„PNRR este cheia dezvoltării României și a recuperării decalajelor economice”
Cele două obiective majore ale perioadei postdecembriste, aderarea la NATO și aderarea la Uniunea Europeană, de la care tocmai am sărbătorit 15 ani, ne garantează faptul că nu mai reprezentăm o periferie, că suntem parte a celei mai importante și de succes organizații politico-economice pe care omenirea o cunoaște în momentul de față, că românii pot călători, lucra sau desfășura activități economice în mod liber pe teritoriul oricăruia dintre celelalte 26 de state membre, că oricare dintre cetățenii sau agenții economici ai oricărora dintre celelalte 26 de state membre pot veni aici să creeze plusvaloare de care să ne bucurăm cu toții, că, împreună, noi, cei 27, obținem de la ceilalți actori internaționali înțelegeri în condiții mult mai avantajoase decât am putea să o facem în mod individual, că de bunăstarea pe care o creăm noi, cei 27, ne bucurăm cu toții și, nu în ultimul rând, că libertatea, democrația și statul de drept sunt ireversibile! Ceea ce, oricât ar putea părea de banal astăzi, nu a fost niciodată garantat până la momentul dobândirii efective a calității de stat membru.
Aceste obiective duse la bun sfârșit au cel puțin un lucru în comun: bazele îndeplinirii lor s-au pus în timpul unor
guvernări din care PNL a făcut parte. Cu alte cuvinte, direcția fundamentală a orientării politice a României a fost schimbată sau stabilită de guvernări care au avut în prim-planul lor Partidul Național Liberal.
Desigur, îndeplinirea unor asemenea obiective nu a fost ușoară, însă nici momentele pe care le traversăm astăzi nu sunt. Aceasta deoarece pandemia, aflată în curs de încheiere, a reprezentat pentru economiile unor state precum România o provocare greu de depășit și o presiune poate fără precedent pe umerii atât ai agenților economici, cât și ai consumatorilor, în egală măsură. Totuși, nu trebuie să uităm niciun moment că, dincolo de necesitatea de a depăși cu bine această perioadă și a relansa economia românească, obiectivul fundamental, la a cărui îndeplinire ne-am angajat din prima zi a aderării la Uniunea Europeană, a fost și este acela al recuperării decalajelor de dezvoltare care ne separă de țările cele mai avansate ale Uniunii.*
Locul României nu este la marginea Europei și, în general, la marginea niciunui sistem politico-economic, ci acolo, sus, în rând cu toate națiunile civilizate. Dar pentru a ajunge acolo trebuie să reașezăm sistemul economic și politic în care funcționăm pe baze solide, durabile și eficiente. Or, printr-un instrument precum Planul național de redresare și reziliență, exact acest lucru îl realizăm.
De aceea, PNRR este vital pentru a depăși, pentru totdeauna, starea de înapoiere, până acum endemică.* Însă, pentru ca acest instrument să-și demonstreze întreaga eficacitate, trebuie să urmăm întocmai fiecare pas dintre cei conveniți cu Uniunea Europeană.* Obiectivele pe care le-am avut de îndeplinit în anul 2021 n-au fost nici ușoare, nici lipsite de complexitate și nu au vizat un singur domeniu, ci spectrul lor a cuprins ansamblul domeniilor vieții economicosociale. Am avut de îndeplinit obiective care țin de mediu (cum ar fi aspecte legate de alimentarea cu apă), de sustenabilitatea rețelei de transporturi (în special în ceea ce privește strategia pentru dezvoltarea transportului feroviar), de digitalizare (fără de care nu ne putem numi o economie și o societate modernă și competitivă), de reforma fiscală și a sistemului de pensii, de sprijinirea mediului de afaceri, de investițiile în sănătate, de consolidarea bunei guvernări, de educație, și nu numai. În total, 21 de obiective pentru anul 2021.
Cu toate că nu a fost ușor, în ciuda plecării de la guvernare a *foștilor noștri parteneri iresponsabili12 și a crizei care a urmat, am reușit sa îndeplinim până în prezent obiectivele din calendarul asumat.* Mai mult, România a instituit și un sistem informatic destinat tocmai monitorizării îndeplinirii obiectivelor Planului național de redresare și reziliență, în concordanță cu cerințele specifice.
Sunt 22 de obiective, pe care trebuie să le atingem până în la final de martie (anul acesta), pe cât de provocatoare, pe atât de vitale pentru dezvoltarea României pe termen mediu și lung.
Dotarea școlilor cu echipamente IT, întrucât educația viitorului nu poate fi decât digitală, iar copiii care nu dețin sau nu pot utiliza competențe digitale nu beneficiază în viață de șanse egale cu cei care au acces la așa ceva.*
La fel de importante sunt și legea privind tichetele de muncă pentru lucrătorii casnici, mai ales în contextul în care pandemia a scos în evidență importanța acestora, și cea privind protecția avertizorilor de integritate, un pas înainte pentru protejarea resurselor publice, prin reperarea și pedepsirea corupției.
Există pași importanți în planul legii achizițiilor publice, în sensul operativizării, fluidizării procedurilor, dar și a
sistemului pilonului II de pensii, întrucât un sistem de pensii publice nefuncțional drenează resurse bugetare fără a atinge obiectivul esențial al oricărui sistem de pensii, adică asigurarea unui venit de înlocuire cât mai apropiat de cel avut în viața activă.
Vom face pași înainte și în ceea ce privește schema de ajutor pentru digitalizarea IMM-urilor, pentru a le face competitive pe piața unională, dar și în ceea ce privește operaționalizarea organizațiilor de management al destinației și cartografierea zonelor de destinație turistică, domeniul turismului reprezentând, pentru multe comunități, șansa de a prospera într-o lume tot mai dinamică.
În aceeași idee se înscrie și planul de acțiune pentru utilizarea patrimoniului cultural ca factor de creștere a competitivității sectorului turistic. România a fost înzestrată, prin eforturile și creativitatea generațiilor trecute, cu un patrimoniu cultural a cărui punere în valoare constituie atât o datorie, cât și o imensă șansă a generațiilor actuale.
Tot în domeniul turismului, vom veni și cu un plan concret de promovare a 12 rute turistice și culturale, precum și a obiectivelor de pe parcursul acestora, ceea ce va fi în beneficiul direct al celor implicați în exploatarea lor, adică micii întreprinzători dinamici și ambițioși care țin în viață comunitățile locale de pe întinsul României. Și, nu în ultimul rând, vom crea cadrul necesar dezvoltării cicloturismului în România, ca parte a tendințelor turistice ale viitorului.
Însă toate măsurile adoptate își pot atinge eficiența dorită doar în prezența mecanismelor unei guvernări eficiente, motiv pentru care planul de reformă a guvernanței se numără printre obiectivele acestui trimestru. Vor intra, de asemenea, în vigoare și metodologiile și procedurile de îmbunătățire a raționamentului în materie de politici publice și a planificării și a simplificării administrative, întrucât este bine cunoscut și acceptat de către liberali faptul că simplificarea administrativă reduce obstacolele din calea inițiativei private și descătușează energiile latente ale întreprinzătorilor dintr-o societate.
Tot în același scop vom operaționaliza structura ce se va ocupa de controlul calității în materie de reglementare, pentru că reglementarea este o chestiune nu de cantitate, ci de calitate, iar suprareglementarea este la fel de periculoasă sau chiar mai nocivă decât reglementarea incorectă. În paralel, vom adopta și strategia de dezvoltare a sistemului judiciar, un sistem judiciar eficient fiind esențial pentru un mediu de afaceri predictibil și prietenos cu investitorii.
Acestea sunt măsuri care, din perspectiva mediului de afaceri, pot părea pasive. Avem și o serie importantă de măsuri active, cum ar fi instrumentele financiare destinate digitalizării, acțiunii climatice, producției de energie regenerabile, și nu numai. Vom lansa și cererea de granturi pentru sprijinirea IMM-urilor în scopul formării de competențe digitale. Dar, în paralel, vom lansa și cadrul legal pentru înrolarea obligatorie în SPV a persoanelor juridice și vom operaționaliza planul de măsuri pentru prevenirea și limitarea evaziunii fiscale și a muncii la negru. Însă de efortul de digitalizare nu vor scăpa nici instituțiile statului, pentru că vom demara procesul de analiză a opțiunilor privind cloudul guvernamental.
Îndeplinirea obiectivelor de până acum, capacitatea de monitorizare transparentă a îndeplinirii lor și capacitatea de a îndeplini obiectivele acestui trimestru subliniază capacitatea Partidului Național Liberal de a fi o dată în plus în avangarda reformelor și dezvoltării României. Mărturisesc încrederea în faptul că nu vom rata acest moment, că nu vom rata trenul
care ne va duce acolo unde merităm să fim, adică printre economiile dezvoltate ale lumii, și îmi doresc să ne revedem cu toții ca pasageri ai acestui tren.