a înrăutățit.

După cum bine știți, spitalele de boli infecțioase au fost transformate rând pe rând în spitale de primă linie în tratarea COVID-19. Ei bine, acest lucru a dus inevitabil la un acces mult îngreunat al pacienților cu HIV/SIDA la tratamentele necesare. Restricțiile apărute în perioada stării de urgență și apoi a celei de alertă au blocat accesul pacienților nu doar la tratamentul specific, dar și la testarea HIV/SIDA, ducând astfel la multe cazuri neidentificate, nediagnosticate și netratate corespunzător.

Spitalele pline de pacienți COVID, bineînțeles, produc probleme serioase mai multor pacienți, însă pacienții cu HIV/SIDA care au nevoie de tratamente speciale și internarea și asistența medicală în această perioadă am putea să spunem că au fost aproape imposibile, deoarece ne aflăm într-o situație în care nu avem un stoc adecvat pentru numărul de pacienți, iar medicii fac eforturi disperate de a calcula medicația, pentru a ajunge la fiecare pacient. Pacienții sunt puși pe drumuri sau lăsați să aștepte pe la uși cu orele sau la porțile spitalelor de boli infecțioase.

Și de parcă toate aceste neajunsuri nu ar fi fost deja prea mult, evenimente grave, terifiante chiar, au zdruncinat din temelii instituțiile spitalicești. Mă refer aici la situația Spitalului de Boli Infecțioase din Constanța, care a fost grav afectat în urmă cu aproximativ două luni de un incendiu violent, soldat cu vieți curmate și cu pagube uriașe.

Spitalul amintit se va redeschide parțial, dar va avea doar 50 de paturi pentru tratarea bolnavilor COVID, 30 pentru bolnavii cronic HIV/SIDA și 10 paturi pentru spitalizarea de zi. Inutil să mai precizez că acest număr este insuficient și nu acoperă decât parțial nevoile pacienților din Constanța și regiunile învecinate.

Mai mult decât atât, spitalul riscă să-și piardă avizul din partea Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate, dacă nu-și reia activitatea în structura pentru care a primit acel aviz, respectiv 220 de paturi.

Este de la sine înțeles cât de importantă este urgentarea punerii în funcțiune cu același număr de paturi, pentru a avea o șansă reală împotriva COVID-19, dar și împotriva altor patologii specifice și nu mai puțin importante.

Aș încheia subliniind că pandemia COVID-19 ne-a demonstrat tuturor că în situații de criză declanșate de epidemii, cum este cea pe care o trăim astăzi, o epidemie cu risc major, sistemul nostru de sănătate trebuie să implementeze mecanisme sustenabile și reziliente pentru a asigura accesul la tratamente și îngrijire medicală a tuturor pacienților, COVID și non-COVID, cu afecțiuni ușoare sau cu boli ce pun în pericol viața. Fără diferențe, fără discriminare, fără obstacole și fără delimitări.

Vă mulțumesc.

Deputat Dumitrache Cristina, Constanța.

Mulțumim foarte mult, doamnă deputat.

Mergem către Grupul parlamentar al USR și îi dau cuvântul domnului deputat Cătălin Teniță.

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc foarte mult, doamnă președinte. Dragi colegi,

Pe la 1770, un tânăr avocat din Charlottesville avea de apărat un sclav care fugise.

Și tânărul nostru a spus așa: „Toți oamenii se nasc egali și liberi.” Prin urmare, crima nu era faptul că acel om fugise, ci faptul că era ținut în sclavie de alți oameni.

Tânărul nostru se numea Thomas Jefferson și a folosit această frază câțiva ani mai târziu, când a redactat Declarația de independență.

Și, da, Jefferson a devenit și el apoi proprietar de sclavi și i se pot reproșa foarte multe.

Dar, în același timp, acea frază a rămas întipărită în cultura noastră. Și a devenit un deziderat pentru care s-a luptat. Pentru că, indiferent de condițiile concrete, noi, oamenii, știm că toți suntem oameni. Egali și liberi. Avem întipărit în noi acest adevăr de substanță.

Și de aceea copiii se joacă între ei fără rețineri, pentru că, atâta timp cât sunt lăsați să gândească cu propriul cap, și nu prin prisma unor instituții și culturi discriminatorii, copiii au un simț al echității și al empatiei înnăscut.

Cred că despre asta este vorba în Declarația universală a drepturilor omului, a cărei semnare, după un conflict care a ucis zeci de milioane de oameni, a reprezentat afirmarea unor realități spirituale.

Noi credem, fiecare dintre noi, că există o valoare în fiecare făptură umană. Credem că umanitatea fiecăruia se reflectă în umanitatea celuilalt, că suferința celuilalt ne diminuează și nouă umanitatea, că o societate justă este una în care nimeni nu este supus unei suferințe inutile și încearcă toți să își atingă potențialul.

Despre asta este Declarația universală. Nu este un document care descrie o realitate obiectivă, căci, dacă o luăm la bani mărunți, nu există deocamdată nicio țară care să fi transformat în realitate toate cele 30 de articole. Dar este un crez al umanității. Un crez care ne ghidează pe noi.

Când a fost semnată, acum aproape 75 ani, persoanele de culoare erau segregate, femeile nu aveau posibilități de dezvoltare profesională deplină, minoritățile erau considerate ca fiind ceva primejdios, care trebuie convertit la modelul majoritar, iar persoanele cu dizabilități nu se bucurau de o protecție specială. Și asta chiar și în cele mai avansate țări.

Acum, pe parcursul a două generații, lucrurile s-au schimbat major. Și cu toate acestea suntem abia la începutul drumului. Sunt mai multe țări cu regimuri autoritare decât democrații.

Sunt multe cazuri în care femeile sau persoanele de culoare sau minoritățile etnice, sexuale, religioase sunt persecutate.

Avem situații de tortură sistematică, genocidară, și asta inclusiv în țări care joacă la masa mare, cum este, de pildă, China.

Încă mai avem mult drum în față.

Dar această declarație, la fel ca cuvintele tânărului avocat Jefferson, reprezintă un far călăuzitor. Cât timp mergem în direcția bună, cât timp mai facem un pas și apoi alt pas, și apoi alt pas, putem spune că trăim într-o lume ceva mai bună, care caută să se vindece de natura violentă.

Săptămâna trecută, pe 10 decembrie, am marcat Ziua internațională a drepturilor omului. Este cumva Ziua omenirii, nu doar Ziua internațională a drepturilor omului.

Și, dacă vă întrebați cum s-a finalizat procesul în care Jefferson a rostit fraza „Toți oamenii sunt egali și liberi”, aflați că l-a pierdut. Dar, deși uneori o frază nu poate câștiga un proces, poate crea o națiune și inspira o omenire.

Vă mulțumesc mult.

Cătălin Teniță, deputat al USR PLUS de București.

Domnule deputat, v-ați încadrat la fix. Mulțumesc. Apreciez.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Oana Cambera, tot din partea Grupului parlamentar al USR.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică face referire la așa-numitul „Sectorul zero al Bucureștiului: dezvoltare durabilă sau tun imobiliar?”.

Mogoșoaia, o localitate din Ilfov cu un patrimoniu cultural și natural de excepție, se află sub asediul unor politici megalomane de dezvoltare imobiliară, ce reprezintă, în fapt, conceptul unor noi tunuri imobiliare istorice în nordul capitalei. Totul a fost pregătit și împachetat sub un nume pompos – „Sectorul zero”. În realitate, este un proiect care în acest moment încalcă prevederile legale urbanistice și care ar urma să se realizeze prin preluarea a peste 1.100 de hectare de teren din proprietate privată în proprietatea primăriei la sume derizorii, trecerea din extravilan în intravilan și vânzarea către dezvoltatori imobiliari. De la ce vine „zero”? Presupun că de la zero consultare publică, zero documentații esențiale obligatorii de urbanism, zero studii de impact și fezabilitate.

Tot ce se știe cu certitudine este că acest proiect este dorința unui primar ce și-a înregistrat pe nume propriu la OSIM denumirea „sector zero”. Sectorul zero este prioritatea zero a primarului, care își împinge în acest moment colegii de partid consilieri locali să voteze acte cu serioase suspiciuni de legalitate.

Ordinea de zi a Consiliului Local al Comunei Mogoșoaia include și astăzi două hotărâri prin care zeci de proprietari fie vor accepta să cedeze de bună voie o cotă proporțional egală din terenuri primăriei, fie vor fi expropriați la un preț derizoriu. Și toate acestea se fac pentru un proiect care nu are plan urbanistic general sau zonal, deși presupune o serioasă reorganizare teritorială. Nu există nici măcar o declarare a interesului public pentru a permite exproprierea terenurilor.

Proiectul este imens, acoperind peste 40% din suprafața comunei, estimându-se o creștere a populației cu 80.000 de locuitori, care vor fi înghesuiți pe 440 de hectare, în timp ce în prezent Mogoșoaia are o populație de 10.000 de locuitori distribuiți pe circa 600 de hectare. Impactul unui astfel de proiect asupra locuitorilor actuali ai comunei va fi uriaș și, cu toate acestea, cetățenii nu au fost corect consultați și informați. Unii dintre ei au mers chiar în instanță pentru a cere anularea hotărârilor, iar alții au protestat în fața primăriei la ultima ședință de consiliu local.

Mogoșoaia și întreaga zonă metropolitană București–Ilfov are nevoie de o planificare urbană riguroasă, realizată cu consultarea corectă a locuitorilor, care să valorifice patrimoniul în interes public. Am văzut deja în Chiajna sau în Popești-Leordeni care sunt efectele unor dezvoltări urbanistice făcute doar pentru interese imobiliare, ce omoară oportunitățile de dezvoltare durabilă a zonei și afectează viața a mii de locuitori, ce nu au nici măcar infrastructura și utilitățile de bază.

Vă mulțumesc.

Oana Cambera, deputat USR de Ilfov.

Mulțumesc și eu, doamnă deputat.

Mergem la Grupul parlamentar AUR și îi dau cuvântul domnului deputat Dănuț Aelenei.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „La 32 de ani de la despărțirea de dictatura comunistă”.

Stimați colegi,

Au trecut 32 de ani de la Revoluția care a dus la căderea comunismului. Ce s-a întâmplat atunci și cum arată România acum? Sunt încă multe lucruri ascunse de aflat, schimbări de explicat, o tranziție de încheiat și lucruri care nu trebuie uitate.

Manifestațiile începute la Timișoara în data de 15 decembrie 1989, ca răspuns la încercarea Guvernului de a-l evacua pe pastorul reformat László Tőkés, însoțite de o reprimare sângeroasă, dar și de declararea orașului liber de

comunism, în 20 decembrie 1989, și-au găsit ecoul la București în data 21 decembrie.

Să ne aducem aminte de fuga și condamnarea la moarte a dictatorului, josnica manipulare cu teroriștii, morții Revoluției, confiscarea ei de către un grup de continuatori ai comunismului aflați în eșalonul al doilea, continuatori ce doreau un comunism cu față umană, și nu o reformă profundă a societății.

Primul parlament democratic instaurat după 1989 a cunoscut politicieni remarcabili ca Ion Rațiu, Radu Câmpeanu, Coreliu Coposu, Ion Diaconescu, Ticu Dumitrescu, Dan Alexandru etc., vorbind despre democrație, dreptate și modul cum ar trebui să evolueze sănătos România. Din păcate, vocea și discursurile lor memorabile au fost anihilate de către majoritatea parlamentarilor FSN, foști politruci, securiști și susținători.

Primul guvern FSN a fost format în totalitate din fii de foști comuniști și securiști notorii, în frunte cu Petre Roman, fiul lui Valter Roman.

Primul Președinte al României democratice a fost un fost lider al Partidului Comunist Român, Ion Iliescu.

Jalnic!

Să ne aducem aminte de evenimentele din 13–15 iunie și reprimarea protestatarilor de către minerii chemați de președintele Iliescu.

„Nu ne vindem țara”, pentru ca mai apoi să o vindem uneori pe nimic sau pentru un dolar.

După 32 de ani de alternanță PSD, PNL, industria așa-zis socialistă aproape că nu mai există, agricultura noastră este dependentă de vreme, suntem pe penultimul loc în Europa la capitolul infrastructură, bucureștenii și locuitorii multor orașe din România tremură în apartamente sau plătesc facturi supradimensionate furnizorilor de energie.

Astăzi, patru milioane de români sunt plecați în Italia, Spania, Germania, Marea Britanie și alte țări vest-europene pentru a-și câștiga existența. România aproape a devenit coșul de gunoi al Europei și românii sursă de muncă ieftină în agricultura vest-europeană.

Comisia de investigare a crimelor comuniste comise la Revoluție nu a găsit vinovații și rudele celor uciși își jelesc morții fără a ști cine au fost criminalii. Procesul comunismului, Declarația de la Timișoara, Legea lustrației, toate sunt iluzii pierdute pe drumul democrației originale.

Încă nu s-a făcut o resetare a României!

Pentru a avea un început curat, sănătos, greșelile trecutului trebuie recunoscute și îndreptate.

Personal, am cutreierat lumea în lung și-n lat, prin prisma meseriei avute, și pot declara faptul că poporul român are acea sclipire de genialitate care-l face diferit de celelalte nații ale lumii.

De ce oare am ajuns aici, stimați colegi?

Răspunsul meu este unul simplu. Pentru că nu am avut conducători cu dragoste de țară și de neam, pentru a lucra în folosul acestora, pentru a ne reprezenta cu demnitate în Europa și în lume.

România este o țară bogată atât din punctul de vedere al resurselor materiale, cât și al resurselor umane.

Românii sunt inteligenți, primitori și harnici.

De asemenea, românii nu uită și nici nu iartă și am speranța că actuala clasă politică va fi drastic sancționată la următoarele alegeri. Închei acest scurt expozeu cu un îndemn al celui ce a fost Petre Țuțea: „Români, nu vă mai alegeți conducători care nu-și iubesc țara și poporul!”

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Vă mulțumesc.

Deputat AUR de Constanța, Dănuț Aelenei.

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

O să am marea rugăminte ca data viitoare să încercăm să ne încadrăm în timpul alocat.

Mai avem un singur coleg în sală, prezent, care s-a înscris la cuvânt, domnul deputat Radu-Dinel Miruță, din partea Grupului parlamentar al USR.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi are legătură cu tergiversarea anchetei în cazul morților din cadrul Complexului Energetic Oltenia.

În mod constant, din cauza lipsurilor și a dezinteresului în ceea ce privește condițiile de muncă, mor oameni la Complexul Energetic Oltenia. Nu mai discutăm despre bătaia de joc care se întâmplă din partea administrației și a politicului pentru acești oameni. Discutăm în aceste momente de morți constante în rândul angajaților, morți care se mușamalizează cu fiecare ocazie. Motivul pentru care ajung astăzi la tribuna Parlamentului este pentru a ridica această problemă la nivel de Guvern, la nivel de Ministerul Muncii.

Doar de la ultima moarte au trecut 30 de zile și nu s-a demarat absolut nicio anchetă serioasă. Vola ucigașă este abandonată pe câmp, nesigilată și neexpertizată.

Cer public Complexului Energetic Oltenia să renunțe la orice tertipuri și să-și dea întreg concursul la aflarea adevărului integral despre moartea ultimului miner, Petre Stoian, inclusiv achitarea expertizei solicitate de inspectoratul teritorial de muncă.

Solicit, de asemenea, Ministerului Muncii, să facă un control riguros asupra modului în care sunt respectate normele de sănătate și de securitate în muncă la acest Complex Energetic Oltenia.

În continuare, utilajele din carierele CEO nu au revizii făcute și oricând e doar o chestiune de timp până când se poate întâmpla o nouă dramă.

Cât vă mai acoperiți, domnilor, unii pe alții, umilindu-i pe acești oameni?!

Deputat al USR de Gorj Radu Miruță.

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Nemaifiind colegi înscriși la luări de cuvânt, declar ședința închisă.

Vă mulțumesc foarte mult.

„Fondul agricol și cel zootehnic vor beneficia de susținere guvernamentală reală!”

Investițiile succesive în agricultură ale guvernărilor PSD anterioare sunt reluate și destinate viitorului sezon agricol

printr-o nouă serie de măsuri suplimentare, menite să dinamizeze iar acest domeniu, dar și să ofere alte oportunități de dezvoltare a mediului rural. Cele mai recente decizii luate de către noul ministru al agriculturii în sprijinul tuturor investitorilor în domeniul agricol și zootehnic demonstrează preocuparea activă a PSD de a repune pe linia de succes exploatarea fondului agrar.

Hotărârea ministrului agriculturii, adoptată de Guvern, prin care statul va achita 50% din cheltuielile cu energia electrică consumată pentru irigații va avea cu adevărat un impact considerabil asupra evoluției pozitive a economiei. În primul rând, se înlătură _a priori_ efectul negativ asupra culturilor de anul viitor din cauza creșterii prețurilor la energie. De asemenea, măsura combate creșterea inflației la alimente, provocată de explozia prețurilor la energie. În completare, dar reprezentând și o nouă dovadă că guvernarea PSD este interesată de redresarea sectorului agricol este și hotărârea conducerii Ministerului Agriculturii privind stoparea crizei îngrășămintelor, rezultată din scumpirea energiei care a prefigurat blocarea unei părți importante a activității combinatului Azomureș. Prin decizia luată la vârful ministerului de resort, activitatea comisiei interministeriale care aviza omologarea îngrășămintelor în România a fost reluată, oferind posibilitatea fermierilor să aibă acces, pe piață, la o gamă cât mai variată de fertilizanți. Mai mult, s-a instituit și deblocarea importurilor pentru produsele similare, avizate.

O altă dispoziție generată de intrarea PSD la guvernare, care relansează agricultura românească, o reprezintă accesarea de fonduri nerambursabile de peste un miliard de euro, în baza unor proiecte de dezvoltare a exploatațiilor agricole depuse de fermieri. În plus, Guvernul a aprobat și hotărârea prin care acordă peste 115 milioane de euro pentru aproximativ 20 de mii de fermieri. Aceștia își vor primi banii până la data de 30 iunie 2022. Așadar, cu PSD la Agricultură se poate pentru că se vrea!

Nu-mi face nicio plăcere să îmi corijez colegii sau să mă lansez în critici la adresa lor, dar, din nefericire, urmările unui blocaj birocratic. acceptat chiar și tacit de fosta conducere a MADR, a provocat multe neajunsuri sau chiar falimentul unor investitori în această ramură, iar altora le-a redus spre minimum avântul spre o astfel de ocupație. Fac această afirmație pentru că aceste plăți erau blocate de aproape 6 luni, în urma unei decizii a antecesorului de la Ministerul Agriculturii, liberalul Adrian Oros, și am cunoștință de mai multe asemenea situații indezirabile, chiar în județul Arad. Vestea bună este că beneficiarii acestor sume sunt crescătorii de vaci de lapte, de bivolițe și de taurine pentru carne. De asemenea, o altă categorie de destinatari pentru noi subvenții o reprezintă fermierii care se ocupă de îmbunătățirea genetică a efectivelor de vaci, de bivolițe, de taurine, de cabaline, de ovine și de caprine. Ministrul PSD al Agriculturii a obținut majorarea de la 40 de milioane de lei la 70 de milioane de lei a sumelor acordate ca sprijin, în anul 2021, pentru această formă de investiție în zootehnie. Dar, în afara subvenției pentru animale, alte 40 de milioane de lei vor ajunge ca ajutor de minimis la apicultorii afectați de calamitățile naturale de anul acesta. Însă, pe lângă sumele de bani acordate și care vor fi în continuare cheltuite eficient, pentru finanțarea proiectelor care pot genera un număr cât mai mare de noi investiții, deci și de locuri de muncă ori de conservarea celor aflate deja în derulare, PSD va impune măsuri riguroase și necesare, care să protejeze și industria și marile ferme românești de creștere a porcilor, garantând și creșterea și reproducerea acestui animal domestic în gospodăriile individuale.

Așadar, această tradiție a noastră nu va fi suprimată de exigențele venite din afara țării! Preocuparea conducerii Uniunii viza limitarea și combaterea pestei porcine. La nivelul gospodăriilor individuale trebuie să se țină seamă doar de recomandările privind respectarea unor condiții pentru creșterea/reproducția acestui animal și de obligativitatea obținerii avizului veterinar. Suntem convinși că ne putem baza atât pe colaborarea onestă dintre gospodari și instituții, cât și pe puterea de prevedere, preocuparea activă și bunacredință ale fiecărui crescător în parte privind importanța sănătății animalelor pe care le îngrijesc cu trudă. Cu eforturi minime, dar cu mai multă grijă, nimeni nu va mai alimenta și întreține transmisia unor boli care pot pune pe butuci industria de creștere a porcului! Numai așa putem avea cu toții de câștigat sănătate, continuitate și profit!

Închei exprimându-mi convingerea că toți beneficiarii acestor noi avantaje oferite de noua conducere PSD a MADR vor fi cât mai numeroși! Prin intermediul acestor noi suporturi flexibile, fermierii își pot continua cu mai mult optimism activitățile curente.

România este a noua țară cu cea mai mică datorie publică, între cele 27 de state ale UE, sub media datoriei guvernamentale pentru zona euro (EA 19) (98,3% din PIB), sub media datoriei guvernamentale pentru UE 27 (90,9% din PIB).

Este exact ceea ce afirma și Guvernul PNL. La fel s-a întâmplat și anul trecut, când Florin Cîțu, pe atunci ministru al finanțelor, anunța revenirea rapidă, „în V”, a economiei, previziune privită cu mult scepticism de analiști și criticată de opoziție.

Revenirea „în V” s-a produs, toate instituțiile internaționale relevante confirmând că România a recuperat cel mai rapid, dintre statele UE, contracția economică din 2020.

Atât recunoașterea Ministerului Finanțelor – condus de PSD –, legată de gradul de îndatorare al României, scăzut în comparație cu majoritatea statelor UE și considerabil sub plafonul stabilit de UE, cât și realitatea revenirii „în V” a României sunt dovezi clare că Guvernul Cîțu a luat cele mai bune măsuri.

PNL este la guvernare cu PSD, dar nu putem fi Partidul Social Liberal, nu ne putem trăda electoratul și, mai ales, suntem responsabili față de români.

PNL nu poate trăda electoratul și rămâne fidel principiilor liberale – susține mediul de afaceri și investițiile autohtone și străine.

Am dovedit, în 2021, că putem lega creșterile din venituri de performanța economică, iar un pachet social bun nu trebuie să fie făcut prin suprataxare, ci prin investiții, măsuri de sprijinire a mediului privat.

PNL rămâne fidel principiilor liberale în construirea bugetului pe anul 2022. Fără taxe noi, 7% din PIB pentru investiții, facem toate reformele, suntem responsabili cu banii publici, ne încadrăm în deficitul bugetar. Majorările din 2022 sunt posibile pentru că guvernările liberale au luat cele mai bune măsuri. Cei care criticau măsurile adoptate de PNL în guvernările anterioare și-au schimbat opinia și au acum o abordare liberală.

PNL este interesat ca indicatorii macroeconomici să nu fie depășiți, deficitul să rămână de 5,84, investițiile să fie de 7% din PIB, să nu existe taxe noi, proiectele demarate să fie susținute, la fel și PNRR.

Deficitul de 5,84 înseamnă 76 de miliarde lei deficit, care trebuie împrumutați. Este o sumă mare, dar trebuie să avem grijă ce cheltuieli finanțăm, iar aici Ministerul Finanțelor are o sarcină foarte importantă.

Pe de altă parte, trebuie să remarcăm modul în care discursul unor politicieni s-a schimbat după ce PNL a reușit să convingă PSD că taxa de solidaritate nu este oportună. Spre exemplu, ministrul finanțelor, Adrian Câciu, a declarant că: „Vom construi bugetul pentru 2022 fără noi taxe. Orice modificare a regimului fiscal va fi făcută doar în urma unui dialog cu dumneavoastră, reprezentanții mediului de afaceri.”

Precedente care pot fi invocate ori de câte ori în discuții/dezbateri TV sunt grav distorsionate realitățile economice din ultimii doi ani. Dovada clară că PNL a luat măsuri bune vine și după ce Ministerul Finanțelor a confirmat că datoria guvernamentală a României este la 48,5% din PIB, sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht.

„Sunetul dezacordat al instrumentelor muzicale și surzenia autorităților române”

Industria muzicală a înregistrat o creștere continuă, în ultimii ani, dar numai pentru cei din sectorul privat. În instituțiile de cultură din România muzica răsună dezacordat, iar motivele sunt legate de slaba finanțare în acest domeniu. Instrumente vechi, deteriorate, consumabile care lipsesc cu desăvârșire și o politică lipsită de orice respect față de artiști, toate fac ca actul muzical dintr-o filarmonică sau o operă să fie de o calitate scăzută.

Pe lângă numeroasele probleme legate de sălile de spectacole și incapacitatea asigurării acusticii potrivite, de lipsa spațiilor de studiu individual al cântăreților și instrumentiștilor sau de lipsa cabinelor de schimb pentru artiști, există și problema instrumentelor muzicale. În condițiile în care România este unul dintre cei mai mari exportatori de instrumente muzicale din Europa, instrumentiștii din multe instituții cu profil muzical din țara noastră folosesc încă instrumente vechi, stricate, cu coarde rupte. Mai mult, unele dintre filarmonici sau opere nu au nici măcar minimul de instrumente muzicale care alcătuiesc o orchestră, artiștii fiind nevoiți să renunțe la anumite partituri sau să improvizeze.

Opera din Craiova se află într-o astfel de situație. Instituția are o harpă veche de mai bine de șase decenii, cu coarde rupte, imposibil de folosit. În plus, nu există un pian mare pentru scenă și nici pianine pentru sălile de studiu individual. De asemenea, lipsesc instrumentele de percuție specifice muzicii de operă, iar pentru desfășurarea unui spectacol aceste instrumente sunt împrumutate. În condiții asemănătoare se desfășoară activitatea în zeci de instituții din întreaga țară. Pe lângă lipsa fondurilor pentru aceste investiții, nu există bani nici măcar pentru accesoriile consumabile necesare instrumentelor. Fie că este vorba de corzi, arcușuri, căluși, ancii sau chiar tocurile instrumentelor muzicale, toate acestea nu pot fi asigurate de administrația instituției. În aceste condiții, mulți dintre instrumentiști sunt nevoiți să le achiziționeze din fonduri proprii, cheltuieli uneori împovărătoare pentru aceștia.

Pentru a putea participa la evenimente sau concursuri de profil, muzicienii își folosesc propriile instrumente, fără ca instituția în numele căreia prestează să recompenseze financiar instrumentistul. Cei mai mulți sunt nevoiți să asigure reparația instrumentelor deteriorate tot din fonduri proprii, pentru că nu există angajați lutieri.

Lipsa de respect pentru muzicieni se reflectă în finanțarea simbolică care se face de către autorități către instituțiile de cultură. Această situație trebuie să se schimbe urgent, din respect pentru calitatea actului cultural din România.

Sunt două săptămâni de când miniștrii PSD s-au așezat în funcția de comandă a unor domenii-cheie și rezultatele încep ușor să apară. Am identificat soluții pentru testarea elevilor în școli, am inițiat măsuri pentru compensarea inflației și gestionarea crizei energetice, am readus pe agenda publică subiectele care îi preocupă pe oameni. Vom găsi soluții pentru toate problemele stringente, astfel încât să contribuim la un mai bine comun, în timp ce modernizăm durabil România.

PSD s-a desprins de etichetele murdare pe care ni le-au pus asiduu, agresiv și, de cele mai multe ori, nedrept promotorii neomarxismului; realitatea a luat locul tabloului contrafăcut în care eram zugrăviți ca fiind nefrecventabili, percepția oamenilor s-a întors la faptele după care trebuie judecați politicienii și astfel PSD a redevenit sursa principală de încredere a oamenilor în competența de a le gestiona viața.

În timp ce ne ocupăm de soluții imediate și strategii pe termen lung pentru traiul mai bun al românilor, vindecăm răni adânci, pe care le-au lăsat specialiștii în zgomot, inapții care se instalaseră și ne anunțau că vor sta opt ani la conducerea țării. Au stat doar câteva luni alături de PNL și au produs tragedii. Acum ne amenință de pe băncile opoziției că ne vom împiedica pe terenul minat pe care l-au configurat ei fie prin ascunzișurile PNRR-ului, fie prin măsuri și numiri capcană în domenii-cheie ale administrării țării. Vom ști, oameni buni, să dăm la o parte balastul pe care l-au lăsat USR-iștii, vom ști să facem legi bune și drepte, care să-i pedepsească pe răufăcători și să-i protejeze pe oamenii cinstiți, vom ști să navigăm lin prin vremurile tulburi pe care le parcurgem, vom găsi soluții să estompăm efectele inflației pe care au creat-o.

În timp ce gestionăm decent deficitul, vom identifica resurse astfel încât să aplicăm măsurile juste din PNRR și să le ajustăm pe cele pe care le-au lăsat în interesul găștilor lor de partid. Vom desființa SIIJ și vom pune la loc mecanismele care garantează independența magistraților și care consolidează încrederea oamenilor că actul de justiție se întâmpla în acord cu interesul legii și al comunității. Vom avea grijă de pensii și salarii, așa cum am făcut-o întotdeauna, vom avea grijă să protejăm interesele legitime

ale investitorilor, ale antreprenorilor și ale angajaților – acestea nu sunt divergente, ci dimpotrivă, dacă ne dorim creștere economică și bună productivitate.

Ne vom îngriji de agricultură, ne vom preocupa de adaptarea rapidă la „viața digitală”, în ritm cu evoluțiile globale și vom ști să echilibrăm bugetul țării, astfel încât, cu PSD la putere, să se întâmple așa cum s-a întâmplat întotdeauna: oamenii de toate categoriile sociale să constate, gradual, că traiul lor de zi cu zi s-a îmbunătățit! Vom ști să construim armonios alături de partenerii PNL și UDMR. Ne sunt competitori politici și este firesc să avem, la momente, viziuni diferite, interese politice diferite, soluții practice diferite, dar zgomotul agresiv al partidelor mai recent inventate n-a reușit să convingă electoratul, în lipsa competențelor lor.

Noi, membrii partidelor mature, oameni care ne-am dovedit în timp profesionalismul, buna-credință și capabilitatea de a gestiona eficient treburile țării, vom ști să facem punți între viziunile politice, uneori diferite, astfel încât guvernarea PSD–PNL–UDMR să modernizeze mai departe România și să aducă bunăstare românilor.

Sondajele arată că oamenii au încredere în această echipă, pulsul străzii indică faptul că românii cred în competențele și echilibrul acestei formule de guvernare. Încrederea oamenilor și priceperile noastre vor construi un viitor mai liniștit și mai bun pentru toți românii.

„Agricultura – promisiuni îndeplinite, strategii de perspectivă!”

Prezenta declarație se înscrie pe linia preocupărilor constante de redresare a sectorului agricol, dar și a evidențierii problemelor dificile cu care se confruntă agricultura românească.

Astfel, la numai câteva zile după ce combinatul Azomureș a anunțat că își suspendă activitatea, ca urmare a creșterii prețurilor la energie din cauza scumpirii gazelor, Ministerul Agriculturii a adoptat soluția de reluare a activității comisiei interministeriale care autorizează punerea pe piață a îngrășămintelor din state terțe sau din afara spațiului european, astfel încât să nu fie afectată cererea de îngrășăminte.

Totodată, a fost inițiată o schemă de ajutor de stat pentru fermierii români, care va fi validată la aprobarea Legii bugetului. Prin aceasta se are în vedere acordarea unei subvenții pentru îngrășăminte, astfel încât să poată fi achiziționate îngrășămintele necesare pentru a nu înregistra scăderi de producție în 2022.

O atenție deosebită este acordată subvenționării cu până la 50% din facturile de energie electrică pentru utilizatorii de apă pentru irigații.

Un sprijin important și bine-venit, pentru că sistemul de irigații din România și reabilitarea sa reprezintă priorități ale programului de guvernare.

În domeniul zootehniei a fost reglementat sprijinul acordat crescătorilor de animale în vederea menținerii registrelor genealogice prin suplimentarea sumelor bugetare alocate, de la 40 de milioane de lei la 70 de milioane de lei. Prin aceasta, lucrările de ameliorare genetică vor putea fi decontate și continuate în viitor. Cu toate acestea, rămâne în atenția autorităților criza forței de muncă care afectează tot mai mult domeniul agricol. Tinerii nu sunt atrași de acest domeniu, iar cei cu vechime încep să se retragă.

Este o problemă esențială, care poate fi rezolvată numai prin conlucrare și abordare interdisciplinară.

Întreaga lume marchează, în fiecare an, la data de 10 decembrie un eveniment foarte important, și anume Ziua internațională a drepturilor omului.

La această dată, în 1948, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat Declarația universală a drepturilor omului.

Declarația stipulează că toți oamenii s-au născut cu drepturi egale și inalienabile și cu libertăți fundamentale. Ulterior, declarația a fost completată cu Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (1965), Convenția internațională asupra drepturilor politice și civile (1966), Convenția pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (1979), Convenția împotriva torturii (1984), Convenția împotriva apartheidului (1985), Convenția drepturilor copilului (1989) etc.

Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial a adus în atenția liderilor lumii și problematica respectării drepturilor omului. Organizația înființată în cadrul conferinței de la San Francisco din 1945, ONU, a avut de la început printre atribuții respectarea drepturilor omului, în paralel cu menținerea securității și păcii la nivel internațional.

În baza Rezoluției nr. 423 (V) din 1950, Adunarea Generală a ONU a invitat toate statele și organizațiile interesate să marcheze la 10 decembrie Ziua internațională a drepturilor omului. Adunarea Generală a ONU a făcut apel către toate statele membre ale ONU să promoveze și să asigure recunoașterea și respectarea efectivă a drepturilor și libertăților omului.

În 2018, când s-au împlinit 70 de ani de la adoptarea Declarației universale a drepturilor omului, secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a arătat în mesajul său că: „Drepturile proclamate în declarație se aplică tuturor – indiferent de rasă, credință, zonă geografică sau orice altă diferență. Drepturile omului sunt universale și eterne. De asemenea, ele sunt indivizibile. Drepturile civile, politice, economice, sociale și culturale reprezintă un tot unitar.”

Tot atunci Antonio Guterres a atras atenția asupra unor realități îngrijorătoare: „Drepturile omului sunt sub asediu pe mapamond. Valurile universale se erodează. Domnia legii este subminată. Acum, mai mult decât oricând, datoria noastră, a tuturor, este cât se poate de clară: să apărăm drepturile omului – pentru toți, peste tot.”

Această zi trebuie să reprezinte un moment de reflecție pentru instituțiile statului, societatea civilă și cetățeni asupra faptului că drepturile și libertățile fundamentale ale omului nu pot fi disprețuite, încălcate sau ignorate.

Într-un moment în care întreaga lume resimte din plin efectele pandemiei de COVID-19, din păcate, există situații în care nu toate drepturile omului sunt respectate – mă refer la tratamentele inumane asupra cărora sunt supuși refugiații de la granița cu Belarus, problemele cu care se confruntă populația rămasă în Afganistan după ce talibanii au preluat puterea, iar dramele celor care au ales să părăsească țara au marcat întreaga lume.

În ultimii ani ne-am confruntat cu cazuri de nerespectare a drepturilor lingvistice. Am văzut cum în Ucraina autoritățile au încălcat dreptul minorităților la educație în limba maternă, situație care a afectat inclusiv minoritățile maghiară și română din această țară. Mai mult, președintelui UDMR, Kelemen Hunor, i s-a refuzat accesul pe teritoriul Ucrainei pentru a participa la un eveniment cultural.

Toate aceste abuzuri ale autorităților ucrainene se întâmplă în contextul în care protecția, la standarde europene, a drepturilor persoanelor aparținând tuturor minorităților naționale din Ucraina este un fundament al construcției democratice în spiritul valorilor europene, îmbrățișate de poporul ucrainean.

De asemenea, un alt caz îngrijorător este situația inițiativei cetățenești Minority Safe Pack, față de care autoritățile române au manifestat anumite derapaje și au rămas fără răspuns, în timp ce România, inclusiv prin Ministerul de Externe, susține continuu că suntem o țară model în problema respectării drepturilor minorităților.

O altă problemă a societății secolului al XXI-lea este violența. Anul acesta, Ziua internațională a drepturilor omului 2021 are tema: „Egalitate – reducerea inegalităților, promovarea drepturilor omului”.

Această temă se raportează la articolul 1 din Declarația universală a drepturilor omului – „Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi.”

Principiile egalității și nediscriminării se află în centrul drepturilor omului. Egalitatea este aliniată cu Agenda 2030, un program de acțiune globală în domeniul dezvoltării, cu un caracter universal și care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economic, social și de mediu – și cu abordarea ONU, stabilită în documentul „Cadru comun pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă: egalitatea și nediscriminarea în centrul dezvoltării durabile”. Aceasta include abordarea și găsirea de soluții pentru formele adânc înrădăcinate de discriminare, care au afectat persoanele cele mai vulnerabile din societăți, inclusiv femei și fete, popoare indigene, persoane de origine africană, persoane LGBTI, migranți și persoane cu dizabilități, printre altele, indică ONU (https://www.un.org).

Egalitatea, incluziunea și nediscriminarea – cu alte cuvinte, o abordare a dezvoltării bazate pe drepturile omului – sunt cea mai bună modalitate de a reduce inegalitățile și de a relua drumul către realizarea Agendei 2030, potrivit ONU. Formele de violență sunt, din păcate, o parte a vieții noastre cotidiene, pentru că societatea nu dispune de mentalitatea necesară pentru eradicarea acestora și nici de infrastructura necesară.

Din păcate, actele de violență fizică, verbală chiar sau alte forme au devenit o problemă cu care ne confruntăm din ce în ce mai mult atât în spațiul european, cât și în întreaga lume, iar cele mai multe victime sunt femeile. Organizația de femei a UDMR a desfășurat o amplă campanie de prevenire a acestui fenomen și organizează numeroase acțiuni de combatere a violenței asupra femeilor și fetelor.

Este cunoscut faptul că noi, UDMR, credem în valorile noastre tradiționale, în valorile creștine în care ne-am născut și ne-am format ca indivizi de încredere în această societate. Avem datoria să facem tot posibilul ca aceste valori să fie cunoscute și susținute în întreaga Europă. Însă este nevoie de o legislație strictă care să protejeze aceste valori, un cadru legislativ bine definit, care să combată orice formă de violență.

Este nevoie de o coordonare și de o colaborare tot mai strânsă între forțele politice și instituțiile statului pentru a putea lupta împotriva oricărei forme de violență, mai ales împotriva violenței domestice și a femeilor și fetelor.

Aș dori să atrag atenția asupra faptului că, în secolul al XXI-lea, mai ales acum când ne confruntăm cu provocări fără precedent la nivel mondial, aceste derapaje nu ar trebui să mai existe.

„Capitalul românesc are potențial, însă el trebuie să fie susținut și încurajat!”

Mediul de afaceri are o contribuție importantă la economia românească și la crearea de locuri de muncă. Am avut prilejul ca, zilele trecute, să văd exemple de firme românești de succes în cadrul Galei Financial Intelligence, unde au fost premiate persoane și companii care au contribuit la economia românească prin rezultatele excepționale pe care le-au avut chiar și în această perioadă grea generată de pandemie.

Rolul statului în toată această discuție este acela de a sprijini sectorul IMM prin politici publice care să vizeze o reglementare inteligentă, o consultare sistematică cu organizațiile reprezentative, creșterea accesului la finanțare, simplificarea procedurilor și debirocratizarea pentru micii întreprinzători.

Încrederea este esențială în relația dintre partenerii de afaceri, dar mai ales în relația dintre stat și cetățean, tocmai de aceea consider că din partea autorităților statului trebuie să vină un mesaj de susținere, de deschidere către dialog cu reprezentanții mediului de afaceri. Consider că obiectivul nostru este ca împreună să contribuim la reconstruirea încrederii investitorilor, dar mai ales a întreprinzătorilor în mediul de afaceri românesc.

Competitivitatea este un pilon principal al performanței economice. România are, din acest punct de vedere, nevoie de un model de dezvoltare bazat pe competitivitate și inovare, pe creștere economică inteligentă și sustenabilă. Avem nevoie de o creștere economică sănătoasă, de tip calitativ, nu doar cantitativ.

Din punctul meu de vedere, capitalul autohton trebuie să devină o prioritate a preocupărilor noastre zilnice. Prin societățile românești ne dorim să creăm coloana vertebrală a economiei, pe care, în perioadă de criză, să ne putem baza.

Capitalul românesc, prin natura sa, reprezintă un element de stabilitate și un câștig sigur în beneficiul dezvoltării economice naționale. Ne interesează să sprijinim capitalul românesc și investitorii români. Viitorul României nu este să fim țară de consum, ci trebuie să punem accentul pe ceea ce înseamnă industrie și producție, așa cum se întâmplă cu națiunile cele mai prospere.

Fără societăți comerciale puternice, fără ajutorarea capitalului românesc nu văd un viitor bun pentru generația care vine după noi. Acestea sunt lucrurile pe care trebuie să ne dorim să le îmbunătățim și vă garantez că, așa cum am făcut-o în trecut, o vom face și în continuare.

Nu există creștere economică sustenabilă fără investiții. Sprijinirea capitalului autohton este esențială pentru ca

România să poată să progreseze, să păstrăm în țară profiturile, taxele să fie vărsate la bugetul de stat, care să permită, bineînțeles, investiții în zona de infrastructură de transport, în învățământ, în sănătate, în alte domenii care sporesc calitatea vieții cetățenilor. Dar aici trebuie o atitudine politică, în primul rând, de sprijinire a capitalului autohton și cred că lucrul acesta începe deja să fie înțeles.

Sunt conștientă de faptul că nu deținem puterea firmelor din afară, că nu avem know-how-ul și experiența pe care acestea o au în spate, dar sunt convinsă că, prin documentare, investiție în oameni, inovație și tehnologie, putem să reducem acest decalaj. Dar, pentru ca acest lucru să se întâmple, avem nevoie ca statul să își întoarcă privirea și către firmele autohtone.

Îmi doresc ca tot mai mulți întreprinzători români să îndrăznească să aplice cât mai mult la programele pe care Guvernul României le va derula, PSD propunând în cadrul programului de guvernare mai multe asemenea măsuri de sprijin. Consider că, peste toate neajunsurile, în țara noastră există premisele necesare pentru ca spiritul antreprenorial să răzbească. De ce spun asta? Pentru că văd antreprenori care sunt lideri în domeniile lor, iar ei pot sta la baza dezvoltării capitalului românesc, fără îndoială.

Știu că mai sunt încă multe probleme de rezolvat și de aceea trebuie să purtăm acest dialog cu reprezentanții mediului de afaceri, pentru a vedea cum putem cel mai bine să le rezolvăm. Sprijinirea mediului de afaceri reprezintă o prioritate atât la nivel local, cât și la nivel național, deoarece această categorie reprezintă motorul oricărei economii moderne.

Este important să ne concentrăm atenția asupra recâștigării încrederii din partea mediului de afaceri în politicile economice ale Guvernului. Calitatea guvernării se bazează, în primul rând, pe seriozitate și responsabilitate pentru viitor, pe transparența actului guvernamental și dialogul deschis cu mediul de afaceri.

Consider că trebuie promovată o altă atitudine în ceea ce privește relația noastră cu cetățeanul, relația noastră cu contribuabilul, relația noastră cu mediul de afaceri. Îmi doresc să existe mai mult respect pentru cetățeni din partea instituțiilor statului. Instituțiile trebuie să înțeleagă faptul că ele sunt create pentru a servi cetățeanul, nu pentru a-l asupri, nu pentru a-l oprima, nu pentru a-l umili.

Și, bineînțeles, în privința domeniului economic, cred că trebuie să începem să spunem foarte clar că mai presus de orice sunt interesul capitalului românesc și interesul României.

„Soluții de reglementare concrete privind ocrotirea persoanelor cu dizabilități psihosociale sau intelectuale”

Guvernul României a inițiat un proiect de lege extrem de important în ceea ce privește reforma legislației persoanelor cu dizabilități, respectiv Legea privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale.

Până acum, persoanele cu dizabilități intelectuale sau psihosociale din țara noastră nu aveau dreptul să se căsătorească, să divorțeze, să fie părinți, să adopte un copil și nu puteau lua nici măcar un simplu credit bancar. În aceste condiții, de-a lungul timpului, foarte mulți dintre acești români au fost puși sub interdicție de către instanțe din cauza diverselor situații ingrate în care au ajuns, pe fondul discriminărilor la care au fost supuși.

Actul normativ aprobat zilele trecute de Executiv transpune o decizie a Curții Constituționale din anul 2020, prin care se certifică neconstituționalitatea punerii în regim de interdicție a persoanelor cu dizabilități. Pe cale de consecință, autoritățile guvernamentale abilitate au demarat acest amplu și complex proiect legislativ, concomitent cu rezolvarea etapelor de reglementare a situației existente.

Demersul amintit prezintă o abordare nouă și modernă în legislația națională, sincronizată cu cerințele existente în legislația europeană și convențiile în materie, dar și conectată la nevoile actuale reliefate la nivel social și în practica instanțelor din România.

Actul normativ urmează să fie dezbătut și aprobat de Parlament, forul legislativ suprem al țării, deoarece vorbim de o lege în premieră, care modifică fundamental sistemele de sprijin și de ocrotire a persoanelor cu dizabilități. Noutatea acestei legi este asigurarea, în prima fază, a asistenței juridice de care au nevoie persoanele cu dizabilități pentru a intra în legalitate, în rezolvarea diferitelor etape ale unor demersuri judiciare absolut necesare vieții de zi cu zi. Concret, forma de sprijin este instituită prin capacitarea unui notar public de a ajuta persoanele cu dizabilități în cazul încheierii unor acte juridice sau a altor tranzacții.

Apreciez introducerea sistemului gradual de instituire a măsurilor de sprijin și ocrotire a persoanelor cu dizabilități, care le va sprijini în mod considerabil, atât în ceea ce privește statutul lor de oameni normali în societate, cât și pentru a intra în legalitate din punctul de vedere al documentelor indispensabile traiului.

Avem o planetă, dar o exploatăm de parcă am mai avea alta de rezervă. Consumăm resursele planetei prea repede, tăiem prea multe păduri, aruncăm prea multă mâncare, folosim prea mult plastic.

Fiecare european produce în medie jumătate de tonă de deșeuri în fiecare an, iar majoritatea dintre aceste deșeuri ajung într-o groapă de gunoi. Grija față de natură și promovarea sustenabilității sunt subiecte în care țările din Uniunea Europeana avansează în ritm accelerat, în vreme ce noi ne aflăm, din nou, la coada clasamentului. România are nevoie de un cadru legislativ comprehensiv pentru adoptarea și implementarea economiei circulare.

România importă gunoaie din toate colțurile lumii. În fiecare săptămână tone de deșeuri sunt descoperite în containerele din Portul Constanța, aduse în România pentru a fi distruse. În acte, gunoaiele sunt marcate ca fiind reciclabile, însă, în realitate, multe ajung să fie arse ilegal, impactând astfel sănătatea planetei, calitatea aerului și, implicit, sănătatea noastră, a tuturor.

În prezent, economia noastră se bazează în mare măsură pe un model liniar de consum: extragem materii prime, le transformăm în produse, le vindem și, când nu mai sunt necesare sau dorite, le aruncăm. Economia circulară vine să modifice această paradigmă, reducând dramatic atât cantitatea de materii prime care intră în economie, cât și deșeurile care ies.

Deși conceptele economiei circulare sunt deja cunoscute, ne comportăm de parcă această problemă aparține generațiilor viitoare. De parcă schimbările climatice, încălzirea globală, fenomenele meteorologice instabile nu ne afectează acum, chiar astăzi. Ne comportăm de parcă intervențiile ilegale și nesăbuite în natură nu au condus deja județele din sudul țării către o stare de continuă deșertificare.

Prin reutilizare, reparare, reciclare și prin alte concepte similare, avem oportunitatea să intervenim acum pentru salvarea planetei.

Iar pentru membrii Parlamentului această oportunitate constituie de fapt o obligație. O obligație față de sănătatea noastră și a generațiilor viitoare.

„Asumarea guvernării, un act de curaj politic al PSD”

S-a împlinit un an de când Partidul Social Democrat a câștigat alegerile parlamentare, ziua de 6 decembrie 2020 consfințind, încă o dată, că formațiunea noastră este prima în preferințele politice ale românilor.

La un an de atunci, PSD se află într-un nou început, după ce ne-am asumat intrarea la guvernare și am pus astfel capăt crizei politice, guvernamentale, economice și sociale în care România stagna deja de prea mult timp.

Sunt convinsă de faptul că predictibilitatea și coerența activității politice a PSD au condus la acest moment de dreptate, aș spune, deoarece era evident că trebuia să participăm la actul guvernării încă după anunțarea rezultatelor votului din 6 decembrie 2020.

Partidul Social Democrat a demonstrat întotdeauna că este principala forță politică a României și am convingerea că va rămâne astfel foarte mulți ani de acum înainte. Rezultatele aplicării programului de guvernare al partidului nostru au avut ca rezultat măsuri concrete pentru dezvoltarea și modernizarea țării, iar creșterea economică susținută a condus la bunăstarea mult așteptată de oameni.

PSD a revenit acum la guvernare cu aceleași deziderate, transpuse în reușite înaintea perioadei în care a guvernat PNL. Am majorat salariile și pensiile, am creat locuri de muncă, am dinamizat investițiile, am luat măsuri pentru a păstra tinerii în țară, am susținut agricultura, întreprinderile mici și mijlocii, clasa de mijloc, precum și familiile și copiii.

Ne-am ținut de cuvânt în toate domeniile economice și sociale, demonstrând prin fapte concrete că guvernarea noastră este îndreptată exclusiv înspre satisfacerea nevoilor românilor, fiind evident faptul că ei au constatat aceste realizări în propriile buzunare, precum și în creșterea calității vieții lor de zi cu zi.

România are nevoie de continuitate, iar PSD este garantul bunei guvernări, axată pe rezolvarea problemelor românilor. Sunt convinsă că și de această dată ne vom duce la bun sfârșit proiectele de reformă instituțională și de dezvoltare a țării, asumate prin noul program de guvernare.

„Ziua internațională a drepturilor omului”

„Egalitatea înseamnă că ne îmbrățișăm diversitatea și să cerem ca toți să fie tratați fără niciun fel de discriminare” – Michelle Bachelet, înalt comisar al ONU pentru drepturile omului. În fiecare an, la 10 decembrie, întreaga lume sărbătorește Ziua drepturilor omului. După atrocitățile comise în cel de-al Doilea Război Mondial, necesitatea de a proteja pacea și libertatea a determinat un număr de 58 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite să adopte, la Paris, în data de 10 decembrie 1948, Declarația universală a drepturilor omului.

Considerând drepturile omului ca fundament al libertății, dreptății și păcii în lume, Adunarea Generală a proclamat documentul „ca ideal comun spre care trebuie să tindă toate popoarele și toate națiunile, pentru ca toate persoanele și toate organele societății să se străduiască, având această declarație permanent în minte, ca prin învățătură și educație să dezvolte respectul pentru aceste drepturi și libertăți și să asigure, prin măsuri progresive, de ordin național și internațional, recunoașterea și aplicarea lor universală și efectivă, atât în sânul popoarelor statelor membre, cât și al celor din teritoriile aflate sub jurisdicția lor”. (https://www.ohchr.org)

Declarația reprezintă un document-cheie, care va marca istoria drepturilor omului. Gândită ca o aspirație comună a statelor semnatare, scrisă de reprezentanți din diferite medii juridice și culturale din toate părțile lumii, ea proclamă drepturile inalienabile ale fiecărei ființe umane – indiferent de rasă, culoare, religie, sex, limbă, opinie politică sau de altă natură, origine națională sau socială, proprietate, naștere sau alt statut.

De-a lungul timpului, declarația a fost acceptată ca un contract între guverne și popoarele lor, care a servit drept bază pentru un sistem de protecție a drepturilor omului, care astăzi se concentrează și asupra grupurilor vulnerabile, cum ar fi persoanele cu dizabilități, popoarele indigene și migranții.

Tema anului 2021 este „Egalitatea – reducerea inegalităților, promovarea drepturilor omului”.

Principiile egalității și nediscriminării se află în centrul drepturilor omului, articolul 1 al declarației stipulând faptul că: „Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și drepturi.” Egalitatea are forța de a ajuta la atenuarea sărăciei, poate oferi tinerilor aceleași oportunități, contribuie la eliminarea majorității cauzelor conflictelor și crizelor.

Deși declarația nu este un document obligatoriu, ea a inspirat peste 60 de instrumente privind drepturile omului care, astăzi, constituie un ansamblu de norme comune.

Cel mai recent program este „Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”, adoptat de liderii celor 193 de state membre ale ONU la summitul din septembrie 2015, la care a aderat și România. Agenda cuprinde obiectivele globale sau obiectivele de dezvoltare durabilă până în anul 2030, pentru îndeplinirea cărora au fost stabilite măsuri de eradicare a sărăciei extreme, a inegalităților și a injustiției, de protejare a planetei și de constituire a unor societăți prospere.

Drepturile omului se află în centrul acestor obiective. În acest sens, România trebuie să promoveze instituțiile eficiente și inclusive care să materializeze dezideratele „Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă”.

Ziua internațională a drepturilor omului marchează importanța respectării, promovării și apărării drepturilor noastre în spiritul articolului 16 din Constituție.

Promovarea și apărarea drepturilor și libertăților noastre sunt un exercițiu complex, constant și obligatoriu, viabil într-o societate democratică.

„Românii vor traversa iarna cu facturi suportabile la energia electrică și gazele naturale”

Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118 din 4 octombrie 2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece 2021–2022.

Actul normativ susține îndeosebi categoriile defavorizate ale populației, stabilindu-se o schemă de sprijin pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, pentru perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022.

Potrivit legii, de acest sprijin concludent vor beneficia clienții casnici, întreprinderile mici și mijlocii, cabinetele medicale individuale și alte profesii liberale, indiferent de forma de organizare, microîntreprinderile, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, spitalele publice și private, unitățile de învățământ publice și private, creșele, organizațiile neguvernamentale, unitățile de cult, furnizorii publici și privați de servicii sociale.

Legea este una deosebit de importantă pentru oameni, având menirea de a rezolva situațiile sociale delicate în care mii de familii s-ar fi aflat în această iarnă, dacă nu s-ar fi plafonat prețurile la energie electrică și gaze naturale.

Conform prevederilor actului normativ, se reglementează limitarea efectelor creșterii prețurilor energiei, asupra atât a clienților casnici, cât și a celorlalte categorii de persoane juridice, prin plafonarea prețului la energia electrică și gazele naturale. De asemenea, legea promulgată de Președintele României stabilește schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece 2021–2022.

Astfel, în perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022 prețurile sunt plafonate la 1 leu kWh pentru energia electrică și 0,37 lei kWh gazele naturale, ceea ce înseamnă că românii nu vor plăti mai mult decât în decembrie 2020 pentru aceste facturi.

Pe de altă parte, de schema de compensare a facturilor electrice vor beneficia clienții casnici, cantitățile de energie pentru care se va acorda compensația fiind de 300 kwh/lună – 1.500 kWh energie electrică pentru întreaga perioadă (noiembrie 2021 – martie 2022) și echivalentul în kWh a 1.000 m[3] de gaze naturale, tot pentru perioada amintită.

De plafonarea prețului și schema de compensare a facturilor la energie vor beneficia 70% dintre români, prețurile plafonate fiind prețurile finale care pot fi facturate de către furnizorii acestor utilități.

În ceea ce privește IMM-urile se exceptează, în cazul energiei electrice, plata contravalorii tarifelor reglementate, respectiv tariful de introducere/extragere din rețea, tariful de distribuție, tariful de servicii de sistem, tariful de transport, precum și de la plata certificatelor verzi, contribuției pentru cogenerare de înaltă eficiență și accizei.

În cazul gazelor naturale se exceptează plata contravalorii costului de transport, tarifului de distribuție și accizei.

Privitor la CET-uri, pentru perioada cuprinsă între 1 noiembrie 2021 și 31 martie 2022 Guvernul va aloca bugetelor unităților administrativ-teritoriale o subvenție pentru acoperirea creșterii prețului gigacaloriei în cuantum de 50% din diferența rezultată între prețul de achiziție al gazelor naturale și prețul plafonat al gazelor naturale de 0,250 lei/kwh.

Este de apreciat mobilizarea PNL, dar și a celorlalte partide parlamentare în vederea adoptării acestei legi, grație căreia românii vor putea traversa iarna în condiții decente din punctul de vedere al plății facturilor la utilitățile indispensabile.

„Minoritățile naționale din România, element esențial al societății românești”

Adunarea Generală a ONU, în data de 18 decembrie 1992, a adoptat printr-o rezoluție Declarația cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, etnice, religioase și lingvistice. Acest document de importanță internațională acordă o deplină asigurare tuturor drepturilor minorităților naționale, fapt recunoscut în majoritatea statelor lumii.

Trebuie să menționăm faptul că în țara noastră, odată cu adoptarea Constituției României, în Legea fundamentală era prevăzut faptul că „Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condițiile legii electorale. Cetățenii unei minorități naționale pot fi reprezentați numai de o singură organizație”, art. 62 alin. (2).

Dezbaterile ample din cadrul Adunării Constituante rezervate acestei teme au arătat faptul că parlamentarii români i-au acordat o importanță deosebită. Din informațiile publice reiese că nu mai sunt alte parlamente naționale care să asigure o asemenea reprezentare.

Declararea zilei de 18 decembrie ca Zi a minorităților naționale din România a fost aprobată prin HG nr. 881/1998. Așadar, albanezi, armeni, bulgari, croați, greci, evrei, germani, italieni, maghiari, polonezi, rromi, ruși-lipoveni, sârbi, slovaci, cehi, tătari, turci, ucraineni, macedoneni, ruteni au o bună ocazie ca, în cadrul unor acțiuni culturale, simpozioane, mese rotunde și alte acțiuni cu tematică specifică, să reafirme afilierea la principiile Declarației din 1992 a ONU privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, etnice, religioase și lingvistice.

Pentru a întări și mai mult importanța conlucrării fructuoase cu diferitele etnii din țara noastră, prin Legea nr. 247/2017, în data de 18 decembrie a fost instituită Ziua minorităților naționale din România, ca sărbătoare națională.

Rolul minorităților naționale în România, de-a lungul secolelor, în dezvoltarea statului român este de netăgăduit, regăsind influențe notabile, care și-au pus amprenta definitiv în multe domenii de activitate. Am putea da exemple nominale din fiecare domeniu, dar riscăm să omitem, din neatenție, anumite personalități din rândul etniilor conlocuitoare. De asemenea, fiecare județ al țării noastre se poate mândri cu reprezentanți de seamă ai diferitelor minorități naționale, care au adus multe beneficii comunităților locale. Cu multă pioșenie ne plecăm fruntea în fața cetățenilor români de diferite etnii care s-au sacrificat pentru independența, suveranitatea și libertatea țării în care s-au născut sau care i-a adoptat, România.

Faptul că statul român recunoaște și sprijină, prin toate mijloacele, minoritățile naționale din țara noastră este un bun exemplu de dialog, înțelegere și toleranță. Această atitudine provine și din faptul că de-a lungul veacurilor românii din unele provincii românești aflate sub ocârmuire străină au înțeles că drepturile și libertățile asigurate azi minorităților naționale din România sunt esențiale pentru armonia socială.

Ca deputat, pot afirma că, pe parcursul activității mele parlamentare, am conlucrat foarte bine cu fiecare reprezentant al minorităților naționale din Parlament, atât în procesul legislativ, cât și în activitatea din cadrul Comitetului liderilor de grup. Îmi exprim dorința ca această stare de lucruri să se mențină pe durata întregii legislaturi. Colaborarea și toleranța reprezintă atribute esențiale ale conviețuirii pașnice între toți cetățenii României, indiferent de etnie.

„Nu trebuie să ne alarmăm mai mult decât e cazul, dar nici să stăm pasivi așteptând valul cinci”

Există multe întrebări la nivel mondial privind noua tulpină Omicron și, din păcate, nu avem încă date suficiente privind evoluția bolii în următoarele luni.

Coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiță, spunea zilele trecute că vaccinurile își păstrează eficiența în fața variantei Omicron, însă recunoștea că mai multe informații științifice vor fi cunoscute în perioada următoare. Cert este că specialiștii din România, inclusiv reprezentanții Ministerului Sănătății, consideră că tulpina Omicron ar putea deveni dominantă în țara noastră în următoarele luni.

Avem, așadar, un interval de câteva săptămâni la dispoziție în care ne putem pregăti pentru un eventual val cinci. În acest timp vom afla, cu siguranță, mai multe informații despre gravitatea cazurilor cu noua variantă. Nu trebuie să ne alarmăm mai mult decât e cazul, dar nici nu e indicat să stăm pasivi, așteptând cu mâinile încrucișate valul cinci.

Știm la acest moment că vaccinarea este una dintre opțiuni, în timp ce unii specialiști afirmă că inclusiv pentru varianta Omicron sunt indicii că vaccinarea reduce riscul contactării unei forme severe a bolii.

Dar, dincolo de discuțiile interminabile care au loc atât la noi, cât și în alte state în ceea ce privește contagiozitatea noii tulpini și gravitatea cazurilor de COVID, cea mai bună metodă pentru a evita îmbolnăvirea rămâne prevenția.

Vin în curând sărbătorile de iarnă, iar cei mai mulți dintre noi se vor întâlni cu rudele și prietenii. Nu mai putem sta departe unii de alții, suntem într-un moment de acalmie al pandemiei și încet-încet ne întoarcem la vechile noastre tradiții și obiceiuri. Este bine că se întâmplă asta, dar, în același timp, trebuie să nu pierdem din vedere că pandemia încă nu a trecut și că putem contacta virusul în orice moment de neatenție. Sper că vom ține cont de reguli, astfel încât începutul noului an să ne găsească pe toți sănătoși și cu putere de muncă.

Sunt convins că ne vom adapta și reinventa, cum o facem de fiecare dată, și că vom trece cu bine peste acest sfârșit de an.

„Dezvoltarea locală reprezintă o prioritate pentru PNL!” Revenirea economică a României, dar și dezvoltarea comunităților locale nu pot fi realizate fără investiții. Un guvern din care PNL face parte reprezintă garanția că accentul va fi pus pe dezvoltarea locală și regională.

Un program care va sta la baza modernizării și dezvoltării României va fi în perioada următoare Programul „Anghel Saligny”, promovat și impus de PNL. Prin el putem să dezvoltăm comunitățile mici din țara noastră.

Prin Programul de investiții „Anghel Saligny” vom sprijini toate administrațiile, în vederea dezvoltării acestora. El va fi principala sursă de finanțare, alături de fonduri europene și de continuarea altor programe cu fonduri de la bugetul de stat. Conform datelor oficiale din această lună, așa cum am spus și într-o declarație politică anterioară, au fost înregistrate pe platforma digitală a Programului „Anghel Saligny” 3.147 de unități administrativ-teritoriale, cu 7.545 de cereri finalizate. Este dovada cea mai clară că reprezentanții autorităților locale au înțeles și au văzut utilitatea acestui program.

Unul dintre obiectivele principale ale programului de guvernare în zona de dezvoltare locală se referă la extinderea rețelelor de apă și canalizare. Sunt soluții punctuale pentru situații speciale, precum 200 de microstații de tratare, fose septice și sisteme de alimentare cu apă, care vor deservi toate categoriile de utilizatori.

Modernizarea și reabilitarea drumurilor județene și locale reprezintă o prioritate pentru toate regiunile țării. Obiectivul din programul de guvernare este acela ca 40% dintre drumurile județene și locale să fie modernizate, ceea ce va oferi noi perspective de dezvoltare și de creștere economică. Mai exact, 3.000 de km de drumuri județene vor fi reabilitați, iar 10.000 km de drumuri sau străzi locale vor fi modernizați.

O atenție deosebită în privința dezvoltării locale va fi acordată învățământului. Prin programul asumat se vor construi și moderniza unități de învățământ. Vorbim despre 500 de creșe, grădinițe și școli, constând atât în construcții noi, cât și în reabilitări. De asemenea, 15 campusuri școlare, constând în școală, liceu, internat, teren de sport, ateliere, laboratoare, cantină; 20 de cămine studențești; cinci centre universitare; 20 de tabere școlare; 20 de centre de excelență, informare și documentare pentru copii.

Trăim o perioadă extrem de dificilă din punctul de vedere al sănătății publice. Extrem de afectat a fost sistemul sanitar local. De aceea, pentru a asigura românilor acces la tratament se au în vedere construirea, reabilitarea și dotarea a 200 de centre medicale în mediul rural, reabilitarea a 15 spitale județene, reabilitarea a 30 de spitale municipale și orășenești.

În calitate de reprezentant al gălățenilor în Parlamentul României, voi continua și în actuala configurație parlamentară să fac echipă cu miniștrii liberali care ocupă portofolii importante în Guvern, precum cel al fondurilor europene, al energiei, al educației, al IMM-urilor, pentru a duce la îndeplinire proiectele de dezvoltare dedicate județului Galați, dar și pentru a realiza proiecte noi pentru comunitățile gălățene.

Voi avea o comunicare deschisă cu primarii din Galați, pentru a afla problemele cu care se confruntă fiecare

localitate, astfel încât să le aduc în fața instituțiilor centrale și să le susțin în Parlament și alături de colegii din Guvern.

„Despre «pensii speciale» și ipocrizia lui Dacian Cioloș” În această intervenție mă văd nevoit să iau atitudine împotriva populismului și ipocriziei unora dintre liderii opoziției, care înfierează cu mânie aproape proletară așa-zisele „pensii speciale” ale primarilor, în condițiile în care ei înșiși sunt beneficiarii unor astfel de pensii.

Miniștrii și liderii USR au fost extrem de tăcuți pe subiectul „pensiilor speciale” atât timp cât s-au aflat la guvernare. Nu au făcut absolut nimic să le elimine. După ce s-au dat singuri afară din Guvern, aceiași USR-iști s-au trezit vorbind și spun acum, prin vocea lui Dacian Cioloș, că „România nu-și permite o nouă castă de privilegiați, primari și președinți de consilii județene cu pensii speciale”.

În mod intenționat USR amestecă termenii, pentru a crea false inechități sociale, care să genereze tensiuni în societate, iar Dacian Cioloș minte cu tupeu! Nu este niciun privilegiu și nicio „pensie specială” în cazul primarilor și al președinților de consilii județene, pentru că nu este o sumă care se acordă în plus, pe lângă ceea ce se cuvine pentru munca prestată. Este o indemnizație acordată pentru perioada în care aceștia și-au dus la îndeplinire mandatul. Atât primarii, cât și președinții muncesc și au dreptul la o pensie pentru activitatea prestată. Se poate discuta orice formulă pentru această indemnizație, dar trebuie să existe o pensie pentru munca prestată.

Deocamdată, aceste indemnizații au fost amânate până la stabilizarea situației economice a României, însă până la urmă ele tot vor trebui acordate, pentru că așa este normal, corect și legal! Nu este vorba de „pensii speciale”, ci de o compensație pentru perioada lucrată pentru comunitate, care nu a fost luată în calcul la pensie.

În ceea ce îl privește pe Dacian Cioloș, acesta ar trebui să fie primul care să tacă pe subiectul „pensiilor speciale”, pentru că este liderul politic cu cele mai mari venituri speciale din România! A beneficiat de superrentă specială și va avea două megapensii speciale, de sute de ori mai mari decât pensia unui primar.

Dacian Cioloș a beneficiat timp de 3 ani de o rentă specială de 8.500 de euro/lună, după ce și-a încheiat mandatul de comisar european. În total, în cei 3 ani, această rentă specială a fost de 300.000 de euro, adică 1,5 milioane de lei. Un primar ar ajunge la renta specială a lui Cioloș în 63 de ani, dacă ar primi pensia medie pe care o critică, în mod populist și ipocrit, președintele USR. Mai mult, după împlinirea vârstei de pensionare, Cioloș va beneficia de două megapensii speciale: una pentru activitatea de comisar european, de 14.000 euro/lună (70% din salariul avut), și a doua pentru activitatea de europarlamentar, care va fi de circa 3.000 de euro/lună.

Este important de subliniat că toate aceste rente și „pensii speciale” ale lui Dacian Cioloș au fost plătite și vor fi plătite și din banii contribuabililor români, prin suma virată de România la bugetul Uniunii Europene.

Dacă vrea într-adevăr să elimine „pensiile speciale” și dacă vrea să fie corect, Dacian Cioloș ar trebui să facă o cerere către Comisia Europeană și Parlamentul European prin care să renunțe la aceste drepturi bănești. Sau ar putea propune o inițiativă europeană prin care să se elimine toate rentele și pensiile de la nivelul tuturor instituțiilor Uniunii Europene! Să vină să ceară eliminarea indemnizațiilor pentru primarii din România tocmai un beneficiar de „pensii speciale” mi se pare culmea ipocriziei și a populismului!

„Criza energetică la nivel mondial”

Uniunea Europeană se confruntă cu o gravă criză energetică în această iarnă.

Principalele cauze sunt perspectiva penuriei de gaze naturale și creșterea explozivă a prețurilor la energie. În acest an, prețul gazului natural s-a multiplicat de mai multe ori, determinând facturi la energie tot mai greu de suportat pentru numeroși consumatori casnici și industriali din întreaga Uniune Europeană.

Stocurile de gaze din Uniunea Europeană sunt cu 21% sub nivelul normal pentru această perioadă a anului. Încă din martie, când nivelul de stocare a gazelor era cu 24% mai mic decât în aceeași perioadă a ultimilor 5 ani, a devenit evident că cererea suplimentară va pune presiune asupra prețului, alături de creșterea globală a consumului.

Sunt state în care o parte a populației se află în imposibilitatea de a-și asigura căldură în case. Criza din ce în ce mai adâncă care se instalează în Europa pune în pericol și economia, care încearcă să-și revină din încetinirea cauzată de pandemia de coronavirus.

Criza energetică actuală a apărut pentru prima dată în China, cel mai mare producător mondial, deoarece cererea globală pentru produsele sale a crescut brusc și neașteptat în acest an, ca parte a unei creșteri economice postpandemie.

Gazele naturale au înregistrat prețuri maxime record.

Pe fondul mișcărilor de pe piața mondială a energiei, Președintele Rusiei a profitat și a valorificat vastele rezerve de energie ale țării sale.

În timpul pandemiei, exporturile de gaze către Uniunea Europeană din Rusia au scăzut, existând o cerere mai mică pe măsură ce activitatea economică s-a redus. Această tendință descendentă a continuat, cu oferte mai scăzute în acest an, ceea ce a dus la epuizarea stocurilor europene, implicit la creșterea prețurilor.

În Europa, perspectiva penuriei în aprovizionare este în creștere, deoarece cererea crește și în Asia, unde cumpărătorii s-au pregătit să plătească prețul și să-i depășească la licitații pe omologii lor europeni.

Livrările externe reprezintă aproximativ 80% din gazele consumate de UE, majoritatea venind din Rusia, Norvegia și Algeria. Unele dintre cele mai mari economii ale blocului se numără printre cele mai vulnerabile. Germania importă 90% din necesar, iar țări ca UK, Belgia, Spania și Portugalia se confruntă cu problema suplimentară a capacității reduse de stocare de gaze.

Continentul dispune de o masă de gazoducte, iar multe dintre acestea trec mai multe granițe, creând o mulțime de posibile puncte de blocare, rețeaua de electricitate a continentului este din ce în ce mai interconectată, unele țării fiind astfel vulnerabile la întreruperi.

UE dispune de așa-numitele „principii de solidaritate”, menite să evite ca orice stat să-și blocheze exporturile de energie și gaze, însă sistemul nu a fost niciodată testat într-o criză energetică.

Dacă nu se va găsi o soluție pentru actuala criză, guvernele europene ar putea recurge la restrângerea vânzărilor de gaze și energie, ceea ce va genera o criză politică și economică.

Odată cu venirea iernii, criza energetică amenință lanțurile de aprovizionare deja încercate, provoacă tensiuni geopolitice și ridică întrebări despre cât de pregătită este lumea pentru o tranziție către forme mai ecologice de energie.

„Prima tranșă din PNRR a ajuns în România”

Planul național de redresare și reziliență este, în acest moment, cel mai important proiect al României și nimeni nu poate trata cu indiferență componenta de reforme din PNRR. Responsabilitatea și performanța au învins, iar la începutul acestei luni România a primit prefinanțarea de 1,8 miliarde de euro de la Comisia Europeană, din prefinanțarea totală de 3,79 miliarde de euro, din valoarea contribuției financiare pe anul 2021.

Luând în considerare atât cei 1,94 miliarde de euro, prefinanțarea din componenta de împrumut pe care România o va primi până la finalul acestui an, dar și suma de 6,171 miliarde de euro care va intra în posesia țării noastre anul viitor, consider că ministerele-cheie ar trebui să declanșeze toate mecanismele de finanțare pentru realizarea proiectelor asumate ce urmăresc priorități ca tranziția verde, transformare digitală, sănătate și reziliență economică și multe altele.

De asemenea, amintesc faptul că până la finalizarea primului trimestru din 2022 sunt planificate 45 de ținte și jaloane, din care, până în acest moment, cinci sunt îndeplinite în totalitate:

1. Intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – SA (CNAIR) și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere – SA (CNIR).

2. Intrarea în vigoare a Legii privind securitatea rețelelor 5G.

3. Creșterea numărului de case de marcat conectate la sistemul IT al Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (466.288 de case deja conectate).

4. Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea contribuabililor persoane juridice SPV (spațiul privat virtual).

5. Intrarea în vigoare a modificării legislației naționale privind căile de atac (Legea nr. 101/2016).

PNRR poate fi un real succes doar dacă Guvernul și Parlamentul, deopotrivă, își îndeplinesc în continuare obligațiile de a face fiecare proiect operațional și de a implementa efectiv PNRR-ul. Sunt convins că putem reuși să respectăm și să ducem la îndeplinire toate investițiile majore cuprinse în PNRR, pentru ca fiecare cetățean și întreprindere să poată beneficia de toate proiectele care pot asigura un viitor prosper și durabil pentru România.

„USR modernizează Legea societăților și sprijină fondatorii de start-upuri”

Într-o piață de servicii și companii IT aflate într-o creștere exponențială se simte nevoia revigorării legislației actuale, prin adaptarea ei la cerințele curente ale pieței de business. La nivelul anului 2020, în România activau aproape 27.000 de companii din domeniul software, acestea generând 77% din rezultatul net înregistrat de sectorul IT&C. Multe dintre acestea au optat pentru o formă de organizare cu răspundere limitată, din cauza unor lacune legislative.

Pentru a veni în sprijinul acestor companii, am depus un proiect de modificare a Legii nr. 31/1990. Aceste societăți reîncep acum proiecte amânate sau se reorientează pe alte piețe și pentru asta au nevoie de oameni și de capital. De aceea, prin introducerea acțiunilor executive le oferim fondatorilor mijloacele să își păstreze puterea de decizie și în etapele de venture capital funding prin modelul utilizat pe scară largă în SUA, inclusiv de companii precum Google și Facebook.

Este esențial pentru o companie să primească finanțare și ne dorim cu toții să avem cât mai multe companii de tip unicorn, însă este la fel de important și ca fondatorul să își poată continua viziunea, având la îndemână mijloacele necesare pentru a o duce la îndeplinire.

În prezent, Legea societăților comerciale reglementează pentru societățile pe acțiuni din România două feluri de acțiuni: ordinare și preferențiale. Conform actului normativ, deținătorii de acțiuni ordinare au un număr de voturi egal cu acțiunile deținute, iar deținătorii acțiunilor preferențiale beneficiază de niște drepturi suplimentare, fără a avea însă atașat și un drept de vot. Însă pentru societățile de tip închis Legea nr. 31/1990 nu permite și deținerea unei clase de acțiuni care să aibă atașate mai multe drepturi de vot per acțiune.

Proiectul nostru vine și completează Legea societăților comerciale nr. 31/1990, în sensul prevederii posibilității de emitere a acțiunilor executive, acțiuni care conferă titularului mai multe voturi decât numărul de acțiuni.

Votul multiplu per acțiune sau parte socială este o prerogativă pe care fondatorii din Vest o utilizează de ani de zile. Acest demers este absolut normal și facilitează drumul către o Românie digitală și care aduce industriei IT autohtone cele mai bune practici de pe plan global.

După 30 de ani în care România a avansat cu greu în privința modernizării legislației societăților, astăzi am mai făcut un pas către adaptarea legilor la necesitățile actuale ale mediului de afaceri.

Proiectul de lege a fost definitivat în urma consultărilor cu Asociația Patronală pentru Industria de Software și Servicii și cu Fundația Romanian Business Leaders.

„PNL continuă să reprezinte garanția debirocratizării României”

Liberalismul a reprezentat, dintotdeauna, singurul curent politic care plasează în centrul existenței sale omul. Omul dinamic. Omul activ. Omul înzestrat cu drepturi și libertăți, unele dintre cele mai importante fiind dreptul la proprietate privată și libertatea de inițiativă. Pentru că fără inițiativă

privată nicio societate nu poate prospera și nu își poate atinge adevăratul potențial economic și social.

Inițiativa privată a fost cheia și motorul dezvoltării unor societăți create din nimic și care astăzi reprezintă mari puteri economice ale lumii. România nu face nici ea excepție de la această regulă. După ce zeci de ani a suferit sub matrița rigidă și restrictivă a unei economii planificate de birocrați, după Revoluția din 1989, șansa noastră la dezvoltare a fost reprezentată aproape exclusiv de inițiativa privată. Din păcate însă, vechile piedici nu au dispărut niciodată complet.

Deși economia planificată a dispărut, caracterul atotputernic și discreționar al reprezentanților statului a rezistat încă mult timp și cred că nu greșesc dacă afirm că, cel puțin în parte, el rezistă și astăzi. Și rezistă nu doar prin funcționarul care își face datoria în mod defectuos sau, mai grav, pretinde, poate, anumite foloase necuvenite pentru a-și face datoria, care nu ține de toanele sale personale, ci de ceea ce legea îi impune, ci mai ales prin legislația care îi oferă funcționarului sau instituției cu pricina posibilitatea de a pune piedici, de a întârzia, îngreuna sau chiar refuza înregistrarea unei societăți comerciale, eliberarea diferitelor documente necesare funcționării acesteia etc.

Or, acest aspect este chiar mai grav decât primul, pentru că, în timp ce conduita nelegală a funcționarilor poate fi eliminată printr-o mai eficientă utilizare a forței coercitive a statului, piedicile pe care chiar legea le plasează în calea întreprinzătorilor nu pot fi eliminate decât printr-o acțiune susținută, asumată, constantă și eficientă îndreptată împotriva lor. Pe de o parte, pentru că astfel de piedici nu se regăsesc într-un singur act normativ sau administrativ, ci într-un întreg ansamblu de asemenea acte. Pe de alta, și acest aspect este, la rândul său, mai dificil de soluționat, pentru că a elimina obstacolele din calea activității întreprinzătorilor – pe scurt, a realiza mult dorita și până acum doar obsesiv clamata debirocratizare – presupune un anumit gen de voință politică pe care niciun partid aflat la guvernare nu a demonstrat-o până acum.

Este vorba nici mai mult, nici mai puțin decât de asumarea conștientă și, sper eu, ireversibilă a diminuării propriei puteri. Pentru că un guvern care elimină progresiv obstacolele din calea întreprinzătorilor elimină, de asemenea, și propriile pârghii de control asupra acestei activități. Este un efort care poate să nu fie pe placul multor actori politici, dar fără de care România nu va putea recupera decalajele de dezvoltare ce o separă de media Uniunii Europene.

Pentru că, dragi cetățeni, în realitate, România se dezvoltă datorită vouă, celor care munciți zi de zi și vă puneți ambiția, ingeniozitatea, capitalul, siguranța și rezistența la dispoziția societății, prin activitățile pe care le desfășurați. Rolul nostru nu este altul decât acela de a ne da la o parte din calea dumneavoastră și de a face astfel încât statul să nu vă încurce mai mult decât este cazul, pentru menținerea ordinii și predictibilității de care aveți nevoie pentru a vă da frâu liber creativității.

Desigur, veți spune că, deși de aproape 3 decenii aceste idealuri sunt clamate, repetate și obsesiv asumate, nicio putere de până acum nu a avut suficientă voință pentru a le pune în practică. Din păcate, nu vă pot contrazice. Într-adevăr, Guvernul și majoritatea parlamentară, alcătuite în jurul Partidului Național Liberal, sunt primele care, în România postdecembristă, au curajul, capacitatea și viziunea de a începe cu adevărat debirocratizarea României.

Spre exemplu, așa cum știți deja, printr-un proiect de lege inițiat de colegul meu, domnul deputat PNL George Tuță, adoptat de către cele două camere ale Parlamentului și promulgat de Președintele României, Klaus Iohannis, instituțiile publice sunt obligate să-și dezvolte baze de date interconectate și, totodată, acestora li se interzice să mai solicite persoanelor fizice sau juridice, în vederea efectuării unui serviciu public, copii ale unor documente emise de către instituțiile sau autoritățile administrației publice centrale.

Este un prim pas spre o debirocratizare autentică, efectuat, bineînțeles, de către Partidul Național Liberal. Desigur, mai sunt multe de făcut în această direcție, însă un important factor de stres și de îngreunare a exercitării liberei inițiative a fost astfel eliminat.

Nu ne oprim însă aici. Spre exemplu, mă bucur să vă aduc la cunoștință faptul că, în urma celor 10 amendamente pe care le-am promovat și susținut și al căror conținut se regăsește în forma finală a Proiectului de lege nr. 463/2021 privind modificarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, adoptat de către Camera Deputaților în calitate de Cameră decizională și care urmează să fie promulgat de către Președintele României, persoanele juridice din România – fie că vorbim de societăți comerciale, ONG-uri etc. – nu vor mai fi nevoite să depună anual declarația privind beneficiarul real, ci numai cu prilejul înființării sau modificării actelor constitutive.

Desigur, această obligație este, momentan, suspendată, ca efect al reglementărilor specifice stării de alertă, însă, odată cu dispariția pandemiei de COVID-19 și ridicarea stării în cauză, ar fi urmat să fie reintrodusă, adăugând, din nou, acest factor de stres și această sursă de eforturi suplimentare lipsite de sens asupra persoanelor juridice. Prin această intervenție legislativă, destinatarii obligației de depunere a declarației privind beneficiarul real nu vor mai trebui să efectueze anual acest demers nici după ce vom reuși să trecem peste această calamitate care a lovit întreaga planetă.

Poate că fiecare dintre aceste demersuri nu reprezintă, în sine, rezolvarea completă a problemei birocrației excesive din România, ar fi și imposibil să fie astfel, însă debirocratizarea României nu reprezintă un obiectiv simplu și nici nu am pretins vreodată că ar fi astfel. Ea reprezintă, mai degrabă, un proiect pe termen mediu, unul la care Partidul Național Liberal s-a angajat și pe care este hotărât să îl urmeze. Pașii realizați până acum dovedesc faptul că nu ne-am dezis de acest obiectiv și nu o vom face nici de acum încolo.

Din păcate, la 30 de ani de la căderea regimului comunist, ne aflăm în situația de a face primii pași reali în direcția debirocratizării. România a pierdut astfel timp prețios în cursa pentru recuperarea decalajelor de dezvoltare care o separă de media Uniunii Europene. Însă în ceea ce privește trecutul niciunul dintre noi nu mai are ce să facă, în afară, desigur, de a-i învăța lecțiile dureroase. Ceea ce suntem datori să facem este să lucrăm cu toată puterea și priceperea în prezent, astfel cum fiecare dintre noi a jurat, pentru a schimba viitorul. Iar PNL a dovedit că asta și-a propus și asta face.

Nu doresc să închei însă fără a mulțumi și celorlalte forțe politice parlamentare care, cu această ocazie, au înțeles necesitatea debirocratizării progresive a României și au acordat votul lor proiectului de lege. Faptul că astăzi am reușit să identificăm consensul și echilibrul necesar ne arată că se poate. Se poate să debirocratizăm România și asta vom face în continuare!

„Scheme de ajutor înainte de finalul anului”

Cu cât ne apropiem mai mult de finalul unui an solicitant, dominat de o multitudine de crize la care țara noastră a trebuit să facă față, cu atât conștientizăm mai mult nevoile românilor și greutățile prin care au trecut.

Nu puteam garanta anumite scenarii sau să facem promisiuni impracticabile, precum stabilitate economică sau nivelul de agresivitate pe care noua tulpină a virusului SARS-CoV-2 o va avea asupra țării cu exactitate, dar ceea ce putem face este să oferim toate mijloacele de ajutor posibile prin care cetățenii să nu fie afectați iremediabil de aceste crize. De aceea, noua coaliție de guvernare a investit în crearea și aplicarea schemelor de ajutor pentru industria HoReCa, dar și pentru sectorul zootehnic.

Pe 14 decembrie a început procedura de plată către antreprenorii din HoReCa. Anul acesta va fi plătită suma de un miliard de lei, urmând ca la începutul anului viitor să fie plătită și diferența de aproximativ 1,2 miliarde de lei, în conformitate cu numărul dosarelor depuse și aprobate. Angajații și proprietarii din industrie au trecut prin multe valuri de instabilitate și necunoscut, întrucât fiecare tulpină a virusului se manifestă și se răspândește diferit, iar măsurile de prevenție trebuie adaptate corespunzător.

Cu toate acestea, responsabilitatea de care românii au dat dovadă, prin alegerea de a se imuniza, a facilitat o funcționare aproape de normalitate a industriei HoReCa. Dacă vom ajunge la un număr satisfăcător de persoane vaccinate, suntem încrezători că situația curentă se va apropia cu adevărat de normalitate. Însă, până în acel moment, nu negăm ajutorul de care industria are nevoie și suntem determinați să oferim sprijinul financiar necesar în acest sens.

Mai mult decât atât, pe lângă mecanismele naționale de ajutor în sectorul zootehnic, reamintim că mai sunt fonduri europene disponibile până la sfârșitul anului și îi încurajăm pe fermieri să profite de această oportunitate. Este vorba de submăsura 4.1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), la care au mai rămas sume necheltuite încă, de 589 milioane euro.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale subliniază că primește în continuare cereri de finanțare pentru proiecte de investiții în exploatații agricole, prin submăsura 4.1 din PNDR. Fermierii mai pot solicita fonduri pentru investiții în condiționarea, procesarea și marketingul în ferma vegetală, investiții în zootehnie (producție primară, condiționare și marketing) în zona montană, înființarea, extinderea, modernizarea în sectorul legume, inclusiv în spații protejate. Condițiile climatice nefavorabile au pus presiune asupra domeniului agriculturii anul acesta, iar orice formă de ajutor poate contribui la atenuarea acestui șoc.

Noul guvern format își dorește depășirea acestor crize. Vom intra în anul următor mai pregătiți să facem față provocărilor curente, precum și celor viitoare. Pregătirea domeniului sănătății pentru valul 5 al pandemiei este prioritară, dar atenția noastră va fi direcționată spre toate sectoarele din România, fără excepție!

„Agricultura reprezintă o prioritate pentru PSD în programul de guvernare asumat și votat de Parlament”

Pentru noi, cei din Partidul Social Democrat, agricultura reprezintă o prioritate.

Astfel, măsurile propuse de Partidul Social Democrat pentru agricultură prevăd măsuri economice și legislative care să asigure creșterea competitivității, productivității și performanței, în vederea securizării alimentare a populației.

Programul propus a fost realizat din experiența atât a guvernărilor PSD, cât și a consultării cu reprezentanții fermierilor și federațiilor din industria alimentară, cei care cunosc cel mai bine realitățile din agricultură.

Agricultura românească trebuie să își consolideze performanțele și să devină competitivă pe termen lung, fără dependență și vulnerabilități generate de schimbările climatice, accesul dificil la finanțare, fragmentarea terenurilor sau lipsa forței de muncă.

Agricultura trebuie să continue procesul de modernizare, prin implementarea unor politici publice de creștere a competitivității, prin retehnologizarea susținută, prin absorbția fondurilor europene și prin bugetul de stat.

Domeniul agricol are nevoie de o creștere a investițiilor, în special în unitățile de procesare, și promovarea unor politici de marketing care vor contribui la diminuarea exportului de materii prime și a importului produs cu valoare adăugată, în vederea reducerii deficitului comercial agroalimentar.

Astfel, programul de guvernare pentru perioada 2021–2024 aferent sectorului agricol atinge toate problemele cu care se confruntă în prezent acest segment important al României.

Implementarea PNDR și POPAN 2021–2022, prin lansarea tuturor sesiunilor aferente perioadei de tranziție 2021–2022 și urgentarea evaluării, selecției și contractării proiectelor aferente măsurilor lansate, în vederea finanțării acestora până la 31 decembrie 2025, reprezintă de asemenea priorități ale Partidului Social Democrat.

Un punct important prins în programul de guvernare îl reprezintă definitivarea Planului național strategic 2023–2027 al României, cu o alocare de 15,636 mld. de euro, care se va concentra pe promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat.

Planul național strategic va cuprinde două etape, și anume pregătirea, negocierea și depunerea la Comisia Europeană, iar a doua etapă, aprobarea de către CE, pregătirea cadrului legislativ și implementarea mecanismelor de sprijin prevăzute și aprobate.

Ca direcții de acțiune sunt prevăzute investiții în modernizarea și creșterea competitivității fermelor, creșterea capacității sectorului legume–fructe, instalarea tinerilor fermieri, plăți compensatorii pentru angajamente în materii de mediu – climă și ecoscheme.

Printre prioritățile asumate în domeniul agricol se numără și consolidarea reformelor în domeniul fondului funciar, consolidarea poziției fermierilor în lanțul agroalimentar, consolidarea mediului asociativ, crearea unui sistem de

management al riscurilor în agricultură, dar și asigurarea schimbului de generații în agricultură.

O măsură importantă în cadrul domeniului agricol care se regăsește în programul de guvernare o reprezintă promovarea produselor locale românești, prin îmbunătățirea legislației privind certificarea și promovarea produselor agroalimentare.

Astfel, Partidul Social Democrat și-a asumat un program de guvernare pentru domeniul agricol care asigură stabilizarea, dezvoltarea și sustenabilitatea sectorului agroalimentar, prin investiții durabile în satul românesc, hrană proaspătă, de calitate și la prețuri rezonabile și stabilitatea locurilor de muncă în agricultură și industria alimentară.

„PSD își onorează primele angajamente pentru care a intrat la guvernare!”

Ministrul social-democrat al muncii a finalizat ordonanțele cu măsurile de sprijin social asumate odată cu intrarea la guvernare. După doar două săptămâni, se află pe circuitul de avizare și adoptare primele acte normative cu măsuri din pachetul social. Este vorba despre majorarea punctului de pensie și a pensiei minime, creșterea alocațiilor și acordarea celei de-a 13-a indemnizații pentru persoanele cu dizabilități. Urmează cadrul normativ și pentru ajutorul de 1.200 de lei pentru pensionarii cu venituri cuprinse între 1.000 și 1.600 de lei.

Așadar, toți românii au putut constata că miniștrii PSD se țin de cuvânt. Imediat ce vor ajunge în Parlament toate actele normative pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile, dar și cele care prevăd majorările de pensii, alocații și creșterea salariului minim, mă voi implica, alături de colegii mei de la PSD, pentru a fi dezbătute și votate cât mai repede în Comisia pentru muncă și apoi adoptate de plenul Camerei Deputaților. Nu ne mai permitem să întârziem nicio clipă aceste majorări. Trebuie să intre în vigoare de la începutul anului viitor, pentru ca oamenii să facă față scumpirilor la energie și la alimente, care le-au afectat nivelul de trai.

De la 1 ianuarie 2022 vom avea creșterea punctului de pensie cu 10%, de la 1.442 lei la 1.586 lei, majorarea pensiei minime cu 25%, de la 800 de lei la 1.000 de lei.

În ceea ce privește alocația de stat pentru copii, aceasta va fi în valoare de 600 lei pentru minorii cu vârsta de până la doi ani sau de până la 18 ani în cazul celor cu dizabilități și 243 de lei pentru minorii cu vârsta cuprinsă între doi ani și 18 ani.

Nici persoanele cu dizabilități nu au fost uitate și vor beneficia de o a 13-a indemnizație.

Vreau să precizez foarte clar că toate aceste majorări, care fac parte din pachetul social inițiat de PSD, vor fi dublate de măsuri pentru dezvoltarea producției întreprinderilor mici și mijlocii românești, pentru susținerea fermierilor să aducă hrană sănătoasă pe masa românilor, pentru investiții în modernizarea și extinderea infrastructurii rutiere și pentru realizarea proiectelor de dezvoltare locală, inițiate de primării și consilii județene, pentru creșterea calității vieții atât în mediul rural, cât și în urbanul mic.

În același timp, pe lângă plafonarea facturilor la curent și gaze, PSD a propus crearea unei companii naționale în domeniul energetic, ca soluție de bază pentru rezolvarea crizei provocate de scumpirea explozivă a gazelor și a energiei electrice. Această măsură poate asigura independența energetică a României pe termen lung și le garantează românilor că nu vor mai fi expuși unor astfel de riscuri.

Miniștrii PSD împreună cu parlamentarii social-democrați vor veni, în perioada imediat următoare, cu soluții la problemele cu care se confruntă în prezent românii, pentru a pune capăt crizei sanitare și economice și pentru a reda încrederea în principalele instituții ale statului.

„Partidul Social Democrat guvernează eficient și acest fapt este clar pentru toți românii”

Au trecut doar două săptămâni de la votul de învestire a actualului guvern și putem afirma, fără să greșim, că miniștrii PSD și-au demarat în forță activitatea.

Prima prioritate a Guvernului este, în acest moment, adoptarea Legii bugetului de stat pe anul 2022.

Principiul de bază al finanțelor publice pentru acest guvern a fost anunțat și va fi sustenabilitatea pe termen mediu și lung. Din acest motiv, bugetul pentru 2022, elaborat de ministrul PSD de la Finanțe, nu va conține taxe noi, în schimb va conține foarte multe programe de sprijin pentru economie, pe lângă pachetul social asumat public de social-democrați. În principal, aceste programe vizează companiile care produc în România, pentru a aduce la bugetul de stat veniturile bugetare necesare pentru punerea în practică a măsurilor sociale.

Primele măsuri guvernamentale cu caracter social au și fost luate. Asumându-și integral și consecvent doctrina social-democrată, PSD își onorează fără ezitare angajamentele pentru care a intrat la guvernare. După doar două săptămâni, ministrul muncii a trimis pe circuitul de avizare și adoptare primele acte normative cu măsuri din pachetul social. Este vorba despre majorarea punctului de pensie și a pensiei minime, creșterea alocațiilor pentru copii și acordarea celei de-a 13-a indemnizații pentru persoanele cu dizabilități.

Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse a prezentat deja câteva dintre obiectivele pe care și le-a propus într-o primă etapă, și anume finalizarea în scurt timp a Strategiei naționale pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2021–2022; elaborarea planului de acțiune „Garanție pentru Copii”, aplicabil până în 2030, care să vină în sprijinul copiilor din familii sărace; o campanie de comunicare pentru adopția copiilor, în special pentru adopția fraților, a copiilor de peste 7 ani și a celor cu dizabilități; elaborarea cadrului legal pentru prevenirea separării copilului de familie; finalizarea procesului de dezinstituționalizare și realizarea angajamentelor din Convenția ONU cu privire la drepturile copilului.

Dar economia are nevoie, pentru a funcționa optim, de o infrastructură modernă. De aceea, și în domeniul transporturilor și infrastructurii lucrurile au început să se miște. Este prioritară acum finalizarea sau continuarea investițiilor începute de PSD în domeniul infrastructurii de transport. A fost dat în folosință lotul 1 din autostrada Târgu Mureș–Ungheni, proiect demarat în guvernarea PSD. De asemenea, lucrările de la podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, început tot în guvernarea PSD, continuă într-un ritm susținut, urmând ca podul să fie dat în folosință la finalul anului viitor.

Agricultura a fost considerată mereu de către Partidul Social Democrat un motor economic important, iar rezultatele obținute în anii 2018 și 2019 au confirmat cu certitudine această viziune. Anticipând problemele pe care fermierii le vor avea în primăvară, Guvernul a adoptat actele normative pentru a veni în sprijinul lor.

A fost aprobată procedura prin care statul va achita 50% din cheltuielile cu energia electrică consumată pentru irigații. Se înlătură astfel efectul negativ asupra culturilor de anul viitor din cauza creșterii prețurilor la energie. De asemenea, măsura combate creșterea inflației pe alimente din cauza prețurilor la energie. În plus, fermierii vor putea accesa și fonduri nerambursabile de peste un miliard de euro, în baza unor proiecte de dezvoltare a exploatațiilor agricole.

Nu în ultimul rând, ministrul PSD al agriculturii pregătește măsurile necesare pentru prevenirea scăderii producției agricole și limitării scumpirilor ca urmare a crizei care a dus la oprirea combinatului Azomureș. Acesta furniza 50% din îngrășămintele necesare. Ministerul Agriculturii a anunțat că o echipă de specialiști lucrează la elaborarea unor soluții de urgență, menite să asigure necesarul pentru înființarea și întreținerea culturilor agricole în următoarea perioadă.

Turismul a fost unul dintre cele mai afectate domenii economice din cauza pandemiei care durează de doi ani. În condițiile în care o parte dintre vacanțele achiziționate de români în perioada pandemică prin voucherele de vacanță emise în perioada ianuarie 2019 – decembrie 2020 nu au putut fi derulate corespunzător de către agențiile de turism sau nu au putut fi prestate de către furnizorii de servicii, impunându-se despăgubirea acestora, a fost examinat textul unei ordonanțe de urgență prin care ministrul social-democrat al turismului propune prelungirea valabilității acestora până la data de 31 decembrie 2022.

Nu putem încheia această foarte scurtă trecere în revistă a principalelor acțiuni ale miniștrilor PSD fără a aminti și o nouă viziune în ceea ce privește abordarea pandemiei. Pentru prima dată de la începutul crizei sanitare se dorește un parteneriat cu cetățenii României, un parteneriat bazat în primul rând pe încredere. Doar așa consecințele pandemiei vor putea fi controlate mai bine.

Ministrul PSD al sănătății dorește prevenirea deceselor și evitarea aglomerării spitalelor. Soluția este aceea de a oferi cetățenilor toate mijloacele posibile pentru a combate pandemia: vaccinare, testare, tratament. Aceste măsuri trebuie luate din timp pentru a preveni efectele negative ale unui nou val pandemic. De asemenea, legislația trebuie pregătită înainte de a ne confrunta cu un nou val. Trebuie să introducem acum în lege toate mijloacele prin care vom putea preveni din timp creșterea numărului de cazuri, de spitalizări și de decese din următorul val.

Desigur, lista politicilor inițiate de miniștrii PSD din actualul guvern ar putea fi completată cu proiectele de la economie, apărare și cultură. Toată echipa PSD implicată în guvernare și-a luat în serios misiunea, ceea ce deja se vede.

Concluzia este una singură: Partidul Social Democrat guvernează eficient și aplicat, ținând în primul rând cont de oameni, și acest fapt este clar acum pentru toți românii. Ne ținem de cuvânt cu tot ceea ce am promis!

„Tinerii români din afara granițelor țării – o prioritate nu numai la nivel declarativ!”

Tinerii din diasporă au reprezentat, în cele mai multe cazuri, un simplu artificiu de discurs pentru o clasă politică lipsită de perspective. Pentru decidenți, tinerii sunt, în general, actori ideali într-un discurs de succes și subiect frecvent pe agenda de promisiuni electorale. Cu toate acestea, foarte puține măsuri, în multe cazuri de-a dreptul lacunare, au fost adoptate pentru a sprijini tinerii români din afara granițelor țării în demersurile lor și, cu precădere, pentru a-i determina să se întoarcă acasă, într-un context favorabil pentru dezvoltarea lor personală, profesională și socială.

Ne aflăm într-un punct în care nu mai putem să ignorăm acești tineri. Până să formulez amendamente la PL-x 716/2018 – Proiectul Legii „Legea tineretului”, tinerii români din afara granițelor țării nu erau un subiect al politicii naționale de tineret, aspect observabil prin lipsa profundă de măsuri și viziuni consistente dedicate acestora. O astfel de situație este de-a dreptul inadmisibilă și, gândindu-mă la timpul pe care trebuie să îl dedicăm pentru a recupera aceste lacune, transmit un mesaj ferm prin această declarație: avem o responsabilitate enormă față de acești tineri. Nu mai putem aștepta!

Nici ei nu mai pot aștepta. Au așteptat mult prea mult și, deși ne aflăm într-un moment de cumpănă politică, nu mai putem neglija tinerii români de diasporă. Totodată, pe marginea unei intenții crescânde, într-o manieră îngrijorătoare, a tinerilor de a alege calea emigrației, responsabilitatea politică devine un element vital și asumarea unor politici solide nu poate să mai rămână o temă umbrită de diverse interese și impedimente politice. De aceea, solicit autorităților guvernamentale și tuturor membrilor Parlamentului să pună mare accent pe această problemă și, prin mecanismele de care dispun, să inițieze demersuri orientate către tineri! Nu ne permitem să stăm și să urmărim acest fenomen, trebuie să acționăm și trebuie să punem coeziunea pe primul loc în acest sens!

Printre măsurile pe care le înaintez în acest sens se numără:

– Fundamentarea, explicitarea și concretizarea unei politici dedicate nevoilor, intereselor și sprijinirii tinerilor români din diasporă, cu dimensiuni clare în cadrul tuturor documentelor de referință la nivel național (Strategia pentru românii de pretutindeni, Strategia națională în domeniul politicii pentru tineret 2021–2027).

– Acordarea de burse speciale pentru începerea și/sau continuarea studiilor în țară, însoțite de sprijin de diverse forme, suport în perfecționarea competențelor de comunicare în limba română, în integrarea socioeducațională, inclusiv prin asigurarea cadrului legislativ prielnic acestui demers.

– Extinderea oportunităților de tineret special dedicate tinerilor români în țările-gazdă, cu sprijinul misiunilor diplomatice și organizațiilor din societatea civilă (programe de voluntariat, internship, traineeship, apprenticeship, evenimente, cursuri, burse etc.).

– Recunoașterea activă a meritelor tinerilor artiști, cercetători și sportivi de performanță români din străinătate, prin acțiuni publice, burse, facilități și accesibilizarea oportunităților.

– Stabilirea unor formule de participare decizională a tinerilor români din diasporă, prin platforme de consultare online, dezbateri publice pe temele de interes ale acestora, consilii consultative și alte astfel de mecanisme.

Mecanismele sunt de partea noastră. La fel și viziunea decizională și voința politică. Haideți să acționăm! Vremea artificiilor de discurs a apus în urmă cu multă vreme.

România a primit din partea Comisiei Europene prima tranșă din Planul național de redresare și reziliență, în cuantum de 1,85 miliarde euro, parte din prefinațarea de 3,79 miliarde euro pentru acest an. Această primă tranșă va fi urmată, până la finalul anului, și de tranșa de prefinanțare de 1,9 miliarde euro din împrumuturile alocate prin program.

România are pentru anul viitor o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea unor condiții. Pentru anul 2021 și primul trimestru al anului 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane, din care cinci sunt deja îndeplinite:

1. Intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – SA (CNAIR) și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere – SA (CNIR).

2. Intrarea în vigoare a legii privind securitatea rețelelor 5G.

3. Creșterea numărului de case de marcat conectate la sistemul IT al Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (466.288 de case deja conectate).

4. Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea contribuabililor persoane juridice SPV (spațiul privat virtual).

5. Intrarea în vigoare a modificării legislației naționale privind căile de atac (Legea nr. 101/2016).

Banii din PNRR se acordă în tranșe bianuale, în funcție de îndeplinirea obiectivelor (jaloane). În total sunt 507 jaloane, care trebuie realizate până la 31 august 2026. În total, România va beneficia de o finanțare în sumă de 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență, pentru finanțarea reformelor și investițiilor. Mai exact, este vorba de un grant în valoare de 14,24 miliarde de euro și de un împrumut în valoare de 14,942 miliarde de euro, acordat în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene. Aceste investiții și reforme vor transforma profund economia României.

Avem trei priorități importante:

1. Asigurarea tranziției verzi

PNRR prevede 3,9 miliarde euro pentru investiții în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a căilor ferate electrificate sau cu zero emisii.

2,7 miliarde euro vor fi investiți pentru eficiența energetică și renovarea seismică a clădirilor multifamiliale și a clădirilor publice, în beneficiul mediului, concomitent cu asigurarea unor facturi scăzute la energie.

Reformele și investițiile în valoare de 855 milioane euro vor sprijini producția de energie curată, prin eliminarea treptată a producției de energie pe cărbune și lignit, utilizarea surselor regenerabile și a hidrogenului.

Mai mult, PNRR include măsuri de biodiversitate și pentru protecția mediului, care înseamnă concret împăduriri și reîmpăduriri, asigurarea de pepiniere forestiere, precum și alte măsuri de biodiversitate pentru reconstrucția ecologică și protecția speciilor, cu investiții în valoare de 1,1 miliarde euro.

2. Sprijinirea tranziției digitale

PNRR oferă 1,5 miliarde euro pentru digitalizarea administrației publice în domenii-cheie, precum justiția, ocuparea forței de muncă și protecția socială, mediul, managementul serviciului public și dezvoltarea competențelor, achizițiile publice, securitatea cibernetică, impozite și vămi, cloud guvernamental și asigurarea de cărți de identitate electronice pentru 8,5 milioane cetățeni.

PNRR înseamnă, totodată, investiții de 470 milioane de euro pentru dezvoltarea unui sistem electronic integrat de sănătate, conectarea a peste 25.000 de furnizori de servicii medicale și dezvoltarea sistemelor de telemedicină.

În plus, 881 de milioane de euro vor fi alocați digitalizării educației, pentru îmbunătățirea competențelor pedagogice digitale, a conținutului și echipamentelor educaționale.

3. Consolidarea rezilienței economice și sociale

PNRR va sprijini o mai bună luare a deciziilor și sustenabilitatea fiscală, printr-un cadru bugetar consolidat, reforme ale administrației fiscale și ale cadrului fiscal, reforma sistemului de pensii și un control mai bun al cheltuielilor. Acesta va sprijini îmbunătățirea mediului de afaceri, prin măsuri de consolidare a independenței sistemului judiciar și de îmbunătățire a calității și eficienței acestuia, intensificând lupta împotriva corupției și susținând un sistem decizional previzibil, informat și participativ.

PNRR va contribui, de asemenea, la consolidarea sistemului de sănătate, prin investiții de două miliarde euro pentru o infrastructură spitalicească modernă.

În Planul național de redresare și reziliență, la componenta numărul 9 – Sprijin pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare –, am identificat programe în valoare de 1,785 de miliarde de euro pentru sectorul privat. Avem instrumente financiare pentru sectorul privat pentru care se va aloca suma de 1,250 miliarde de euro și scheme de ajutor pentru sectorul privat pentru care se vor aloca 535 milioane de euro.

Principalul obiectiv al componentei îl reprezintă crearea unui mediu sustenabil, predictiv și simplificat pentru derularea activității mediului de afaceri, creșterea accesului la finanțare, prin dezvoltarea de instrumente adaptate nevoilor întreprinderilor.

4. Pe educație avem șapte reforme asumate:

– Elaborarea și adoptarea pachetului legislativ pentru implementarea proiectului „România educată”.

– Dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie unitar, incluziv și de calitate.

– Reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii.

– Crearea unei rute profesionale complete pentru învățământul tehnic superior.

- Adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea

- educației.

– Actualizarea cadrului legislativ pentru a asigura standarde ecologice de proiectare, construcție și dotare în sistemul de învățământ preuniversitar.

– Reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și profesionalizarea managementului.

În plus, reforma venitului minim de incluziune va simplifica și îmbunătăți sprijinul social pentru cei vulnerabili, creând, în

același timp, stimulente pentru angajare și formare. De asemenea, PNRR-ul României va sprijini coeziunea teritorială și socială, prin dezvoltarea, modernizarea și decarbonizarea transportului rutier și prin îmbunătățirea siguranței rutiere, cu reforme și investiții. Moldova va beneficia de finanțare pentru sectoarele de transport rutiere A7 și A8 și surse importante pentru modernizarea infrastructurii feroviare.

Iașiul și întreaga Moldovă au nevoie imperativă de aceste surse de finanțare, mai ales pentru infrastructura de transport, mediul economic, domeniul sănătății și cel educațional.

„Paradox inoportun – majorarea pensiilor realizată de PSD a ajuns să deranjeze!”

Majorarea punctului de pensie cu 10% și a celei minime la 1.000 de lei, respectiv cu 25%, de la 1 ianuarie a anului viitor, conform angajamentelor luate de PSD odată cu intrarea la guvernare alături de PNL și UDMR, a stârnit reacții diametral opuse pe două planuri ale societății.

Cei aproximativ 5,1 milioane de pensionari au apreciat această indexare, mai ales că fostul cabinet de dreapta le anulase orice speranță de ajustare a veniturilor lunare. Poate că în acest fel măcar o parte dintre părinții și bunicii noștri nu s-au mai prezentat la cozile de la casele de ajutor reciproc să ia noi împrumuturi, de care au nevoie ca să-și achite facturile, să-și cumpere medicamente sau să-și permită să-și facă o mică bucurie de sărbători. E adevărat că sumele pe care le vor primi imediat după debutul anului viitor nu sunt prea mari, însă ele au fost negociate la sânge cu partenerii liberali chiar și în acest cuantum.

PSD și-a dorit mai mult, cel puțin 11% într-o primă etapă, însă cei de la PNL au susținut că nu se poate nici măcar un procent în plus, având în vedere provocările și dezastrul umanitar generate de pandemie și de noile tulpini ale virusului. Și, ca în orice parteneriat, am fost forțați să renunțăm și la acel procent în plus care ar fi fost în favoarea celor mai multe dintre persoanele retrase din activitate.

Nu, nu este o noutate ceea ce subliniez eu acum, dar trebuie să revin cu această precizare pentru că acest succes reportat de PSD în favoarea pensionarilor, a persoanelor cu handicap și a copiilor, în nici două săptămâni de la intrarea la guvernare, a stârnit un val de critici și acuzații din partea unora ieșiți pe ușa din dos de la guvernare sau chiar dintr-un partid istoric. Adică, în loc să se bucure pentru milionul de pensionari beneficiari ai indemnizației sociale, că li se întregesc veniturile mici, precum și pentru cei aproape două milioane de vârstnici din totalul pensionarilor din România care încasează venitul lunar de cel mult 1.000 de lei, acești politicieni vocali s-au supărat într-o măsură atât de aprigă, încât au încercat să transforme o realizare a PSD într-un eșec. Dar nu le-a reușit! Nici măcar de data asta! Pentru că PSD a stabilizat rapid sistemul de pensii, a găsit banii necesari și a făcut la timp rectificarea bugetară, astfel încât această categorie a populației să-și primească pensiile cuvenite fără întârziere.

Și nu ne vom opri aici! Vom continua să majorăm aceste venituri, așa cum ne-am angajat încă din campania electorală pentru alegerile parlamentare din decembrie 2020. Atunci vorbeam de o majorare etapizată de aproximativ 40% a pensiilor. Și cu certitudine și în baza bunei noastre credințe, probată și acum, dar și în alte dăți când am deținut guvernarea, așa s-ar fi întâmplat dacă nu eram excluși arbitrar de la guvernare, imediat după ce am câștigat alegerile anul trecut, în această perioadă.

Sunt convins că orice român și chiar și dumneavoastră, colegii care stau și critică PSD pentru majorările actuale operate, precum și partenerii de la PNL și UDMR, înțelegeți cu toții foarte bine că toate calculele noastre din campania precedentă nu mai au niciun fel de aplicabilitate după aproape un an de guvernare heirupistă de dreapta, al cărei eșec și l-a dezvăluit singură!

Trebuie să conștientizați și să și admiteți că mai bine de jumătate dintre pensionarii români nu își permit un trai decent din indemnizația pe care o primesc de la stat, deși ar trebui să se bucure de același respect de care se bucură pensionarii din alte state europene. Iar pensionarii din celelalte state membre, cu state mai vechi în Uniune, se bucură de vacanțe gratuite, de asistență medicală și îngrijiri extinse și la domiciliu, ca să nu mai menționez și pensiile îndestulătoare pe care le încasează și care le permit un anumit nivel de siguranță financiară, liniște și chiar lux. În schimb, la noi, conform Eurostat, unu din patru români de peste 65 de ani este în pragul sărăciei. Iar această statistică, vă spun în cel mai deschis mod, îmi provoacă o foarte mare îngrijorare, la fel cum îmi provoacă și îndârjirea cu care opoziția taxează orice realizare în folosul celor mulți!

Pentru PSD, pensionarii nu sunt niște asistați social! Părinții și bunicii noștri au muncit o viață întreagă, au clădit țara în care trăim prin eforturile lor susținute și sub nicio formă nu trebuie considerați o povară pentru societate!

Pentru PSD, această categorie a populației nu se traduce drept electoratul propriu, după cum suntem mereu acuzați! Studiile sociologice privind electoratul-țintă al partidelor au fost de foarte multe ori infirmate, chiar și de sondajele de opinie realizate la ieșirea de la urne. Da, au fost și pensionari care nu ne-au votat, la fel cum au fost și vor fi mereu și mulți tineri care nu vă vor vota pe dumneavoastră, ceilalți! Așadar, nici această acuzație, care ascunde, de fapt, o manipulare insidioasă, perpetuată cu atâta fervoare de opozanții legitimi sau tradiționali ai PSD, nu se susține!

Dar, dincolo de retorica combativă și de poziționările politice, să acordăm, prin deciziile noastre, solidaritate, sprijin, dragoste și respect celor în vârstă.

Tocmai din acest raționament, îmi voi încheia declarația politică reiterând pentru seniorii noștri dragi că această primă măsură provizorie de protecție, care le oferă un scut în fața valului de scumpiri, constituie doar o etapă de majorare a pensiilor! Noi ne dorim să asigurăm un trai cu adevărat decent pentru toți românii și suntem capabili să facem asta, așa cum am demonstrat de fiecare dată când am fost la guvernare și în ciuda oricăror critici ridicole sau chiar de-a dreptul halucinante!

„Poziția AUR față de problema COVID-19”

Având în vedere actuala situație epidemiologică generată de COVID-19, care este gestionată administrativ și comunicațional într-un mod deplorabil și amatoristic de către autorități, vreau să fac cunoscută și înțeleasă poziția AUR referitoare la acest subiect.

Pe toate sursele loiale ale actualei puteri guvernamentale se propagă următoarele idei false: AUR este împotriva vaccinării; AUR este împotriva măsurilor de restricție; AUR este împotriva certificatului verde; AUR neagă existența virusului COVID-19.

Deci, dacă ar fi să luăm în serios propaganda unora, AUR este pericol pentru sănătatea publică.

Acest AUR este întotdeauna împotrivă. În același spirit ați putea afirma că AUR se face vinovat și de recenta criză politică. Din cauza AUR nu am avut guvern două luni și tot din cauza AUR ard spitale. Haideți să lămurim aceste aspecte, pentru că sunt prea multe idei false care se propagă în spațiul public!

AUR nu este împotriva vaccinării, ci AUR este împotriva vaccinării obligatorii, a vaccinării la colț de stradă, recompensată cu un mic și o bere, fără o analiză medicală pentru fiecare om în parte. Oare nu resimțiți analogia cu celebra mită electorală a PSD în prag de alegeri? Chiar nu puteți inventa ceva nou?

Guvernarea recurge la stimuli și promovări artificiale ale vaccinului.

AUR dorește o informare corectă și obiectivă a situației epidemiologice și nu combate vaccinarea, ci doar obligativitatea acesteia.

AUR nu este împotriva măsurilor restrictive, ci noi milităm pentru ca aceste măsuri să fie unele pertinente, raționale și bazate pe o necesitate evidentă. Este foarte important ca orice restrângere de drepturi să fie susținută de date și dovezi care să susțină necesitatea unor măsuri restrictive. Nu vrem restricții de dragul restricțiilor, nefundamentate pe date, dar copiate de prin alte țări și care se dovedesc nefolositoare sănătății publice.

Aș vrea să vă aduc aminte că o decizie bună este o decizie chibzuită și nicidecum una luată pe repede înainte. AUR îndeamnă la chibzuință și recurgerea la restricții doar ca ultim pas, dar care obligatoriu să fie bazat pe o analiză serioasă din punct de vedere statistic, economic și epidemiologic. Deocamdată nu am văzut astfel de analize din partea autorităților.

AUR este împotriva certificatului verde ca instrument intern de segregare a populației. Vă aduc aminte că inițial această metodă era folosită pentru a proteja România de străinii care puteau aduce boala în țară. Altfel spus, nu orice străin putea intra în România la începutul pandemiei. Acum însă certificatul verde dezbină românii, oferindu-le segregare după modelul „nu orice român poate merge la mall sau magazine”, „nu orice român poate merge la restaurant sau la Târgul de Crăciun”. Doar deținătorii codului QR au drepturi depline, iar ceilalți se mulțumesc cu drepturi reduse; acestora, probabil, li se va lua și dreptul la muncă, ceea ce ar fi foarte grav.

Luând în considerare că rata de vaccinare în România este de 38% la nivel național și că autoritățile nu ne spun câți oameni trecuți prin boală au un certificatul COVID, rezultă că o mare parte dintre cetățeni sunt discriminați. Din aceste motive considerăm „certificatul verde” fundamental nedemocratic, un instrument prin care o minoritate este favorizată, iar majoritatea exclusă.

AUR cunoaște impactul virusului COVID-19 asupra celor infectați, de aceea AUR cere autorizarea de urgență a medicamentelor utilizate în tratamentul de COVID-19, în principal antivirale folosite în linia întâi, și, după cum bine știți, suntem capabili să le producem. Prin tergiversarea acestei măsuri și blocarea producerii în țară a acestor tratamente medicamentoase, autoritățile alimentează ideea că acționează concertat pentru a proteja Big Pharma externă, în special producătorii de vaccinuri, în detrimentul farmaceuticii autohtone.

Acestea fiind spuse, rog presa și scena politică să reflecteze asupra celor expuse anterior, rog obiectivitate în ceea ce privește mediatizarea partidului AUR și a obiectivelor sale. Nu uitați că minciuna are întotdeauna picioare scurte, iar ulciorul nu poate merge de multe ori la apă.

„PSD deblochează investițiile în infrastructură odată cu intrarea la guvernare!”

La scurt timp după venirea PSD la guvernare, s-au elaborat actele normative pentru aprobarea unor planuri majore de investiții în infrastructura de transport. Toate aceste acte normative se află deja în transparență decizională, pentru a putea fi apoi aprobate în Guvern.

PSD e capabil să readucă speranța că va fi mai bine și să o transforme în realitate. Românii s-au săturat de promisiuni neonorate, de certuri și scandaluri politice. De aceea, PSD a luat decizia să intre la guvernare, pentru a pune în aplicare soluții imediate și concrete pentru deblocarea investițiilor la nivelul infrastructurii de transport. România a suferit prea mult din cauza lipsei de șosele, de căi ferate, care ne-a făcut să pierdem investiții de miliarde de euro din partea unor companii foarte puternice la nivel internațional.

Așadar, aprobarea de către Ministerul Transporturilor a Planului de investiții în infrastructura de transport pentru perioada 2020–2030 și aprobarea Planului de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare arată că miniștrii social-democrați s-au pus pe treabă din prima lună de mandat.

În același timp, s-a actualizat hotărârea de guvern pentru exproprierea terenurilor aferente autostrăzii București–Brașov și au fost aprobați indicatorii tehnico-științifici pentru metroul din municipiul Cluj-Napoca, urmând proiectele de modernizare și extindere a rețelei de metrou din capitală, prin prelungirea magistralelor către localitățile din județul Ilfov.

PSD nu a uitat nici de continuarea investițiilor începute în guvernarea social-democrată în domeniul infrastructurii de transport. Săptămâna trecută a fost dat în folosință lotul 1 din autostrada Târgu Mureș–Ungheni. De asemenea, lucrările de la podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, început tot în guvernarea PSD, continuă într-un ritm susținut, urmând să fie dat în folosință la finalul anului viitor.

Vreau să asigur locuitorii județului Dolj, pe care îl reprezint în Parlamentul României, că finalizarea drumului expres Craiova–Pitești și segmentul de autostradă Sibiu–Pitești sunt prioritate zero pentru PSD. De asemenea, se acordă o importanță majoră finalizării segmentelor de autostradă Sebeș–Turda, Lugoj–Deva, centura capitalei, precum și a drumului Brăila–Galați.

La nivelul infrastructurii feroviare, unde situația este destul de critică, se lucrează deja la finalizarea lucrărilor de modernizare a căii ferate și la asigurarea surselor de finanțare pentru demararea de noi lucrări.

PSD vrea să transforme în realitate dorința românilor și sentimentul de a călători în siguranță pe un drum bun sau să se deplaseze cu trenul dintr-o gară modernă, pe o cale ferată de cea mai bună calitate, în condiții de siguranță și confort, de la un capăt la altul al țării.

În negocierile pentru formarea Guvernului Ciucă, PSD și-a asumat cele mai importante ministere, Sănătate, Transport, Finanțe, Economie, Agricultură, Apărare, Muncă, Familie, tocmai pentru a veni cu soluții rapide și eficiente la problemele cu care se confruntă în prezent România, dar și pentru a lansa investiții semnificative în toate aceste domenii esențiale.

„Pe furiș, ca hoții, și fără adaptarea legislației, ca incompetenții”

Cu 3 zile înainte de a fi demis, Guvernul Cîțu a adoptat un proiect de lege pentru transpunerea Directivei (UE) 2018/1.972 (Codul european al comunicațiilor), în care au fost introduse pe șest patru articole care lărgesc nejustificat spectrul interceptărilor comunicațiilor electronice, inclusiv al accesului la datele de trafic, date de conținut și la conținutul comunicațiilor criptate, tranzitate prin rețelele operatorilor de comunicații.

Aceste prevederi introduse de fosta guvernare permit accesul la comunicații electronice, inclusiv interceptarea serviciilor de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere – de tipul aplicațiilor Skype, WhatsApp, Telegram etc. –, și nu oferă în schimb detalii de niciun fel cu privire la procedurile prin care vor fi puse în aplicare.

Desigur, nu contest și nu neg necesitatea transpunerii în legislația națională a Codului european al comunicațiilor, în caz contrar România riscând să ajungă în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, fiind în procedură avansată de infringement din partea Comisiei Europene. Cu toate acestea, transpunerea trebuie efectuată în conformitate cu prevederile constituționale, transparent și cu garanții și măsuri solide împotriva abuzurilor de orice fel. Problema concretă în cazul de față este că legislația impusă la nivel european, prin Codul european al comunicațiilor, nu are nicio legătură cu aceste articole strecurate prin proiectul de lege elaborat de Guvernul Cîțu.

Aceste articole din lege au fost adoptate fără dezbatere publică – care ar trebui să fie un element determinant în adoptarea unor astfel de prevederi ce afectează în mod direct respectarea vieții private și de familie a cetățenilor, a domiciliului și a secretului comunicațiilor – și fără o procedură transparentă. Codul de procedură penală prevede interceptarea legală a comunicațiilor, însă nu în varianta și sub forma prevăzute în ordonanța lui Cîțu.

Astfel, reglementările din ordonanță, pentru a putea fi constituționale și pentru a putea produce efecte, trebuie aprobate prin lege organică și operate prin modificarea Codului de procedură penală, însoțite de garanții extrem de clare, după cum afirmă și CEDO. Or, prin proiectul de lege prezentat Parlamentului sunt lărgite niște dispoziții legale, în absența unei proceduri corespunzătoare, clare și evidente pentru orice persoană interesată.

Consider că dreptul la intimitate și liberă exprimare trebuie să primeze și că este imperativ ca orice dispoziție care ar putea fixa limite în acest sens să fie supusă unei dezbateri publice, pentru a modela o lege în interesul cetățenilor, cu atât mai mult în aceste vremuri grele pentru omenire, atât de ușor susceptibile de abuzuri.

Românii nu sunt doar niște cifre pe o hârtie și principala noastră atribuție ar trebui să fie satisfacerea nevoilor celor care și-au pus încrederea în noi. Dialogul reprezintă primul pas!

„Patriotismul economic este benefic pentru orice țară!” Economia românească a produs și produce în continuare bunuri și servicii de calitate, apreciate deosebit de bine pe piața comună a Uniunii Europene. Cu toate acestea, prezența produselor românești nu este la nivelul așteptărilor noastre și nici nu se ridică la nivelul cererii europene. Acest lucru face ca balanța comercială a țării noastre să se degradeze de la un an la altul, deoarece exporturile românești nu țin pasul cu importurile. Astfel, riscăm ca dezechilibrele externe să repercuteze și asupra climatului economic intern, inclusiv asupra cursului de schimb al monedei noastre naționale.

Cele mai puternice economii ale Uniunii Europene s-au dezvoltat grație unei politici de susținere a producătorilor competitivi, care au reușit să producă bunuri de calitate atât pentru piața internă, cât și pentru exporturi. Nu știu ce ne împiedică pe noi, românii, să sprijinim acele sectoare economice competitive, care pot să concureze în mod real pe piața europeană. Economia românească excelează în domeniul industriei textile, dar producem numai în sistem lohn.

Produsele agroalimentare românești sunt deosebit de căutate pe piețele europene, însă ele ajung în cantități foarte mici sau deloc. Mobila românească, produsele metalurgice și produsele chimice românești sunt, de asemenea, extrem de competitive, dar foarte puțin valorificate la export.

Dacă astăzi ne mândrim în Europa cu performanțele autoturismelor Dacia, produse la Mioveni, cred că un asemenea model de succes ar trebui multiplicat și la nivelul altor ramuri ale economiei românești. Știm cu toții că operatorii economici români nu vor reuși singuri, fără o susținere activă a statului român. De aceea, cred că deciziile viitoare ale Guvernului și Parlamentului României ar trebui să aibă și puțin patriotism economic, așa cum au și germanii, și francezii, și italienii.

Toate statele dezvoltate din Uniunea Europeană își protejează temeinic angajații, întreprinderile, piețele de desfacere și atuurile de competitivitate. Ar fi foarte benefic pentru România dacă ne-am inspira din modelele occidentale și am susține mult mai puternic economia, atât în plan intern, cât și la export, pentru că numai o economie puternică, productivă, competitivă generează bunăstare pentru cetățeni.

„Aderarea României la spațiul Schengen”

Statele membre Schengen au eliminat controalele pentru persoane la frontierele dintre ele, acordul de liberă circulație a fost semnat la 14 iunie 1985, în mica localitate luxemburgheză Schengen.

Primele state care l-au implementat au fost Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Portugalia, Spania și Țările de Jos, care și-au deschis între ele granițele la 26 martie 1995.

Spațiul Schengen reunește 26 de țări, cu un total de 420 de milioane de locuitori, dintre care 22 de state membre ale UE. Din această zonă fac parte și Elveția, Liechtenstein, Norvegia și Islanda, care nu sunt membre ale UE.

Bucureștiul a rămas în afara spațiului de liberă circulație, deși toate guvernele de după aderarea la UE, din 2007, au promis că vor realiza și intrarea în spațiul de liberă circulație.

Spațiul Schengen reprezintă una dintre cele mai concrete realizări ale integrării europene și este unul dintre pilonii proiectului european, normele Schengen elimină controalele la frontierele interne, armonizând și consolidând, în același timp, protecția frontierelor externe ale zonei.

Autoritățile naționale competente pot totuși să verifice persoanele fizice la frontierele interne sau în apropierea acestora, în cazul în care informații din cadrul poliției justifică temporar intensificarea supravegherii.

Gestionarea migrației și securitatea frontierelor externe reprezintă o provocare pentru Europa. Aproximativ 1,83 de milioane de treceri ilegale au fost detectate la frontierele externe ale UE în 2015. Deși această cifră a scăzut la 125.100 în 2020, UE încearcă să consolideze controalele la frontierele externe și să reacționeze mai eficient la cererile de azil.

Aceste provocări au generat evoluții considerabile în politica de gestionare a frontierelor, cum ar fi crearea de instrumente și agenții: Sistemul de informații Schengen, Sistemul de informații privind vizele, Agenția Europeană pentru Frontieră și Coastă (Frontex) și un nou sistem de înregistrare a intrărilor și ieșirilor la frontierele externe ale zonei Schengen.

Printr-o rezoluție adoptată în iulie 2021, Parlamentul a aprobat bugetul reînnoit al Fondului pentru azil, migrație și integrare 2021–2027, acesta urmând să crească până la 9,88 miliarde euro.

Noul fond va contribui la consolidarea politicii comune de azil, la dezvoltarea migrației legale, conforme cu nevoile statelor membre, va sprijini integrarea unor cetățeni provenind din state terțe și va contribui la lupta împotriva migrației ilegale. Este de așteptat ca fondul să stimuleze statele membre să împartă responsabilitatea găzduirii refugiaților și solicitanților de azil într-un mod mai echitabil.

Fondul va funcționa în coordonare cu noul Fond pentru securitate internă (FSI), care se axează pe combaterea amenințărilor transfrontaliere, cum ar fi terorismul, crima organizată și criminalitatea cibernetică. FSI a fost aprobat tot în iulie 2021, cu un buget de 1,9 miliarde euro.

Pentru a opri înainte de a ajunge în UE infractorii, teroriștii sau oricare alte persoane care prezintă riscuri, călătorii care nu au nevoie de viză vor fi verificați, în viitor, înainte de a ajunge în UE, cu sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (Etias). Aceste controale ar putea începe deja în anul 2022.

În paralel, deputații europeni au aprobat planuri de a acorda Agenției de Frontieră și Coastă a UE un corp permanent de 10.000 de polițiști de frontieră, până în 2027, pentru a spori securitatea Europei.

Creșterea fluxurilor migratoare înregistrate în UE în anul 2015 și preocupările sporite privind securitatea, inclusiv cele referitoare la activitățile teroriste și infracționale grave, de natură transfrontalieră, au afectat funcționarea regulilor Schengen, lucru care a dus la reintroducerea controalelor la frontiere de către mai multe state membre.

Izbucnirea pandemiei de COVID-19 în anul 2020 a împins la rândul ei câteva state să reintroducă controlul intern la frontiere, pentru a încerca limitarea răspândirii virusului.

Printr-o rezoluție din 17 aprilie 2020, Parlamentul a îndemnat statele membre să adopte numai măsuri absolut necesare și proporționale atunci când introduc sau prelungesc controalele la frontierele interne, subliniind nevoia de a se reveni la o zonă Schengen complet funcțională.

Reprezentanții Comisiei Europene au anunțat la începutul lunii iunie că ar dori România în Schengen.

Rămâne ca și România să demonstreze că este pregătită să mute frontiera Schengen de la granița de vest la est, pe Prut.

Noua strategie anunțată de Comisia Europeană vine să sprijine România, Bulgaria, Cipru și Croația să intre în zona de liberă circulație.

Înfrângerile tot mai frecvente în fața grupărilor infracționale transfrontaliere reprezintă motivul principal pentru care state ca Franța și Olanda ar vota, la un ipotetic vot de mâine, împotriva intrării României în Schengen.

Migrația și mai ușoară a grupărilor infracționale este marea temere a statelor Schengen atunci când vine vorba de extinderea până la granița de est a României a acestei zone.

Portul Constanța va deveni cel mai important din partea de est a zonei Schengen, în condițiile în care portul are un singur scaner, de generație veche, iar deseori nici acesta nu funcționează.

Dacă autoritățile par în continuare nepregătite să profite de bunele intenții ale Comisiei Europene, rețelele infracționale sunt gata de startul aderării la spațiul Schengen.

Comisia Europeană a trimis, în data de 3 iunie, Parlamentului European și Consiliului UE un document privind strategia de reformare a spațiului Schengen. Actul propune măsuri de optimizare a managementului frontierelor externe și finalizarea procesului de admitere a României, Bulgariei, Croației și Ciprului.

Restabilirea spațiului Schengen, fără controale la frontierele interne, este un lucru extrem de important pentru întreaga Uniune Europeană. Acest lucru a fost recunoscut de Parlamentul European și de Consiliul European, care au cerut restabilirea funcționării normale a spațiului Schengen.

Acest spațiu reprezintă una dintre cele mai clare manifestări privind o uniune din ce în ce mai mare între statele membre și între cetățeni.

În ultimul an, aproape fiecare cetățean european a fost nevoit să aștepte la graniță atunci când trecea dintr-un stat în altul, din cauza restricțiilor impuse de fiecare stat, așa cum fac românii când trec în Ungaria. Ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni pentru toți cetățenii Uniunii Europene s-a întâmplat pentru cetățenii din România și Bulgaria în ultimii 12 ani.

În urma documentului prezentat la începutul lunii iunie, acum Comisia Europeană urmează să prezinte o reglementare pentru revizuirea Mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen.

De asemenea, Executivul UE va organiza constant forumuri Schengen și evaluări privind modul în care a fost gestionată situația provocată de pandemie la nivelul circulației în spațiul comunitar. În plus, va fi prezentat un plan

pentru situații de urgență și va fi propus un instrument de urgență destinat pieței unice.

Pentru aderarea României la spațiul Schengen, Bruxelles-ul cere Bucureștiului să îndeplinească, printre multe altele, următoarele obiective:

– crearea cadrului legislativ în vederea eliminării controalelor la viitoarele frontiere interne și în vederea întăririi controlului la noile frontiere externe;

– întărirea legislației în ceea ce privește lupta împotriva criminalității transfrontaliere;

– dezvoltarea de bune practici în domeniul cooperării judiciare în materie penală;

– asigurarea cadrului legislativ și a procedurilor necesare implementării prevederilor Schengen în domeniul substanțelor stupefiante și psihotrope;

– relocarea personalului din punctele de trecere a frontierei situate pe viitoarea frontieră internă, în contextul ridicării controlului specific la acest tip de frontieră a Uniunii Europene;

– crearea și dezvoltarea capacității instituționale a structurilor cu atribuții în gestionarea Registrului central de investigații și cercetare în domeniul drogurilor și al infracțiunilor conexe;

– organizarea activității în porturi și aeroporturi conform normelor Schengen;

– introducerea datelor biometrice în documentele de călătorie și punerea în circulație a documentelor care atestă rezidența în conformitate cu standardele Uniunii Europene.

Este necesară crearea de instrumente și agenții: Sistemul de informații Schengen, Sistemul de informații privind vizele, Agenția Europeană pentru Frontieră și Coastă (Frontex) și un nou sistem de înregistrare a intrărilor și a ieșirilor la frontierele externe ale zonei Schengen.

România este ultimul hotar al Uniunii Europene în est. Granița cu statele non-UE se întinde pe 2.070 de kilometri – 649,4 de kilometri de frontieră cu Ucraina, 681,3 de kilometri de frontieră cu Republica Moldova, 546,4 de kilometri de frontieră cu Serbia.

Coasta românească a Mării Negre are aproape 200 de kilometri, mai exact este vorba de 192,5 km. Această graniță de 2.070 va deveni frontieră Schengen, dacă România va adera vreodată la această zonă.

Pentru a opri circulația grupărilor mafiote și exportul criminalității, Comisia Europeană a stabilit deja o strategie prin care granițele României ar urma să fie controlate și de la Bruxelles, nu doar de la București.

„«Cultura confruntării» și performanța politicului”

Problemele economice și sociale, de care România nu a dus lipsă în această prea lungă tranziție postcomunistă, au fost amplificate de acești doi ani de criză sanitară. Acestea nu se vor rezolva prea curând și oricum nu doar așteptând să intervină mâna invizibilă a pieței.

Din nefericire pentru noi toți, în acest timp a luat naștere o vicioasă cultură a confruntării, care a exclus din calculul de oportunitate al politicului interesul, binele public. Am reușit să transformăm în motiv de război politic orice temă, chiar și atunci când aceasta nu are nicio implicație sau vreo relevanță pentru proiectele politice. Iar acum nu mai știm cum să ieșim din capcana escaladării confruntărilor, adesea fără miză, atât pentru partidele politice, cât și – sau mai ales – pentru cetățeni.

Avem o temă: liberalizarea pieței energiei și a prețurilor de pe această piață. În cascadă, aceste prețuri s-au transferat în întreaga economie. Milioane de români suferă, pentru că interesul lor a dispărut din atenția politicului, care a fost mai preocupat de jocuri inacceptabile de putere.

Avem un primar general al capitalei care n-a cheltuit un ban din banii europeni destinați reabilitării și revitalizării sistemului de termoficare, dar începe un război de imagine pe banii europeni din PNRR. Nu că l-ar interesa binele bucureștenilor, dar dă bine la imagine: iată, se luptă pentru ei, pentru binele lor.

Nu există, practic, subiect aflat în dezbaterea publică în jurul căruia să se poată constitui un consens politic. Nici măcar în domenii vitale, care țin de social, cum ar fi menținerea puterii de cumpărare a categoriilor celor mai defavorizate.

În aceste condiții, se așteaptă cineva ca încrederea în politic să crească? Ignorarea agendei publice și înlocuirea ei cu o agendă care are legătură cu interese strict private este o consecință a abordării conflictuale a competiției politice. Încrederea în democrație, ca sistem politic, se degradează în ritm alert, pentru că, paradoxal, această cultură a conflictului politic este percepută de cetățeni ca expresia existenței unui partid unic, precum în comunism, un partid rupt de realități.

Refuzul dialogului politic este de neînțeles și inacceptabil. Nu suntem dușmani. Soluția unor probleme nu vine din distrugerea stângii sau a dreptei sau din excluderea unora sau altora de la luarea deciziilor. Ideea este că poți câștiga un război, dar, dacă nu știi să gestionezi pacea, victoria nu are niciun sens. Dacă am câștigat războiul cu totalitarismul comunist, dar nu știm să gestionăm democrația, să o facem funcțională, avem nu atât o victorie, cât o înfrângere, implicând costurile pe care le cunoaștem cu toții. Dar aceste costuri nu sunt plătite de cei care le generează, iar acest

lucru nu face decât să crească furia împotriva politicului. Suntem pe muchie de cuțit, dar nu toți părem conștienți de acest pericol.

## **Domnul Mihai Weber:**

„IMM-urile au nevoie de acordarea unei atenții sporite!” Ultima dată când PSD s-a aflat la guvernare românii au putut vedea o creștere exponențială a salariilor și a pensiilor, dublarea alocațiilor copiilor și un sprijin esențial pentru mediul de afaceri.

În acest context, aș vrea să vă reamintesc că membrii Comisiei Europene au decis prelungirea, până la 30 iunie 2022, a Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat pentru sprijinirea economiei în contextul actualei pandemii de COVID-19. România nu trebuie să rateze această oportunitate, iar Guvernul trebuie să se asigure că schemele de sprijin pentru firmele afectate de criză vor fi funcționale și după sfârșitul acestui an.

IMM-urile au fost extrem de afectate de pandemie și rămân în continuare extrem de vulnerabile, iar privarea lor de un sprijin de care au atâta nevoie ar însemna să afectăm milioane de angajați.

Prin urmare, programul pentru economie propus de Partidul Social Democrat atunci când a intrat la guvernare trebuie aplicat cu celeritate, pentru că el cuprinde o serie de scheme de ajutor de stat directe, cu măsuri simplificate și debirocratizate pentru antreprenorii români și angajații lor, în așa fel încât să nu mai irosim timp prețios sau să ratăm șanse de dezvoltare.

Sunt convins că acordarea unei atenții sporite mediului de afaceri, în această nouă participare a PSD la actul de guvernare, va conduce la acea redresare economică pe care cu toții ne-o dorim și, automat, la un salt apreciabil al calității vieții românilor.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|376101]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 191/27.XII.2021 conține 36 de pagini.**

Prețul: 90,00 lei