Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·5 aprilie 2022
Camera Deputaților · MO 50/2022 · 2022-04-05
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Florin Piper-Savu – declarație politică intitulată „Deciziile politice – speranțe pentru persoanele cu autism”; – Bogdan Gheorghe Trif – declarație politică având subiectul „Voucherele de vacanță, sprijin direct pentru industria turistică din România”; – Laurențiu-Daniel Marin – declarație politică având titlul „PSD apără interesele pensionarilor români!”; – Andrei-Daniel Gheorghe – declarație politică intitulată „Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei provoacă crime împotriva umanității de neimaginat în secolul XXI”; – Gabriel-Ioan Avrămescu – declarație politică intitulată „Masacrul de la Bucea și sângele de pe mâinile armatei ruse”; – Valentin-Ilie Făgărășian – declarație politică având titlul „Fabricat în România. Produsele românești sunt apreciate și căutate în UE!”; – Nicu Fălcoi – declarație politică intitulată „Incompetență, ticăloșie sau interese ascunse? Odiseea PSD-istă a pastilelor cu iod”; – Beniamin Todosiu – declarație politică având tema „Cum asigură România protecția copilului în fața agresorilor sexuali?”; – Mihail Albișteanu – declarație politică intitulată „Abramburirea educației naționale prin reformă continuă”; – Nicolae-Miroslav Petrețchi – reliefarea rolului NATO și a garanției de securitate pe care o asigură; – Mihai Ioan Lasca – declarație politică intitulată „Zelenski nu dorește pace! România nu este stat vasal!”; – Radu-Marcel Tuhuț – declarație politică intitulată „Partidul Social Democrat luptă pentru fermierii români”; – Romulus-Marius Damian – declarație politică având titlul „România, capabilă de independență energetică”; – Dan-Constantin Șlincu – declarație politică având tema „PSD a identificat soluții pentru dublarea valorii alocate pentru masa pacienților din unitățile sanitare și a copiilor din plasament”;
· Declarații politice
· deadline extension
Aprobarea suplimentării ordinii de zi
60 de discursuri
Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați! Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 5 aprilie 2022, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor. Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.
Rugămintea e să fie depuse în scris sau verbal.
În cazul declarațiilor sau intervențiilor verbale, rugămintea e să nu depășim timpul alocat de 3 minute, pentru a nu fi necesar să vă întrerup.
Începem cu..., conform algoritmului, cu trei deputați PSD, apoi trei deputați PNL, doi deputați USR, un deputat AUR, un deputat UDMR, un deputat – minorități naționale, un deputat neafiliat.
În continuare, dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului deputat Florin Piper-Savu. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică se intitulează „Deciziile politice – speranțe pentru persoanele cu autism”.
Stimați colegi,
Ziua internațională de conștientizare a autismului, marcată în fiecare an în a doua zi din luna aprilie, ne amintește că, la nivel mondial, autismul afectează un copil din 100.
La finalul anului 2021 în România erau înregistrați aproximativ 15.000 de copii cu autism, care aveau certificate de încadrare în grad de handicap, și un număr dublu de adulți care suferă de această afecțiune. Numărul părinților
care luptă pentru copiii lor este dublu. Pe cei mai mulți efortul financiar îi copleșește. Lunar, câteva mii de euro se cheltuiesc pe terapii, iar părinții sunt obligați să renunțe la orice altă necesitate.
Diagnosticarea precoce și intervenția timpurie intensivă ajută până la 47% dintre copiii cu autism să poată trăi o viață independentă. Fără terapie simptomele autismului și comportamentele disfuncționale se agravează în timp.
Fiecare copil are nevoie de iubire și atenție din partea părinților, însă un copil cu autism este un copil cu nevoi speciale, iar nevoile acestuia sunt legate în primul rând de formele de terapie intense și variate. Nu trebuie să uităm că autismul poate să apară în orice familie, indiferent de rasă, etnie, zonă geografică sau nivel de educație, iar solidaritatea umană nu trebuie să fie condiționată de niciunul dintre acești factori.
Incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități este reglementată de ani buni, dar viitorul acestor copii rămâne nesigur.
În România, de-a lungul timpului, școlile au continuat să-și deschidă și să-și adapteze oferta educațională pentru a face față exigențelor și provocărilor impuse de specificul școlilor incluzive, însă și astăzi integrarea școlară a copiilor cu autism se realizează cu dificultate. Școala și cadrele didactice, comunitatea părinților de copii tipici, dar și copiii cu autism și familiile lor nu sunt, în majoritatea cazurilor, pregătiți pentru întâlnire și lucru împreună.
Propunerile de politici publice nu trebuie să vină doar din partea ONG-urilor, statul trebuie să fie actorul principal, iar deciziile politice în acest sens trebuie să fie ferme, consistente și consecvente. De aceea, recenta declarație a ministrului familiei, tineretului și egalității de șanse privind negocierea pentru obținerea de fonduri europene prin Programul operațional Incluziune și demnitate socială oferă speranță acestor familii în care se găsesc copii cu nevoi speciale.
Împreună să ne arătăm solidaritatea față de cauza copiilor cu autism, prin adoptarea de strategii și politici publice, dublate de un buget adecvat! Un prim pas în acest sens este conștientizarea impactului pe care incluziunea socială, accesul la educație și intervențiile specializate îl au asupra dezvoltării și maximizării potențialului fiecărei persoane cu autism.
Deputat al PSD, Teleorman, Florin Piper-Savu.
Mulțumesc, domnule deputat.
Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Bogdan Trif, Grupul parlamentar al PSD.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
„Voucherele de vacanță, sprijin direct pentru industria turistică din România”
Așa cum a promis, Partidul Social Democrat a început acordarea voucherelor de vacanță, după o perioadă în care guvernarea USR–PNL le-a blocat. Aceste vouchere de vacanță înseamnă sprijin direct acordat industriei turistice din România, în proporție de peste 95% privată și, în cea mai mare parte, dominată de capitalul românesc.
În calitate de ministru al turismului, în 2018, conform Programului de guvernare al PSD, am introdus în România voucherele de vacanță. La acea vreme era necesară o astfel de măsură, pentru că industria turistică pierdea teren în competiția cu turismul din țările vecine și nu numai.
Mulți români alegeau să-și petreacă vacanțele în alte țări, cheltuind acolo banii produși în România. Prin această măsură mulți români au ales ca destinație turistică România. Cu alte cuvinte, banii produși în România s-au cheltuit în România, ajutând, astfel, industria turistică și, implicit, statul român, care a avut mai multe încasări la buget.
În perioada 2018–2019 unitățile de cazare au avut un grad maxim de ocupare. Asta a însemnat că operatorii economici au angajat mai mult personal – și aici vorbim de bucătari, ospătari, cameriste și alt personal auxiliar necesar desfășurării activităților din turism –, fiind un câștig important în privința creșterii numărului locurilor de muncă.
Totodată, fiind în concurență directă, proprietarii unităților de cazare au făcut investiții, pentru ca locațiile lor să devină cât mai atrăgătoare pentru turiști. Nu doar industria turistică a fost beneficiarul acestei măsuri, ci și alte ramuri ale economiei românești.
Vă mulțumesc și eu, domnule ministru.
Ați făcut o treabă bună, continuată de domnul Cadariu. Mergem mai departe.
Din partea Grupului PSD, îl invit la cuvânt pe domnul Laurențiu-Daniel Marin, dacă e. Vă rog.
## Bună dimineața!
Stimați colegi parlamentari,
Partidul Social Democrat a ales să intre la guvernare după ce a stabilit un set de măsuri care vizează creșterea nivelului de trai și dezvoltarea economică a României. Printre aceste măsuri se află și creșterea pensiilor. Pensii care fuseseră înghețate pentru o perioadă de 48 de ani. Practic, Partidul Social Democrat a făcut un pas important pentru desființarea măsurii USR-iste de înghețare a pensiilor pe o perioadă de 48 de ani, cum o stabilise în PNRR fostul ministru Ghinea.
## Stimați colegi,
Țin să mulțumesc ministrului PSD al muncii, care a apărat interesele pensionarilor români în fața comisarului european pentru muncă, Nicolas Schmit, care a confirmat că va exista „flexibilitate” din partea Comisiei cu privire la ajustarea plafonului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, precum și în legătură cu durata menținerii unui astfel de plafon. Oficialul european a menționat că stabilirea unui nou plafon nu va fi făcută „din pix”, ci ar putea avea loc după finalizarea analizei realizate de Banca Mondială, în baza contractului de asistență tehnică pentru implementarea reformei cu sistemul public de pensii.
Sunt infirmate astfel comentariile partidelor și liderilor politici care au contribuit la realizarea PNRR, cei care susțineau că angajamentele asumate în numele României nu mai pot fi modificate. Am remarcat în special mesajele transmise de USR, apărătorii plafonului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, un plafon care avea ca rezultat o sărăcire a pensionarilor, a celor care au muncit zeci de ani pentru a crea infrastructura țării noastre.
Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.
Vă mulțumesc și pentru că v-ați încadrat în timpul alocat. Din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Daniel-Andrei Gheorghe.
## Bună dimineața!
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică din această zi: „Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei provoacă crime împotriva umanității de neimaginat în secolul XXI”.
Vedem cu toții ceea ce se întâmplă în Ucraina și această așa-zisă „operațiune specială” a criminalului de război Vladimir Putin, care, iată, ne arată un tablou terifiant, pe care nimeni nu și-l mai dorea să-l mai vadă astăzi undeva în lume. O imagine care după 1945 s-a crezut că este imposibil de văzut oriunde în Europa, și nu doar în Europa.
Și ieri l-am avut aici, în plenul Parlamentului României, pe Președintele Ucrainei, domnul Volodimir Zelenski, un model de curaj, de patriotism și de loialitate pentru națiunea sa în aceste timpuri tulburi.
Ceea ce a fost mai teribil a fost vederea imaginilor masacrului de la Bucea. Un masacru de care este responsabilă Federația Rusă, după cum arată toate dovezile internaționale prezentate la acest moment.
Nu are nicio legătură cu legile războiului ceea ce s-a întâmplat la Bucea, la Irpin ori la Mariupol.
O armată, oriunde în lume, în virtutea dreptului războiului, până la urmă, așa cum este el numit, nu vine să ucidă, nu vine să violeze și să jefuiască!
Uciderea civililor nevinovați reprezintă o crimă de război imprescriptibilă și care nu poate fi minimalizată sub nicio formă!
Cred cu tărie că este timpul ca întreaga comunitate internațională să se aplece asupra acestor crime inimaginabile, iar Tribunalul Penal Internațional de la Haga trebuie să ia măsuri și să investigheze rapid și să-i tragă la răspundere pe cei responsabili de această tragedie.
Cred, de asemenea, că Europa, America, lumea liberă ar fi timpul să înceteze să mai importe resurse energetice – gaz, petrol, cărbune – din Federația Rusă.
Prin importurile acestea se susține războiul criminal al lui Putin împotriva poporului ucrainean!
Să fim solidari cu Ucraina!
Să fim solidari cu cei care luptă pentru libertate!
Ieri președintele Zelenski ne-a vorbit și ne-a arătat că este un model pentru ceea ce înseamnă apărarea libertății și democrației peste tot în lume.
Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.
Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Gabriel Avrămescu.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
## Stimați colegi,
Declarația mea de astăzi se numește „Masacrul de la Bucea și sângele de pe mâinile armatei ruse”.
Se spune că o imagine exprimă 1.000 de cuvinte. Ceea ce președintele Volodimir Zelenski ne-a arătat în preambulul alocuțiunii sale nu exprimă 1.000 de cuvinte, ci generează o liniște asurzitoare. Orice cuvânt este de prisos, orice frază este inadecvată pentru a descrie crima comisă de armata rusă în localitatea ucraineană Bucea. În momentul în care legi civili cu mâinile la spate și îi execuți cu un glonț în ceafă nu mai ești soldat, ci ești un asasin cu sânge rece. Când violezi și ucizi femei, masacrezi copii și bătrâni nu ești soldat, ci ești o brută criminală și lașă, care se folosește de privilegiul purtării unei arme pentru a ucide oameni fără apărare. Nicio rațiune militară nu poate justifica genocidul comis împotriva unei populații civile. Nu există cuvinte pentru așa ceva. Faptele de arme ale soldatului rus sunt de o cruzime pe care nu credeam și nu doream să o mai vedem pe continentul european, pătat de prea multe ori cu sânge nevinovat din cauza ifoselor unor conducători autoritari sau totalitari.
Aș vrea să întreb trompetele regimului putinist de la noi: asta înseamnă „operațiunea de denazificare”? Când bombardezi monumente care comemorează victimele Reichului german și execuți civili discreționar? Când tragi cu rachete în clădiri de locuințe și ucizi supraviețuitori ai Holocaustului?
## Doamnelor și domnilor,
Eu cred că este foarte clar cine sunt naziștii în toată această ecuație. Oricine caută scuze regimului criminal de la Moscova sau relativizează genocidul declanșat de armata rusă în 24 februarie se descalifică ca ființă umană și devine părtaș indirect la atrocitățile de pe teritoriul Ucrainei. Nimeni nu are dreptul să nege crimele împotriva umanității petrecute la doar câteva sute de kilometri de țara noastră. Rusia, începând cu Vladimir Putin, trebuie să răspundă pentru acțiunile reprobabile pe care le întreprinde chiar la această oră.
Vă mulțumesc și eu, domnule deputat. Domnul deputat Valentin Făgărășian, dacă este în sală? Sunteți invitat la cuvânt, domnule deputat.
## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,
Ca deputat reprezentând românii din comunitățile din diasporă, vă mărturisesc că simt o deosebită emoție atunci când în magazinele din Italia, Franța, Spania, Germania găsesc pe rafturi produse pe care scrie „fabricat în România”. Cred că mare parte dintre dumneavoastră cunoașteți că majoritatea consumatorilor europeni sunt extrem de exigenți, însă când este vorba să cumpere produse românești cei mai mulți au încredere și nu au nicio ezitare să le achiziționeze. Mierea, vinul, conservele de legume și fructe produse în țara noastră sunt la mare căutare, pentru calitatea lor superioară și gustul imbatabil. Din păcate însă, trebuie să recunoaștem că prezența produselor românești este modestă, nu pentru că nu ar avea loc pe rafturile magazinelor, ci pentru că în România producem mult prea puțin pentru a furniza cantități consistente și către export.
## Stimați colegi,
Ne plângem singuri de milă când vine vorba despre deficitul balanței comerciale și facem cu toții declarații spumoase despre faptul că o țară cu un asemenea potențial agricol a ajuns să importe mai bine de jumătate din produsele alimentare necesare. Oare ce s-a făcut în ultimele decenii ca să se schimbe lucrurile? Nu mare lucru. Continuăm să exportăm grâu ca materie primă și să importăm paste făinoase sau biscuiți. Așa nu vom prospera niciodată! Vă spun, cu onestitate, că statele dezvoltate din Uniunea Europeană s-au străduit și au reușit să genereze unități de procesare a produselor agricole în apropierea punctelor de producție, iar de la fermă nu mai pleacă lapte crud, ci brânzeturi, specialități și alte produse cu valoare adăugată mare.
## Mulțumesc și eu, domnule deputat.
Îl invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al USR, pe domnul deputat Nicu Fălcoi.
Se pregătește domnul deputat Beniamin Todosiu.
## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația mea politică de astăzi se numește „Incompetență, ticăloșie sau interese ascunse? Odiseea PSD-istă a pastilelor cu iod”.
## Doamnelor și domnilor colegi,
Cuprins de o ciudată frenezie și de o grabă aparent inexplicabilă – cel puțin la prima vedere –, ministrul PSD-ist al sănătății, Alexandru Rafila, s-a grăbit săptămâna trecută să pună carul înaintea boilor și a ieșit public să anunțe că va începe distribuirea pastilelor cu iod către populație prin cabinetele medicilor de familie.
Nici consultare prealabilă cu medicii de familie, nici campanie de informare prealabilă, nici comunicare făcută profesionist și cu grijă, pentru a nu stârni panică în rândul populației și pentru a nu crea teren propice pentru conspiraționiștii de profesie, care stau la pândă să găsească un nou motiv de isterie. Nimic din toate acestea. Ai zice că actualul ministru al sănătății Rafila nu mai are nimic de-a face cu fostul politician din opoziție Rafila, care se pricepea de minune la cum ar trebui gestionată pandemia de coronavirus, dar care – după ce a ajuns ministru – s-a dovedit neputincios.
Mărturisesc că am încercat să înțeleg graba domnului Rafila și am căutat să mă informez, să văd cum s-a procedat în alte țări cu aceste pastile cu iod. Și am văzut că acolo s-a recurs la alte metode, mai eficiente și mai funcționale – prin poștă, prin farmacii, prin școli –, menite să nu perturbe activitatea medicilor de familie.
Poate că n-ar fi fost rău ca ministrul sănătății, Rafila, să încerce să învețe mai întâi din greșelile comise în perioada pandemiei, în așa fel încât să fie sigur că n-o să le repete.
Mulțumesc, domnule deputat.
Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Beniamin Todosiu, Grupul parlamentar al USR.
Se pregătește Grupul parlamentar AUR.
Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi vă supune atenției o temă extrem de importantă: „Cum asigură România protecția copilului în fața agresorilor sexuali?”.
În fiecare an peste 100 de minori din România sunt victime ale violurilor, iar acest lucru plasează țara noastră pe primul loc în Uniunea Europeană. De asemenea, peste 16.000 de tinere minore devin mame în fiecare an, iar România se bate cu Bulgaria pentru primul loc în acest top rușinos.
Grav este că sute de fete ajung mame la vârste fragede, înainte de a împlini 15 ani. De cele mai multe ori, tații copiilor sunt majori și, dintre aceștia, mai puțin de un sfert ajung să fie pedepsiți pentru comiterea infracțiunii de act sexual cu un minor. Asistăm astfel, potrivit unui raport al Asociației „Salvați Copiii”, la o subraportare acută a abuzurilor sexuale comise asupra copiilor. În medie, sistemul de asistență socială și protecție a drepturilor copilului identifică sau primește sesizări pentru doar 1.000 de cazuri anual.
Cel mai grav este însă violul asupra minorilor, iar un caz recent a zguduit comunitatea din Alba Iulia. Un bărbat, agent de poliție, este acuzat că și-ar fi violat băiețelul în vârstă de doar 5 ani, în mod repetat. Este vorba despre un bărbat care a trecut o serie de verificări psihologice pentru a putea ocupa funcția de agent de poliție.
Ce să mai vorbim despre cazurile din familii cu educație precară, în care consumul de droguri sau alcool este la ordinea zilei! Mass-media a prezentat cadre didactice acuzate de pornografie sau corupere de minori. Am avut cazuri hilare când politicieni cercetați pentru acte sexuale cu minori au fost realeși în funcții publice.
Mulțumesc și eu, domnule deputat.
Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul Mihail Albișteanu.
Vă rog, domnule deputat.
Mulțumesc, domnule președinte.
„Abramburirea educației naționale prin reformă continuă” este titlul declarației mele politice.
Stimați colegi,
Din 1990 încoace învățământul românesc a fost supus permanent unor șocuri de așa-zisă „reformă”, fiecare nou ministru al educației încercând, aproape invariabil, să-și aducă contribuția la această acțiune de „abramburire”, termen derivat din porecla dată unui fost ministru al educației, care și-a făcut un titlu de glorie din bulversarea sistemului de învățământ românesc. Nu a fost nici prima și, după cum se vede, nici ultima, căci, iată, actualul ministru al educației, domnul Sorin Cîmpeanu, dorind să-și lase numele în eternitate, a venit cu propriile sale modificări. Domnia-sa consideră că problemele grave ale sistemului de educație românesc se pot rezolva prin abordarea a două aspecte, și anume: structura anului școlar și metoda de evaluare.
Astfel, domnul ministru nu mai dorește o împărțire pe semestre, ci preferă o structurare a anului școlar în cinci module, separate de vacanțe scurte. Domnia-sa consideră, probabil, că elevii au nevoie de pauze mai dese, preferând, în schimb, să devanseze cu o săptămână începerea anului școlar. Poate că domnul ministru ar trebui să se gândească dacă nu era mai potrivită structura anului școlar din timpul lui Spiru Haret și al urmașilor acestuia, care, la cârma Ministerului Educației, au făcut din învățământul românesc unul dintre cele mai performante din Europa timpului.
De ce ar fi nevoie de vacanțe atât de dese când, spre deosebire de timpurile pe care le aminteam, sunt deja două zile libere pe săptămână, în loc de una? Oare întreruperea cursurilor nu va afecta capacitatea de concentrare a elevilor?
Vă mulțumesc, domnule deputat. Invit...
Grupul UDMR nu are înscrieri la cuvânt.
Din partea Grupului minorităților naționale, îl invit pe domnul deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.
Vă mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,
La data de 4 aprilie 1949 a fost semnat, la Washington, Tratatul Atlanticului de Nord, actul prin care a luat naștere una dintre cele mai longevive și puternice alianțe politico-militare din istoria lumii moderne.
Constituită pe valori democratice și centrată pe libertățile individuale ale cetățenilor, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord reușește de 73 de ani să își atingă obiectivul pentru care a fost creată, și anume să apere statele membre ale acesteia de orice tentativă de știrbire a democrației ori subminare a integrității teritoriale venite din exterior.
Această perioadă are și un substrat extrem de important pentru țara noastră, la 2 aprilie 2004 România fiind acceptată ca membru cu drepturi depline al alianței, aspect care a adus cu sine cea mai semnificativă garanție de securitate din istoria noastră și care a ajutat la reformarea statului român, a sistemului militar român, aducându-l la standardele de referință ale acestei alianțe. Fermitatea cu care NATO acționează, inclusiv pentru consolidarea flancului estic, în momente de criză, precum cea de securitate pe care o traversează Europa în aceste momente, când la granițele noastre are loc agresiunea armată a Federației Ruse împotriva unui stat suveran și pașnic, Ucraina, demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie, capacitatea NATO de a-și proteja membrii și de a sprijini statele vecine și partenere.
În cadrul procesului de consolidare a flancului estic, țara noastră a jucat și continuă să joace un rol vital, contribuind la întărirea securității în regiune, dovedind că suntem un aliat de încredere, atât pentru alianță, cât și pentru vecinii noștri.
Vă mulțumim și noi, domnule deputat.
Din partea neafiliaților, domnul deputat Mihai Lasca, dacă este.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația mea politică de azi se intitulează „Zelenski nu dorește pace! România nu este stat vasal!”.
Stimați colegi,
Ieri în Parlamentul României ne-am uitat cu toții la monitorul din spatele meu, la poruncile înregistrate dinainte ale unui președinte luptător din buncăr și specialist în dansul pe tocuri, Zelenski. Pe un ton total nepotrivit, solicita României să adopte măsuri active de implicare în războiul său. Un război pe care îl folosește pentru a-și instaura dictatura. Libertatea de exprimare a presei din Ucraina nu mai există deoarece așa-zisul „erou din buncăr”, micul Zelenski, a interzis critica din partea presei. Ba mai mult, opoziția politică care îl deranja acum o lună a dispărut. În schimb, micul Zelenski, acest erou purtător de tocuri, ne vorbea despre dictatorul Ceaușescu și Revoluția din ’89 ca un mare profet nedescoperit încă.
Se zice că cele mai multe minciuni se spun în timpul războiului și după vânătoare. Zelenski le depășește în ambele cazuri. În vorbele lui înregistrate cine știe când, nu a pomenit cuvântul pace, în schimb se arăta foarte războinic, mizând pe viețile compatrioților, de pe un scaun confortabil. Probabil acesta se crede într-un joc video pe calculator sau în vreo scenă de film în care a jucat actorul Zelenski.
Transmiterea în Parlamentul României a unui filmuleț din partea acestui personaj care se ascunde „eroic” prin buncăre
reprezintă o sfidare a poporului român, care nu dorește implicarea României în războiul altora.
Ieri pretinsul erou care nu a pronunțat deloc cuvântul pace nu ne-a spus nimic despre adevăratele motive pentru care Federația Rusă a intervenit militar în Ucraina.
Da.
Mergem mai departe.
Din partea Grupului PSD, următorii trei vorbitori. Domnul deputat Romulus-Marius Damian. Dacă e?
Nu e, nu, stimați colegi de la PSD? Îl invit la cuvânt, atunci, pe domnul deputat Radu-Marcel Tuhuț.
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați fermieri,
Pentru Partidul Social Democrat agricultura a fost întotdeauna un domeniu extrem de important la nivel guvernamental, iar miniștrii PSD care au gestionat acest capitol și-au demonstrat de fiecare dată profesionalismul, prin sprijinul real și contribuția pe care au avut-o la elaborarea programelor de dezvoltare agricolă. Și sunt foarte multe exemple ce pot fi enumerate în acest sens.
Importanța strategică a agriculturii românești și potențialul ei la nivel european vor fi amplificate exponențial, într-un timp foarte scurt, de războiul din Ucraina și de criza alimentară generată de invazia rusă asupra uneia dintre țările cu cele mai mari producții agricole.
Din cauza acestui lucru, trebuie să ne conștientizăm responsabilitatea pe care o avem în fața crizei și să acționăm astfel încât să redevenim grânarii Europei și să asigurăm un standard ridicat al producției și exporturilor, la un nivel care să reușească nu doar să pună o pâine pe fiecare masă, ci să asigure securitatea alimentară a tuturor produselor de bază.
## Doamnelor și domnilor deputați,
În cadrul declarației mele de astăzi vreau să trag un semnal de alarmă asupra situației în care se află fabrica de zahăr de la Luduș, una dintre cele două fabrici care mai produc zahăr în România și pe care investitorii sunt pregătiți să o taie pe bucăți și să o transfere la fier vechi, așa cum s-a întâmplat cu toată industria în perioada postdecembristă.
Din fericire totuși pentru fermierii afectați, prin profesionalismul ministrului agriculturii, colegul nostru Adrian Chesnoiu, apelul fermierilor către guvernanți de a se implica nu a rămas fără ecou, ba mai mult, s-au făcut pași importanți pentru găsirea unei soluții ca unitatea de la Mureș să rămână în funcțiune.
Mulțumesc și eu, domnule primar. Domnule deputat, îmi cer scuze!
Domnul deputat Damian, vă rog.
## Bună dimineața!
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi de intitulează: „România, capabilă de independență energetică”.
De-a lungul anilor multe proiecte din România au fost abandonate, motivele invocate fiind în multe cazuri protecția mediului, deși aceste proiecte au fost lăsate să se desfășoare până în proporție de 60% sau chiar 90% înainte de a fi blocate. Din categoria aceasta fac parte și multe hidrocentrale, în care s-au investit sute de milioane de euro, unele fiind blocate chiar în pragul finalizării.
Ne confruntăm cu o criză energetică care riscă să aducă la disperare atât România, cât și toată Europa și care deja a afectat zeci de mii de români, fie că vorbim de persoane fizice sau de firme și companii, în timp ce resursele de care beneficiază țara noastră nu sunt folosite!
România este țara care, din fericire, beneficiază de o serie de resurse și avem potențialul de a produce energie din
surse alternative, precum energie eoliană, hidrotermală sau nucleară, dar, din păcate, este dependentă de resursele de energie din afară.
În același timp, în contextual actual de criză și război, România nu își poate permite să nu finalizeze proiectele care sunt atât de aproape de finalizare, în care s-au investit atâția bani și care sunt de interes național.
Mă bucur nespus de mult că această criză energetică este mai aproape de a-și găsi rezolvarea, prin aprobarea proiectului PSD privind finalizarea hidrocentralelor abandonate, care a fost deja votat în Parlamentul României! România poate rezolva problema energiei electrice atâta timp cât proiectele nu vor mai fi blocate pe motive nefondate, fiindcă principala noastră preocupare trebuie să fie protejarea cetățenilor români.
## Mulțumesc, domnule deputat.
Îl invit la cuvânt, tot din partea Grupului PSD, pe domnul deputat Dan-Constantin Șlincu.
## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi parlamentari,
Așa cum a procedat întotdeauna, fie că a fost în opoziție, fie că s-a aflat la guvernare, Partidul Social Democrat a căutat soluții pentru a crește nivelul de trai și puterea de cumpărare pentru toate categoriile sociale și profesionale. Dacă la finalul anului trecut, noi, social-democrații, am condiționat intrarea la guvernare prin aprobarea pachetului social de susținere a populației vulnerabile și a companiilor care au avut de suferit în urma pandemiei de COVID și a majorărilor de tarife la energie, acum am venit cu măsuri concrete pentru asigurarea unor condiții decente pentru pacienții din spitale și copiii din centrele de plasament, prin dublarea sumelor alocate pentru masa zilnică.
PSD a decis să rezolve problema normei de hrană din spitale! De aceea s-a luat decizia de a trece rapid prin Parlament inițiativa legislativă care să prevadă dublarea normei de hrană de la 11 la 22 de lei. Toate celelalte norme speciale de hrană, cum sunt cele pentru bolnavii TBC și SIDA, se vor dubla în mod corespunzător. Aceeași valoare va fi acordată și pentru masa copiilor din centrele de plasament.
Dacă România a putut găsi resurse pentru a oferi hrană și ajutoare refugiaților din Ucraina, cu siguranță, trebuie identificate resurse și pentru a îmbunătăți hrana acordată bolnavilor din spitale. Este obligatoriu să facem această dublare, având în vedere creșterea inflației și a prețurilor la alimente, din ultima perioadă.
În același timp, vreau să subliniez preocuparea noastră pentru susținerea familiilor cu copii și a persoanelor vârstnice în actualul context al creșterii prețurilor și al problemelor economice generate de sancțiunile dispuse împotriva Federației Ruse. PSD a considerat că este necesar ca Guvernul să vină cu noi măsuri țintite pentru sprijinirea categoriilor sociale vulnerabile și a sectoarelor economice cele mai afectate. Astfel, a propus acordarea unor suplimente financiare pentru achiziția alimentelor de bază în fiecare lună, a rechizitelor și obiectelor de îmbrăcăminte pentru toți elevii beneficiari ai burselor sociale și, nu în ultimul rând, un sprijin pentru transportatorii afectați de creșterea prețurilor la carburanți.
Vă mulțumesc, domnule deputat.
O invit la cuvânt, din partea Grupului USR, pe doamna deputat Denisa Neagu.
Se pregătește domnul deputat Andrei Drancă, dacă este.
Mulțumesc. Stimați colegi,
În decembrie 2021 premierul Nicolae Ciucă poza în marele apărător al libertății presei. Asta după ce senatoarea Diana Șoșoacă a atacat o echipă de jurnaliști italieni.
Acum, când Nicolae Ciucă este acuzat, cu dovezi, că și-a plagiat teza de doctorat, libertatea presei nu mai este atât de importantă în opinia sa.
Întâmplările povestite de jurnalista Emilia Șercan sunt parcă rupte dintr-un film de acțiune. I-am putea spune „Operațiunea specială salvați generalul Ciucă”.
Amenințare, defăimare și intimidare – acestea sunt cele trei ingrediente ale unei campanii de compromitere a unei jurnaliste de investigații. Acțiuni penale care nu sunt demne pentru o Românie democrată.
Jurnalista acuză că, după ce a transmis poliției o serie de capturi de ecran cu mesaje primite de la un necunoscut, aceste probe au ajuns în spațiul public. O potențială scurgere de informații, intenționată.
Dacă acest lucru se dovedește a fi adevărat, vorbim de o faptă penală, iar cine a produs scurgerea de informații trebuie adus în fața justiției.
Lucian Bode a promis că se va efectua o anchetă internă referitoare la scurgerea de informații. De 45 de zile această anchetă nu a produs nicio concluzie. Nu s-a găsit un vinovat. Dacă și aceste acuzații se dovedesc a fi reale, ministrul Bode ar trebui să-și dea demisia.
Nu este loc de o mușamalizare în stilul fostei Securități. Încercările de intimidare și compromitere a jurnaliștilor, într-un stil care se apropie de cel mafiot, nu pot fi sub niciun fel tolerate de autorități.
Investigația Emiliei Șercan a venit într-un moment total nepotrivit.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Mulțumesc și eu.
Eventual, cu domnul Constantin, care 12 ani a spus că n-a fost colaborator al Securității și după aceea a primit
hârtia. Dar acolo înțeleg că nu se pune.
E și dreptul meu... Veniți dumneavoastră la tribună, dacă v-ați înscris la cuvânt.
- Deocamdată conduc ședința și dați-mi voie să o conduc! Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Andrei Drancă. Nu e.
Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz. Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Ura față de români este în ADN-ul PSD-ului. Iar, față de românii care muncesc și trăiesc în afara granițelor țării, această ură pare a atinge niveluri viscerale.
Periodic, avem răbufniri ale acestei realități. Săptămâna trecută domnul deputat PSD Ionel Floroiu argumenta că românii din diasporă nu ar participa la vot fiindcă nu le-ar păsa, stigmatizând dintr-un foc o categorie de cetățeni români. Desigur, fără să spună că statul român caută prin toate mijloacele să-i umilească și să-i ignore, să le facă cât mai dificilă participarea la luarea deciziilor privind țara natală.
Realitatea este că nivelul de corupție și hoție, sărăcia, promovate de PSD, îi motivează pe mulți să părăsească țara în căutarea unor condiții mai bune de trai și a unui respect pe care orice cetățean onest îl merită.
Statul român nu își respectă cetățenii!
Domnul Floroiu, ca și partidul din care face parte, alege să ignore faptul că diaspora românească este unul dintre principalii investitori străini în economia românească și astfel contribuie direct la dezvoltarea ei, ca unul din semnele că românilor din afara țării chiar le pasă. Le pasă, domnilor de la PSD!
Românii plecați la muncă în Occident au trimis acasă în 2021 peste 5 miliarde de euro!
Pentru PSD toate acestea sunt un moft, toată sudoarea și tot efortul din spatele acestor bani sunt niște fandoseli.
Domnul Floroiu se plângea că mulți români, trăind în străinătate, par a fi înstrăinați de țară. Păi, cu un PSD pe post de ciumă în România, cum să nu te scârbești, dom’le?!
Când la fiecare pas ți se pun piedici, ți se arată că nu ești dorit, ești umilit, ciomăgit, ba chiar gazat, ți-e dat să înțelegi că ai devenit un proscris în propria țară.
Mulțumesc și eu, domnule deputat. Mergem mai departe.
Din partea Grupului AUR, domnul deputat Cristian Ivănuță.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Declarația mea politică se intitulează „Ministerul Educației și tactica sistemului de învățământ pârjolit”.
Încă din luna februarie 2022 ministrul Cîmpeanu a propus o nouă structură a anului școlar 2022–2023, și anume împărțirea acestuia în trimestre, prin renunțarea la semestrele școlare. Între timp, domnul ministru s-a răzgândit, venind cu soluția structurării anului școlar în cinci module de învățare de 6, 7, 8 săptămâni. Deși spune că la baza acestei decizii s-a luat în calcul analiza unor experți din educație, tocmai cercetările din acest domeniu vin să îl contrazică. Fragmentarea anului școlar va continua lungul șir de măsuri care creează instabilitate și impredictibilitate în învățământ, fără să aibă vreun impact asupra reducerii gradului de analfabetism funcțional. Profesorii, elevii și părinții au nevoie de stabilitate și orice schimbare revine cu costuri enorme asupra funcționării sistemului de învățământ.
Planul de așa-zise „reforme” anunțat de minister mai cuprinde și măsuri care să ducă, chipurile, la optimizarea evaluării, prin eliminarea tezelor, deci a evaluării intermediare formative, și înlocuirea acestora cu o evaluare standardizată digitalizată, bazată doar pe evaluarea inițială și sumativă, în care corectarea să nu se mai facă de către profesorii cu care elevul lucrează tot anul, ci să fie făcută electronic de către doi evaluatori care nu se cunosc între ei.
Dar oare cine poate evalua mai bine munca unor elevi decât cel care le-a urmărit evoluția de-a lungul anului? Există vreun studiu care să arate că nu sunt bune tezele?
Mulțumesc, domnule deputat.
O invit la cuvânt, din partea neafiliaților, pe doamna deputat Anamaria Gavrilă, dacă este.
## Bună dimineața!
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Domnule Ciucă, ați fost întrebat, aseară, când România va opri importul de gaze rusești. Ați spus că această decizie nu a fost încă luată. Ne întrebăm, așadar: pe cine așteptați să ia această decizie? Pentru că lipsa unui răspuns concret din partea dumneavoastră arată că nu există un plan. Un plan al nostru, domnule Ciucă.
Ideal ar fi ca România să devină independentă energetic, pentru că acest lucru este posibil, absolut posibil. Nu să devenim dependenți de alții, doar să nu fie ruși.
Lituania a oprit importul de gaze rusești la începutul acestei luni, în luna aprilie 2022. Polonia se pregătește să oprească importul de gaze rusești până la sfârșitul anului; au un contract cu Gazprom direct, nu ca noi, cu intermediari, până la sfârșitul anului și nu se gândesc să-l reînnoiască. Germania construiește intens. Vrea să finalizeze trei terminale de import al gazului lichefiat, până într-un an, și, mai mult, investește masiv în producția de energie eoliană și solară.
Franța a anunțat că va construi 14 reactoare nucleare și președintele Macron s-a angajat să investească până la 50 de miliarde de euro pentru tranziția la energia verde. Asta înseamnă renovarea facilităților de producție de energie pe care le au și – atenție, foarte important pentru România! – sisteme de încălzire centralizată. Da, acele sisteme de încălzire centralizată pe care unele orașe din România le au, pe care Deva le are, însă oamenii nu pot să le folosească. De ce? Pentru că Mintia a fost închisă, iar oamenii au trebuit să își instaleze centrale pe gaz individuale, care sunt dăunătoare pentru mediu și pentru sănătatea oamenilor.
Mulțumesc și eu, doamnă deputat.
Îl invit la cuvânt, din partea Grupului PSD, pe domnul deputat Marian Mina.
Nu este.
Domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu. Se pregătește domnul Viorel Salan.
Bună dimineața, domnule președinte de ședință! Bună dimineața, stimați colegi!
Declarația politică de astăzi se referă la necesitatea ajustării plafonului de 9,4% din produsul intern brut pentru cheltuielile cu pensiile românilor. Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Cifrele date publicității de către Institutul Național de Statistică arată o realitate sumbră, pe care fiecare pensionar o resimte în mod direct. Pensiile au crescut cu 0,4%, în vreme ce prețurile au crescut cu o viteză de 20 de ori mai mare. În țara noastră avem puțin peste 5 milioane de pensionari, iar pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 1.608 lei, mai arată datele transmise de INS. Eforturile pensionarilor de a duce un trai decent sunt duble față de cele ale unui salariat, raportul dintre pensia medie și salariul mediu net fiind de 50,9%.
În aceste condiții, este vital ca plafonul de 9,4% din produsul intern brut pentru cheltuielile cu pensiile să fie ajustat. Comisarul european pentru muncă, Nicolas Schmit, a confirmat că din partea Comisiei va exista „flexibilitate” în privința ajustării plafonului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, precum și în legătură cu durata menținerii unui astfel de plafon.
PSD susține reformarea sistemului de pensii, dar numai dacă aceasta nu conduce la sărăcirea pensionarilor români. Stabilirea unui nou plafon ar putea avea loc după finalizarea analizei realizate de Banca Mondială, în baza contractului de asistență tehnică pentru implementarea reformei cu sistemul public de pensii din România.
Facturile la utilități, medicamentele și mâncarea fac ca banii din pensie să se termine foarte repede.
Mulțumesc și eu, domnule deputat. Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Viorel Salan. Se pregătește doamna deputat Alexandra Huțu.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
„Independența energetică a României, prioritatea zero”
În lumea în care trăim azi nu există cauză socială, politică sau geopolitică, economică sau morală care să mai poată justifica un război. Pentru prima dată în istorie, peste conflictul militar s-a suprapus și un război economic, dublat de un șantaj energetic. Cele două conflicte simultane au generat unde de șoc în toate direcțiile. Lanțurile globale de aprovizionare au fost perturbate de efecte nocive, inclusiv în sfera transporturilor navale. Marea Neagră s-a transformat brusc dintr-o mare relativ liniștită într-o mare extrem de periculoasă.
Dar războiul ne obligă la o reevaluare extinsă a priorităților momentului la nivel național. Iar securitatea unui stat înseamnă mai mult decât securitatea militară. Trebuie să punem alături securitatea energetică și economică. Acestea sunt și direcțiile principale de acțiune pentru Guvernul României acum.
Dacă ne oprim asupra dimensiunii energetice a securității naționale, cel mai bun exemplu de continuitate și stabilitate îl reprezintă Parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, care aniversează anul acesta 25 de ani. Ultimele discuții în acest cadru, desfășurate recent la Praga, au avut ca teme principale de dezbatere dezvoltarea
programului nuclear civil al României, dar și diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale. Iar diversificarea înseamnă aprovizionare și transport nu numai din Statele Unite ale Americii, ci și din Azerbaidjan, Qatar, Arabia Saudită, Egipt sau Israel.
Gazele din Marea Neagră și interconectorul Grecia–Bulgaria ar putea ajuta România să-și reducă spre zero, până la sfârșitul anului, dependența de importurile de gaz din Rusia.
Mulțumesc și eu, domnule deputat. Vă rog, doamna Huțu.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege, Stimați colegi,
Pe 2 aprilie marcăm anual Ziua internațională de conștientizare a autismului, ocazie cu care, împreună cu colegele mele din PSD Botoșani, subliniem de fiecare dată că niciun efort nu este prea mare pentru a recupera și integra social și educațional toți copiii cu autism. Fiecare copil contează și trebuie sprijinit să aibă acces la o viață normală.
De cele mai multe ori, acești copii au nevoie de programe individualizate de intervenție pentru integrarea școlară și socială, astfel încât rezultatele să fie pozitive atunci când ajung la maturitate.
De aceea, consider că este important ca fiecare dintre noi să ne implicăm în comunitățile pe care le reprezentăm pentru a reuși să asigurăm o participare egală a copiilor cu autism atât în școlile speciale, cât și în cele normale.
De asemenea, este nevoie de implicarea noastră și la nivel legislativ și executiv. În acest sens, i-am adresat ieri o interpelare domnului ministru al educației prin care i-am solicitat să adapteze două acte normative la nevoile copiilor cu cerințe educaționale speciale.
Astfel, i-am propus domnului ministru să modifice condiția de acumulare a cel mult 10 absențe nemotivate în ceea ce privește acordarea burselor pentru copiii cu cerințe educaționale speciale, precum și modificarea limitei de 20 de absențe motivate pe semestru. Această necesitate de modificare a celor două norme juridice apare ca o consecință logică a realității cu care se confruntă elevii din școlile speciale, care, în mod obiectiv, întârzie la anumite ore sau trebuie să plece mai devreme de la școală pentru că fie locuiesc în altă localitate și fac naveta, fie urmează diferite programe de asistență terapeutică de recuperare și integrare.
Mulțumesc și eu, doamnă deputat. Grupul USR, domnul deputat Alin Apostol.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege, Stimați colegi, „A furat, dar a și dat”.
Din păcate, acesta este cel mai mare ghinion al României amplificat de toată clasa politică ce a condus în ultimii 32 de ani. Ghinion care i-a făcut pe români să se mulțumească cu puțin și, mai rău, să aibă impresia că nu se poate altfel.
PSD, PNL, UDMR, în toate formele în care au guvernat, au promis autostrăzi, sute, chiar mii de kilometri, dar adevărul este cel pe care-l vedem. Până și Bulgaria ne-a depășit la numărul de kilometri pe mia de locuitori. Mai rău, proiecte importante, promovate de Cătălin Drulă, precum autostrada Pitești–Sibiu, sunt în pericol să piardă finanțarea din PNRR.
PNL și UDMR au mimat susținerea statului de drept. În ceea ce privește PSD, putem spune că a fost consecvent și a atacat permanent statul de drept, de la Năstase, Ponta, Dragnea și până la Ciolacu.
Vă întreb: cum funcționa DNA-ul până când PSD–PNL–UDMR și Iohannis au decis să o înlăture pe Codruța Kövesi de la șefia DNA? Și cum funcționează astăzi? Parchetul European, unde a ajuns doamna Kövesi, tocmai a intrat în pâine și-l anchetează pe fostul premier al Bulgariei Boiko Borisov.
PSD–PNL–UDMR, timp de 32 de ani, au fost frânarii dezvoltării României pe piața de energie și, din păcate, continuă să fie. Prostesc populația cu unele măsuri de plafonări de prețuri, de care beneficiază un procent mic din populație, dar opresc din nou oportunitatea de dezvoltare a României pe piața de energie.
Doamnelor și domnilor de la PSD–PNL–UDMR, dacă până acum spuneați că nu ne trebuie exploatare din Marea Neagră, că nu ne trebuie diversificarea surselor de energie, pentru că avem gaze de la ruși, acum ce interese mai aveți?
Mulțumesc. Mergem mai departe. Grupul USR, domnul deputat Radu Ciornei.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația mea politică de astăzi se numește „Maturizarea europeană a României trece prin ajutorarea necondiționată a Ucrainei”.
Ieri am avut privilegiul și onoarea să iau parte la plenul reunit al Parlamentului României, unde am ascultat în direct alocuțiunea președintelui-erou al Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Evenimentele săptămânii ce au trecut, precum și discursul său incendiar și emoționant m-au făcut să cuget profund vizavi de apartenența noastră la familia politică europeană, în general, și, în subsidiar, la apartenența noastră de drept, geografic, mental și cultural, la Uniunea Europeană. Cel mai amar zâmbet mi-a fost smuls de faptul că exact cei care se cramponează cel mai tare de originea noastră dacică, de apartenența la acel presupus popor din care se trag toți europenii – vezi ideile cu întâietatea asupra Romei și a majorității Europei –, tocmai ei denunță și fac tot ce pot să dezbine și să despartă construcția aceasta, încă fragilă pe alocuri, a Europei unite.
Nu a fost ceva neașteptat să văd că unii dintre parlamentarii români, neîntrebați, nechemați, neaveniți, au mers să se prosterneze penibil în fața ambasadorului Rusiei, denumind această atitudine decerebrată și gelatinoasă tocmai un gest de – vezi, Doamne! – suveranitate. Acest gest penibil a fost făcut tocmai de aceia care propovăduiesc „neutralitatea” României, în condițiile în care suntem de multă vreme parte a celui mai puternic pact militar mondial.
Aceiași oameni au semnat pentru trecerea prin Parlament a unei legi a suveranității, care este un amalgam ciudat de teorii ale conspirației, antivaccinism, lipsă de respect pentru ceea ce înseamnă o lege, o aberație ce încearcă să ne trimită cu un secol înapoi, într-o țară în care intoleranța comunistă este înlocuită de habotnicia ochelarilor de cal care, în viziunea distorsionată a unora, pot să ascundă ceea ce nu vedem sau ceea ce interzicem. Rușinoasă inițiativă, pe care nu am să o votez niciodată!
Mulțumesc și eu, domnule deputat.
Din partea Grupului AUR, doamna deputat Gianina Șerban.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Sărăcirea României, un obiectiv al Guvernului?”.
Constatăm, zi de zi, că românii o duc din ce în ce mai greu, iar prețurile cresc necontrolat, Guvernul având alte priorități.
Populismul și lupta pentru imagine nu aduc beneficii reale cetățenilor, facturile tot imense sunt, dar s-a găsit o așa-zisă „soluție ideală”: 50 de euro sau 100 de euro o dată pe lună, o dată la două luni. Nici domnii guvernanți nu sunt siguri de ce decizie vor să ia!
Stimați guvernanți, vă aduc aminte că facturile vin lunar, iar hrana e necesară zi de zi. Noi, oamenii, trebuie să punem pe masă zi de zi alimente pentru familie și pentru copiii noștri.
Astăzi situația este și mai grea în contextul crizei economice provocate de războiul de lângă noi. Însă noi, românii, avem propriul nostru război, care nu ne dă siguranța pentru ziua de mâine: războiul zilnic cu prețurile și cu imposibilitatea plății facturilor. Creșterea prețului carburanților, în ciuda promisiunii făcute de Guvern, duce, implicit, la creșterea costului vieții. De peste o lună auzim declarații conform cărora vor fi luate măsuri pentru scăderea prețului combustibililor, prin scăderea accizei. Pe plan mondial, petrolul a înregistrat scăderi, dar parcă în România a luat-o razna acciza, iar prețul la pompă se urcă pe culmi din ce în ce mai înalte.
Românii au plătit sute de milioane de euro pentru vaccinuri pe care românii nu le-au utilizat și au ajuns fie donații către alte țări ori la gunoi. Plătim zilnic facturi de consultanță, studii de fezabilitate și proiecte tehnice pentru investiții ce nu s-au făcut și nu cred că se vor realiza vreodată în România, ba chiar aceste sume sunt prinse și în PNRR. Să ne aducem aminte că în acest PNRR nu a fost menționat vreun ajutor, vreo investiție în agricultură, un domeniu care poate asigura nu doar hrana necesară României, ci și venituri masive din exporturi. Să nu uităm că detaliile din PNRR le-ați ținut ascunse, domnilor, departe de ochii noștri, oricât am cerut să le faceți publice.
Mulțumesc, doamnă deputat. Îl invit la cuvânt, din partea Grupului PSD, pe domnul deputat Dan-Cristian Popescu.
Bună ziua! Declarație politică: „Război și pace”. Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
De mai bine de o lună umanitatea este șocată și înspăimântată de războiul care se desfășoară în Ucraina.
O națiune suverană în care milioane de oameni au fugit din calea războiului, o națiune suverană în care mii de oameni mor din cauza acestui război, o națiune suverană căreia i se distruge sistematic dreptul la siguranță și libertate.
Mai presus de orice, o comunitate ar trebui să se dezvolte în pace și siguranță. Cu oameni sănătoși și fericiți, cu o voce puternică a societății civile, cu visuri și aspirații proprii.
Rolul României în acest context este crucial. Pe de-o parte, suntem, alături de Polonia, una din cele mai importante căi de acces pentru valurile de refugiați. Pe de altă parte, suntem țara în care mulți dintre aceștia se stabilesc.
Avem o responsabilitate enormă: socială, economică și morală. Avem responsabilitatea de a ajuta, de a sprijini, dar avem și responsabilitatea față de propriii cetățeni și propria siguranță.
Este un subiect poate, pe nedrept, puțin dezbătut. Ce facem în continuare cu acești refugiați? Cum îi integrăm pe termen mediu și lung, în condițiile în care nu se întrevede un sfârșit apropiat al violențelor? Ce facem cu miile sau zecile de mii de cetățeni ai Republicii Moldova care fug sau se pregătesc de fugă? Emoția inițială se diluează, dar problemele și întrebările rămân, iar responsabilitatea noastră este să anticipăm și să avem soluții pregătite. Nu vorbe, nu proiecte. Soluții concrete de integrare socială și economică.
Spre deosebire de vecinii noștri, Ucraina și Republica Moldova, suntem parte din Uniunea Europeană și din NATO. Sunt poate cele mai importante realizări post ’89, pe care ar fi bine să începem să le conștientizăm pe deplin.
Mulțumesc, domnule deputat.
Din partea Grupului USR, domnul deputat Cătălin Teniță.
Bună dimineața, domnule președinte de ședință! Bună dimineața, dragi colegi!
Declarația mea de astăzi este despre Emilia Șercan și modul în care statul tratează jurnalismul independent și se adresează, din nefericire, domnului prim-ministru Ciucă și domnului ministru de interne Bode.
Stimate domnule Ciucă și stimate domnule Bode,
Faptele sunt simple. Jurnalista Emilia Șercan arăta, în luna ianuarie, că onorabilul general prim-ministru doctor Nicolae Ciucă e un plagiator comun.
Imediat încep să curgă amenințările. Apoi o serie de poze de acum 20 de ani ale jurnalistei, inclusiv poze cu caracter personal, apar pe internet. Deși ele se aflau doar pe un dispozitiv electronic al jurnalistei. Așadar, cineva a pătruns în locuința acesteia și le-a sustras fizic.
Jurnalista face plângere după o serie nouă de amenințări. Captura de ecran cu amenințarea, care se afla doar în posesia jurnalistei și a poliției, ajunge pe un site din Republica Moldova la o zi de la momentul în care jurnalista discută cu poliția.
La insistențele jurnalistei de a primi un răspuns, de a afla stadiul anchetei, autoritățile în cauză devin opace. Nici măcar număr de înregistrare nu primește decât în urma unor insistențe repetate.
Nu mă îndoiesc, domnule Ciucă și domnule Bode, că dumneavoastră ați citit „Procesul” sau „Castelul” ale lui Kafka. Nici nu s-ar putea altfel, dată fiind alura dumneavoastră intelectuală de doctori în științe. Poate că de aici v-ați inspirat în modul în care dumneavoastră și organele statului interacționați cu un jurnalist independent.
Eu vreau să vă întreb ceva: chiar credeți că așa trebuie tratat jurnalismul independent? Chiar credeți că trebuie să ajungem să consumăm exclusiv acele așa-zise „știri oficiale”, adică acele făcături care să vă servească doar interesele dumneavoastră?
Vă mulțumesc și eu pentru, într-adevăr, o declarație politică.
Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Andrei Miftode, Grupul USR.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Astăzi aș vrea să vă atrag atenția cu privire la faptul că, anual, peste 4.000 de tineri părăsesc centrele sociale din România, tineri vulnerabili pentru care sistemul de protecție din România ar spune că și-a încheiat activitatea.
România este țara cu aproximativ 40% din tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani ce trăiesc în sărăcie, cu riscul excluziunii sociale, în comparație cu media de 27,4% în Uniunea Europeană.
Peste 14.000 de copii și tineri beneficiază, la nivel național, de servicii de tip rezidențial.
70% dintre tinerii din sistemul de protecție nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nici nu participă la activități de formare profesională. Vârsta medie la care tinerii părăsesc serviciile de protecție este de 19,8 ani, vârstă cu mult mai mică comparativ cu vârsta medie la care un tânăr ce se bucură de o familie pornește singur în viață.
Există o reală problemă în rândul acestor tineri, întrucât asigurarea continuității în furnizarea serviciilor sociale este deficitară sau chiar inexistentă în unele părți ale țării.
Asigurarea continuității în furnizarea serviciilor integrate este esențială pentru integrarea socioprofesională a tinerilor din sistemul rezidențial și reducerea decalajului dintre aceștia și populația generală de tineri.
Abuzul, violența, lipsa afecțiunii produc întârzieri în dezvoltare și tulburări de comportament, ceea ce duce deseori la abandon școlar și la o educație precară.
Pentru acești tineri nu există un plan B în cazul în care planul A eșuează. Nu există o rudă mai apropiată sau mai îndepărtată care să-i primească cu brațele deschise și să îi îndrume în viață.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.
O să dau, în continuare, citire deputaților care au depus declarații în scris.
Din partea Grupului parlamentar al PSD: Eugen Bejinariu, Daniela Oteșanu, Daniel Tudorache, Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, Alina-Elena Tănăsescu, Oana-Gianina Bulai, Vasile Cîtea, Ionuț Vulpescu, Mihai Weber, Mirela-Elena Adomnicăi, Vasilică Toma, Constantin Bîrcă, Ioan Mang, Virgil Alin Chirilă, Marius Ostaficiuc, Elena Stoica, Marian Mina.
Din partea Grupului parlamentar al PNL: Iulian-Alexandru Muraru, Sebastian-Ioan Burduja, Mircea Fechet, Dumitru Rujan, Ervin Molnar, Ioan Balan, Cristina Burciu, Alexandru Popa, George Șișcu, Maria Stoian, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Angelica Fădor, Florin-Alexandru Alexe, DianaOlivia Morar, Florin Roman.
Din partea Grupului parlamentar AUR au depus declarații în scris: Vasile Nagy, Lilian Scripnic, Raisa Enachi, Sebastian Suciu.
Iar din partea colegilor neafiliați: domnii deputați Nicolae Giugea, Nicolae Roman, Dănuț Aelenei.
Vă mulțumesc, stimați colegi.
Închidem prima parte a ședinței noastre de astăzi, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor. Reluăm peste câteva minute ședința de plen. Vă mulțumesc.
După cum știți, a trecut aproape o lună după ce Guvernul a aprobat Ordonanța de urgență nr. 20/2022 privind decontarea cheltuielilor cu hrana pentru refugiații din Ucraina. Valoarea aprobată de Guvern este de 20 de lei/zi pentru fiecare persoană refugiată găzduită.
Este un gest nobil care trebuie salutat. În calitate de deputat dintr-un județ în care au fost găzduiți probabil cei mai mulți dintre refugiații din țara vecină, cred că această decizie a Guvernului este foarte importantă pentru toți românii de bună-credință care până acum, pe cheltuiala proprie, au luat în gazdă multe familii năpăstuite din cauza războiului din Ucraina.
În același timp însă am observat o discuție destul de aprinsă pe rețelele de socializare cu privire la cota de hrană care se alocă pentru fiecare bolnav internat în spitalele din România. Valoarea acestei cote de hrană este de doar 11 lei, cu o sumă ceva mai ridicată pentru bolnavii de TBC sau de SIDA, unde e necesară o alimentație cu totul specială – aici se alocă 15 lei pentru copii și 16 lei pentru adulți.
Eu cred că indignarea românilor este îndreptățită atunci când comparăm aceste valori – 11 lei pentru un bolnav român și 20 de lei pentru un refugiat din Ucraina. Vreau să fiu bine înțeleasă. Nu e deloc rău că se alocă 20 de lei pentru hrana refugiaților din România. E bine că putem face acest lucru, pentru că, dincolo de naționalitate, suntem cu toții oameni, iar a-i ajuta pe cei aflați în situații disperate este un gest umanitar. Mi-aș fi dorit, desigur, ca și Uniunea Europeană să fie solidară într-o măsură mai mare cu România și cu situația acestor refugiați și să aloce sume mai mari de bani pentru statele aflate în prima linie a fluxului de refugiați. Dar e bine că din puținul nostru am putut să-i ajutăm pe cei care vin din Ucraina.
„Mai multe sute de milioane de euro pentru investitorii de toate vârstele în agricultură”
Pe fundalul destul de sumbru configurat de conflictul armat din Ucraina, cu care se suprapune în continuare, chiar și la o intensitate mult diminuată, criza sanitară, dar și pe fondul isteriei provocate de zvonistica privind o penurie alimentară globală, eu vin cu câteva vești bune pentru investitorii din agricultură din țara noastră. Și nu orice fel de vești, ci unele cu impact favorabil pe termen mediu și lung, atât de necesare, având în vedere că ele oferă și mai multă predictibilitate pentru acest domeniu principal de dezvoltare pentru România, dar și mai multă durabilitate. Fermierii care au depășit pragul vârstei de 40 de ani vor fi susținuți financiar de către stat.
Institutul European Român a publicat o analiză, chiar la finalul săptămânii trecute, din care rezultă că noii fermieri, care au vârsta de peste 40 de ani, vor beneficia de un ajutor de stat în valoare de 177 milioane de euro pentru perioada 2023–2027. În Planul Național Strategic 2023–2027 există propunerea să se finanțeze și o decizie nouă care vizează investițiile în exploatațiile tinerilor fermieri și ale fermierilor recent instalați. Mai mult, potrivit acestui document al Institutului European Român, pentru asigurarea schimbului de generații în agricultură, România ar putea implementa și măsura „pensionare anticipată”. Există puține state membre ce au adoptat această prevedere, a retragerii înainte de termen, deoarece necesită alocarea unor sume mari pentru finanțare, dar efectele ei benefice le-a înregistrat Irlanda, una dintre țările membre care au pus-o în aplicare. Este adevărat că această dispoziție nu este încă implementată și de țara noastră, însă România a pus în practică toate programele de postaderare la capitolul dedicat dezvoltării rurale cu rezultate notabile.
„Majorarea normei de hrană pentru pacienții internați – o măsură socială de maximă urgență!”
Titlul prezentei declarații se referă la una dintre măsurile de importanță deosebită, destinată îmbunătățirii stării de sănătate a românilor. Este vorba despre norma de hrană zilnică din spitale, în valoare de 11 lei în prezent și pentru care se are în vedere majorarea la 20 de lei.
După cum afirma managerul Institutului „Marius Nasta”, Beatrice Mahler: „Este aproape imposibil ca pacienții să primească alimente diversificate, bogate în nutrienți, care să le asigure necesarul de vitamine, din suma de 11 lei. Trei mese pe zi sunt extrem de dificil de asigurat cu această sumă.”
Partidul Social Democrat a găsit soluția pentru rezolvarea acestei probleme. Potrivit președintelui PSD, Marcel Ciolacu, a avut loc o discuție cu domnul ministru Rafila, urmând ca decizia să fie luată în urma prezentării situației ministrului de finanțe și premierului în cel mai scurt timp.
Rezolvarea este impusă de situația dificilă din punct de vedere economic și creșterea cheltuielilor cu utilitățile.
Este răspunsul nostru la îngrijorările concetățenilor, relevate de sondajul CURS realizat recent și care prezintă starea de spirit a oamenilor: nivelul de trai, pensiile, salariile – 26%; prețurile, inflația, utilitățile, prețul energiei – 22%; iar sănătatea, pandemia, boala – 22%.
Măsurile sociale propuse de PSD prind contur și se concretizează prin mărirea valorii tichetelor de masă de la 1 iunie, vouchere pentru procurarea de alimente de bază, tichete pentru copii și altele.
„Soluții concrete pentru români și firmele românești!” Susținerea românilor și a companiilor românești a fost și va rămâne o prioritate pentru Partidul Social Democrat. Am înțeles că în perioade complicate, precum cea pe care o parcurgem, este extrem de important să venim cu măsuri care să contribuie la sprijinirea economiei naționale.
Miniștrii PSD din actualul Executiv au venit cu măsuri concrete pentru mii de firme și pentru milioane de români. Pe lângă impactul economic foarte important al măsurilor adoptate până acum, care au drept principal obiectiv creșterea competitivității IMM-urilor românești, avem în vedere și creșterea nivelului de trai al românilor.
Protejarea românilor este esențială în aceste vremuri grele.
Pentru a dovedi că ne respectăm angajamentul de a promova măsuri și soluții cât mai bune pentru sprijinirea economiei, zilele trecute, Ministerul Finanțelor, condus de ministrul PSD Adrian Câciu, a anunțat că va crește ajutorul de stat pentru firmele care fac investiții cu impact major, de la un milion la 5 milioane de lei! Acest sprijin vine să completeze pachetul de măsuri anunțat de Ministerul Finanțelor și de PSD în urmă cu câteva săptămâni.
În același timp, pentru protejarea românilor, PSD propune măsuri țintite, care îi vizează, în special, pe cei din categoriile sociale vulnerabile și din sectoarele economice care sunt cele mai afectate. În acest sens, vom susține adoptarea următoarelor măsuri:
1. Acordarea de vouchere a câte 50 de euro, la fiecare două luni, pentru cumpărarea a șase alimente de bază de către următoarele categorii vulnerabile: gospodării cu ambii părinți și cel puțin doi copii dependenți; gospodării monoparentale cu un venit mediu lunar mai mic de 600 de lei net pe membru de familie (151.000 de gospodării); persoanele care primesc venitul mediu garantat (VMG) (168.000 persoane); pensionarii cu venituri mici de 1.500 lei (2.349.517 pensionari). Vorbim de un impact de aproape 700 milioane de euro până la finalul anului (0,27% din PIB). Sursa de finanțare pentru acest sprijin este Programul operațional pentru persoane defavorizate.
· other
174 de discursuri
„Sistemul național de sănătate trebuie susținut de servicii publice de calitate, la prețuri rezonabile și accesibile tuturor”
Pandemia a reamintit întregii lumi că vaccinurile funcționează, iar un procent cât mai însemnat al populației vaccinate înseamnă șanse exponențial mai mari la viață. Cu toate că Europa este lider în ceea ce privește vaccinarea, responsabilii din domeniul sănătății susțin că trebuie dinamizate, în continuare, campaniile de imunizare, inclusiv la nivelul României.
Este foarte important ca românii să înțeleagă că nu este vorba doar de solidaritate, ci și de sănătatea publică. Nimeni nu va fi în siguranță până când toată lumea nu va fi în siguranță. Îmbunătățirea răspunsului internațional la pandemie, precum și a rezistenței populației necesită o distribuție echitabilă a medicamentelor, echipamentelor și instruirii, iar Uniunea Europeană și-a exprimat disponibilitatea de a deschide calea pentru o reformă sustenabilă a guvernanței globale a sănătății.
Este limpede că, pentru a păstra modelul social european și de coeziune socială, avem responsabilitatea de a ne asigura că sistemul autohton de sănătate este bine dotat, susținut de servicii publice de calitate, la prețuri rezonabile și accesibile tuturor.
Acest deziderat îl are și Guvernul Nicolae Ciucă, ca toți românii să beneficieze în mod egal și nediscriminatoriu de progresele medicinei, pentru a garanta astfel viața sănătoasă a oamenilor, dar și a ne imuniza societatea împotriva inegalităților și a nedreptăților.
Pe termen lung, eliminarea inegalităților înseamnă, de asemenea, adoptarea unei abordări preventive pentru combaterea factorilor multipli care afectează sănătatea, care, din nefericire, afectează predominant categoriile vulnerabile ale populației.
Gospodăriile cu venituri mai mici și grupurile marginalizate se confruntă adesea cu condiții de muncă și standarde de viață precare. Îndeletnicirile manuale intense, orele mai lungi de muncă și expunerea la substanțe chimice nocive, în special în sectorul curățeniei, care este predominant feminin, sunt tot atâtea cauze de îmbolnăviri și accidentări. Locuințele necorespunzătoare au, totodată, un important impact negativ. Supraaglomerarea, ventilația deficitară și sărăcia energetică sunt, de regulă, asociate cu o stare de sănătate precară, atât mentală, cât și fizică.
Un alt motiv care bulversează starea generală de sănătate a populației este poluarea aerului, care provoacă 400.000 de decese premature pe an numai în Europa. În țara noastră, cartierele mai sărace, situate mai aproape de drumurile principale și în zonele industriale, se confruntă cu cele mai mari concentrații de poluanți. În ciuda sistemelor de protecție a consumatorilor existente, substanțele chimice nocive care provoacă cancer, tulburări endocrine și alte afecțiuni cronice continuă să-și găsească calea în bunurile de uz casnic, ceea ce aduce prejudicii considerabile procesului de prevenție.
În concluzie, promovarea egalității, prin îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă ale românilor, va contribui esențial la o sănătate mai bună, dar și invers, oferind tuturor șansa de a se dezvolta armonios și a-și îmbunătăți calitatea vieții de zi cu zi.
„În București, prin votul majoritar al consilierilor generali PNL–USR–PMP, frigul din case va costa mai mult decât dublu”
Da, s-a scumpit frigul din casele bucureștenilor. Începând cu data de 1 mai 2022, Consiliul General al Municipiului București, prin votul consilierilor PNL–USR–PMP, a votat majorarea prețului gigacaloriei de la 143 lei la 330 pentru populație, deși la populație nu prea ajung căldura și apa caldă, în primul rând pentru că rețeaua de termoficare este veche de peste 50 de ani.
Modernizarea rețelei de termoficare a fost, de-a lungul anilor, subiect de dispută între grupurile politice, subiect de campanie al tuturor candidaților la primăria generală și a rămas în continuare principala problemă a bucureștenilor.
Dintr-un total de 987,34 km de rețea termică principală și 2.964,64 km de rețea termică secundară, au fost modernizați aproximativ 210 km de rețea primară, adică doar 10-12% din totalul rețelei de termoficare, iar pierderile sunt colosale, peste 2.200.000 l/h.
În acest context sensibil, instabil economic și politic internațional, generat de pandemia de COVID-19, continuat cu războiul ruso-ucrainean de la granița noastră și criza prețurilor la energie, Consiliului General al Municipiului București și primarului Nicușor Dan le revenea obligația legală și morală să găsească soluții pentru acoperirea diferențelor de cost din subvenții de la bugetul local sau național, și nicidecum să împovăreze populația cu o majorare de preț al unui produs și serviciu care doar pe hârtie mai este un serviciu public, pentru că, în realitate, agentul termic nu ajunge la populație.
În noul București, oamenii plătesc pecuniar dublu și triplu incompetența primarilor și consilierilor USR–PNL–PMP, iar cu sănătatea costurile sunt incomensurabile. Noul București a oferit locuitorilor săi frig, gunoaie și șobolani la preț dublu, transport public în comun și locuri de parcare la prețuri colosale, școli și parcuri lipsite de pază și protecție, care au devenit total nesigure, și dezastrele continuă, continuă pe banii și sănătatea bucureștenilor.
„PNRR este cheia dezvoltării României și a recuperării decalajelor economice”
Cele două obiective majore ale perioadei postdecembriste, aderarea la NATO și aderarea la Uniunea Europeană, de la care tocmai am sărbătorit 15 ani, ne garantează faptul că nu mai reprezentăm o periferie, că suntem parte a celei mai importante și de succes organizații politico-economice pe care omenirea o cunoaște în momentul de față, că românii pot călători, lucra sau desfășura activități economice în mod liber pe teritoriul oricăruia dintre celelalte 26 de state membre, că oricare dintre cetățenii sau agenții economici ai oricărora dintre celelalte 26 de state membre pot veni aici să creeze plusvaloare de care să ne bucurăm cu toții, că, împreună, noi, cei 27, obținem de la ceilalți actori internaționali înțelegeri în condiții mult mai avantajoase decât am putea să o facem în mod individual, că de bunăstarea pe care o creăm noi, cei 27, ne bucurăm cu toții și, nu în ultimul rând, că libertatea, democrația și statul de drept sunt ireversibile! Ceea ce, oricât ar putea părea de banal astăzi, nu a fost niciodată garantat până la momentul dobândirii efective a calității de stat membru.
Aceste obiective duse la bun sfârșit au cel puțin un lucru în comun: bazele îndeplinirii lor s-au pus în timpul unor guvernări din care PNL a făcut parte. Cu alte cuvinte, direcția fundamentală a orientării politice a României a fost schimbată sau stabilită de guvernări care au avut în prim-planul lor Partidul Național Liberal.
Desigur, îndeplinirea unor asemenea obiective nu a fost ușoară, însă nici momentele pe care le traversăm astăzi nu sunt. Aceasta deoarece pandemia, aflată în curs de încheiere, a reprezentat pentru economiile unor state precum România o provocare greu de depășit și o presiune poate fără precedent pe umerii atât ai agenților economici, cât și ai consumatorilor, în egală măsură. Totuși, nu trebuie să uităm niciun moment că, dincolo de necesitatea de a depăși cu bine această perioadă și a relansa economia românească, obiectivul fundamental, la a cărui îndeplinire ne-am angajat din prima zi a aderării la Uniunea Europeană, a fost și este acela al recuperării decalajelor de dezvoltare care ne separă de țările cele mai avansate ale Uniunii.
„În anul 2022 trebuie să avem record de investiții în agricultură!”
Agresiunea Federației Ruse asupra poporului ucrainean a determinat probleme importante pe lanțurile de aprovizionare cu produse agroalimentare. Din fericire, economia agricolă a Uniunii Europene este foarte performantă și va putea să facă față provocărilor apărute pe continent. De asemenea, România are asigurate stocurile necesare de produse agricole, motiv pentru care populația nu trebuie să-și facă niciun moment griji că ar putea să apară vreo penurie în țara noastră.
Cu toate acestea, nu putem să nu remarcăm faptul că la rafturile magazinelor prețurile nu mai sunt cele din urmă cu un an. Din cauza scumpirii produselor energetice și a carburanților, unele produse alimentare de bază au înregistrat creșteri de prețuri și cu peste 30%, ceea ce va pune în reală dificultate puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici.
România are unul dintre cele mai roditoare soluri și printre cei mai harnici fermieri din Europa. Însă agricultura românească nu poate să ajungă la maximum de potențial din motive bine cunoscute, dar ignorate în ultimele 3 decenii: sisteme de irigații puține și slab performante, utilaje agricole învechite, acces restrâns la semințe de bună calitate și la îngrășăminte chimice, slabă capacitate de procesare și de adăugare a valorii. Or, fără aceste elemente, nici nu mai contează cât de harnici sunt fermierii români, pentru că aceștia nu vor putea egala producțiile fermierilor francezi sau germani.
Agricultura românească are, începând cu anul 2022, șansa istorică de a finanța toate acele investiții amânate în ultimii ani din cauza lipsei resurselor financiare. Miliarde de euro sunt disponibili pentru investiții în infrastructura agricolă românească, atât prin Mecanismul european de redresare și reziliență, cât și prin bugetul multianual al Uniunii Europene. Irigații pentru anii secetoși, tractoare noi care să consume puțin carburant, pompe eficiente, sisteme de depozitare moderne sunt doar câteva dintre așteptările majore ale fermierilor români, care-și doresc condiții asemănătoare cu cele ale fermierilor din Uniunea Europeană.
„Zvonuri, bârfe și știri false”
Nu-i secret pentru nimeni faptul că în România zilelor de astăzi la putere sunt zvonurile și știrile false. Românul de rând preferă să se bazeze mai degrabă pe instincte decât să aibă încredere în organele statului și difuzoarele acestuia.
Așa-zisa „presă liberă” este preocupată cu execuția comenzilor politice care-i oferă avantaje economice. Despre ce fel de obiectivism, etică și deontologie profesională putem vorbi în acest context? În consecință, despre ce încredere și confidență a populației poate fi vorba în raport cu presa?
Vreau să vă atenționez că situația în care ne aflăm, analizată strict în culoarul informațional, și anume această poluare informațională contemporană, este de o similitudine – ceva de speriat – cu cea din perioada de apus a regimului ceaușist. Vă amintesc că în acea perioadă românii aveau
mai multă încredere în Europa Liberă (interzisă atunci) decât în sursele de informare oficiale (ale statului), iar zvonurile guvernau rapoartele sociale. Exact aceeași situație o putem observa și acum în Romania. Încrederea populației în organele statului de atunci și de acum nu este la fel, dar nici radical diferită nu este. Aș spune, chiar similară.
Vreau să vă atrag atenția că, în acest moment, nevoia esențială a acestui popor este redobândirea încrederii în organele statului, altfel similitudinile cu regimul ceaușist pot căpăta un caracter fatidic pentru România actuală, iar încrederea, după cum bine știți, are o proprietate de neocolit. Foarte greu se construiește și foarte ușor se dărâmă.
„Digitalizarea României. Nu dacă, ci cât de repede o vom face!”
Faptul că avem o generație de tineri extrem de iscusiți în domeniul creației și producției de software nu este numai o laudă de sine, ci o recunoaștere internațională pentru țara noastră. În cele mai recente evaluări privind competitivitatea, Comisia Europeană așeza România pe o poziție de top în ceea ce privește industria românească a tehnologiei informației.
O altă confirmare vine și din partea celor mai puternice companii din lume, care și-au găsit un cămin cald și profitabil pe meleagurile noastre, unde tinerii sunt foarte creativi, foarte harnici și nu au pretențiile financiare ale specialiștilor din Silicon Valley. După o asemenea descriere, ne-am aștepta ca în România să nu deschidem o ușă fără să vedem un computer pus la muncă în avantajul oamenilor: școli digitalizate; administrații interconectate; transport în comun gestionat de instrumentele informatice. Din păcate, știm cu toții că lucrurile nu stau deloc așa, iar în țara IT-iștilor digitalizarea se face lent, parțial și nefuncțional.
Ia ștampila, dă ștampila, mai trebuie a cincea copie xerox, lipsește dosarul cu șină, mai veniți mâine și luați coada de la capăt, iar lista durerilor de cap pe care le avem în relația cu orice autoritate a statului român pare nesfârșită. Nu există șef de instituție publică din țara noastră care să nu cunoască faptul că digitalizarea scade costurile, crește productivitatea muncii, reduce timpul de lucru și elimină disprețul față de cetățeanul care plătește din buzunarul său funcționarea statului.
Astăzi, sub presiunea angajamentelor și a reformelor pe care ni le-am asumat în cadrul Uniunii Europene, nu se mai pune problema dacă România va duce sau nu procesul de digitalizare la capăt, ci cât de repede. Este esențial pentru români să realizăm această reformă structurală, atâta vreme cât digitalizarea înseamnă imparțialitate, înseamnă termene precise, costuri mici, înseamnă viteză în soluționarea cererilor și desființează „atențiile” din instituțiile publice. Mai mult decât atât, digitalizarea generează transparență în sectorul public din România, cu efecte benefice asupra activității tuturor instituțiilor.
## „Salvarea patrimoniului ucrainean – o prioritate!”
La scurt timp după declanșarea agresiunilor militare asupra Ucrainei, din partea Federației Ruse, am semnalat o problemă deosebit de importantă pentru cultura și civilizația ucraineană, și nu numai. În calitate de fost ministru al culturii, am făcut un apel, în cadrul unei declarații politice anterioare, pentru protejarea elementelor de patrimoniu tangibil de pe teritoriul Ucrainei, care se află sub amenințarea unei distrugeri iminente și ireversibile.
În ciuda faptului că acest subiect nu a fost dezvoltat sau reluat cu insistență, cel puțin nu la noi în țară, societatea civilă din Ucraina a dat deja curs unor demersuri absolut necesare pentru conservarea și protejarea unor elemente cruciale de patrimoniu, unele dintre ele fiind incluse și în patrimoniul mondial UNESCO.
O organizație neguvernamentală din Liov care protejează clădirile de patrimoniu a luat decizia de a acoperi vitraliile bisericilor și statuile din exteriorul lăcașelor de cult cu materiale speciale, pentru a le feri de distrugere, în cazul unui atac. Întregul centru istoric al orașului Liov face parte din patrimoniul UNESCO, găzduind zeci de clădiri medievale, unele chiar din perioada habsburgică.
Necesitatea acordării unei atenții deosebite orașului Liov vine și din faptul că 55% dintre monumentele de patrimoniu ale Ucrainei se află în Liov, considerat a fi centrul cultural al Ucrainei. Printre cele 2.500 de clădiri monumente istorice cu valoare locală și cele 300 de clădiri cu valoare națională se regăsește și Biserica Valahă, o ctitorie a domnitorului Alexandru Lăpușneanu, de la 1559, o clădire cu o semnificație importantă atât pentru cultura ucraineană, cât și pentru cultura română. Alături de mărturiile arheologice din zona litoralului Mării Negre și a mării Azov, Biserica Valahă din Liov și Reședința Mitropoliților Bucovinei și Dalmației (monument UNESCO), de la Cernăuți, se înscriu pe lista elementelor de patrimoniu tangibil de a căror conservare și protejare suntem deopotrivă responsabili.
„Criza energetică în Europa”
Europa parcurge astăzi un moment în care trebuie să își reconsidere politica în domeniul energetic. Realitatea este dată de cifre elocvente: în 2020, Rusia a furnizat 43,4% din gazul UE, Norvegia 20%, Algeria 12%, iar în anul 2021 prețul gazului a crescut de cinci ori. Energia eoliană/solară este extrem de volatilă, depinzând foarte mult de condițiile meteo. Iată cum sursele de energie stabilă (nuclear, gaz, cărbune) devin din nou foarte importante. Să avem în vedere exemplul Poloniei. Cu toate că prețul gazului a crescut foarte mult, Polonia a ajuns să aibă cele mai mici prețuri la energie în UE, chiar și cu costurile mari ale certificatelor de emisii pentru centralele sale de cărbune. Aceasta pentru că depindea cel mai puțin de gaz, iar electricitatea obținută din cărbune este mult mai ieftină.
Da, Green Deal a fost conceput ca un proiect ambițios, revoluționar, salvator pentru mediu, dar iată că ne aflăm într-un moment în care trebuie să ne gândim cum rezolvăm deficitul de gaz rusesc generat de realitățile geopolitice recente.
Instalarea crizei energetice pe piața europeană va încetini considerabil dezideratul privind electrificarea parcului auto, iar termenele de implementare a Green Deal și Fit for 55, cu siguranță, vor suporta modificări. Într-o oarecare măsură, decizia de adoptare a tehnologiilor verzi, nepoluante, la scară europeană nu a ținut cont de specificul fiecărui stat membru
și de posibilitățile de conversie ale fiecărei țări. Această politică ar fi trebuit gândită pe o perioadă mult mai lungă, poate de ordinul deceniilor, și fără a se renunța total și brusc la vechea sursă – cărbunele.
„Investim în industrie și reducem dependența de țări străine”
Ne confruntăm în aceste zile cu provocări care nu sunt noi. Le-am văzut în ultimele 3 decenii. Astăzi ele sunt în proces de consolidare, de întărire și, într-un fel, a venit timpul ca România să acționeze mult mai hotărât pentru a le face față.
Evident, o primă provocare majoră este securitatea alimentară, adică problema atât a blocării lanțurilor de aprovizionare din alte state, cât și a creșterii costurilor de producție. Este o provocare profundă care, evident, ne schimbă mijloacele de producție, în primul rând modul de a produce hrană, de a dezvolta industria alimentară, de a consuma și, prin urmare, ne determină să regândim complet formele noastre de organizare. Este necesar să continuăm să facem tot ce PSD și-a propus atunci când a intrat la guvernare. Să scoatem România din criză, sprijinind industria, cea alimentară în mod special, prin măsuri țintite și eficiente.
Programul IMM PROD propune asigurarea lichidităților și finanțarea investițiilor în vederea achiziției de echipamente și utilaje, inclusiv pentru reconversia de la intermediere la producție sau demararea de activități noi de producție.
A doua provocare majoră, care a fost evidențiată și de războiul din Ucraina, ține de securitatea militară.
Ea a fost adesea, mai ales în ultimele decenii, neglijată de politicile noastre publice. Dar această provocare poate fi abordată, din nou, cu investiții în industria națională de apărare. Ministrul economiei a anunțat deja că vor fi investite 200 de milioane de lei în industria de apărare și, printre altele, va fi construită o fabrică de pulberi de la zero, vom fabrica drone tactice și vom crește producția locală de blindate.
„Răspuns de solidaritate extraordinar al României în domeniul educației, în contextul crizei din Ucraina”
Statul român s-a mobilizat extraordinar pentru a face față efectelor nefaste ale invaziei armate a Rusiei în Ucraina, pe toate palierele. Un aspect extrem de important al arhitecturii integrate a țărilor Uniunii Europene privind combaterea și gestionarea situațiilor delicate apărute în prima lună a acestui război fără sens îl constituie educația.
Astfel, țara noastră a reacționat ferm și fără echivoc la răspunsul european de solidaritate coordonat în domeniul educației, în contextul crizei din Ucraina, care a consfințit prioritățile țărilor membre ale UE în acest domeniu. La nivel european s-a ajuns la un consens deplin, conform căruia deciziile imediate vizează asigurarea stabilității procesului educațional și crearea unui mediu sigur pentru educație.
România a fost, încă din primele zile ale războiului, purtătoarea mesajelor de condamnare a agresiunii militare premeditate a Rusiei împotriva Ucrainei. Deplângem pierderea de vieți omenești nevinovate și ne exprimăm compasiunea și tristețea profundă pentru suferința poporului ucrainean.
Este remarcabil că țara noastră și-a reiterat, prin fapte, angajamentul total în acordarea asistenței și sprijinului umanitar necesar populației refugiate. De asemenea, este excepțional că toate resursele umane din educație s-au
mobilizat și implicat, într-o manieră entuziasmantă, pentru a sprijini, pe toate planurile, oamenii care au ajuns în România, alungați de ororile acestui război nimicitor.
Din nefericire, gravitatea crizei umanitare a fost una considerabilă, context în care Executivul de la București a fost nevoit să adopte rapid modificări, precum și noi măsuri legislative, administrative și financiare. Acestea au fost adoptate cu celeritate de către statul român, pentru a asigura tuturor copiilor ucraineni accesul în unitățile de învățământ din România, în aceleași condiții cu copiii noștri.
„Mitul companiilor de stat neperformante este fals!”
Tranziția la economia de piață, prin care a trecut România în primele două decenii după căderea comunismului, a generat efecte negative la nivelul întregii societăți românești: șomaj, inflație și sărăcie absolută în rândul a milioane de familii, acumulări de datorii, falimente în lanț. Germenele neîncrederii românilor în performanțele companiilor de stat s-a sădit tocmai în acea perioadă tulbure.
Ulterior, companiile care au supraviețuit tranziției și care ar fi putut să se relanseze au fost țintele predilecte de îmbogățire pentru toate partidele politice care s-au perindat pe la guvernare. Chiar dacă avem o lege, veche de peste 10 ani, care obligă Guvernul să pună manageri de profesie în companiile de stat, conducerile acestor companii tot pe baza carnetului de partid continuă să fie numite și în anul 2022.
Or, dacă tragem cu ochiul la statele dezvoltate din UE, o să observăm că prezența companiilor de stat europene reprezintă un atu, nu un handicap. Am putea să facem o listă foarte lungă a companiilor germane, franceze, italiene, olandeze sau austriece de stat care sunt extrem de profitabile și reprezintă vârful competitivității la nivelul UE și la nivel global. Așadar, ideea că nu poți avea companii de stat care să se bată pe piață la fel ca un privat, care să urmărească profitabilitatea și competitivitatea, este complet falsă! Și în România există o listă de companii profitabile și competitive care alimentează anual bugetul de stat cu zeci de miliarde de lei din profiturile obținute.
Dacă ne uităm la statele dezvoltate, putem să observăm că statul reușește ca prin intermediul unor companii proprii să dea o mână de ajutor operatorilor economici privați ca să se dezvolte. De ce nu se poate și la noi? Aș da numai un exemplu în acest sens. Toți antreprenorii români au dificultăți în a-și finanța proiectele de dezvoltare. Băncile private se uită cu neîncredere la întreprinzătorul român sau cer condiții inacceptabile și dobânzi spoliatoare. Oare o bancă de stat, precum CEC Bank, nu ar putea să acopere tocmai această nevoie de finanțare a firmelor private românești?
„Redeșteptarea poporului român. Declinul demografic al României”
România înregistrează un rapid declin demografic, care se accentuează de la an la an. Alături de alte agresiuni la adresa identității naționale, precum cea a sistemului sanitar, desființarea stagiului militar obligatoriu, atacul la Biserica Ortodoxă Română, depopularea, dacă nu este stopată, completează procesul de dispariție lentă a națiunii române.
Ultimele rezultate publicate de Institutul Național de Statistică indică faptul că avem o pierdere de un milion de persoane în ultimii 10 ani, iar populația actuală a României este de 19,1 milioane de locuitori.
Cauzele referitoare la scăderea dramatică a populației României sunt multiple, precum migrația masivă a tinerilor care au plecat la muncă și la studii în străinătate, sporul natural negativ, grija și preocuparea scăzută a statului față de copii, care sunt viitorul națiunii, dar și față de tinerele familii, iar la toate acestea au contribuit și decesele din ultimii doi ani de pandemie.
În condițiile nivelului la care se află natalitatea și mortalitatea generală, procesul de degradare continuă, de fapt, prin acumulări și consolidarea potențialului negativ al dezechilibrelor care afectează structura pe vârste a populației. În plus, statisticile din 2021 evidențiază o dimensiune neașteptat de mare a migrației externe, ceea ce amplifică gradul de deteriorare a tabloului demografic general.
Suntem în situația în care cetățenii români pleacă în spațiul comunitar ca să muncească. Aproape un sfert din totalul rezidenților străini din Italia sunt români, în Spania sunt cea mai mare minoritate, în Germania ne apropiem de 800.000, iar, paradoxal, piața muncii din România este aglomerată cu cetățeni din afara statelor Uniunii Europene, asiatici, în marea lor majoritate. Astfel că, față de 2021, când contingentul de muncitori din afara Uniunii Europene a fost de 25.000, la începutul acestui an Guvernul a mărit de patru ori numărul acestora, fiind cu 400% mai mulți lucrători străini decât anul trecut.
„Trebuie să ținem sub control prețul carburanților! Operatorii economici au nevoie de sprijin”
Avem nevoie de noi măsuri pentru a reduce prețurile carburanților și pentru a-i ajuta pe operatorii economici să
treacă peste acest val necontrolat al scumpirilor. Statul român trebuie să vină cu soluții pentru a sprijini economia, pentru a veni în ajutorul populației și al societăților afectate de majorarea prețurilor. În primul rând, statul trebuie să țină sub control majorarea prețurilor la carburanți, motivul principal al scumpirilor din ultimele luni.
De altfel, în ultima perioadă, prețurile carburanților au crescut constant. Spre exemplu, într-o singură lună, benzina s-a scumpit cu peste 10 procente, iar motorina cu 17%. Asta înseamnă că pentru un plin de 50 de litri de benzină un șofer plătește cu 38 de lei în plus și pentru unul de motorină cu 60 de lei în plus.
La începutul anului, combustibil mai ieftin decât la noi găseam doar în țări precum Bulgaria și Polonia. Totuși, la final de martie, am coborât deja până pe locul opt la capitolul cel mai mic preț din Uniunea Europeană. Iar asta arată că trebuie luate unele măsuri, pentru a sprijini atât românii de rând, cât și companiile.
Mai mult, în ceea ce privește societățile comerciale, PSD a făcut deja o propunere în acest sens. Vorbim de o schemă de ajutor de stat pentru decontarea prețului final la carburanți pentru operatorii economici care efectuează transport rutier. Proiectul prevede acordarea unei reduceri pe fiecare litru de carburant de 50 bani, condiția pentru a beneficia de decontare fiind ca alimentarea cu carburanți să fie făcută pe teritoriul României. În acest caz, categoriile de transportatori vizate sunt cele de mărfuri, precum și cele de transport de persoane. Datele oficiale arată că 1.500 de firme ar beneficia de pe urma acestei măsuri, impactul bugetar fiind de 50 de milioane de lei.
„PSD vine cu nou pachet de măsuri pentru susținerea populației și companiilor românești”
La 3 luni de la adoptarea pachetului social pentru categoriile vulnerabile de populație, PSD vine cu noi măsuri pentru sprijinirea familiilor, persoanelor cu venituri mici și antreprenorilor din domeniul transporturilor.
În contextul creșterii prețurilor și al problemelor economice generate de sancțiunile dispuse împotriva Federației Ruse, PSD consideră că este obligatoriu să fie adoptate, la nivel guvernamental și parlamentar, noi măsuri țintite pentru sprijinirea categoriilor sociale vulnerabile și a sectoarelor economice cele mai afectate. Este bine că și PNL susține o parte dintre aceste instrumente financiare, respectiv acordarea de vouchere pentru achiziția de alimente de către cei cu venituri mici, însă este nevoie de un pachet întreg de măsuri, la fel cum s-a aprobat la finalul anului trecut, când s-au integrat în bugetul pentru 2022. Acest supliment este necesar pentru că s-au schimbat foarte mult condițiile economice de la final de 2021 față de februarie 2022, când a izbucnit conflictul din Ucraina, care a generat un nou val de scumpiri în toate domeniile, dar cu precădere în rândul produselor alimentare de bază, al energiei și al combustibililor, ceea ce afectează puterea de cumpărare a românilor.
Așadar, este vorba de trei noi măsuri inițiate de PSD în urma consultării cu specialiștii din fiecare domeniu asupra căruia se va interveni cu instrumente de suport financiar.
Prima măsură din acest pachet o reprezintă acordarea de vouchere, la fiecare două luni, pentru cumpărarea a șase alimente de bază de către mai multe categorii vulnerabile: gospodării cu ambii părinți și cel puțin doi copii dependenți, gospodării monoparentale cu un venit mediu lunar mai mic de 600 de lei net pe membru de familie, unde se încadrează 151.000 de gospodării, persoanele care primesc venitul mediu garantat, aproximativ 168.000 persoane, pensionarii cu venituri mici, de 1.500 de lei, unde avem 2.349.517 de persoane. Impactul financiar al acestei măsuri este de aproape 700 milioane de euro, până la finalul anului, adică 0,27% din PIB, iar finanțarea se poate asigura din Programul operațional pentru persoane defavorizate.
## Domnule ministru al mediului Tánczos Barna,
Ați fost în județul Hunedoara săptămână trecută și ați recepționat, la Mihăileni, o lucrare nefinalizată și declarată ilegală de către justiție. Cum vă împăcați cu această situație? Vi se pare firesc, vi se pare normal să girați, ca reprezentant al statului, un act care sfidează o hotărâre judecătorească? Dar să declarați inaugurat un obiectiv care este încă departe de a fi funcțional, care nu are autorizație de construcție și nici documentație de mediu aferentă? Și acest lucru vi se pare normal? Vă pică bine plângerea penală pe numele dumneavoastră pentru sfidarea justiției?
Cu toții înțelegem necesitatea finalizării unor investiții, dar nu cu orice preț și nu cu încălcarea deciziilor instanțelor. Ce
mesaj transmiteți dumneavoastră, domnule ministru Tánczos Barna, cetățenilor județului Hunedoara, cetățenilor României, prin ceea ce ați făcut? Dumneavoastră, ca reprezentant al Ministerului Mediului, alături de Administrația Națională „Apele Române” și de Consiliul Județean Hunedoara, ați sfidat cu bună știință decizia Tribunalului Cluj, care, în 22 martie, a dispus, prin ordonanță președințială, oprirea lucrărilor la Barajul de la Mihăileni, constatând că barajul a fost ridicat fără autorizație de construcție.
Vă reamintesc că decizia instanței, deși nu definitivă, este executorie. Dar asta se pare că nu v-a împiedicat să faceți o paradă mincinoasă la Mihăileni, anunțând pompos finalizarea unui obiectiv început acum mai bine de 30 de ani, dar care este departe de a funcționa. Chiar dumneavoastră ați recunoscut că nu este încheiat procesul de expropriere pentru a avea toată suprafața necesară inundării văii la dispoziție, că nu sunt gata lucrările de deviere a drumului național și nici de deviere a liniei de mare tensiune din regiune.
„PNL are soluții pentru asigurarea energetică a țării noastre pe termen lung”
Zilele trecute, ministrul PNL al energiei a anunțat lansarea apelului de proiecte pentru producția de energie din surse regenerabile – eoliană și solară –, având la dispoziție un buget de aproximativ 457.000.000 euro, prin intermediul Planului național de redresare și reziliență. Este important de menționat că această schemă de ajutor de stat, bazată pe procedură de ofertare concurențială, se adresează microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii, precum și întreprinderilor mari, inclusiv întreprinderi nou-înființate, care au ca activitate producerea de energie electrică. De asemenea, trebuie precizat că ajutorul maxim care se poate acorda pentru un proiect de investiții este de 15.000.000 euro/ întreprindere. Salut, pe această cale, inițiativa colegului meu Virgil Popescu, care, iată, vine cu soluții concrete de sprijin pentru acest sector, în contextul în care ne confruntăm cu o criză de proporții pe piața energetică.
Așa cum am mai spus în repetate rânduri, asigurarea securității energetice reprezintă obiectivul esențial al țării noastre, iar PNL este conștient că doar prin sprijinirea mediului economic vom putea depăși mult mai ușor provocările majore cu care ne confruntăm la nivel mondial.
Încurajarea investițiilor în domeniul energiilor curate reprezintă viitorul, iar actualul guvern și-a luat angajamentul că va facilita absorbția fondurilor europene pentru realizarea investițiilor în sectorul producerii de energie eoliană onshore și offshore și de energie solară, având ca scop decarbonarea și eficiența energetică pe tot lanțul valoric, de la producție, transport până la consum. Ne propunem, astfel, prin realizarea proiectelor finanțabile în cadrul acestei scheme de ajutor, să obținem o creștere cu aproximativ 950 MW a capacității instalate de producere a energiei electrice din surse regenerabile.
„Corupția – pata neagră pe obrazul României”
Indicele de Percepție al Corupției (IPC) 2021, comunicat de către Transparency International, arată că România, alături de Ungaria și Bulgaria, rămâne una dintre cele mai corupte trei națiuni din Uniunea Europeană.
Sistemele interne anticorupție deficitare ale României au fost unul dintre motivele pentru care aceasta nu a aderat la UE în 2004. În cele din urmă a fost admisă în 2007, dar numai cu condiția de a consolida statul de drept, cadrul legislativ anticorupție și independența sistemului judiciar.
În realitate, țara noastră are același scor ca în 2012. Țările care obțin rezultate bune în acest clasament investesc mai mult în sistemul de sănătate, sunt mai bine echipate pentru a furniza asistență medicală și sunt mai puțin susceptibile de a încălca standardele democratice și instituționale sau statul de drept.
Societatea românească a pierdut multă încredere în sancționarea corupției și a lipsei de moralitate, iar acest lucru s-a repercutat, ca o plagă, într-un mod foarte organizat, în toate sectoarele de activitate și, în ultimă instanță, în viața cotidiană.
Corupția aduce României pierderi de 38,6 miliarde de euro în fiecare an. Această sumă reprezintă aproximativ 15,6% din PIB-ul țării. Românii sunt profund afectați de corupție în viața lor de zi cu zi, mulți dintre ei declarând că li s-a cerut ori s-au așteptat să plătească mită pentru un serviciu public de care au avut nevoie la un moment dat.
Pentru adoptarea unor decizii care pun sub semnul întrebării transparența și asumarea răspunderii în spațiul public și pentru ineficiența politicilor anticorupție aplicate în România, noi, împreună cu cei din diaspora, suportăm aceste consecințe pe termen lung.
„Trei fraze-cheie din discursul președintelui Zelenski în Parlamentul României și un final pe măsura vremurilor”
Într-o zi istorică pentru Parlamentul României și într-o perioadă în care se scrie o istorie a eroilor din Ucraina, președintele Volodimir Zelenski și-a început discursul adresat românilor cu imagini din vremurile pe care le trăim. Cadavre pe străzi, trupuri carbonizate, oameni legați, gropi comune. Orori pe care nimeni nu le mai credea posibile în secolul al XXI-lea. Aceste imagini nu vor dispărea prea curând de pe retina noastră și niciodată din mintea președintelui care a găsit curajul să vorbească despre reconstrucție la doar câteva ore după ce a vizitat Bucea, orașul-martir de lângă Kiev, unde rușii au arătat de ce sunt capabili.
Vizibil marcat de atrocitățile comise, pe care le văzuse cu ochii lui cu doar câteva ore în urmă, Zelenski ne-a dat încă o lecție de leadership, demnitate și curaj. A vorbit pentru români despre reconstrucție, parteneriat și drepturile minorităților și ne-a dus cu gândul la regimul comunist. Discursul său va fi analizat în multe articole, postări și emisiuni. Vreau doar să semnalez trei fraze-cheie în această declarație politică. Pentru și despre trecut, prezent, viitor.
„Poporul român s-a ridicat și s-a apărat, doborând un regim.”
„Ceaușescu, soția lui și anturajul lor nu puteau fi convinși de nimic, la fel cum în Rusia nu pot fi convinși de nimic cei care dau ordine criminale, cei care elaborează planuri pentru distrugerea Ucrainei. Ei sunt dispuși să sacrifice milioane de vieți pentru a-și implementa ideile nebunești. Ei sunt convinși că liderii europeni nu vor reuși să îi oprească.”
„Sunt convins că România va participa la refacerea Ucrainei după război.”
„Sunt convins că România și firmele românești vor participa la programele de refacere a Ucrainei după război. Potențialul nostru intern e mare, dar avem nevoie de susținere pentru a reface viața în Ucraina. Mulțumesc întregului popor pentru ajutorul acordat refugiaților din Ucraina.”
„Viitorul nostru este împreună, într-o familie europeană.” „Când situația va permite, vreau să încep un dialog cu România pentru protecția minorității românești din Ucraina și a celei ucrainene din România și să asigurăm toată susținerea, pentru că viitorul nostru este împreună, într-o familie europeană.”
„România se îndreaptă cu pași siguri spre independența energetică. Mai avem și alte atuuri!”
Situația României în privința dependenței de gazul rusesc este una dintre cele mai bune din întreaga Europă. Suntem una dintre puținele țări de pe continent care, cu politici coerente și investiții bine realizate, își poate asigura independența energetică pentru multe decenii de acum înainte.
Importurile de gaz rusesc, pe care astăzi continuăm să le realizăm, au drept cauză întârzierea exploatării unor resurse pe care le avem în Marea Neagră și în zona Buzăului. Astăzi, România ar fi putut fi un exportator de gaze naturale pentru întreaga noastră regiune.
Guvernarea actuală a făcut, în premieră, pașii necesari pentru ca, începând de la anul, să beneficiem de gazul românesc din noi exploatări, astfel încât să ne îndreptăm spre independența energetică. Există un calendar precis și procedurile birocratice nu mai constituie o piedică. În Parlament suntem deciși să venim și să votăm toată legislația necesară care să susțină acest efort.
Din păcate, cei care ne-au pus bețe în roate, ca în atâtea alte domenii, am fost tot noi, românii. Cu o Românie prinsă în scandaluri politice sterile sau jucând de-a dreptul la ruletă acte normative precum Legea offshore, precum liderul de tristă amintire Dragnea, care spera să-și tranzacționeze
libertatea în schimbul licențelor de exploatare a gazului de la Marea Neagră, am întârziat să ne bucurăm de ceea ce este al nostru.
Atingerea independenței energetice nu este singurul atu al României, așa cum am mai spus-o, inclusiv independența alimentară este posibilă, cu investiții masive și sprijin în domeniul agricol și zootehnic. Nu ar fi trebuit să ajungem în situația de a realiza toate aceste lucruri abia când ne-am trezit cu războiul la granițe! În ceasul al 11-lea, avem majoritatea politică necesară și guvernul potrivit pentru a face ceea ce trebuie pentru toți românii. Aceasta începe să se vadă atunci când ai o guvernare stabilă, orientată spre cetățean, iar nu spre certuri sterile de coaliție.
„România nu este singurul stat care clamează reajustarea PNRR”
Partidul Social Democrat le-a subliniat, în repetate rânduri, partenerilor noștri de guvernare necesitatea renegocierii Planului național de redresare și reziliență, încă din debutul acestui an, pe fondul efectelor devastatoare ale creșterii nejustificate a prețurilor pentru toate formele de energie, precum și pentru ajustarea plafonului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile și pentru stabilirea duratei menținerii lui.
Au fost unii care au înțeles că solicitarea noastră este pe deplin justificată, numai că ni s-a dat dreptate doar în spatele ușilor închise, iar în public ne-au fost dur demontate argumentele, ca și când decizia favorabilă creșterii nivelului de trai al tuturor românilor era ceva de rău, nu un pas către normalitate! Cel mai recent succes repurtat de PSD în privința ajustării PNRR îl reprezintă acceptul comisarului european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, care a dat asigurări, în cadrul întâlnirii cu ministrul muncii și solidarității sociale, că din partea Comisiei Europene există „flexibilitate” în privința ajustării plafonului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile.
Pe de altă parte, lăsând la o parte unele asperități gratuite privind renegocierea PNRR, „plantate” în calea progresului uniform pe care PSD l-a clamat pentru România, inclusiv și după apariția noilor provocări umanitare și financiare, ridicate de războiul din Ucraina, am aflat, tot acum, cu bucurie, că și alte state membre militează pentru noi proiecții financiare ale PNRR-urilor lor din aceleași raționamente în baza cărora a făcut-o și PSD.
## „Este nevoie de un nou PNRR?”
Țările Uniunii Europene au convenit, în 2020, să împrumute în comun 800 de miliarde de euro pentru reconstrucția economiilor lor, ce au avut de suferit în urma pandemiei de COVID-19.
Bugetul pe termen lung al Uniunii Europene și NextGenerationEU – instrumentul temporar conceput pentru a stimula redresarea – formează cel mai mare pachet de stimulente finanțat vreodată în Europa.
Un buget de 2.018 miliarde EUR va ajuta la reconstruirea Europei în perioada de după pandemie, prin care Europa să devină mai ecologică, mai digitală și mai rezilientă.
Noul buget pe termen lung va consolida mecanismele de flexibilitate, pentru a garanta că poate răspunde unor nevoi
neprevăzute. A fost proiectat în așa fel încât să răspundă nu numai realităților actuale, ci și incertitudinilor viitoare. Însă Europa a fost nevoită să-și schimbe prioritățile după invazia rusă în Ucraina.
Guvernele europene și-au reorganizat bugetele, punând un accent mai mare pe echipamentele militare, agricultură, energie și acordarea de ajutoare umanitare, pentru a putea face față noilor provocări.
Comisia Europeană și-a propus reducerea importurilor de gaze din Rusia până la finalul acestui an, obiectiv ce necesită modernizarea rapidă a terminalelor portuare pentru gaz lichefiat, precum și realizarea mai multor conexiuni între statele membre ale UE.
Statele membre cheltuiesc foarte mult pentru ajutoarele umanitare pentru cei aproximativ 3,7 milioane de refugiați ucraineni, potrivit ultimelor cifre ale Națiunilor Unite.
Conform analizelor efectuate, se estimează că sunt necesari până la 27 de miliarde de euro pentru acoperirea costurilor cu cazarea, transportul și hrana refugiaților, suma fiind raportată doar pentru primul an și privește fiecare stat separat.
## „USR și interesul național”
Am asistat, săptămâna trecută, la reacția unui partid politic din Parlamentul României, absolut de neînțeles nu doar pentru mine ori pentru restul colegilor parlamentari, ci și, mai ales, pentru opinia publică, în general.
Deși nu îmi face o deosebită plăcere, mă simt nevoită să aduc în discuție politica dusă de USR în această perioadă de criză generalizată, reacția acestui partid față de eforturile clasei politice de a redresa situația la nivel național, precum și modul în care acesta înțelege să răspundă nevoilor de zi cu zi ale românilor.
Încep prin a atrage atenția asupra poziției pe care USR a adoptat-o vizavi de legea privind finalizarea hidrocentralelor abandonate, adoptată în Parlament în data de 23 martie și contestată, la scurt timp, de acest partid la CCR pentru niște motive care nu doar că nu au legătură cu realitatea, ci vin să blocheze posibilitatea României de a-și crește capacitățile de producție a energiei.
Sigur, suntem în democrație și este normal să existe și opoziție, dar cu toții ne așteptăm ca această opoziție să fie constructivă, să aducă un plus de valoare, să evidențieze aspecte care, probabil, au scăpat inițiatorului unui proiect de lege, și nu să se opună intereselor de securitate națională ale României!
Singurul partid care s-a opus acestui proiect legislativ a fost USR. Singurul! Este și normal acest lucru, fiindcă USR este și singurul partid condus de diverse ONG-uri a căror agendă se pare că este cu totul alta decât cea a românilor.
Pe de altă parte, nu pot să nu remarc lipsa de consecvență a membrilor acestui partid, care se răzgândesc de la un moment la altul, probabil în funcție de ordinele primite de la ONG-uri. Și aici vreau să punctez cazul membrilor USR din cadrul Comisiei pentru industrii și servicii, care nu au votat împotriva adoptării proiectului legislativ atunci când acesta a fost pe ordinea de zi a comisiei. Deci ce s-a întâmplat din comisie până în plen? Doar ei pot răspunde la această întrebare.
„Meditațiile copiilor – povară majoră pentru veniturile gospodăriei familiilor”
Știm cu toții că meditațiile furnizate de profesori elevilor contra cost reprezintă o activitate independentă și că statul se bazează pe conduita cadrelor didactice de a depune la organul fiscal Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice (formularul 212), în termen de 30 de zile de la data începerii activității, în vederea declarării veniturilor estimate (definitivarea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii, datorate în condițiile legii, în funcție de situația fiscală concretă, se realizează în anul fiscal următor, până la termenul-limită de depunere a declarației).
În realitate, lucrurile stau altfel. Meditațiile copiilor au ajuns să fie o povară pentru părinți, iar cadrele didactice nu își declară aceste venituri. Practic, există o piață neagră, neținându-se cont de domeniul raporturilor de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum și jurisdicția muncii, care sunt reglementate prin Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Perioada pandemică a făcut ca numărul elevilor care fac meditații să crească, mai ales în zonele urbane, lucru demonstrat de studiul național „Meditațiile în România – sistem educațional paralel sau complementar?”, realizat de Societatea Academică din România și Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), alături de Friedrich Ebert Stiftung România.
Principalele rezultate ale studiului au fost:
– Majoritatea părinților sunt de acord că elevii au nevoie de meditații pentru a dobândi cunoștințe la nivel mediu, iar această activitate ar trebui fiscalizată. Sistemul orelor particulare/meditațiilor este accesat în mai mare măsură de către părinții din mediul urban, cu studii medii și superioare, care au unu, doi copii în familie, venituri peste medie și care sunt nemulțumiți de sistemul public de educație.
„Jandarmeria Română!”
Momentul care marchează întemeierea Jandarmeriei Române a fost 3 aprilie 1850, când, printr-un ofis domnesc, domnitorul Grigore Alexandru Ghica a aprobat hotărârea Divanului obștesc, semnând „Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi”.
Prin această lege s-a dat statut juridic Jandarmeriei și i s-au stabilit principiile de organizare și funcționare. Ca urmare, legea prevedea că Regimentul de jandarmi din Moldova se împarte în două subdiviziuni, fiecare având zona de responsabilitate formată din câte șase ținuturi (județe).
La fiecare ținut era repartizată câte o companie de jandarmi, la care se adăuga câte o companie la Isprăvnicia Iașiului și la Poliția Capitalei (Iași). În total, 14 companii de jandarmi, ce totalizau un efectiv de 1.433 jandarmi călări și pedeștri. Totodată, în această lege se stabilea Jandarmeriei următoarele misiuni: privegherea siguranței publice, ținerea unei bune orânduieli și ducerea la îndeplinire a legilor. În ceea ce privește executarea serviciului, se prevedea că Jandarmeria execută un serviciu ordinar, care se realizează zilnic, pe baza regulamentelor sale, și un serviciu extraordinar, pe care îl execută la solicitarea autorităților. De asemenea, se prevedea, pentru executarea serviciului extraordinar, constituirea de subunități mobile.
Transformarea societății românești, inaugurată prin Revoluția din Decembrie 1989, și reașezarea instituțiilor de stat pe temelii democratice de drept au favorizat în mod decisiv atât remodelarea instituției Jandarmeriei, cât și elaborarea unei concepții noi cu privire la locul și rolul forțelor de ordine internă, la sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI.
În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 0749 din 5 iulie 1990 cu privire la creșterea capacității de acțiune și îmbunătățirea structurii organizatorice a Ministerului de Interne, Comandamentul Trupelor de Pază și Ordine s-a transformat în Comandamentul Trupelor de Jandarmi; ulterior, prin Legea nr. 40 din 18 decembrie 1990, s-au legiferat structura și atribuțiile trupelor de jandarmi, instruite pentru a veghea la executarea legilor, la supravegherea și informarea organelor superioare asupra stării de fapt în situații în care se amenință siguranța și ordinea publică, în caz de tulburări interne, pentru intervenția în scopul restabilirii ei.
„Independența energetică a României, sabotată chiar de parlamentarii români!”
În contextul actualei crize energetice la nivel european, după atâtea drame la care am asistat în urma exploziei prețurilor la energia electrică, iată că se petrece un lucru aproape de necrezut: independența energetică a României este sabotată chiar de către unii parlamentari români! Printr-un demers absurd și antinațional, USR încearcă să împiedice finalizarea unor investiții realizate deja în proporție de peste 90%, care ar duce la creșterea capacității României de a produce energie ieftină și curată.
Atacând la Curtea Constituțională a României (CCR) legea promovată de PSD prin care s-au creat condițiile de finalizare a construcției unor hidrocentrale, USR se dovedește a fi un partid care trădează încrederea pe care i-au acordat-o românii, ignorând binele general în favoarea unui grup de interese. Mai mult, USR își dă arama pe față, arătând că dorește o Românie dependentă energetic! A face opoziție parlamentară nu înseamnă să boicotezi cu orice preț proiectele propuse de majoritatea parlamentară, ci înseamnă ca, dând dovadă de responsabilitate și maturitate politică, să vii cu soluții realiste, care să rezolve problemele cetățenilor care te-au trimis să le reprezinți interesele în Parlamentul României.
Legea adoptată de Parlament la inițiativa PSD urmărește atât interesul național, cât și protejarea mediului înconjurător, pentru că, din perspectiva protecției mediului, este preferabil să ai niște structuri finalizate și funcționale decât unele dezafectate și abandonate. Nu în ultimul rând, inițiativa PSD prin care se înlătură barierele de mediu pentru operaționalizarea acestor hidrocentrale aproape finalizate reprezintă cea mai rapidă cale pentru asigurarea condițiilor
„Agresivitatea politicienilor dezumanizează un popor întreg”
Istoria se repetă, iar omenirea nu și-a învățat lecțiile din trecut. Sau poate am uitat prea repede ororile din timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial, când s-a încercat exterminarea unui popor.
Astăzi ne aflăm în fața unui test al umanității. Războiul din Ucraina ne pune din nou în prim-plan o escaladare a agresivității inutile, neprovocate. Vedem imagini care prezintă civili, bărbați, femei și copii, nevinovați executați în cel mai crud mod, legați de mâini și de picioare și lăsați în mijlocul străzii.
În tot acest context, există politicieni care tolerează aceste fapte, care refuză să condamne atrocitățile războiului.
Mulți dintre ei promovează o anumită neutralitate, pe care ar trebui să o avem ca nație. Știm cu toții ororile care se petrec în țara vecină. Le-am văzut și ne-au creat fiori reci pe șira spinării.
Vă întreb deschis: cum am putea rămâne neutri când vecinii noștri sunt omorâți în propriile case? Când fete și femei sunt violate, apoi ucise, iar bărbații și copiii lor sunt asasinați?
Ce fel de om rămâne nemișcat atunci când în jurul său sunt executați oameni nevinovați? Cum arată viitorul în viziunea acestor persoane, atunci când oamenii nu mai contează? Poate că ați uitat, suntem oameni tocmai pentru că avem suflet, sentimente și pentru că ne pasă de cei din jur.
Realitatea este că trăim într-o lume din ce în ce mai violentă, pe plan fizic și verbal. Agresivitatea este omniprezentă, fiind din ce în ce mai vizibilă inclusiv în Parlament. Sunt convinsă că de-a lungul timpului și dumneavoastră ați fost amenințați, înjurați și agresați pentru că v-ați exprimat opinia asupra unui subiect, pentru că v-ați prezentat public convingerile personale sau politice.
„PSD a realizat un plan de stabilizare economică și socială!”
Salut decizia colegilor de la PNL de a solicita schimbarea domnului Florin Cîțu de la conducerea partidului. Din punctul meu de vedere ar fi fost bine ca această schimbare să fi avut loc cu mai mult timp în urmă, dar, cum se spune, niciodată nu e prea târziu dacă poți îmbunătăți lucrurile.
Nu voi comenta aspectele care țin de afacerile interne ale unui partid. Singura chestiune care mă interesează, în calitate de deputat al Partidului Social Democrat, este ca desemnarea unei noi conduceri la PNL să se realizeze cât mai repede și e de apreciat că s-a luat deja decizia organizării unui congres pe 10 aprilie. Pe noi, cei de la PSD, ceea ce ne interesează este ca PNL să aibă cât mai repede o conducere legitimă, astfel încât să existe stabilitate și putere de decizie în coaliția de guvernare.
După cum știți, în spațiul public au apărut deja câteva dintre propunerile PSD, care fac parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri economice și sociale pe care noi le considerăm necesare în noul context creat de dezechilibrele de pe piața de energie și de impactul economic generat de sancțiunile impuse Federației Ruse, ca urmare a agresiunii militare din Ucraina.
Cetățenii români au nevoie, urgent, de o guvernare capabilă să le asigure protecția în fața acestor noi provocări economice și sociale. Iar PSD a realizat deja un plan de stabilizare economică și socială, care va trebui dezbătut în coaliție și aprobat de Guvern. Sunt măsuri foarte importante pentru cetățenii și firmele din România.
S-a dezbătut public măsura acordării de vouchere persoanelor vulnerabile sau familiilor cu copii pentru achiziția de alimente de bază. S-a vorbit de voucherele acordate elevilor cu burse sociale, pentru achiziția de rechizite, haine și alimente. S-a vorbit despre un ajutor de stat pentru firmele de transport pentru plata accizei pe carburanți. La fel cum s-a discutat despre creșterea valorii tichetelor de masă acordate angajaților.
„Soluții pentru a-i ajuta pe românii cu credite la bănci” Românii care au făcut împrumuturi la bănci plătesc, de la o lună la alta, rate tot mai mari. Creșterile sunt determinate de mai multe motive. Banca Națională a României a majorat dobânda-cheie de la 2% la 2,5%. ROBOR a atins un nivel record, cel mai mare din ultimii 9 ani. Indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 4,6%, iar cel calculat la 6 luni a ajuns la 4,68%. Ambele dobânzi la care se împrumută băncile pe piața interbancară au crescut până la nivelul la care se aflau în vara anului 2013. Iar specialiștii spun că, până la final de an, acest indice va avea o valoare tot mai mare.
Toate aceste creșteri ne fac să scoatem mai mulți bani din buzunar pentru rate. Și deja există din ce în ce mai mulți români care nu mai pot face față cheltuielilor și care se află în imposibilitatea de a-și plăti datoriile. Datele ne arată faptul că aproape jumătate de milion de oameni sunt în această situație, care au restanțe la bănci.
Având în vedere toate aceste lucruri, cred că ar trebui să ne gândim serios la implementarea unor măsuri care să-i ajute pe cei aflați în impas. Un prim lucru pe care îl putem face este să revenim din nou la amânarea ratelor, pentru cei care doresc acest lucru. Măsura, așa cum ne amintim cu toții, a mai fost adoptată și la începutul pandemiei, iar atunci au apelat la ea peste 600 de mii de români.
Este o măsură benefică și care poate reduce din povara venitului lunar al cetățenilor. Tocmai de aceea facem un apel către Ministerul de Finanțe să se poarte în continuare discuții pe această temă și să se recurgă la această variantă a amânării ratelor cât de repede se poate, asta mai ales în contextul dificil în care suntem puși. Vedem cum toate prețurile cresc, de la alimente și până la produse nealimentare, servicii, energie și carburanți. Ne uităm și la rata inflației, care a atins un nivel record și care se apropie de 9%. Așa că, în tot acest peisaj sumbru, posibilitatea amânării ratelor la bancă ar fi varianta care ar ajuta sute de mii de români.
„Vapoarele – simbolul orașului Constanța”
În anul 2003, edilii cu imaginație au decis că orașului îi trebuie niște simboluri care să-l definească de la prima vedere. Cum vasele de la frontieră se pregăteau să iasă la pensie, soluția a fost simplă: decât să fie date la fier vechi, vedetele militare vor deveni folositoare orașului ca piese de muzeu. Vasele militare au fost recondiționate, revopsite și urcate pe postamente, la fiecare cale de acces în oraș: dinspre Ovidiu, dinspre Lazu sau din Valu lui Traian. La bordul lor au fost instruite generații de militari din marină. În carieră au servit misiunilor din Marea Neagră ale Grupului de Nave Constanța, au salvat oameni pe mare și au remorcat ambarcațiuni aflate în derivă, au fugărit pe Dunăre braconierii și traficanții de combustibil și armament din perioada embargoului impus Iugoslaviei, au însoțit transporturi speciale și chiar au asigurat obiectivul Neptun – numele de cod al reședinței prezidențiale de vară. Vedetele se postau la o distanță de 5 mile de țărm și vegheau ca zona unde se relaxează președintele să nu fie atacată.
Transferul s-a făcut fără plată către Primăria Constanța, prin hotărâre de guvern. Navele au fost dezarmate și montate pe postamente, pe locurile stabilite de edili. Cea mai veche vedetă militară din lot a fost amplasată la intrarea dinspre Ovidiu. VM 21 a fost construită în 1972, în Șantierul Naval Mangalia. La intrarea dinspre Mamaia este VM 26, construită în 1973. La intrarea dinspre Agigea a fost așezată VM 30, din 1974, iar la gară străjuiește VM 31, din 1975. Cea mai tânără scoasă la pensie este VM 38, din 1986, postată la intrarea dinspre Valu lui Traian.
Vergil Chițac, primarul Constanței, a inițiat un proiect de hotărâre prin care se aprobă trecerea din domeniul public al municipiului în cel privat a celor cinci vedete maritime amplasate la intrările în oraș și în zona Gării CFR. Primarul cere votul consilierilor locali pentru scoaterea din funcțiune, casarea și valorificarea acestor mijloace fixe, motivând că vedetele maritime sunt în stare de degradare avansată, de peste 50%, fiind necesară casarea lor, lucrările de remediere a acestora implicând costuri foarte mari.
„Educația – domeniul care ne poate da «sens» și pe care trebuie să-l reformăm împreună”
Peste tot în jurul meu am observat dorința celor din jur de a înțelege, de a găsi semnificație în muncă, în familie, în partide, în echipe. Recunosc, nici eu nu am făcut notă discordantă. Una dintre concluziile la care am ajuns este că educația e cea care poate aduce cele mai multe efecte pozitive pe termen mediu și lung, mai ales în ziua de azi.
Prin educație putem avea impact asupra prezentului și asupra viitorului românilor de pretutindeni. Astfel, am luat decizia de a-mi continua activitatea parlamentară ca membră în Comisia de învățământ, pe lângă cea care se ocupă de problemele cetățenilor români din afara granițelor țării.
În linie cu această decizie, am depus un proiect legislativ prin care reglementăm grupele de acomodare destinate elevilor români anterior școlarizați în străinătate și nu lăsăm la voia întâmplării integrarea acestora în sistemul național de educație.
Înainte de pandemie ne gândeam cum putem fi mai performanți, mai activi, mai organizați. Perioada pandemică a dus la o schimbare de paradigmă, nevoia de sens, în care am înțeles cu toții că n-am încercat aproape deloc să ne cunoaștem pe noi înșine, ne-am bazat prea mult pe certitudini, automatisme și pe capacitatea noastră de a anticipa ce nu poate fi anticipat. Educația a jucat și joacă în continuare un rol crucial și în acest context.
Apoi a venit războiul din Ucraina și am realizat cât am fost de ignoranți față de cei care obțin roluri de putere. Am început să acordăm atenție adevăratelor definiții date păcii, apartenenței, colaborării și democrației. Tot la nevoia de informare corectă și educație ajungem.
„Lăsați jurnaliștii de investigație să își desfășoare activitatea în România! Cu cât mai importanți sunt oamenii politici despre care se documentează, cu atât mai grave sunt tentativele de obstrucționare a demersurilor acestora”
Este grav ceea ce se întâmplă astăzi în România. De o gravitate fără precedent. Intimidări, folosire de informații cu caracter personal în scopul denigrării unui jurnalist, tergiversarea derulării de anchete pe marginea unor sesizări de la cetățeni, încercări de inducere în eroare a unei persoane care depune o plângere la o instituție a statului român. Acestea nu sunt metode specifice unui stat democratic. Le vedem astăzi folosite în România. Lucrurile nu pot fi trecute cu vederea, pentru că indiferența față de practici specifice unui stat polițienesc ne va costa scump.
Știu că avem multe alte urgențe reale (scumpirile) care ne afectează traiul zilnic, dar îmi fac datoria să spun că este grav ceea ce prezintă, în mod riguros, jurnalista Șercan, reflectând modul în care a fost tratată de instituții ale statului care sunt responsabile pentru siguranța cetățenilor români.
Democrația este astăzi pusă între paranteze, în curând degeaba mai mergem la vot. Se execută ordine cu sânge rece. Nu se poate ca CSAT să nu știe de aceste lucruri, e grav că le tolerează din frică față de unii politicieni – până la cel mai înalt nivel –, care folosesc CSAT, pur și simplu, pentru mize politice. Aceasta este țara în care doriți să trăim?
Să spunem lucrurilor pe nume tocmai pentru că nu trebuie să trăim cu frică în România. Jurnalista de investigație Emilia Șercan este „lucrată” de serviciile secrete, dar nu de SRI sau de „Doi și-un sfert”, ci, în opinia mea, de DGIA – serviciul secret al armatei, acolo unde nu intră nimeni să verifice nimic, structura cu cea mai performantă aparatură de supravegheat transmiterea datelor. Totul pentru Nicolae Ciucă, generalul executant care a intrat peste zona civilă, direct în fruntea unui partid, altădată onorabil, PNL. Este vorba despre investigația ei, despre ceea ce ea consideră că este o lucrare de doctorat plagiată, una care nu se verifică la fel ca în orice altă situație; pentru Ciucă s-au blocat lucrurile.
## **Domnul Iulian-Alexandru Muraru:**
În numele „denazificării” Ucrainei, un supraviețuitor al Holocaustului a fost omorât în orașul Harkov, în urma bombardamentelor armatei ruse. Bărbatul se numește Boris Romanțenko, avea 96 de ani și trecuse, în Al Doilea Război Mondial, prin patru lagăre de concentrare – Buchenwald, Peenemünde, Mittelbau-Dora și Bergen-Belsen. A fost vicepreședinte al Comitetului Internațional Buchenwald – Dora și a fost foarte activ și implicat în acțiunile de păstrare a memoriei victimelor crimelor naziste.
Vineri, 18 martie 2022, un obuz lansat de armata rusă a căzut peste casa în care locuia Boris Romanțenko și l-a ucis. Destinul acestui supraviețuitor al celei mai mari tragedii a umanității a fost frânt de către un stat barbar, Federația Rusă.
Moartea lui Boris Romanțenko este o tragedie aparte. Este o premieră absolută ca un supraviețuitor al Holocaustului să fie ucis în acest fel incalificabil, în numele unei închipuite „denazificări”. Nu a fost un accident, pentru că întreaga invazie nu este un accident, ci este o modalitate patentată a liderilor de la Kremlin de a călca în picioare orice. Totul. Orice cultură, orice simbol, orice urmă de umanitate sunt strivite cu șenilele tancurilor, sunt țintite cu rachete și obuze. Aici se închide discursul despre „denazificare”, în uciderea lui Boris Romanțenko și a tot ceea ce a însemnat el pentru memoria victimelor Holocaustului.
Eforturile pentru a afla ce s-a întâmplat cu adevărat cu fiecare evreu care a căzut în mâinile naziștilor au fost îndelungate, iar păstrarea memoriei victimelor nazismului a fost o inițiativă demnă de cele mai nobile idealuri umaniste.
## Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați!
Continuăm lucrările ședinței Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 329 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 129.
Ordinea de zi pentru astăzi a fost distribuită.
Vă reamintesc programul de lucru: de la 10.00 la 11.00 – dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; de la 11.00 la 11.30 – pauză; de la 11.30 – votul final; iar la încheierea ședinței de vot final – ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.
Vă întreb, stimați colegi: dacă aveți observații în legătură cu ordinea de zi?
Domnule Andronache, vă rog.
## Domnule președinte de ședință,
Bună dimineața, stimate colege, stimați colegi!
În urma acordului obținut de la toți liderii de grup, suplimentăm ordinea de zi de astăzi cu un nou punct, ultimul punct pe ordinea de zi, 29 – PL-x 247/2021.
Este un proiect de lege privind transmiterea unei părți dintr-un teren situat în orașul Teiuș, din proprietatea publică a orașului Teiuș în proprietatea privată a orașului Teiuș.
Obiectul de reglementare constă în corectarea unei erori care s-a strecurat într-o reglementare anterioară – un teren situat sub blocuri de locuințe a fost trecut în proprietate publică, iar proiectul vine să corecteze această situație.
Repet, am acordul tuturor liderilor, exprimat ieri.
De aceea, vă rog să procedați la suplimentarea ordinii de
- zi.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
În regulă.
## Stimați colegi,
Pe ultima poziție a ordinii de zi de astăzi va figura PL-x 247/2021 _(Proiectul de lege privind transmiterea unei părți dintr-un teren situat în orașul Teiuș din proprietatea publică a orașului Teiuș și din administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba, în proprietatea privată a orașului Teiuș privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A., în domeniul public al orașului Teiuș și în administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba)._
Mai sunt observații?
## **Domnul Alfred-Robert Simonis**
**:**
Vom continua cu cele de ieri.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
În regulă. Asta urma.
Stimați colegi, pe ordinea de zi de astăzi aveam trei proiecte cu raport.
Și vă propun și vă
Vot · approved
Aprobarea suplimentării ordinii de zi
După epuizarea celor trei puncte de pe ordinea de zi de astăzi vom continua cu cele de ieri.
26. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 36 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române; PL-x 334/2021.
Vă reamintesc că suntem în procedură de urgență. Dacă din partea Guvernului...? Vă rog, inițiatorul.
subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor deputați,
Prin proiectul de act normativ supus dezbaterii se urmărește asigurarea unor garanții sporite de respectare a drepturilor și libertăților constituționale în situația aplicării de către polițist a măsurilor de conducere a unei persoane la sediul poliției.
Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 36 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, în forma propusă de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.
Vă mulțumesc.
## Și eu vă mulțumesc.
Rog Comisia pentru apărare, pentru raport.
Și vă rog să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere. Vă rog, domnule Rodeanu.
## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
În conformitate cu prevederile art. 95 și 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 36 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române; PL-x 334/2021.
Obiectul de reglementare este modificarea și completarea art. 36 din Legea nr. 218/2002 în scopul prevenirii și eliminării apariției oricăror moduri neunitare de acțiune în rândul polițiștilor. În acest sens, se propune stabilirea unei durate determinate pentru aplicarea măsurii de conducere a unei persoane la sediul poliției și pentru desfășurarea activităților polițienești conexe acestei măsuri.
Consiliul Legislativ – aviz favorabil.
Comisia juridică, de disciplină și imunități – aviz favorabil.
Comisia pentru administrație, precum și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale – aviz favorabil.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților – Camera decizională.
În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea articolului mai sus menționat, cu amendamentele respinse redate în anexa parte integrantă a prezentului raport.
Propunere timp de dezbatere – 3 minute. Vă mulțumesc.
Vot, vă rog, timp de dezbateri – 3 minute. 127 de voturi pentru. Timpii de dezbatere au fost aprobați. Din partea grupurilor parlamentare? Domnul Moldovan Sorin, Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.
## **Domnul Sorin-Dan Moldovan:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Modificarea art. 36 din Legea nr. 218/2002 vine ca urmare a interpretării diferite a ceea ce înseamnă timpul necesar identificării unei persoane la secția de poliție.
Limitarea clară a duratei în care persoana trebuie condusă la sediul poliției și identificată...
protejează cetățenii de posibile abuzuri de putere din partea organelor de poliție și în același timp protejează instituția poliției de eventualele procese.
Deși este o modificare a unui articol, considerăm că această detaliere clară a timpului petrecut de cetățeni în custodia poliției, în vederea identificării, reprezintă un plus pentru toată lumea.
Grupul parlamentar al PNL susține adoptarea prezentului raport.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Din partea Grupului PSD, domnul Salan. Vă rog, domnule deputat.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,
Pe lângă cele menționate de colegul antevorbitor, așa este, este o măsură binevenită pentru a preveni posibilele abuzuri, dar și prin stabilirea unei durate determinate pentru aplicarea măsurilor de conducere a unei persoane la sediul poliției, dar și pentru desfășurarea activităților polițienești conexe, această măsură este binevenită pentru prevenirea și evitarea posibilelor abuzuri care pot apărea în astfel de situații.
În cursul dezbaterilor pe care le-am avut în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Cameră, am eliminat un amendament care a fost depus, care viza, pe undeva, reducerea timpului care este prevăzut în acest proiect – 8, respectiv 12 ore. Prevederea era de 3, respectiv 4 ore, astfel fiind imposibil pentru lucrătorii de poliție să desfășoare activitățile procedurale pentru conducere.
Să nu uităm că avem localități, în mediul rural în special, cu o dispersie foarte mare și pur și simplu era imposibil de desfășurat aceste activități.
Așa cum am menționat, prin argumentele pe care le-am adus în comisie, am respins acest...
Totodată, doresc să menționez – Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat este în favoarea adoptării acestui proiect de lege și, de aceea, vom vota pentru. Vă mulțumesc.
Din partea Grupului AUR, domnule Badiu Georgel, vă rog.
Vă mulțumesc. Grupul AUR susține acest proiect de lege. Este momentul să se mai reglementeze unele dintre lacunele legislative în ceea ce privește activitatea poliției. Mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
Din partea deputaților neafiliați, domnul Coarnă Dumitru.
## **Domnul Dumitru Coarnă:**
Mulțumesc, domnule președinte. Era necesară o astfel de reglementare. Totuși, eu aveam o problemă cu acești timpi.
Uitați-vă că reținerea în dosarul penal este de 24 de ore – deci, repet, reținere penală! Aici avem timpii la jumătate, adică 12 ore. Pentru ce? Pentru o identificare. Adică conduc un om la sediul poliției și pot să-l țin 12 ore ca să-l identific. În secolul XXI!
Procedura este în regulă, problema este la timp. Adică, practic, lucrul acesta se putea, știu eu?, discuta acum 30-40 de ani, când nu aveam acces la date și nu puteam să identificăm o persoană.
Or, în secolul XXI, să spui că iei un om și îl reții, administrativ – că vorbim de o reținere administrativă, atenție! –, pentru stabilirea identității, că nu vorbim de alte acte sau fapte contravenționale ori penale, că acolo avem proceduri speciale, prevăzute în legile pe care tot noi le-am adoptat, în Parlamentul României.
Singura discuție ar fi la timpi.
Și sigur că... mă gândesc că reducerea timpului la jumătate ar fi mult mai..., mult mai în regulă cu..., cu ceea ce se întâmplă astăzi în România.
- Dacă pot... și pot să vă propun să reducem timpul de la
- 12 ore la 4 plus două, 6 ore, domnule președinte. Mulțumesc.
Stimate coleg, nu putem supune sau nu putem face amendamente în plen, direct.
Trecem la dezbaterea pe articole.
- Raportul comisiilor conține două amendamente respinse. Dacă le susține cineva?
Nu.
Dacă la titlul legii aveți obiecții sau comentarii? Nu.
Adoptat.
Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 2 există obiecții sau comentarii?
- Nu.
Adoptate.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
27. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; PL-x 317/2019.
- Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, pentru prezentarea raportului. Doamna Intotero, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 12 alin. (8[1] ) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul introducerii posibilității acordării unei mese gratuite elevilor înscriși în învățământul profesional și tehnic cu durata de minimum 3 ani și prin intermediul serviciilor de catering, nu numai prin intermediul cantinelor școlare, cum este în prezent.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Camera decizională.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 26 iunie 2019. În urma dezbaterii, în ședințele din 16 februarie 2021 și 22 martie 2022, comisia a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
La dezbateri generale, domnul Manea Cătălin, din partea Grupului minorităților.
Vă rog, domnule deputat.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Eu spun că este un pas important care se face astăzi, în sensul de a acorda o masă elevilor din învățământul profesional.
Evident că această masă caldă ar trebui să ajungă la toate nivelurile de învățământ.
Însă pentru acei copii care provin din mediul rural și care cu greutate ajung din comunele lor la o formă de învățământ din zona preuniversitară – mă refer aici fie la ruta teoretică, fie la cea profesională – această masă caldă reprezintă o motivație în plus. Cu atât mai mult cu cât România are nevoie de forță de muncă calificată. Și cred eu că am putea combate deficitul de forță de muncă calificată cu oameni de pe teritoriul României, cu tineri care ar putea să dobândească competențe și abilități practice, și nu apelând la importul de forță de muncă calificată din țări mai mult sau mai puțin exotice.
Așadar, este un pas înainte.
Iar grupul nostru parlamentar va vota pentru acest proiect de lege. Mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Domnule Dragoș Zisopol, vă rog. Se pregătește domnul Căuș Vasile.
Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,
Având în vedere că funcționarea cantinelor școlare presupune resurse financiare, umane și logistice însemnate, precum și faptul că numărul cantinelor școlare este redus, în comparație cu numărul unităților de învățământ profesional și tehnic, inițiativa legislativă oferă o alternativă facilă pentru asigurarea mesei gratuite.
Cazarea și masa gratuite oferite elevilor din unitățile de învățământ profesional și tehnic ar putea contribui la resuscitarea acestui segment al învățământului românesc, putând genera efecte pozitive pentru piața muncii, dar ar putea, în același timp, să contribuie și la reducerea absenteismului și a abandonului școlar.
Acestea sunt câteva argumente pentru care, personal, voi vota în favoarea propunerii legislative.
Și vă rog și pe domniile-voastre să faceți același lucru. Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
Înainte de a fi domnul Căuș, îi salutăm cu mare drag pe studenții care sunt la balcoane și pe domnii primari care ne privesc, cu un real interes, de sus.
Domnule Căuș, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Este o inițiativă legislativă pornită, într-adevăr, cu bune intenții.
O susținem, așa cum susținem orice acțiune care lărgește accesul la educație și care reduce – vorbim aici de un laitmotiv al ultimilor ani când vorbim de educație –, reduce abandonul școlar.
Este un sprijin, într-adevăr, binevenit, în ajutorul celor care își desfășoară activitatea în zona de învățământ profesional.
Singura provocare în astfel de situații este aceea de a identifica momentul în care astfel de ajutoare se transformă... sau un astfel de sprijin se transformă într-un scop în sine.
Va trebui să avem grijă și să facem în așa fel încât aceste acțiuni să sprijine și să lărgească accesul la educație, și nu să se transforme într-un ajutor social, care face parte dintr-o altă categorie de activități.
Eu voi vota, așa cum fac întotdeauna, orice acțiune care vine în sprijinul elevilor și studenților.
Și înclin să cred că toți colegii mei liberali vor face același lucru.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Și eu vă mulțumesc.
Grupul PSD, domnul Bogdan-Gruia Ivan. Vă rog, domnule deputat.
Să menționez, de la Bistrița.
Da.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Este vorba despre o lege extrem de importantă pentru toți tinerii din România, pe de o parte, dar și pentru companiile din țara noastră, care duc lipsă de personal calificat, în zona tehnică, în cea mai mare proporție.
Vorbim despre o șansă pe care pot să o primească foarte mulți tineri din România care nu se încadrează în zona învățământului superior și care pot aici, acasă, în România, să învețe, să se pregătească și să aibă un venit decent și un viitor stabil.
Vorbim despre o măsură prin care timp de 3 ani copiii aflați în învățământul profesional vor avea parte, pe de o parte, de cazare gratuită în campusurile școlare și, pe de altă parte, vor avea parte de cel puțin o masă gratuită pe zi.
Dacă vrem să ținem tinerii în România, dacă vrem să le dăm o șansă reală să facă ceva aici, acasă, trebuie să venim cu măsuri prin care ei să aibă facilități clare, concrete și măsurabile.
Pentru că un tânăr care vrea să facă ceva în România nu poate să... și nu este susținut, nici de acasă, nici de stat, nu are nicio șansă pe această piață. Așa că vă îndemn cu tot dragul să susțineți această măsură extrem de bună, atât pentru mediul privat din România, cât și pentru tinerii care reprezintă viitorul nostru de mâine, și să votați acest proiect de lege.
Grupul PSD susține cu toată tăria acest proiect.
Și vă invit pe fiecare dintre dumneavoastră să dăm o șansă tinerilor din România să se realizeze aici, acasă. Vă mulțumesc foarte mult.
Și eu vă mulțumesc. Grupul AUR, domnul Dan Tanasă, vă rog.
## Da.
Mulțumesc frumos, domnule președinte. Câtă..., câtă ipocrizie!
Să îi ascult pe colegii de la PSD, după ce au distrus învățământul profesional în România, să îi ascult acum, de la acest microfon, că mor de grija tinerilor, să studieze profesional în România!
Da, sigur că da, AUR va susține fără doar și poate acest proiect, nu se pune problema, ca de fiecare dată, am dovedit că suntem un partid politic responsabil.
Singura mea problemă este cu acea sintagmă – „catering”, da?
Totuși, de multe ori uităm că în România limba oficială de stat este limba română, este prevăzut în art. 13 din Constituția României.
Și cred că..., cred că ar trebui, mai ales aici, în Palatul Parlamentului, să fim mai atenți cu limba oficială de stat și să...
Nu-i mai spune „centru de cumpărături”, îi spune „shopping mall”; nu-i mai spune „magazin”, îi spune „shop” acum.
Cred că ar trebui să fim atenți cu limba oficială de stat și să nu... – pentru că, să nu uităm, de-a lungul istoriei au murit oameni pentru limba oficială de stat, au murit oameni pentru limba română –, să nu mai tratăm cu atâta superficialitate și să inserăm în legi noțiuni străine de limba română!
Mulțumesc frumos.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Și eu vă mulțumesc.
Grupul USR, doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure.
**Domnul Dragoș-Cătălin Teniță**
**:**
Schimbăm puțin ordinea!
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Nu păreți a fi doamna Simina-Geanina-Daniela...
## **Domnul Dragoș-Cătălin Teniță**
**:**
Nu puteți să fiți niciodată sigur!
Sunteți domnul Dragoș-Cătălin Teniță?
Da, eu sunt. Mulțumesc.
Așa.
Eu vreau să spun...
Era cât pe ce să vă confundăm. Vă rog.
## **Domnul Dragoș-Cătălin Teniță:**
Semănăm un pic, suntem gemeni.
La distanță de vreo 15 ani.
Deci problema cu legea asta e următoarea: că e o lege foarte bună, dar este o lege cu „pot”.
Am să vă citesc care este articolul.
„Elevii înscriși în învățământul profesional și tehnic cu durată de minimum 3 ani pot beneficia de masă gratuită... și... cazare gratuită. Acoperirea cheltuielilor pentru cazare și masă... se asigură din bugetele locale...”
Chestiunea aceasta – noi nu facem nimic deosebit astăzi, să fie foarte clar. Ceea ce se întâmpla până acum se va întâmpla și în viitor. Nu este o mare diferență. Să nu ne batem cu pumnul în piept pe ceea ce nu facem!
Vă mulțumesc mult.
Firește, o votăm, dar nu este o mare modificare.
Mulțumesc. Doamna... Nu mai reiau.
Vă rog, stimată colegă.
## **Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Păi, cu atât mai mult, dacă îi avem pe primarii noștri aici, la balcon, să ne audă că pot beneficia și ar trebui să pună osul la treabă și să asigure acest buget pentru elevii noștri.
Eu, ca deputat de diaspora, întotdeauna mă gândesc cum pot să fac să aduc românii înapoi în țară, cum pot să fac să aduc elevii care sunt școlarizați în străinătate și bineînțeles că mă mai gândesc și la faptul că în România mentalitatea noastră cu greu o putem schimba. Și anume avem elevi care părăsesc școala fiindcă se gândesc că nu pot să urmeze o facultate.
În România, dacă nu mergi la facultate ești o rușine pentru familie.
Cred că a venit timpul să-i încurajăm pe acești elevi, în primul rând, să meargă la școli profesionale. Nu este absolut nicio rușine dacă nu mergi la o facultate.
Cred cu tărie că asemenea soluții există.
Și mă bucur că vin pe masă soluții de genul acesta, pentru asigurarea mesei calde sau transportului.
Cu atât mai mult, primăriile și consiliile locale trebuie să se implice pentru a asigura masa celor care nu-și permit sau celor care nu doresc să meargă la școală, din varii motive.
USR va vota pentru acest proiect, dar, cum a spus și colegul meu, va trebui să ne asigurăm că la nivel de execuție se face acest lucru și trebuie să-i luăm la rost pe cei care nu doresc să încurajeze elevii să meargă la școală.
Și, tot în acest sens, mai menționez încă o dată că am depus un proiect de lege pentru elevii anterior școlarizați în străinătate. Și aici, la fel, primarii și consilierii locali vor juca un rol foarte important pentru încurajarea acestor elevi.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Și eu vă mulțumesc.
Mi-a plăcut pluralul dumneavoastră, cu „primarii noștri”, dar vă menționez că sunt chiar ai noștri cei de sus, ai dumneavoastră nu prea.
Domnule Boris Volosatîi, Grupul AUR, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Grupul AUR, după cum ați auzit, va vota această inițiativă legislativă.
Nu doar ca deputat de diaspora, dar și din diaspora silită, din Republica Moldova, din Basarabia, vreau să vă spun că mă bucur că și în patria-mamă, în România, se adoptă așa o lege, pentru că în Republica Moldova există așa o lege și copiii care își fac studiile în școli profesionale duale au masă obligatoriu gratuită, care este o motivație în plus pentru a veni la școală. Pentru unii chiar este unica masă pe care o iau pe zi.
Și mă bucur foarte mult că noi putem astăzi susține o inițiativă care ar duce la scăderea abandonului școlar.
Noi vom susține.
Și vă mulțumim mult pentru așa inițiative sociale în folosul românilor.
Mulțumesc.
Având în vedere că inițiatorii sunt de la PSD, cu plăcere. Trecem la dezbaterea pe articole.
Dacă la titlul legii există obiecții sau comentarii? Nu.
Adoptat.
Dacă de la art. 1 la art. 3 există obiecții sau comentarii? Nu.
## Adoptate.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
28. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2021 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante, în sprijinul unei mobilități cu emisii scăzute, pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2011 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic și a Legii nr. 37/2018 privind promovarea transportului ecologic; PL-x 408/2021.
Suntem în procedură de urgență.
Dau cuvântul, dacă e cazul?
Nu este.
1, 2, 3, 4, 5, 6...
Mai rar un titlu de șapte rânduri!
Dacă este...?
Vă rog, domnule Stângă, prezentați raportul, Comisia pentru mediu.
Domnule președinte, vă rog.
Mulțumesc mult, domnule președinte.
În conformitate cu prevederile art. 95 și 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, Comisia pentru transporturi și infrastructură și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate, pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2021 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante, în sprijinul unei mobilități cu emisii scăzute, pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2011 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic și a Legii nr. 37/2018 privind promovarea transportului ecologic.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, ca urmare a depășirii termenului de adoptare, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituția României, republicată.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 91 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională.
## Mulțumesc.
Un mesaj pentru cei din Grupul AUR – vă reamintesc, suntem în procedură de urgență.
Așadar, domnule Coleșa și doamna Șerban, să vă hotărâți, vă rog, care vorbește din partea grupului. Vă mulțumesc.
Intrăm la dezbateri.
Domnul Banias Mircea, din partea Grupului PNL, vă rog.
Mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,
Pentru a îmbunătăți calitatea aerului în orașe este extrem de important ca parcul de vehicule rutiere să fie reînnoit cu vehicule nepoluante.
În acest sens, prezentul proiect de act normativ are ca scop reglementarea la nivel național a cadrului legal privind promovarea și stimularea pieței vehiculelor de transport rutier nepoluante, în sprijinul unei mobilități cu emisii scăzute, și îmbunătățirea contribuției sectorului de transport rutier la politicile Uniunii Europene în domeniul mediului, climei și energiei, asigurând transpunerea integrală a prevederilor Directivei 1.161/2019 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 de modificare a Directivei 33/2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic.
Având în vedere cele de mai sus, Comisia Europeană a adoptat un plan de acțiune pentru a sprijini dezvoltarea accelerată în Uniune a infrastructurii de combustibili alternativi, inclusiv printr-un sprijin sporit din fondurile Uniunii Europene pentru finanțarea infrastructurii publice, ceea ce contribuie la crearea unor condiții mai favorabile pentru tranziția către vehicule nepoluante, inclusiv în sectorul transporturilor publice.
Stimați colegi,
Concluzionez prin a vă îndemna ca, alături de Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, să dați un vot pentru adoptarea prezentului proiect de lege. Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Grupul USR, domnul Lőrincz Ștefan. Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Transportul rutier se numără printre principalele cauze ale poluării atmosferice și ale emisiilor de gaze cu efect de seră în zonele urbane, iar costurile la nivel de societate determinate de congestia traficului se ridică la aproximativ 270 de miliarde de euro pe an.
În timp ce emisiile de gaze cu efect de seră din alte surse au încetinit sau au scăzut, emisiile de transporturi au continuat să crească într-un ritm accelerat în Uniunea Europeană.
Doar sectorul transporturilor a fost responsabil pentru 8% din emisiile Uniunii Europene, plus încă 12% din emisii, ca urmare a serviciilor de transport înregistrate la nivel de gospodării.
Cu toții ne dorim să locuim în orașe mai curate, să muncim în locuri mai ecologice, să respirăm un aer mai curat, dar nu întreprindem încă suficiente acțiuni pentru a aplica soluții digitale și inovatoare, care să încurajeze transportul public, mersul pe bicicletă, mersul pe jos și alte forme de mobilitate nepoluantă.
Doar în 2018 parcul auto din România a crescut cu 7,4%, ajungând la peste 8,2 milioane de vehicule, iar în traficul din București sunt înregistrate zilnic circa două milioane de mașini.
Există deja o serie de țări europene care recurg la soluții simple de reducere a utilizării mașinilor pe baza combustibililor fosili: automobile electrice folosite în comun, după modelul orașelor din Franța; stații de bike-sharing, ca în Valencia, din Spania; autobuze și trenuri verzi, ca în Germania; infrastructură modernă și extinsă pentru biciclete și mersul pe jos.
Grupul USR va vota pentru adoptarea acestei ordonanțe, pentru că este un demers bun și necesar pentru transpunerea directivei europene, dar, în același timp și ca de obicei, tardiv, cu un efect minor asupra reducerii emisiilor de dioxid de carbon, pentru că țintele minime stabilite în procesul de achiziții publice...
Șapte...
...pentru vehicule...
...șase...
...ușoare...
...cinci...
O să termin, domnule președinte.
...în cele două perioade de referință rămân aceleași – 18,7%...
...zero.
...iar pentru autobuze din oraș avem creștere doar de 9%...
Mulțumesc...
...în decurs de... ani.
...stimate coleg.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Și eu vă mulțumesc.
Din partea Grupului AUR, doamna Șerban Gianina.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
În cadrul directivei europene, România își asumă emisii zero până în 2050.
Cred că este aproape imposibil de realizat ceea ce noi ne asumăm.
Dar este adevărat și știm cu toții, România este o țară în care aerul este irespirabil. În orașele mari nu încape vorbă despre acest fapt.
AUR va susține acest proiect, pentru că ne dorim un aer mai curat și ne dorim să respectăm ceea ce România își asumă.
Doar că sunt tare curioasă dacă și putem realiza până în 2050 zero emisii de carbon.
Mulțumesc.
42 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/26.IV.2022
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Și eu vă mulțumesc.
Nu mai sunt intervenții.
Nu avem amendamente.
Proiectul de lege rămâne la votul final. Mergem mai departe.
A, domnul Moșteanu!
Vă rog, pe procedură.
## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
În conformitate cu prevederile art. 112 alin. (2) din Constituție și art. 189 din Regulamentul Camerei Deputaților, Grupul USR înaintează moțiunea simplă intitulată „AMAR DE MEDIU. Ministrul Tánczos Barna trebuie să plece cât încă mai avem păduri de apărat”.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Și eu vă mulțumesc. Îmi permit o glumă.
Sper că ați numărat bine semnăturile!
Vă rog, o să verificăm și o să procedăm în consecință. Mergem mai departe.
29. Proiectul de lege privind transmiterea unei părți dintr-un teren situat în orașul Teiuș din proprietatea publică a orașului Teiuș și din administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba, în proprietatea privată a orașului Teiuș privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A., în domeniul public al orașului Teiuș și în administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba; PL-x 247/2021.
Domnule Roman, vă rog, în calitate de inițiator.
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,
V-a explicat colegul lider de grup Gabriel Andronache în mare parte despre ce este vorba, îndreptarea unei erori materiale.
În legislatura trecută, un coleg senator a inițiat un proiect de lege care a fost promulgat de președinte, prin care un teren pe care se află imobile, case și apartamente ale foștilor ceferiști din zona depoului de la Teiuș a fost trecut în domeniul public al UAT-ului Teiuș. Din păcate, din grabă, în acel proiect de lege nu a fost suficientă atenție la partea de parcele și au fost trecute și terenurile private de sub casele cetățenilor în domeniul public al UAT-ului.
Practic, prin acest proiect de lege îndreptăm acea eroare materială. În domeniul public al UAT-ului va rămâne partea de străzi interioare și de trotuare, iar terenurile de sub casele oamenilor vor fi în continuare terenuri private.
Vă mulțumesc și vreau să mulțumesc președinților celor trei comisii raportoare pentru rapiditatea cu care am reușit să discutăm acest proiect de lege.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Cine citește raportul? Vă rog.
Comisiile sesizate în fond, cele trei menționate de către domnul Roman.
Vă rog.
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru transporturi și infrastructură au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege privind transmiterea unei părți dintr-un teren situat în orașul Teiuș din proprietatea publică a orașului Teiuș și din administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș în proprietatea privată a orașului Teiuș privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate, în domeniul public al orașului Teiuș și în administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 2 iunie 2021.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea trecerii din proprietatea publică a orașului Teiuș și din administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș în proprietatea privată a orașului Teiuș a unei părți din terenul în suprafață de 74.496 mp, respectiv a terenului în suprafață de 29.430 mp aferent blocurilor, caselor de locuit și anexelor gospodărești. Totodată, este preconizată modificarea alin. (1) al art. 1 și a anexei Legii nr. 54/2018.
În conformitate cu prevederile art. 62 și 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiilor au examinat proiectul de lege și documentele aferente în ședințe separate.
În urma dezbaterii, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise, prevăzute în anexa la prezentul raport.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
Mulțumesc.
Grupul AUR, domnul Rusu.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Grupul AUR va vota această inițiativă legislativă, deși nu am înțeles niciodată de ce aceste reglementări nu se fac prin hotărâre de guvern. Ar fi și mai în regulă, și mai rapide. Și nu știu de ce se folosește această cutumă pentru fiecare reglementare de ordin tehnic, să facem câte un PL-x, câte un ordin, câte o ordonanță și așa mai departe.
Mulțumesc.
Domnul Roman. Bănuiesc, cu explicații tehnice constituționale. Vă rog.
Da, foarte scurt.
Nu suntem în situația aceasta, pentru că terenul a fost trecut în proprietate înainte de adoptarea Codului administrativ. Practic, nu suntem în această situație de reglementare. La momentul respectiv terenul era în proprietatea UAT-ului. Acum, practic, se îndreaptă doar acea eroare materială.
Se introduc mai multe forme și modalități de depunere a declarației. Astfel, pot avea formă de înscris sub semnătură privată ori formă electronică, pot fi transmise la oficiul registrului comerțului prin mijloace electronice, cu semnătură electronică, sau prin serviciile de poștă și curier. Pot fi date și în fața reprezentantului oficiului registrului comerțului sau se pot depune personal, prin reprezentant, având dată certă, dată de demnitarul public ori atestată de avocat.
Vă rugăm frumos să aprobați prezentul proiect. Vă mulțumesc.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Și eu vă mulțumesc.
Nu avem înscrieri la cuvânt, nu avem amendamente. Proiectul de lege rămâne la votul final.
## **Domnul Gabriel Andronache**
**:**
Raportul, ai uitat raportul!
În regulă! Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu există obiecții? Nu. Adoptat. Dacă de la art. 1 la art. 3 există obiecții? Nu.
Adoptate. Proiectul de lege rămâne la votul final.
39. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2021 pentru prelungirea termenului de depunere a declarației anuale privind beneficiarul real al persoanei juridice, prevăzut la art. 56 alin. (4) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 296/2021; procedură de urgență.
Dorește din partea inițiatorului să ia cuvântul? Vă rog. Guvernul României.
## **Domnul Lucian-Ioan Rus** – _secretar de stat_
_în Ministerul Antreprenoriatului și Turismului_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Lucian Rus, secretar de stat din partea Ministerului Antreprenoriatului și Turismului.
Prezentul proiect de lege supus dezbaterii are ca obiect prelungirea unor termene privind depunerea unor documente prevăzute în sarcina persoanelor juridice înregistrate în registrul comerțului în contextul epidemiologic actual, în vederea acordării unei perioade suplimentare pentru îndeplinirea obligațiilor de depunere a declarațiilor privind beneficiarul real.
Se introduce un termen obligatoriu derogatoriu pentru anul 2021, prelungind termenul de 15 zile de la depunerea situațiilor financiare anuale, introdus prin Legea nr. 101/2021.
Vă rog, doamna Diana Morar, prezentați raportul. Dăm înapoi timpul și nu rămâne proiectul la votul final înainte de a citi raportul doamna Morar.
Vă rog.
Mulțumesc frumos, domnule președinte.
În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate, prin adresa PL-x 296 din 2021, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2021.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.
Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare derogarea de la alin. (4) al art. 56 din Legea nr. 129/2019, în sensul că, pentru anul 2021, declarația anuală privind beneficiarul real al persoanei juridice supuse obligației de înregistrare în registrul comerțului se depune la oficiul registrului comerțului în care este înmatriculată persoana juridică până la data de 1 octombrie 2021.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a proiectul de lege.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.
Mulțumesc. Domnule Năsui, aici? Vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația aceasta de beneficiar real a fost un adevărat coșmar pentru mediul de afaceri și un exemplu de cum să nu transpunem directive în România, adică în modul cel mai draconic posibil. Suntem singura țară care, practic, a introdus blocaje în mediul de afaceri, prin impunerea acestei declarații într-un mod total aberant. Nu ne obliga nimeni în Uniunea Europeană să o facem în modul în care am făcut-o și în halul în care am făcut-o. Din fericire, Parlamentul a reușit, în 2020, să elimine această declarație. E o poveste mai sinuoasă.
În 2021, ea a revenit printr-un amendament strecurat în ultima secundă într-o comisie de raport și care a trecut rapid prin plen – asta apropo de o lecție de cum să nu facem legi, adică totul pe genunchi și pe repede-nainte. Toate firmele din România au trebuit, în două săptămâni, practic, să depună această declarație și de aceea e bine că Guvernul a reușit să dea o ordonanță de urgență prin care măcar să amâne termenul, să nu trebuiască toate în două săptămâni, intempestiv, să depună declarația aceasta, sub sancțiunea unei amenzi de 5.000 de lei.
Între timp, grație grupului PNL și PSD, am reușit să eliminăm total această declarație pentru 99% din cazuri, adică, practic, firmele nu mai trebuie să declare statului că nu s-a schimbat nimic. Până acum trebuia anual să revii cu o declarație în care să spui că nu s-a schimbat nimic, care introducea evident și blocaje pentru firme, costuri pentru firme și blocaj în administrația publică.
Mulțumesc frumos.
Și eu vă mulțumesc.
Mai există și alte intervenții?
Nu.
Nefiind amendamente, proiectul, de data aceasta, chiar rămâne la votul final.
41. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată; PL-x 447/2021.
Dacă din partea inițiatorilor...?
Da, domnule Brian Cristian, vă rog, luați cuvântul.
## Stimați colegi,
Vă rog frumos să-mi explicați: cum este posibil ca în 2022 una dintre țările care se află pe primele locuri la procentul de absolvenți în IT și la viteza de descărcare a datelor să se afle pe ultimele locuri din Europa când vine vorba de servicii publice digitale?
taxelor, tarifelor, amenzilor și online, prin mijloace moderne de plată la distanță.
Și, ca să înțelegeți de ce este nevoie de această inițiativă, vreau să vă spun câteva cifre, valabile la nivelul anului 2022, la început. Din totalul de 3.186 de comune și orașe din România, doar 912 sunt înscrise pe Ghișeul.ro sau altă platformă online de plată, adică sub 30%. Iar la nivelul județului Maramureș, pe care îl reprezint, din totalul de 76 de UAT-uri, doar 19 oferă plata taxelor online, adică undeva la 25%.
Adesea avem legi bune, dar spunem sau se spune de multe ori despre ele că nu sunt respectate, pentru că nu sunt prevăzute sancțiuni. Și, într-adevăr, la un moment dat a existat o inițiativă similară în legislația secundară care obliga cel puțin UAT-urile să se înscrie în sistemul electronic național de plată.
Ei bine, legea noastră, legea USR, propune și sancțiuni pentru acele instituții publice care nu vor să se înroleze pe Ghișeul.ro sau în sistemul electronic de plată. Și vreau să spun aici că nu o să punem o povară pe UAT-uri, pentru că în Comisia pentru buget inclusiv reprezentanții...
Stimate coleg, deja uniți luarea de cuvânt din partea inițiatorilor cu dezbateri generale.
Vă rog să concluzionați!
## Concluzionez, domnule președinte.
Vreau să spun că pe lângă toate UAT-urile obligăm toate instituțiile publice și furnizorii de utilitate publică. Asta înseamnă că nu doar orașele, UAT-urile, comunele vor face asta, ci toate instituțiile publice din România și orice taxă cât de mică va putea fi achitată și online.
Și, dacă ne gândim, nu știu, la turiștii care vizitează Maramureșul, la...
Stimate coleg...
Da, domnule președinte!
Vreau numai să zic cele trei beneficii care sunt clare: reducerea timpilor de așteptare...
Vă rog, transmiteți aceste beneficii colegului de la dezbateri generale.
Vă reamintesc că ați luat cuvântul din partea inițiatorilor și deja vorbiți de 4 minute.
Ce înseamnă asta în practică?
Români care stau la coadă de trei ori: prima dată să ia bon de ordine, a doua oară să plătească și a treia oară să primească chitanța.
Prin această inițiativă obligăm toate instituțiile publice, dar și furnizorii de servicii de utilitate publică să ofere plata
În regulă!
Vă rog să concluzionați!
Românii ne-au trimis în Parlament să facem legi bune. Românii ne-au trimis în Parlament să le facem viața mai ușoară și acest proiect de lege exact asta face.
De aceea, vă invit să votați legea și să contribuiți la modernizarea României.
Vă mulțumesc.
Perfect! Mulțumesc. Domnule Burduja, vă rog, raportul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Raport suplimentar asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată
În ședința de miercuri, 2 martie 2022, Camera Deputaților a hotărât retrimiterea proiectului de lege în vederea examinării și depunerii unui nou raport.
Proiectul de lege vizează completarea Ordonanței de urgență nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată cu prevederi referitoare la obligația operatorilor economici furnizori de servicii de utilitate publică și a instituțiilor și autorităților publice de a accepta, pe lângă plata fizică cu carduri de debit, de credit sau preplătite, și plata cu carduri efectuată online.
În urma reexaminării proiectului, a avizelor primite și a opiniilor exprimate, deputații din comisie au hotărât, în ședința din 15 martie 2022, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport suplimentar de adoptare.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
La dezbateri generale, domnule Băltărețu?
Încercând să nu reluați ce a spus și precedentul dumneavoastră coleg.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Încrederea românilor în instituțiile statului este la un minim istoric în acest moment. Într-un moment în care grijile cotidiene îi copleșesc pe români, e critic să luăm măsuri care să le facă viața mai ușoară.
Legea „Vreau să plătesc taxe online” e despre digitalizare, despre debirocratizare, este despre reforma administrativă și este un pas înainte împotriva corupției. Dar mai mult decât orice este o măsură simplă, dar care are efecte pozitive exponențiale.
Așa că, indiferent de partidul pe care îl reprezentanți, o să vă rog să votăm pentru aceste măsuri, care în mod
incontestabil vor aduce efecte benefice și pentru creșterea gradului de încredere a românilor în statul român.
În acest moment România ocupă ultimul loc între statele Uniunii Europene în ceea ce privește serviciile publice digitale, conform statisticilor Comisiei Europene.
Stimați colegi,
Este inadmisibil ca într-o țară cu o infrastructură de telecomunicații printre primele din Europa, cu un know-how IT și tehnologie la îndemână să stăm la coadă pentru a ne plăti taxele și amenzile.
E grav că românii din diaspora pierd zile întregi din concediile pe care și le fac în România stând la cozi.
E inacceptabil că în vremurile dificile economic pe care le trăim punem bețe în roate colectării taxelor.
Am încredere că veți vota pentru legea plății taxelor online.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Mai avem patru înscriși la cuvânt și 5 minute până finalizăm programul.
Ori vă încadrați toți vorbitorii în cele 5 minute, ori cineva îmi solicită prelungirea până epuizăm toți vorbitorii.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Vă solicităm prelungirea programului până la finalizarea dezbaterii acestui proiect de lege.
Vă mulțumesc.
Vot, vă rog.
Prelungirea programului de lucru. 150 de voturi pentru. Aprobată.
Asta nu înseamnă că veți putea depăși cele două minute alocate fiecărui vorbitor.
Domnul Bogdan-Gruia Ivan, Grupul PSD. Vă rog.
## **Domnul Bogdan-Gruia Ivan:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Este lăudabilă inițiativa și vreau să precizez un lucru foarte important: că este inițiativa USR, dar este semnată și de colegii din PSD și din PNL, pentru că digitalizarea României nu are culoare politică și datele nu au culoare politică, iar modul în care se raportează astăzi de foarte multe ori administrația publică din România față de companii și față de cetățeni nu este unul care să fie aliniat la ceea ce înseamnă Europa și valori digitale.
Din punctul nostru de vedere, tranziția către această etapă este una firească și normală și nu putem să fim în anul 2022, să poți să faci direct de pe telefon, să cumperi aproape orice în lumea asta, dar să nu poți să plătești un banal impozit sau o amendă. Mai mult, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru persoanele juridice, relația cu autoritățile, cu ANAF-ul, cu Ministerul Finanțelor, trebuie reglementată foarte clar, ca orice companie care are relație directă cu aceste entități să poată să facă online toate aceste operațiuni.
Dacă vrem să ne modernizăm, dacă vrem să mergem către Occident și valorile noului mileniu, suntem obligați să votăm această inițiativă legislativă extrem de utilă pentru tot ce înseamnă cetățean și mediu privat.
Partidul Social Democrat, întregul Parlament astăzi dă dovadă de maturitate și dă dovadă că pune pe primul loc companiile din România și cetățenii României.
Partidul Social Democrat susține cu toată tăria această inițiativă legislativă și vă îndemn pe toți, dragi colegi, să facem istorie pentru digitalizarea României. Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Am lăsat pauză până la epuizarea aplauzelor. Domnul Dan Tanasă, Grupul AUR.
## Mulțumesc frumos, domnule președinte.
În țara în care milioane de români nu au acces la apă potabilă, în țara în care milioane de români nu au acces la gaz să se încălzească, în țara în care milioane de români, la propriu, nu au acces la canalizare, în țara în care sute de mii de copii se culcă flămânzi în fiecare seară, grija USR și a PSD este digitalizarea. De altfel, inclusiv în PNRR... și românii trebuie să știe că și prin PNRR miliarde de euro se vor da pe digitalizare. Prin PNRR, spre exemplu, în 2022, nu se bagă niciun metru de conductă de apă potabilă, de canalizare, de gaz.
Prin PNRR nu se construiește niciun spital nou în România, nicio școală nouă nu se construiește.
Digitalizare peste digitalizare!
Sigur că da, România are nevoie de digitalizare și în mod evident AUR susține digitalizarea!
Dar haideți să începem cu chestiuni deosebit de importante pentru milioane de români. Repet, există comune în țara asta unde nu avem apă potabilă, nu în Africa, ci aici, în România, în Uniunea Europeană! Or, grija noastră ar trebui să fie alta, nu digitalizarea, pentru că, repet, sunt probleme cu adevărat importante și dureroase pentru milioane de români. Milioane de români trăiesc cu salarii de 200-300 de euro pe lună și grija noastră e digitalizarea.
Haideți să ne apucăm să rezolvăm problemele cu adevărat importante ale românilor!
Mulțumesc frumos.
Și eu vă mulțumesc.
Cel care a lansat în dezbaterea publică această maximă, cu „Românii trebuie să știe!”, nu a avut un destin politic prea fericit. Eu, în locul colegilor noștri, l-aș evita.
Domnul Firczak Iulius Marian, din partea Grupului minorităților.
Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Este o perioadă dificilă din punct de vedere economic și geopolitic, pe care o traversăm anul acesta și anul viitor – sperăm că doar atât –, și vreau să felicit PNL și PSD pentru faptul că dau dovadă de maturitate politică și votează un proiect aproape eminamente al USR, un proiect foarte bun pentru digitalizare și pentru incluziune financiară, dar care vine și modifică un OUG ce prevede digitalizarea, incluziunea financiară și reducerea evaziunii fiscale pentru tot mediul economic, și pentru privat, și pentru public. De aceea, aș dori, dacă îmi permiteți, să susțin și în plen două amendamente respinse și să îmi prezint argumentele pentru ca inițiatorii de la USR și, bineînțeles, domnul președinte al Comisiei pentru antreprenoriat, domnul Năsui, să-i convingă și să accepte, cu argumente, când va fi cazul, susținerea celor două, când e la...
Când va fi cazul.
Bun.
Mulțumesc.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Domnul Botez.
N-ați vorbit?
## **Domnul Mihai-Cătălin Botez**
**:**
Nu, n-am vorbit!
A, vă confund!
Vă rog, domnule Botez.
Stimați colegi, erau patru înscriși la cuvânt înainte de
prelungirea programului de lucru. Patru vor vorbi.
Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Este un subiect ofertant și important, în același timp, pentru România.
La începutul anului, în județul Vaslui, de unde provin, 15 UAT-uri erau înrolate în sistemul Ghișeul.ro
Poate o să dăm și o să votăm această lege, dar avem nevoie de implementare. Noi aici suntem deficitari, la ceea ce înseamnă implementare.
Dacă cu toții am lua legătura și i-am ajuta pe primari, le-am deschide ochii cu privire la această oportunitate, eu cred că lucruri s-ar întâmpla.
Eu am luat deja atitudine, sunt în legătură cu mai multe UAT-uri și văd că încep să adopte proiecte de hotărâre locală pentru înrolarea în Ghișeul.ro
Dacă facem acest mic demers și le arătăm, eu cred că vor fi foarte deschiși la ce înseamnă digitalizare și va reprezenta o opțiune pentru cei care utilizează în acest moment platformele online și ar putea să beneficieze de acestea și să nu mai piardă timpul la primărie. Asta nu înseamnă că cei care nu au încă telefon sau calculator nu o să poată să meargă la primărie în continuare, dar trebuie să facem pași mici către ceea ce înseamnă digitalizare.
Așa că felicit colegii de la toate partidele pentru susținerea acestui proiect și haideți cu toții să îi ajutăm pe colegii noștri din UAT-uri să împingă mai departe acest proiect! Mulțumesc.
Domnul Burduja, Grupul PNL.
Mulțumesc, domnule președinte. Voi fi scurt.
E un proiect foarte binevenit. Noi, Grupul Partidului Național Liberal, l-am susținut și în Comisia pentru buget, finanțe. De asemenea, este inițiat de câțiva colegi liberali și cred că niciun partid nu are monopol asupra agendei de digitalizare.
Vă amintesc că Partidul Național Liberal a susținut și deja sunt legi, reglementări care vizează digitalizarea, e-governmentul, și este foarte bine că ne unim eforturile în acest sens.
Și un ultim punct de la mine, o dezamăgire.
N-am înțeles de ce în Comisia pentru buget, finanțe, amendamentul foarte bun al domnului Firczak – și aștept să și-l susțină – n-a trecut.
Din păcate, colegii de la alte partide n-au vrut să scadă pragul de la care o întreprindere care prestează servicii să poată facilita aceste plăți electronice. Era vorba de scăderea de la 50.000 de euro la 30.000 de euro, o scădere absolut de bun-simț.
Dacă tot încurajăm digitalizarea, haideți, stimați colegi, să o facem până la capăt și vă rog mult să susțineți această idee!
Mulțumesc.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Vă mulțumesc. Intrăm la dezbaterea pe articole.
Am aprobat prelungirea cu patru vorbitori înainte de epuizare.
A vorbit și reprezentantul Grupului AUR.
Dacă la titlul legii există obiecții sau comentarii? Nu.
Aprobat.
Dacă de la art. 1 la art. 10 există obiecții sau comentarii? Haideți, domnule Firczak, pentru că nu voi vorbi separat
de amendamentele respinse!
Citiți marginalul și susțineți amendamentul respins. Vă rog, dați drumul la microfon!
## **Domnul Iulius Marian Firczak:**
Da, merge, mulțumesc.
Pentru amendamente respinse avem două marginale, 1 și 2, sunt corelate. Unul prevede reducerea pragului și cel de-al doilea prevede un grafic de implementare.
Doar câteva argumente în susținerea lor vreau să vă dau.
Nu mai există niciun motiv să ținem pragul la 50.000 de euro, așa cum am făcut. Vreau să precizez că, din 2003, de când este dată ordonanța, dacă am fi lăsat fără prag am fi avut la bugetul de stat în fiecare an cel puțin un miliard de lei în plus. Pentru implementarea digitalizării mediului fiscal avem de „plătit” astăzi o diferență de încasări la bugetul de stat, din PIB, de 15%, față de media europeană, ceea ce înseamnă aproximativ 30 de miliarde de euro pe an. Deci cred că digitalizarea întregii Românii, nu doar a mediului public, este necesară.
Legat de agenții economici. Un cost de 0,7%, cât presupune impunerea sistemelor moderne de plată, față de 3%, cât este astăzi costul mediu pentru operațiuni cu cash, eu zic că înseamnă o reducere de costuri, și nu o creștere de costuri. Dacă nu avem nici 0,7% pe metode de plată moderne și nici 3% pe cash, aceea înseamnă că avem...
, aceea înseamnă că susținem ca agenții economici să desfășoare activități la...
Am rugămintea la stafful tehnic, după finalizarea acestei ședințe, să verifice instalația de sonorizare. Vă rog.
## **Domnul Iulius Marian Firczak:**
...ceea ce nu le face bine, nu-i ajută absolut deloc să aibă afacerile la gri, pentru că în momente grele nu putem să susținem agenții economici prin măsuri de la bugetul de stat decât dacă au afacerile trecute așa cum trebuie în evidențele fiscale.
Deci nu înseamnă nici costuri suplimentare...
Trecem la dezbaterea...
Domnule Coleșa, eu vă dau cuvântul. Nu vi-l dau acum. Vă rog! Nu-mi faceți așa din degețel!
Sunt foarte respectuos!
Sunt lângă dumneavoastră, vă aud foarte bine, nu ridicați tonul!
Vă rog.
Trecem la dezbaterea pe articole.
Vă rog să fiți atenți, pentru că vom avea vot pe amendamente.
Domnule Firczak!
...ci înseamnă că îi sprijinim să aibă afaceri care să poată să fie susținute de stat.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Vot pentru amendamentul respins de la poziția 1. Vot, vă rog. 124 de voturi contra, 45 pentru. Nu voi spune compoziția politică a acestui vot. Amendamentul rămâne respins.
Le-ați susținut pe amândouă, stimate coleg?
## **Domnul Iulius Marian Firczak**
**:**
Da.
## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**
Vă
Vot · Respins
Aprobarea suplimentării ordinii de zi
Nemaifiind luări de cuvânt și amendamente, proiectul rămâne la votul final.
Pauză până la ora 11.30.
## DUPĂ PAUZĂ
## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**
Rog liderii grupurilor parlamentare să își invite colegii în sală.
Doamnelor și domnilor deputați, începem ședința de vot final.
Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.
Pregătiți cartelele.
Vot · Amânat
Aprobarea suplimentării ordinii de zi
## **Domnul Iulian Bulai:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Am cerut cuvântul pentru că vreau să informez toți colegii că am convocat o ședință a Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă pentru mâine, la ora 15.00, ședință în care vor avea loc o discuție și o dezbatere pe marginea cazurilor de intimidare, de presiune la adresa jurnaliștilor independenți, care sunt din ce în ce mai prezente în România. Vom avea prezenți la discuție și reprezentanți ai autorității civile, și reprezentanți ai jurnaliștilor. Statul și Parlamentul trebuie să apere presa liberă și libertatea de expresie și sper ca toți cei prezenți să fie actori decisivi în acest proces.
Toți parlamentarii sunt invitați la această ședință, care va avea loc mâine, la ora 15.00, la sala de ședință a Comisiei pentru cultură. Convocarea a fost făcută azi-dimineață.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Domnul Manea.
Domnule deputat, vă rog.
## **Domnul Cătălin-Zamfir Manea:**
Mulțumesc frumos. Stimate domnule președinte al Camerei Deputaților, Stimați colegi,
Vă mulțumesc pentru faptul că mi-ați acordat posibilitatea de a transmite un scurt mesaj cu ocazia Zilei internaționale a romilor. O să fiu foarte scurt.
Aș vrea să vă spun că ideea de a marca această zi a luat naștere la primul Congres mondial al romilor, care a avut loc la Londra în anul 1971, în data de 8 aprilie. Atunci au fost adoptate principalele simboluri ale minorității rome, precum Drapelul internațional al romilor și Imnul internațional al romilor, „Gelem, gelem”.
Ziua internațională a romilor reprezintă, în același timp, un moment potrivit pentru a readuce în atenția societății românești parcursul istoric zbuciumat și nedrept al minorității rome pe teritoriul acestei țări.
Și o să mă refer foarte pe scurt la două momente. Primul este legat de lunga perioadă de robie. Romii, în Țările Române, au fost robi mai bine de 4 secole și jumătate, încă de la prima noastră atestare documentară pe teritoriul acestei țări, din anul 1385, și până în anul 1856, când a avut loc dezrobirea romilor. Iar al doilea moment – de altfel, este și cel mai negru episod din istoria romilor – se referă la deportarea romilor în Transnistria, în timpul regimului antonescian, atunci când din cei peste 25.000 de romi deportați mai mult de jumătate au pierit.
Minoritatea romă, stimați colegi, trebuie sprijinită real de către clasa politică, de către toate partidele politice, indiferent de orientarea politică, ideologică și doctrinară.
Sigur că trebuie făcute eforturi din ce în ce mai consistente pentru a elimina cumva sau pentru a diminua decalajele care s-au tot amplificat în ultimii ani între minoritatea romă și populația majoritară, dar aici am încredere în dumneavoastră și vreau să vă mulțumesc, în calitate de coleg, pentru votul pe care l-ați acordat săptămâna trecută pe o inițiativă legislativă pe care am inițiat-o și care vizează creșterea participării școlare în comunitățile de romi.
Mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
Intrăm în sesiunea de vot final.
Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.
1. Proiectul de hotărâre privind validarea unui mandat de deputat; PHCD 30/2022.
Vot, vă rog.
274 de voturi pentru, un vot contra. Adoptat.
Urmează depunerea jurământului de credință față de țară și popor.
Potrivit prevederilor art. 3 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, după validarea mandatelor, deputații depun în ședința Camerei Deputaților jurământul de credință față de țară și popor.
Reamintesc procedura depunerii jurământului.
La strigarea numelui, deputatul va rosti solemn, de la tribună, cu mâna pe Constituție și Biblie, jurământul scris, pe care îl va semna și îl va încredința spre păstrare președintelui Camerei Deputaților.
Jurământul se poate depune și fără formula religioasă, aceasta fiind înlocuită cu formula „Jur pe onoare și conștiință”.
Îl invit la tribună pe domnul deputat Grădinaru Radu-Vicențiu. Domnule deputat, aveți cuvântul.
## **Domnul Radu-Vicențiu Grădinaru:**
Eu, Grădinaru Radu-Vicențiu, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani,
Jur credință patriei mele România;
Jur să respect Constituția și legile țării;
Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României;
Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor;
Așa să mă ajute Dumnezeu.
Felicitări, domnule deputat!
Mulțumesc.
2. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 29/2022.
Vot, vă rog.
272 de voturi pentru, 5 contra, 3 abțineri. Adoptat.
Legi ordinare. Adoptări.
· other
2 discursuri
## **Domnul Beniamin Todosiu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
În numele celor 400.000 de persoane care activează sub formă de PFA în România, astăzi vreau să vă mulțumesc pentru votul pe care l-ați acordat.
Practic, am făcut o dreptate pentru aceste persoane care își desfășoară activitatea în România, iar din acest moment aceste persoane își pot demonstra vechimea în specialitatea studiilor.
Vă mulțumesc încă o dată.
Vă mulțumesc.
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
1 discurs
<chair narration>
#2879584. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Chișinău la 11 februarie 2022; PL-x 151/2022; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog.
280 de voturi pentru și o abținere. Adoptat.
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
1 discurs
<chair narration>
#2884665. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2007 privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene în vederea facilitării aplicării de către România a Regulamentului (UE) 2018/1.727 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) și de înlocuire și abrogare a Deciziei 2002/187/JAI a Consiliului; PL-x 505/2021; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog.
Cu unanimitate de voturi, adoptat.
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
1 discurs
<chair narration>
#2891366. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2020 privind modificarea termenului prevăzut la art. X alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 166/2020; lege ordinară.
Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog.
Cu 256 de voturi pentru, 28 de abțineri, adoptat.
· Informare · informare
1 discurs
<chair narration>
#2899327. Proiectul de lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 46/2000 privind declararea Complexului „Memorialul Revoluției – Decembrie 1989” din municipiul Timișoara ansamblu de interes național; PL-x 33/2022; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru buget și Comisia pentru administrație publică propun adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog.
Cu unanimitate de voturi, adoptat.
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
4 discursuri
Vă mulțumesc, domnule președinte al Camerei Deputaților.
Stimați colegi,
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaților a votat pentru acest proiect de lege și am avut în vedere următoarele considerente.
În primul rând, Legea nr. 218/2002 a suferit o serie de modificări, prin Legea nr. 192/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu incidență în domeniul ordinii și siguranței publice, inclusiv în ceea ce privește măsura conducerii la sediul poliției.
Înainte de intrarea în vigoare a acestor prevederi, termenul de conducere era de 24 de ore, așa cum era prevăzut în Legea nr. 218/2002.
Potrivit noilor reglementări aduse prin Legea nr. 192/2019, art. 36, nu se mai prevede o durată determinată.
Or, prin noile prevederi care au fost aduse la Legea nr. 218, termenul prevăzut este de 8, respectiv 12 ore, timp necesar pentru înfăptuirea tuturor activităților procedurale.
Ținând cont de interesul permanent al Poliției Române în vederea asigurării protecției, dar și asigurării respectării
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și de faptul că Poliția Română urmărește legalitatea desfășurării tuturor activităților, au fost operate aceste intervenții legislative. Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Domnul deputat Coarnă Dumitru. Vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Am votat și eu pentru. Sigur că era nevoie de o restrângere și de o plafonare a acestui timp. Trebuie să avem în vedere că vorbim de un timp pentru identificare, nu pentru acte procesuale penale ori contravenționale, pentru că acolo intrăm în materie penală, iar materia penală ne spune că reținerea este de 24 de ore, conform Constituției României.
Este în regulă că am reglementat de la o perioadă nelimitată, practic, această reținere administrativă; puteam să țin la sediul poliției o persoană motivat de faptul că nu o puteam identifica.
Or, acum, practic, am plafonat de la 8 plus 4, la 12 ore. Mie mi se pare totuși mult și acest plafon de 12 ore, dar e bine, este un pas înainte față de ce aveam acum. Totuși, eu cred că pentru o identificare, în secolul XXI... Identificare înseamnă să-i stabilesc datele de identitate. Nu vorbim despre săvârșirea unei contravenții ori infracțiuni, pentru că acolo avem alte proceduri, specializate și reglementate în legile din domeniul respectiv.
E un pas înainte, am votat pentru, totuși mă gândesc că termenul este extrem de mare, de 12 ore, ca o persoană – repet lucrul acesta – să fie reținută pentru a-i stabili identitatea, dar e bine că am votat astăzi așa.
Mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
· Dezbatere proiect de lege
2 discursuri
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
În numele Grupului parlamentar al PSD, vreau să mulțumesc tuturor colegilor care au susținut această inițiativă legislativă. Și spun „Grupul parlamentar al PSD” pentru că foarte mulți colegi parlamentari au avut această inițiativă în anul 2019. Este o modificare prin intermediul căreia unitățile de învățământ care nu au cantine sociale pot asigura masa caldă prin intermediul unor firme specializate privind distribuirea produselor alimentare către elevii din învățământul dual profesional. De asemenea, se asigură cadrul legal pentru autoritățile locale, autoritățile județene, pentru a veni în sprijinul acordării mesei calde.
Este un pas important pentru reducerea abandonului școlar, alături de celelalte măsuri pe care le adoptă Guvernul României.
Vă mulțumesc tuturor.
## Și eu vă mulțumesc.
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
4 discursuri
## Mulțumesc, domnule președinte.
Am votat pentru acest proiect de lege, însă trebuie să fim atenți că am votat pentru abrogarea unei OUG din 2011 privind promovarea și stimularea pieței vehiculelor nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic și am înlocuit-o cu o OUG privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante, cu emisii scăzute. Atât. O modificare datorată unei directive a Consiliului European, a Parlamentului și așa mai departe, însă știm că în domeniul energetic aceste directive au o puternică încărcătură ideologică neomarxistă, dar noi, Parlamentul, putem să adoptăm aceste directive într-un mod flexibil sau draconic, adică într-un mod bun sau rău.
Extrag din această directivă următoarele două aspecte: reducerea CO2 cu cel puțin 40% până în 2030. Observăm o reducere de la 55 la 40, ceea ce nu e un lucru rău, dar tot o aberație. Și siguranță energetică și competitivitate. Pentru aceasta am votat, pentru siguranță energetică și competitivitate. Trebuie să scăpăm de obsesia gazelor cu efect de seră, care înseamnă sinucidere economică, totală lipsă de legătură cu realitatea, lucru irealizabil din punct de vedere tehnologic, în răspăr cu eficiența.
Au spus și colegi mei, mijloacele de transport generează 10-20% din totalul emisiilor de carbon în Uniunea Europeană, adică 10-20% din 7%, la nivel global, generate de Europa, din 3% cauzate de om, adică 0,03-0,05% din total, adică nimic. Nimic! Aceste poluări la nivel urban sunt
cauzate de bani, ineficiență, dezvoltare haotică, lipsă de drumuri. Acolo trebuie să punem accent. Pentru noi, cei mai buni combustibili sunt cei mai buni din punctul de vedere al eficienței.
Mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Doamna deputat Florea Oana.
## Mulțumesc.
Foarte pe scurt, am votat pentru, ca și dumneavoastră, pentru că am înțeles importanța promovării vehiculelor de transport rutier nepoluante.
Câteva vorbe vreau să spun.
În Uniunea Europeană, 17 din cele 27 de țări au luat astfel de măsuri. România este printre țările cu cele mai importante măsuri în acest sens și vreau să enumăr, ca să știm despre ce vorbim.
„Rabla” și „Rabla Plus” oferă 10.000 de euro pentru cumpărarea unei mașini electrice noi, 4.250 de euro pentru un hibrid nou, la care se adaugă 1.250 de euro pentru casarea unui vehicul vechi la REMAT, astfel încât Guvernul României a luat măsurile necesare.
În țara noastră mașinile electrice au o pondere de 2,2%, mai mult decât Italia, dar mai puțin decât Franța, și aceasta este din cauza faptului că avem un număr redus de stații de încărcare.
Și vă mulțumesc.
## Și eu vă mulțumesc.
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#29827111. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2021 pentru prelungirea termenului de depunere a declarației anuale privind beneficiarul real al persoanei juridice, prevăzut la art. 56 alin. (4) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 296/2021; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru buget și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege _._
Vot, vă rog.
Cu 276 de voturi pentru, un vot contra, adoptat.
· other
7 discursuri
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Am votat pentru această lege care ne va apropia de economia viitorului, însă dați-mi voie să vă spun câteva cifre. Unu din trei români încă nu are un cont bancar și, dintre cei care au un cont bancar, 80% îl folosesc doar pentru a retrage numerarul de pe cardurile pe care le au.
De asta, pasul pe care l-am făcut astăzi pentru a ne apropia de economia digitală nu face decât să întărească decizia pe care noi săptămâna trecută am luat-o în ceea ce privește educația financiară.
Vă reamintesc că cele două componente, o dată, educația și, al doilea lucru, accesul la serviciile financiare, vor fi dezideratul pentru a include cât mai mulți în economia reală.
Va fi important pentru noi toți să ne preocupăm de acest lucru, să rezolvăm lucrurile despre care v-am zis la începutul intervenției, pentru a avea cât mai mulți români care să contribuie la economia anilor ce urmează.
## **Domnul Bogdan-Gruia Ivan:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Așa cum am spus și înainte, este o inițiativă transpartinică, semnată și de colegi din Partidul Social Democrat care au susținut și au votat această inițiativă.
Suntem în anul 2020, în momentul în care putem, printr-un simplu card bancar, un telefon și o aplicație, să cumpărăm aproape orice din întreaga lume și de multe ori nu putem să plătim o amendă sau impozitul printr-o aplicație bancară.
Această lege reprezintă un pas extrem de important înspre digitalizarea României, înspre normalizarea a ceea ce înseamnă servicii publice de calitate atât pentru cetățeni, cât și pentru companiile din România, care merită respectul nostru.
Astăzi, PSD a susținut această inițiativă legislativă, împreună cu toate partidele, lucru pentru care vă mulțumesc și pentru care vă respect.
Vă mulțumesc, domnule președinte și stimați colegi. O zi minunată!
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Domnul Cristian Brian. Vă rog.
## **Domnul Brian Cristian:**
Stimați colegi,
În numele Grupului USR, vă mulțumesc tuturor că ați votat acest proiect de lege. Am făcut un pas important pentru modernizarea țării și acum trebuie să vedem cum va fi implementat. Practic, de la 30% UAT-uri care oferă plata taxelor online, să vedem, să creștem la 100% în următorii ani. Este important să urmărim cum va fi implementat acest proiect, este important să vedem cum instituțiile care controlează își vor face treaba.
De aceea, vă mulțumesc încă o dată pentru votul acordat și să lucrăm împreună la cât mai multe proiecte bune! Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Domnul Ivan Bogdan-Gruia.
Și eu vă mulțumesc. Legi organice. Adoptări.
· other
1 discurs
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#303007„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/
&JUYEJT|394662]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 50/26.IV.2022 conține 52 de pagini.**
Prețul: 130,00 lei
Prin acordarea voucherelor de vacanță am scos la lumină o bună parte din unitățile de cazare care funcționau în România. În 2018 am avut o creștere cu 60% a numărului de licențe de funcționare pentru unitățile de cazare față de anul 2017, iar în 2019 o creștere cu 30% față de 2018.
Știu că mulți dintre români au fost supărați că aceste vouchere de vacanță au fost acordate doar bugetarilor, nu și angajaților din sectorul privat. Am recurs la această metodă pentru ca voucherele de vacanță să nu fie considerate ajutor de stat și să nu fim sancționați de instituțiile europene. Dar, repet, voucherele de vacanță nu au avut un caracter de ajutor social, ci de sprijin, cu bani, al industriei turistice din România, aflată în impas.
Acum sectorul turistic are nevoie și mai mare de acest sprijin, după o perioadă de pandemie în care a avut foarte mult de suferit și în contextul războiului de la granițele României.
Vreau să închei cu un citat al reprezentanților industriei turistice din România: „În 2018–2019 voucherele de vacanță au fost principalul motor de dezvoltare a industriei turistice din România.”
PSD a impus această măsură în coaliția de guvernare și iată că în 2022 vor beneficia de ea atât cetățenii, cât și operatorii din turism.
Vă mulțumesc.
În acest context, reamintesc că Partidul Social Democrat susține reformarea sistemului de pensii, dar numai dacă aceasta nu conduce la sărăcirea pensionarilor români! Prin programul de guvernare ne-am asumat ca obiectiv recalcularea tuturor pensiilor în conformitate cu Legea nr. 127, în vederea eliminării inechităților din sistem.
Vă mulțumesc.
Dumnezeu să ocrotească poporul ucrainean, greu încercat în aceste clipe de război!
Vă mulțumesc.
Mă rog pentru poporul ucrainean și sper să își găsească în continuare ambiția și determinarea de a rezista în fața acestor opresiuni. Istoria ne-a arătat, de foarte multe ori, că în cele din urmă lumina va învinge întunericul, iar libertatea va învinge tirania. Chiar dacă cei responsabili de acest război ilegitim și neprovocat nu vor apuca ziua în care o instanță internațională îi va condamna pentru crima comisă, istoria nu va uita și nu va ierta. Oricâte armate va trimite Vladimir Putin să semene teamă și oroare, el trebuie să știe că are în față oameni liberi, înarmați cu hotărârea de a-și apăra pământul și națiunea, ajutați necondiționat de țările Uniunii Europe și NATO în lupta lor pentru suveranitate și independență.
România va rămâne un prieten pe care Ucraina se poate baza. Vom face tot ce ne stă în putință pentru a oferi asistență celor care fug din calea războiului și pentru a ne asigura că Rusia plătește pentru această nebunie criminală. Vă mulțumesc.
## Stimați colegi,
„Fabricat în România” trebuie să fie obiectivul urmărit de toate politicile și programele care vor finanța în viitor înființarea sau dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii din țara noastră. Fondurile europene nerambursabile trebuie canalizate nu numai către unități de procesare și producție în domeniul agroalimentar, ci și către produse textile finite românești, către produse ale industriei ușoare care să poată fi valorificate în străinătate sub emblema produsului românesc – „fabricat în România”. Am convingerea că dacă vom reuși să producem mai mult și la standardele de calitate la care noi, românii, excelăm în mai multe domenii, atunci, vom însănătoși și echilibrele externe ale țării, dar vom genera și prosperitate reală pentru antreprenorii și angajații români.
Vă mulțumesc.
Deputat Făgărășian.
Poate c-ar fi fost bine, zic și eu, să nu pună carul înaintea boilor și, imediat după ce a bătut palma cu directorul general al Antibiotice Iași pentru cele aproximativ 30 de milioane de
tablete, să iasă și să-i pună pe medicii de familie în fața faptului împlinit, înainte să fi purtat o discuție cu reprezentanții acestora din organizațiile profesionale.
Poate n-ar fi fost rău, zic, să existe o comunicare prealabilă către populație, cu scopul de a informa corect și de a liniști spaimele și îngrijorările firești ale oamenilor.
Poate că ar fi fost de preferat să învățăm să gândim bine fiecare pas pe care îl facem, așa încât să nu ajungem cumva ca – dintr-o pripă – să aruncăm iar la gunoi milioane de lei din bugetul de stat sau să mutăm rapid niște bani dintr-un buzunar în altul, încât să se mai scurgă, aproape pe neobservate, niște comisioane grase pe ici, pe colo, și anume prin punctele esențiale.
Poate așa ar fi trebuit, zic și eu. Numai că realitatea ne-a dovedit că nu s-a întâmplat nimic din toate acestea.
Și toate dintr-o grabă pe care numai dacă o privești de la distanță ai putea zice că n-o înțelegi prea bine. Fiindcă dacă o privești cu atenție, un pic mai de aproape, lucrurile capătă parcă-parcă un înțeles. Unul curat-murdar! O lucrătură specific PSD-istă, domnule Rafila!
Vă mulțumesc.
Deputat al USR, Circumscripția electorală nr. 37 Timiș, Nicu Fălcoi.
Și toate acestea se întâmplă în România, țară membră a Uniunii Europene, nu într-un stat din lumea a treia. În acest context, România are nevoie de modificări legislative care să asigure o bună protecție a copilului în fața agresiunilor sexuale, de programe de consiliere și suport pentru victime, dar și de o educație sexuală în școli.
Doar prin educație putem reduce numărul mamelor minore sau putem oferi curaj copilului să sesizeze orice act de agresiune sexuală sau fizică la care ar putea fi supus. Însă, înainte de toate, statul român trebuie să asigure pârghiile legale pentru ca agresorii sexuali ai minorilor să fie pedepsiți cât mai drastic. În acest sens, organizațiile privind drepturile copiilor cer introducerea în Codul penal a unei incriminări a abuzului sexual asupra copilului care nu a împlinit 14 ani, indiferent de prezența sau absența unor acte de constrângere fizică, morală sau de punerea sa în imposibilitatea de a se apăra ori de a-și exprima voința. Ar însemna incriminarea actului sexual cu minorul sub 14 ani la fel cum este incriminat violul.
În încheiere, vă rog să aveți în vedere, stimați colegi, că agresiunile sexuale asupra minorilor nu vor scădea până când pedepsele nu vor fi mai dure, iar întreaga comunitate nu va sancționa public orice agresiune asupra unui copil. Violența și agresiunea fizică nu trebuie privite cu indiferență și ca fiind firești, ci trebuie incriminate și sancționate cu fermitate.
Vă mulțumesc.
Beniamin Todosiu, deputat al USR PLUS de Alba.
Elevii nu au avut suficientă pauză în timpul epidemiei de COVID? Devansarea începerii anului școlar nu va afecta și ea câștigurile sectorului HoReCa; și așa afectat de cei doi ani de pandemie? Nu au fost suficient de bulversați elevii din cauza învățământului online? Mai au nevoie acum de încă o schimbare?
Renunțarea la semestre conduce și la modificarea sistemului de evaluare, prin înlocuirea tezelor semestriale cu teste evaluative la începutul și la sfârșitul anului școlar. Ce să facă elevii în timpul vacanței de vară? Să se pregătească pentru primul test? Exista și până acum testul inițial, însă acesta nu figura ca notă în catalog, fiind doar o metodă prin care profesorul putea determina nivelul de cunoștințe al elevului, putând apoi lua măsurile care se impuneau pentru consolidarea cunoștințelor deja dobândite. Iar, în lipsa evaluării periodice în timpul anului școlar, ce rezultate credeți că pot să arate testele de la sfârșit de an? Faptul că aceste două teste vor fi corectate de alți profesori decât cei de la clasă nu reprezintă o modalitate de subminare a autorității profesorului de la clasă, considerându-se că acesta nu este capabil să evalueze obiectiv elevii cărora le-a predat timp de un an de zile?
## Domnule ministru,
Vreți să stricați și ceea ce mai funcționează încă în învățământul românesc? Dacă sunteți plin de energie, aplecați-vă asupra problemelor din sistem care necesită cu adevărat măsuri reparatorii! V-aș putea sugera să vă gândiți, de exemplu, la reducerea de la 300 la 100 a numărului minim necesar de elevi dintr-o școală din mediul rural pentru ca această școală să-și păstreze personalitatea juridică. S-ar evita, astfel, situația de acum, când, în multe sate, școlile au fost comasate, pierzându-și personalitatea juridică și obligând părinții să meargă kilometri întregi până la școala „de centru” pentru a obține o adeverință sau pentru a duce o scutire medicală.
Mihail Albișteanu, deputat AUR, Circumscripția nr. 24 Iași.
Momente precum cele pe care le trăim, când utilizarea forței redevine forma prin care se încearcă, în mod ilegal, direcționarea viitorului Europei, afectează securitatea transatlantică și valorile democratice. În acest context, acțiunile unitare și decisive, atât în plan național, cât și în cel extern, precum și în cadrul multilateral, sunt extrem de importante pentru a asigura securitatea și prosperitatea cetățenilor.
Poporul ucrainean plătește cu sânge pentru libertatea de a-și alege viitorul, iar, prin sacrificiul și curajul cu care apără valorile lumii libere, Ucraina demonstrează că, alături de alte state membre ale alianței, poate să asigure securitatea și stabilitatea regiunii Mării Negre și ale întregii Europe.
Doamnelor și domnilor deputați,
Tocmai în astfel de momente, când vedem atrocitățile care se petrec în țara pașnică, prietenă și vecină, Ucraina, trebuie să ne întrebăm: ce s-ar fi întâmplat cu țara noastră, cu noi, sau cum ar fi arătat această parte a Europei dacă România nu era astăzi în NATO?
Vă mulțumesc.
Nu ne-a spus nimic despre laboratoarele biologice menționate în presa internațională. Nu ne-a spus nimic despre interzicerea în Ucraina a limbii române în educație, deși România are zeci de unități de învățământ unde se studiază limba ucraineană. Nu ne-a spus nimic despre o posibilă soluție la ceea ce se întâmplă în țara sa.
În schimb, actorașul Zelenski ne ține lecții de Istoria României și solicită din spatele unui ecran ce să facă România pentru Ucraina.
Stimați colegi,
Românii au făcut mai mult decât se cuvenea, umanitar vorbind, dar este de-a dreptul obraznic ca acesta să reproșeze neimplicarea militară a României în războiul care se pare că nu îl deranjează, din moment ce nu a rostit măcar o singură dată cuvântul pace. România cheltuiește sume considerabile pentru ajutorarea celor fugiți din Ucraina, dar sprijinul militar trebuie să fie exclus, pentru că românii sunt buni, dar nu și idioți.
Cu regret constat că unii lideri politici se hazardează în declarații care nu apără interesele României și pe români. Conform Constituției, poporul român este suveran!
Stimați colegi,
În încheiere doresc să vă amintesc că un alt fugar „politic”, Cîțu, cel care a decis cumpărarea de seruri experimentale și pentru generația anului 2300, a lăsat România bună de plată. Nu e mult, numai vreun miliard de euro!
Trădătorii nu se uită niciodată! Așa să ne ajute Dumnezeu! Deputat independent Mihai Lasca.
Concret, ministrul Chesnoiu a purtat discuții cu omologul său din Franța și i-a trimis o solicitare oficială ministrului francez al agriculturii prin care i-a propus menținerea integrității fizice a fabricii de la Luduș, în vederea continuării activității de către alți potențiali investitori sau direct de către fermierii interesați, având în vedere că în Transilvania sunt peste 500 de cultivatori de sfeclă de zahăr înregistrați. Un număr important sunt și din județul Alba, iar ei au investit masiv în tehnologia cultivării și recoltării acesteia.
## Stimați fermieri,
Partidul Social Democrat nu v-a abandonat niciodată și nu o va face nici acum, fie că este vorba despre zahăr, tomate, usturoi, cereale sau creșterea animalelor. Atât eu, cât și colegii mei înțelegem pe deplin provocările cu care vă confruntați, dar mai ales nevoile pe care le aveți pentru a putea deveni competitivi la nivel european.
Din acest punct de vedere, așa cum s-a întâmplat și în trecut, în Partidul Social Democrat veți avea mereu un partener și veți găsi mereu o ușă deschisă.
Deputat al PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuț. Mulțumesc.
De aceea, este foarte important să ducem aceste proiecte la bun sfârșit și, în același timp, să avem o strategie bine definită pe termen lung, pentru ca România să devină independentă energetic.
Deputat de Caraș-Severin, Romulus-Marius Damian.
Așadar, Partidul Social Democrat, atât la nivel parlamentar, cât și guvernamental, este interesat ca în această perioadă dificilă din punct de vedere economic, atât pentru populație, cât și pentru companii, să vină cu soluții rapide și concrete, care pot fi implementate imediat și pot asigura menținerea unui nivel de trai decent, care să combată efectele creșterii de prețuri datorate majorării inflației și conflictului din regiune.
Vă mulțumesc.
Deputat al PSD, Botoșani, Dan-Constantin Șlincu.
Nu numai că președintele l-a impus în fruntea Guvernului, ci acum îl pregătește și pentru a deveni prezidențiabilul PNL. Speră că românii vor rezona la „armata e cu noi”. Generalul Ciucă vrea să rămână nepătat.
Domnule prim-ministru, opriți atacul asupra presei! Dovediți că nu v-ați plagiat lucrarea de doctorat. Mulțumesc.
Nu, stimabili PSD-iști, nu aveți cum să înțelegeți și să apreciați munca cinstită a unui român din afara granițelor țării, nu aveți reperele necesare când sunteți croiți pe hoție, minciună și învârteli.
Indivizi îmbogățiți prin sifonarea banului public, paraleli cu empatia, nu aveți cum să înțelegeți că nimeni nu ia calea străinătății de drag. Nimeni! Nu aveți capacitatea să apreciați sacrificiile, osteneala, de multe ori dramele care stau în spatele deciziilor multor români de a se strămuta pe alte meleaguri. Decizii extrem de grele!
Ura și hoția voastră, aproape patologice, îi alungă și îi țin departe de țară.
Preocuparea voastră fundamentală e ce poate face România, ce pot face românii pentru voi, nu ce puteți face voi pentru țară și pentru români, adică o Românie fără hoție, fără penali, fără minciună și fără învârteli.
Vă mulțumesc.
Potrivit celor spuse de ministrul educației, aceste evaluări vor fi concepute de o companie specializată, deci o firmă privată, care să gândească subiectele evaluării standardizate național, la început și la sfârșit de an. Astfel, statul român renunță la monopolul subiectelor de examen și la crearea propriului curriculum. Va avea loc o externalizare a serviciilor educaționale oferite de minister către astfel de firme. Câtă vreme acești specialiști nu sunt ai Ministerului Educației și nu au un jurământ de onestitate în fața acestei țări, ce anume garantează că nu vor modifica, încetul cu încetul, conținutul învățării și nu vor fi introduse în școală și în mintea elevilor și a profesorilor informații bazate pe ideologie, și nu pe știință?
Tot prin acest plan măreț de reforme, alături de săptămâna „Școala altfel” se va introduce „Săptămâna verde”, astfel că pe altarul ideologiei radicale elevii vor fi învățați că vinovați pentru culoarea Planetei sunt părinții lor, care continuă să mănânce carne și să se încălzească folosind lemne de foc.
Pe această cale, facem un apel către Ministerul Educației pentru a opri continuarea destructurării învățământului românesc, prin măsuri sugerate de către așa-ziși „experți”, parteneri sociali sau ONG-uri, cu o agendă radical progresistă, fără reprezentativitate în societate.
Militați pentru o Românie instruită și educată, prin reforme care să asigure protejarea continuităților structurale, a liniilor de forță culturale ale societății, cu scopul realizării suveranității educaționale a națiunii române.
Vă mulțumesc.
Cristian Ivănuță, deputat AUR de Iași.
Lituania, Polonia, Germania, Franța – toate au un plan. România nu are niciun plan. România nu are o strategie energetică națională. Iar, dacă nu ai un plan, nu ajungi niciunde.
Ne-ați păcălit foarte mult timp că nu veniți să comunicați cu noi pentru că nu trebuie să știm încă. Adevărul este că nu aveți niciun plan, pentru că nici dumneavoastră nu știți, pentru că Guvernul pe care îl conduceți este caracterizat de incompetență, de haos și de slăbiciune.
E timpul să veniți în Parlament cu Strategia energetică națională și e timpul să veniți în Parlament cu Legea offshore. Măcar dumneavoastră, domnule Ciucă, să faceți jobul domnului ministru al energiei Virgil Popescu, dacă tot este ordin să îl țineți în funcție.
Mulțumesc mult.
Eforturile Partidului Social Democrat, susținute puternic de domnul ministru Marius Budăi, vor da rezultate, vor reuși să corecteze eroarea inițială propusă de USR referitoare la pensiile românilor pentru următorii 48 de ani, conferindu-le pensionarilor români respect și stabilitate economică.
Vă mulțumesc.
Rasaliu Marian, deputat de Brașov.
Sectorul energetic, cu accent asupra energiei produse din surse regenerabile, rămâne, de asemenea, o oportunitate importantă, împreună cu retehnologizarea și modernizarea rețelelor de energie și investiții în capacitățile de stocare a energiei.
Un prim semnal în acest sens a fost dat. Compania de energie Siemens Energy a decis să-și relocheze activitatea din zona Rusia–Belarus și a anunțat că este interesată să investească în țara noastră.
Toate aceste direcții de acțiune guvernamentală au în final un obiectiv comun.
Viorel Salan, deputat al Partidului Social Democrat de Hunedoara.
Vă mulțumesc.
Cu toate că România mai are mulți pași de făcut pentru copiii care se confruntă cu tulburarea de spectru autist, cu fiecare gest alt nostru putem crește gradul de conștientizare, de acceptare, de recunoaștere și de sprijinire a acestor copii speciali.
Înainte de a încheia, vreau să le felicit pe colegele mele Cristina Breșug și Mioara Jurgiu, consilieri județeni PSD Botoșani, pentru organizarea celei mai frumoase petreceri-surpriză pentru „Licuricii Albaștri” și membrii Asociației Părinților Copiilor cu Autism: tort, baloane cu heliu colorate, muzică, meniurile preferate și multă, multă veselie. Astfel, Ziua internațională de conștientizare a autismului a devenit cel mai bun prilej de socializare și de relaxare pentru copiii cu autism din Botoșani, iar noi am petrecut alături de ei momente unice.
Fiți toleranți, arătați bunătate și înțelegere, nu îi izolați, discutați cu ei, aveți răbdare să le înțelegeți problemele, nu îi criticați, oferiți ajutor, respectați-i! Fiți parte din procesul de integrare a copiilor cu autism în societate!
Vă mulțumesc.
Deputat PSD de Botoșani, Alexandra Huțu.
Sunt multe de spus și despre lipsa reformelor în educație, pensii sau cea administrativ-teritorială. Au blocat timp de 32 de ani aceste reforme, astfel încât oamenii și-au pierdut speranța și au devenit doar „alergici” la cuvântul reformă.
Românii s-au obișnuit cu puțin și, din păcate, nu mai au încredere că se poate și altfel. Privatul și societatea civilă ne țin pe linia de plutire și pentru asta trebuie să le mulțumim. Mulțumesc.
Alin Apostol, deputat al USR.
Și, în final, doresc să le răspund tuturor acelora care au demonstrat că nu au nici măcar o celulă creștină în tot organismul, acelora care țipă sus și tare că trebuie să ajutam întâi românii, apoi ucrainenii, să le ducem alor noștri camioanele primite de la Crucea Roșie, că avem destui săraci și Ucraina ne-a mazilit școlile în care se învață în limba română.
Da, poate că Ucraina, în mod istoric și popular, nu ne-a fost decât o țară vecină, și nicidecum prietenă, dar nimic în lumea aceasta nu dă dreptul unor indivizi, care nu au donat un leu în viața lor, să spurce din fața televizorului sau a camerelor de luat vederi efortul unei națiuni de a face bine. Când casele voastre vor arăta precum cele din Irpin sau Harkov, vă voi descărca și vouă ajutoare. Dar nu la poartă, ci în corturi la mii de kilometri de casă. În rest, tânjesc după ziua în care dictatorul Putin va semăna cu Hitler și Ceaușescu, nu prin apucături, ci și prin soartă.
Slava Ukraini! Trăiască România! Vă mulțumesc.
Radu Ciornei, deputat al USR de Suceava.
Stimați colegi ce faceți parte din arcul guvernamental, ați blocat înființarea comisiei pentru investigarea achizițiilor din pandemie, iar motivul îl cunoașteți doar dumneavoastră.
Domnilor guvernanți, românii, după câte se vede, plătesc mereu greșelile dumneavoastră, plătesc din greu pentru ca unii să acumuleze averi, să se achite facturi nejustificate și care nu aduc absolut nimic bun pentru cetățenii țării. Cât credeți că mai puteți continua în acest fel, care e pragul la care vreți să îi duceți pe oameni?
Sărăcirea românilor duce, implicit, la sărăcirea României. Asta vă doriți? Vă întreb pentru că asta simțim cu toții! Gianina Șerban, deputat AUR de Ilfov.
„Perioada de pace și stabilitate, fără precedent, pe care o traversează Europa, la sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI, se datorează existenței Uniunii Europene. Ea este cea care a generat nu doar un nivel ridicat de dezvoltare economică pe continent, ci și o nouă abordare a securității, întemeiată pe soluționarea pașnică a disputelor și pe cooperarea internațională multilaterală, prin intermediul unor instituții comune”, ne spunea Javier Solana în documentul „O Europă mai sigură într-o lume mai bună”.
Rolul NATO în oprirea acestui conflict la granițele noastre este evident. Mișcările, fără precedent, din flancul estic ne asigură de faptul că suntem și vom fi protejați de un eventual conflict desfășurat pe teritoriul României. Iar secretarul general adjunct al NATO, domnul Mircea Geoană, este un garant al acestui fapt.
Cum ar trebui să procedeze mai departe România în acest nou context?
România trebuie să continue să fie un partener de încredere pentru aceste instituții. România trebuie să continue să ajute oamenii ce fug din calea războiului. România trebuie să ofere în continuare ajutor vecinilor săi.
În același timp, România trebuie să se uite în propria ogradă și să ia toate măsurile ca acest ajutor să nu fie oferit periclitând securitatea sa și siguranța cetățenilor săi. România trebuie să gândească și să implementeze de urgență politici și măsuri care să asigure în continuare un climat socioeconomic sigur. România merită să dezvolte comunități funcționale și sigure.
Vă invit, dragi colegi, să reflectăm asupra acestor lucruri și să găsim împreună soluții. Avem o majoritate la guvernare și o situație destul de stabilă, ceea ce ne permite să venim cu idei și propuneri, apoi să le punem în aplicare.
Vă mulțumesc.
Deputat al PSD, Circumscripția electorală nr. 42 București, Dan-Cristian Popescu.
Domnule Ciucă, dumneavoastră ați plagiat. Peste 40 de pagini dintr-o lucrare subțirică de 130 de pagini, scrise aerisit. Atât ați plagiat! Apoi ne-ați spus că nu aveați cum să plagiați, pentru că lucrarea reflectă experiențele dumneavoastră de luptă, care sunt personale. Aceasta a fost singura dumneavoastră tentativă de explicație în mai mult de două, 3 luni de la momentul în care s-a dat informația către presă.
Domnule Ciucă, ca militar, onoarea este cea mai de preț și nimic nu e mai dezonorant decât să furi, mai ales să furi intelectual. Decât poate să persistați în greșeală și minciună. Când s-a demonstrat că ați furat, nu doar că nu ați recunoscut, adică ați mințit indirect. Dumneavoastră continuați să închideți ochii când persoane din anturajul
puterii amenință și intră cu bocancii în viața unui jurnalist onest care a arătat că generalul este gol de orice veșmânt de doctor în științe.
Domnule Ciucă, măcar acum, în ceasul al XII-lea, nu dați cinstea pe rușine. Rezolvați acum situația jurnalistei Emilia Șercan, într-un mod corect, compatibil cu principiile pe care le clamați.
Vă mulțumesc.
Cătălin Teniță, deputat USR PLUS de București.
De cele mai multe ori sunt goniți din sistemul care i-a ținut captivi, fără nici cel mai mic bagaj de cunoștințe practice.
Acești tineri au nevoie de sprijin material, educațional, emoțional și de socializare sănătoasă. Avem nevoie de centre de integrare profesională, de centre de socializare și de incluziune socială.
Fără acestea, statul român eșuează aproape complet pentru acești tineri, lăsându-i, pe foarte mulți dintre ei, pradă ușoară diverselor forme de delincvență, trafic de persoane etc.
Felicit autoritățile române pentru grija pe care o poartă refugiaților ucraineni și îi invit, îi rog să aibă cel puțin același nivel de aplecare și față de acești tineri.
Vă mulțumesc pentru atenție și pentru că vă pasă! Andrei Miftode, deputat USR PLUS de Brașov.
Problema aici nu e că se alocă prea mult pentru ucraineni, ci că se alocă mult, mult prea puțin pentru bolnavii români. Iar
eu cred, cu toată convingerea, că, așa cum Guvernul a reușit să găsească resurse pentru ajutorarea refugiaților, va găsi resurse bugetare pentru a aloca mai mulți bani bolnavilor din România.
PSD a propus dublarea acestei cote de hrană, de la 11 lei la 22 de lei și în mod corespunzător pentru categoriile speciale de bolnavi de TBC sau de SIDA. Iar noi, ca deputați, putem adopta rapid un act normativ pentru a aproba aceste valori. Există în dezbaterea finală de la Cameră un act normativ, PL-x 204/2021, inițiat tot de PSD, care tratează exact acest subiect, al creșterii valorii pentru cota de hrană a bolnavilor din spitalele din România.
Vă rog, așadar, să susținem această modificare și sper să avem un consens general pe acest subiect atunci când vom da votul final.
La rândul său, ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, a anunțat că un nou segment de vârstă al investitorilor în acest domeniu, respectiv cei trecuți de 40 de ani, dar care nu au împlinit 45 de ani, va putea beneficia de noi linii de finanțare. Concret, fermierii tineri care au așteptat timp de 5 ani să li se aprobe finanțarea de 40.000 de euro pentru instalare și au ajuns să depășească 40 de ani vor primi bani de la AFIR. Aceștia vor putea accesa banii europeni pentru dotarea cu utilaje, dar și pentru dezvoltarea afacerilor pe care le derulează în agricultură.
O altă veste notabilă o reprezintă anunțul ministrului agriculturii privind includerea în Planul Național Strategic a sumei de 400 de milioane de euro destinați infrastructurii rutiere de interes local și pentru exploatările agricole, dar și a 500 de milioane de euro pentru grupurile de acțiune locală. Proiectul va debuta la 1 ianuarie 2023 și se va derula până în 2027.
În plus, Guvernul a aprobat și acordarea a 530 de milioane de lei pentru Programul RURAL INVEST, care vine cu o nouă schemă de ajutor de stat pentru fermieri. Potrivit documentului Guvernului, Ministerul Finanțelor și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale instituie o schemă de ajutor de stat pentru întreprinderile din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și industriei alimentare, precum și pentru întreprinderile care își localizează producția în mediul rural și urban mic și a căror activitate comercială a fost afectată în perioada stării de urgență și a stării de alertă, în contextul crizei COVID-19.
Pentru realizarea proiectelor de investiții și pentru asigurarea continuității activităților în domeniul agricol primar, fiecare întreprindere poate primi 290.000 euro, în timp ce investitorii care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului, acvaculturii și industriei alimentare pot beneficia de câte 345.000 euro. Contractele de garantare și acordurile de finanțare în cadrul schemei se vor semna până la 30 iunie 2022, iar plata sumelor se va face nu mai târziu de 30 iunie 2023. Prin această nouă schemă de ajutor de stat instituită se acordă susținere financiară unui număr estimat de 4.286 de beneficiari. Banii vor putea fi folosiți pentru achiziția de terenuri agricole, de părți sociale ale întreprinderilor din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și industriei alimentare, pentru dotare sau retehnologizare și automatizare, pentru alinierea la obiectivele de mediu care să genereze eficiență și independență energetică, precum și pentru refinanțarea creditelor de investiții și/sau a creditelor pentru capitalul de lucru.
Așadar, nu vorbim doar de vești bune, ci noi, cei de la PSD, dovedim din nou că agricultura și industria alimentară românească sunt printre domeniile care prezintă un interes major și în această perioadă și care trebuie să își consolideze performanțele și să devină competitive pe termen lung, fără dependențe sau vulnerabilități generate de schimbările climatice, accesul dificil la finanțare, fragmentarea terenurilor și lipsa forței de muncă sau de fluctuațiile stocurilor de alimente de pe piețele externe, raționamente pentru care facem tot posibilul să susținem acest domeniu.
Dar, dincolo de eforturile noastre susținute și concretizate în politici agricole și de dezvoltare rurală sustenabilă, promovate de țara noastră, depinde preponderent și de agricultori și de investitorii din domeniu să valorificăm la maximum oportunitatea care ne este oferită, în actualul context mondial, respectiv cea a potențialului agrar de care dispunem.
Locul României nu este la marginea Europei și, în general, la marginea niciunui sistem politico-economic, ci acolo, sus, în rând cu toate națiunile civilizate. Dar pentru a ajunge acolo trebuie să reașezăm sistemul economic și politic în care funcționăm pe baze solide, durabile și eficiente. Or, printr-un instrument precum Planul național de redresare și reziliență, exact acest lucru îl realizăm.
De aceea, PNRR este vital pentru a depăși, pentru totdeauna, starea de înapoiere, până acum endemică. Însă, pentru ca acest instrument să-și demonstreze întreaga eficacitate, trebuie să urmăm întocmai fiecare pas dintre cei conveniți cu Uniunea Europeană. Obiectivele pe care le-am avut de îndeplinit în anul 2021 n-au fost nici ușoare, nici lipsite de complexitate și nu au vizat un singur domeniu, ci spectrul lor a cuprins ansamblul domeniilor vieții economicosociale. Am avut de îndeplinit obiective care țin de mediu (cum ar fi aspecte legate de alimentarea cu apă), de sustenabilitatea rețelei de transporturi (în special în ceea ce privește strategia pentru dezvoltarea transportului feroviar), de digitalizare (fără de care nu ne putem numi o economie și o societate modernă și competitivă), de reforma fiscală și a sistemului de pensii, de sprijinirea mediului de afaceri, de investițiile în sănătate, de consolidarea bunei guvernări, de educație, și nu numai. În total, 21 de obiective pentru anul 2021.
Cu toate că nu a fost ușor, în ciuda plecării de la guvernare a foștilor noștri parteneri iresponsabili și a crizei care a urmat, am reușit sa îndeplinim până în prezent obiectivele din calendarul asumat. Mai mult, România a instituit și un sistem informatic destinat tocmai monitorizării îndeplinirii obiectivelor Planului național de redresare și reziliență, în concordanță cu cerințele specifice.
Sunt 22 de obiective, pe care trebuie să le atingem până în la final de martie (anul acesta), pe cât de provocatoare, pe atât de vitale pentru dezvoltarea României pe termen mediu și lung.
Dotarea școlilor cu echipamente IT, întrucât educația viitorului nu poate fi decât digitală, iar copiii care nu dețin sau nu pot utiliza competențe digitale nu beneficiază în viață de șanse egale cu cei care au acces la așa ceva.
La fel de importante sunt și legea privind tichetele de muncă pentru lucrătorii casnici, mai ales în contextul în care pandemia a scos în evidență importanța acestora, și cea privind protecția avertizorilor de integritate, un pas înainte pentru protejarea resurselor publice, prin reperarea și pedepsirea corupției.
Există pași importanți în planul legii achizițiilor publice, în sensul operativizării, fluidizării procedurilor, dar și a
sistemului pilonului II de pensii, întrucât un sistem de pensii publice nefuncțional drenează resurse bugetare fără a atinge obiectivul esențial al oricărui sistem de pensii, adică asigurarea unui venit de înlocuire cât mai apropiat de cel avut în viața activă.
Vom face pași înainte și în ceea ce privește schema de ajutor pentru digitalizarea IMM-urilor, pentru a le face competitive pe piața unională, dar și în ceea ce privește operaționalizarea organizațiilor de management al destinației și cartografierea zonelor de destinație turistică, domeniul turismului reprezentând, pentru multe comunități, șansa de a prospera într-o lume tot mai dinamică.
În aceeași idee se înscrie și planul de acțiune pentru utilizarea patrimoniului cultural ca factor de creștere a competitivității sectorului turistic. România a fost înzestrată, prin eforturile și creativitatea generațiilor trecute, cu un patrimoniu cultural a cărui punere în valoare constituie atât o datorie, cât și o imensă șansă a generațiilor actuale.
Tot în domeniul turismului, vom veni și cu un plan concret de promovare a 12 rute turistice și culturale, precum și a obiectivelor de pe parcursul acestora, ceea ce va fi în beneficiul direct al celor implicați în exploatarea lor, adică micii întreprinzători dinamici și ambițioși care țin în viață comunitățile locale de pe întinsul României. Și, nu în ultimul rând, vom crea cadrul necesar dezvoltării cicloturismului în România, ca parte a tendințelor turistice ale viitorului.
Însă toate măsurile adoptate își pot atinge eficiența dorită doar în prezența mecanismelor unei guvernări eficiente, motiv pentru care planul de reformă a guvernanței se numără printre obiectivele acestui trimestru. Vor intra, de asemenea, în vigoare și metodologiile și procedurile de îmbunătățire a raționamentului în materie de politici publice și a planificării și a simplificării administrative, întrucât este bine cunoscut și acceptat de către liberali faptul că simplificarea administrativă reduce obstacolele din calea inițiativei private și descătușează energiile latente ale întreprinzătorilor dintr-o societate.
Tot în același scop vom operaționaliza structura ce se va ocupa de controlul calității în materie de reglementare, pentru că reglementarea este o chestiune nu de cantitate, ci de calitate, iar suprareglementarea este la fel de periculoasă sau chiar mai nocivă decât reglementarea incorectă. În paralel, vom adopta și strategia de dezvoltare a sistemului judiciar, un sistem judiciar eficient fiind esențial pentru un mediu de afaceri predictibil și prietenos cu investitorii.
Acestea sunt măsuri care, din perspectiva mediului de afaceri, pot părea pasive. Avem și o serie importantă de măsuri active, cum ar fi instrumentele financiare destinate digitalizării, acțiunii climatice, producției de energie regenerabile, și nu numai. Vom lansa și cererea de granturi pentru sprijinirea IMM-urilor în scopul formării de competențe digitale. Dar, în paralel, vom lansa și cadrul legal pentru înrolarea obligatorie în SPV a persoanelor juridice și vom operaționaliza planul de măsuri pentru prevenirea și limitarea evaziunii fiscale și a muncii la negru. Însă de efortul de digitalizare nu vor scăpa nici instituțiile statului, pentru că vom demara procesul de analiză a opțiunilor privind cloudul guvernamental.
Îndeplinirea obiectivelor de până acum, capacitatea de monitorizare transparentă a îndeplinirii lor și capacitatea de a îndeplini obiectivele acestui trimestru subliniază capacitatea Partidului Național Liberal de a fi o dată în plus în avangarda reformelor și dezvoltării României. Mărturisesc încrederea în faptul că nu vom rata acest moment, că nu vom rata trenul care ne va duce acolo unde merităm să fim, adică printre economiile dezvoltate ale lumii, și îmi doresc să ne revedem cu toții ca pasageri ai acestui tren.
Îmi doresc, cu toată puterea, ca la încheierea acestui an calendaristic să tragem linie și să exclamăm cu satisfacție că anul 2022 a fost anul investițiilor în agricultură!
Știm că digitalizarea costă! Însă acum, cu ajutorul fondurilor disponibile prin PNRR și bugetul multianual al Uniunii Europene, avem asigurate resursele financiare pentru informatizarea școlilor și universităților, a spitalelor, a administrațiilor locale, a instituțiilor care lucrează cu cetățenii. Mai mult decât atât, procesul de digitalizare este condus de un ministru care are o experiență foarte bogată în implementarea proiectelor europene și acest lucru ne dă speranțe că România digitală va deveni realitate în scurt timp.
În plan european, România ocupă un loc fruntaș la producția de energie, locul II după Norvegia. Până în 1989 producția excedentară era destinată exportului. Trebuie să fim conștienți de faptul că dispunem de rezerve de cărbune, gaz și petrol, pentru care este nevoie doar de un guvern responsabil și cu voință de a decide exploatarea lor.
Nici până în prezent, cu toate turbulențele de pe piața de energie declanșate în toamna anului trecut, nici măcar după escaladarea conflictului din Ucraina, care a generat majorarea prețurilor la gaz și petrol, Guvernul României nu a venit cu o strategie clară în domeniu.
Consider că România trebuie să elaboreze de urgență o strategie de redeschidere a sondelor și declanșarea unor proiecte noi de forare și exploatare a rezervelor naturale de care dispune, care să ne scoată din situația de criză. E necesar ca aceste măsuri să fie luate cât mai repede. Criza este abia la început. Pericolul afectării sectorului privat este real, cu tot ceea ce înseamnă el: închiderea unor firme cu capital românesc, pierderea locurilor de muncă și presiunea care se va exercita asupra sistemului de asistență socială, precum și practicile anticoncurențiale și monopoliste, cum a fost creșterea bruscă și exagerată a prețului la carburant de la începutul lunii martie 2022, care a generat o creștere în lanț a prețurilor la servicii și produse.
În opinia mea, cei care au generat astfel de creșteri artificiale trebuie trași la răspundere. Mă întreb dacă România mai are Minister al Energiei... sau dacă mai are Guvern... Cum este posibil să lași piața energiei, atât de sensibilă în aceste vremuri, la mâna unor speculanți? Ne amintim în ce mod au fost adoptate legile privind consumatorul vulnerabil și a compensării prețului la energie. Pe repede înainte, fără un studiu de impact serios, astfel încât într-un timp foarte scurt de la adoptare au necesitat modificări. Nici nu e de mirare că la un moment dat era un adevărat haos legislativ, iar unele companii au profitat de aceasta și au emis facturi aberante.
Solicit Guvernului României să ia măsuri urgente în următoarele direcții: tragerea la răspundere a speculanților; repunerea în funcțiune a capacităților de producție electrice, inclusiv a celor pe cărbune; finalizarea investițiilor începute în capacitățile de producție; deschiderea exploatărilor de gaze naturale în perimetre noi; crearea cadrului de exploatare a gazului din Marea Neagră și renegocierea PNRR astfel încât niciun stat membru să nu mai poată fi șantajat de interese externe și interne.
A treia provocare majoră cu care ne confruntăm cu toții este provocarea inegalității. Nu trebuie neglijată. PSD a implementat o serie de măsuri prin care să sprijine populația aflată în nevoie. Tot noi am propus coaliției și Guvernului o măsură destinată salariaților pentru a face față creșterii prețurilor la alimente: creșterea puternică a valorii tichetelor de masă, cu peste 40%! Această măsură se adaugă celorlalte propuneri PSD privind acordarea de vouchere pentru achiziția de alimente pentru persoanele cu venituri mici și vouchere pentru rechizite, haine și alimente pentru elevii cu burse sociale. Noi considerăm că degeaba produci bunuri dacă populația nu și le poate permite. Creșterea economică trebuie direcționată către oameni.
În concluzie, provocările nu se încheie niciodată. Însă eu sper că toată această serie de șocuri din societățile noastre – fiindcă nu se întâmplă doar la noi – ne va uni și ne va determina să investim în industrie și agricultură pe termen lung, pentru a reduce considerabil dependența noastră de țări străine.
Având în vedere numărul mare de copii și tineri refugiați ucraineni ajunși în prezent în România, s-a luat decizia ca universitățile românești să își schimbe regulamentele de înmatriculare a solicitanților. Studenții ucraineni au fost astfel înscriși în regim de urgență în anul universitar și, mai mult, primesc burse de sprijin din partea Ministerului Educației.
Salut și apreciez la superlativ eforturile statului român, materializate atât prin deciziile Guvernului Nicolae Ciucă, cât și prin acțiunile societății civile, dar și ale școlilor și universităților românești, care au reacționat cu promptitudine și au oferit refugiaților din Ucraina cazare în căminele lor, hrană, asistență și consiliere psihologică.
Acesta este numai un simplu exemplu care ne arată că o companie de stat poate să fie și profitabilă, și competitivă, și folosită ca instrument pentru dezvoltarea IMM-urilor românești. Alte exemple putem găsi și în sectorul energetic, industrial sau al transporturilor. Modele de bună practică în a asigura un mixt între ceea ce trebuie și poate să facă statul ca să aducă bani la buget și să sprijine economia privată găsim din plin în toate statele puternice. Sper ca guvernanții noștri să aibă înțelepciunea să le pună în practică și în țara noastră.
O altă situație anormală este dată de valoarea plății muncii românilor, totdeauna mai mică decât a străinilor. Și, cum nu ar fi îndeajuns, avem una din cele mai mari sarcini fiscale pe costul forței de muncă.
Dimensiunea pierderii demografice prin migrație va depinde de cât de rapid, cât de substanțial și cât de durabil va fi progresul general al societății românești în următorii ani. În condițiile menținerii unui decalaj mare între standardul de viață din România și cel din Occident, tendința spre emigrare nu se va diminua.
Va fi statul român capabil să stopeze acest declin și să adopte măsuri de stimulare a repopulării țării cu etnici români?
Însă, pentru a duce la capăt acest proiect, statul ar trebui să aibă în vedere și soluții care să ajute la achiziția de carburanți mai ieftini. În acest sens, o soluție ține de continuarea discuțiilor cu cei din Comisia Europeană, în așa fel încât statul să beneficieze de o aprobare pentru a reduce acciza la carburanți. Odată cu reducerea acesteia, ar scădea și prețul combustibilului. În plus, autoritățile cu atribuții de control trebuie să țină sub observație prețurile la benzină și motorină, tocmai pentru a preîntâmpina cozile inutile la stațiile PECO. Sunt absolut necesare această verificare permanentă și luarea de măsuri, acolo unde este cazul, având în vedere și abuzurile făcute în ultima vreme de anumiți furnizori de carburant.
Instituțiile statului au obligația de a proteja populația în fața valului de scumpiri, iar măsurile impuse de stat trebuie implementate cât mai repede.
A doua măsură se referă la acordarea de vouchere, până la final de an, pentru achiziția de rechizite, haine și alimente tuturor elevilor care primesc burse sociale, respectiv 156.000 elevi. Impactul calculat este de aproape 32,7 milioane de euro, până la finalul anului, respectiv 0,012% din PIB, iar sursa de finanțare este, de asemenea, Programul operațional pentru persoane defavorizate.
Cea de-a treia măsură este sprijinul pentru transportatorii afectați de creșterea prețurilor la carburanți. Este vorba de o schemă de ajutor de stat pentru decontarea carburanților de operatorii economici. Condiția este ca alimentarea să fie făcută pe teritoriul României, de firmele de transport care se ocupă de transport de mărfuri în cont propriu, transport de mărfuri pentru alte persoane și transport de persoane regulat sau ocazional. De această facilitate vor beneficia circa 1.500 de companii. Impactul bugetar este de 50 milioane de lei, iar decontarea se va face în limita a 50 de bani/litru de carburant.
Toate măsurile din noul pachetul propus de PSD pot fi finanțate din fonduri europene și de la bugetul național, astfel încât să se genereze o echilibrare economică și socială, simultan cu protejarea puterii de cumpărare a populației și supraviețuirea firmelor de transport din țara noastră.
PSD demonstrează, încă o dată, că este cu adevărat interesat să rezolve problemele reale ale românilor și, în același timp, își respectă angajamentele pentru care a intrat la guvernare.
Poate că nici nu ar trebui să ne mai mire astfel de acțiuni, căci se pare că e o modă în coaliția actuală de guvernare să se taie panglici pentru obiective nefinalizate sau finalizate acum zeci de ani. Tot în județul Hunedoara, anul trecut, reprezentanții PNL deschideau sticla de șampanie pentru o procedură tehnică la o lucrare deja inaugurată acum 35 de ani. Incompetența și impostura actualei guvernări trebuie mascate, nu-i așa?, cu minciuni aruncate cetățenilor, pentru că altfel s-ar vedea crunta realitate.
Și în cazul legii privind construcția amenajărilor energetice de pe cursul Jiului, și în cazul barajului de la Mihăileni, scenariul este același: vă împăunați cu așa-zisa „finalizare” a unor lucrări care, de fapt, nu sunt încheiate și pentru care nu există în acest moment certitudinea că vor fi viabile, odată date în funcțiune, pentru că studiile care să arate impactul și eficiența lor nu au fost aduse la zi. Asta demonstrează din plin impostura în care se lăfăie această coaliție de guvernare, care inaugurează pe bandă rulantă orice creează aparența că ar face ceva pentru cetățeni.
Hunedorenii merită mai mult decât promisiunea deșartă a unor proiecte care ar putea să se dovedească, la fel ca multe altele, irelevante sau eșecuri totale, mai ales fiind făcute pe genunchi, fără bază solidă. Din păcate, ceea ce livrează coaliția de guvernare acum este doar praf în ochii publicului, în încercarea disperată de a-și masca incapacitatea de a face pentru români proiecte cu adevărat utile, viabile și corecte.
Partidul Național Liberal are, așadar, soluții viabile pentru a compensa creșterile uriașe de prețuri la energie, iar lansarea acestui program de investiții va conduce în timp la costuri mai mici la facturile de energie și va contribui, totodată, la consolidarea independenței energetice a României!
Prin noi înșine pentru România!
Comisia Europeană a amenințat România cu acțiuni în justiție, dacă Guvernul român nu va lua măsuri pentru a apăra statul de drept. Aceasta a subliniat mai multe moduri în
care statul de drept este distrus în România și a avertizat că va activa Cadrul privind statul de drept dacă aceste tendințe nu sunt inversate.
Acesta este doar începutul. Poporul român se confruntă în continuare cu mai multe probleme, multe dintre acestea fiind agravate de corupție. Rapoartele privind mita, care erau uluitoare în urmă cu 10 ani, sunt la fel de prezente și astăzi. Așadar, dacă nu aveți finanțele necesare pentru a vă completa tratamentul, nu veți putea beneficia de toate serviciile, iar sănătatea unui nou-născut este determinată de mita pe care o viitoare mamă este obligată să o plătească.
Toți cei din societate, cu rolurile și atribuțiile lor, de la clasa politică la instituțiile publice, la sectorul comercial și inclusiv cetățenii României, trebuie să se implice permanent în lupta împotriva corupției, dar numai în termeni de utilitate și corectitudine, prin care societatea civilă poate monitoriza investițiile publice, pentru asigurarea transparenței, eficienței și tratamentului egal.
Dar corupția selectivă, pe criterii de putere și interese externe, mi se pare marea corupție politică inventată în România de politicienii ajunși la putere. Marii autori ai corupției românești sunt și rafinații ei dirijori. Așa se face că, pe de o parte, a fost declamat un așa-zis „succes” în combaterea corupției, dar, în fapt, cei care ar fi trebuit să lupte împotriva corupției au fost cei mai abili beneficiari ai acesteia.
„Corupția – o boală cronică și incurabilă a oricărui aparat de stat din toate timpurile și toate popoarele.”
Zelenski vorbește despre reconstrucție într-o perioadă cumplită pentru țara lui. Vorbește despre viitor în vremuri în care prezentul pare tare fragil. Despre victorie, într-un moment când lupta este tot mai aprigă.
La Stanford, acum 17 ani, am avut șansa să-l cunosc pe marele profesor Larry Diamond, renumit pentru studiul sistemelor democratice din întreaga lume. Am absolvit cursul lui cu calificativ maxim, apoi mi-a făcut onoarea de a fi asistentul său pentru cartea „Spiritul democrației”. Iată ce ne spune Larry Diamond, supranumit „Mr. Democracy”, despre vremurile pe care le trăim: „Am încredere în perspectivele pe termen lung ale democrației, pentru că este un sistem superior din punct de vedere moral și pentru că s-a dovedit de-a lungul timpului a fi mai eficient în satisfacerea nevoilor umane, creșterea economiilor, protejarea mediului, respectarea drepturilor omului și controlul corupției. În plus, este natura umană să caute autonomie personală, demnitate și autodeterminare. Dar nu este nimic inevitabil în triumful democrației. Pot democrațiile lumii să-și gestioneze diferențele și să își adune forțele pentru a face față provocării reprezentate de renașterea autoritarismului?” În aceste vremuri vom afla răspunsul?
„Destinul nostru, al României și Ucrainei, este să fim apărătorii libertății în regiune.” O frază pe care prea puțini traducători au preluat-o în discursul istoric al lui Zelenski, deși este esența ultimei luni, a ultimilor ani și a ultimelor decenii. Ba chiar a ultimelor secole. Suntem aici, de strajă, împreună.
Glorie României! Glorie Ucrainei! Glorie Europei!
Faptul că o țară mult mai puternică decât noi, respectiv Germania, care nici nu este tampon în calea extinderii conflictului militar din Ucraina, înaintează o astfel de propunere confirmă din nou că noi, cei de la PSD, lucrăm cu adevărat în interesul poporului nostru, pe care ne dorim să îl punem la adăpost de orice risc suplimentar, având în vedere contextul economic mondial, dar și cel geostrategic. Așadar, iată încă o dovadă clară că am fost acuzați pe nedrept de populism, când, de fapt, chiar avem nevoie de o renegociere profesionistă a PNRR, nu ca cea din trecut, gestionată de USR!
Ministrul german de finanțe, Christian Lindner, citat de agenția de presă Reuters, a declarat că destinația Fondului de redresare al Uniunii Europene, înființat pentru a ajuta blocul să se redreseze după pandemia de COVID-19, ar putea fi modificată în contextul războiului din Ucraina. Deci ministrul german al finanțelor, șeful Partidului Liber Democrat, formațiune de dreapta, resimte aceeași nevoie pe care PSD a tot indicat-o în ultima perioadă și s-a lovit, pe plan intern, de eschive sau chiar de critici încrâncenate venite din partea unui șir lung de opozanți mai mult sau mai puțin tradiționali!
Cu alte cuvinte, devine notabil faptul că însuși liderul democraților liberi (FDP), partid cu doctrina consacrată preponderent afacerilor, a pus accentul pe o renegociere a PNRR, tocmai pentru că până și Germania are mare nevoie de noi „investiții în infrastructură, energie și competitivitate”.
La fel ca majoritatea dumneavoastră, țin să salut acest punct de vedere care reconfirmă teza PSD privind importanța și urgența pentru o nouă ajustare a PNRR, discutată și stabilită cu forurile europene și pentru România.
Îmi exprim încrederea că declarațiile comisarului european pentru economie, Paolo Gentiloni, conform cărora Uniunea Europeană va discuta, în câteva săptămâni, dacă trebuie să împrumute în comun mai mulți bani, ca răspuns la provocările create de invadarea Ucrainei de către Rusia, vor căpăta contur la timp. De asemenea, am mare încredere în abilitatea și disponibilitatea Franței, stat care conduce cererile pentru contractarea unor noi credite de către UE, dar și în atitudinea altor țări, cum este Germania, spre exemplu, care, la început, s-au opus acestor noi împrumuturi, iar acum dovedesc mai multă flexibilitate și chiar ajung să solicite și ele și mai multe fonduri.
Ni se creionează o nouă oportunitate de renegociere, pe care nu trebuie să o mai ratăm, așa cum a făcut-o fosta guvernare de dreapta, din cauza unor orgolii doctrinare și politicianiste, dublate de interese obscure, ci trebuie să ne angajăm să obținem exact cât merită țara noastră să primească drept finanțare, astfel încât să beneficiem cu adevărat de redresare și de reziliență!
Mai mult decât atât, domeniile vitale, dar văduvite în prezent de sprijinul financiar al Uniunii prin acest angajament față de Comisia Europeană și celelalte state, cum ar fi agricultura, trebuie să primească sprijin real și suficient, în detrimentul consultanței cu care USR nu a reușit și nu va reuși vreodată să hrănească populația României sau să-i crească, în mod realist, nivelul de trai!
Militez să ne concentrăm cu toții, de pe acum, să ne canalizăm eforturile și să conlucrăm ca să generăm premisele necesare oportunităților viitoare de care să beneficiem ca stat!
Disensiunile s-au dovedit dintotdeauna neproductive, la fel și secretomania manifestată de USR în privința Planului național de redresare și reziliență actual, pe care l-au elaborat în mod părtinitor și în defavoarea scopului inițial al acestuia sau, altfel spus, împotriva creșterii etapizate și uniforme a economiei românești.
Costul găzduirii și al integrării sociale a refugiaților necesită costuri și mai mari. Unele țări cu fluxuri mari de refugiați, cum ar fi țara noastră și Polonia, au extins accesul refugiaților și la servicii sociale, de educație și sănătate.
În timp ce Franța este pentru contractarea unor noi datorii, Germania, Olanda, Austria și alte state membre se opun unor noi împrumuturi, argumentând că impactul economic al războiului din Ucraina este încă neclar.
Conform comisarului european pentru economie, Comisia Europeană urmează să evalueze, în câteva săptămâni, dacă trebuie să împrumute mai mulți bani, ca răspuns la provocările create de război.
Sunt multe ramuri care în țara noastră au nevoie de reformă și investiții, însă contextul actual ne-a dovedit că domenii precum energia, agricultura sau reziliența sunt prioritare în situații de criză.
Peste tot acest partid vede doar hoți, infracțiuni cu bani publici ori interese personale ale unor așa-ziși „baroni”, însă acest lucru este doar o metodă prin care ei înțeleg să obstrucționeze sistemul legislativ. Ce nu reușesc ei în Parlament continuă ONG-urile în instanțe.
USR a avut șansa guvernării și au arătat țării ce pot. Și acum miniștrii noștri fac eforturi să repare dezastrul făcut de acest partid când a fost la conducerea țării.
Se pare că USR este nociv atât la putere, cât și în opoziție!
– Unu din trei copii este cuprins în acest sistem al meditațiilor, cu o frecvență mai ridicată în clasele terminale, a VIII-a și a XII-a.
– Plata meditatorului se face pe baza unei înțelegeri și sunt puține cazuri care au drept bază o formă contractuală și/sau bonuri fiscale. Costul mediu al unei ședințe de
pregătire particulară este între 50 și 100 de lei, iar o familie plătește lunar aproximativ 300 de lei pentru un copil în scopul meditării.
– Matematica, limba și literatura română, precum și limbile străine sunt materiile la care se solicită cel mai frecvent ore de pregătire.
– Unu din trei copii a participat la meditații plătite în anul școlar 2019–2020. Tot atâția au participat și la consultații/ore de pregătire gratuită. În prezent – anul școlar 2020–2021 –, 19% dintre elevi participă la meditații, iar 20% dintre părinți au deja în plan ca în perioada imediat următoare copilul să ia ore în particular. Dacă se gândesc la următorul an școlar, jumătate dintre părinți cred că ai lor copii vor participa la ore în particular.
– Meditațiile se derulează în cele mai multe cazuri cu un profesor din altă școală (69%) și mai puțin cu profesorul de la clasă (14%).
– În același timp, Consiliul Național al Elevilor a solicitat Ministerului Finanțelor, Ministerului Educației, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției să ia toate măsurile care se impun pentru a garanta fiscalizarea tuturor meditațiilor și sancționarea contravențională a cadrelor didactice care nu declară aceste surse de venit.
Majoritatea avem copii. Toți ne dorim ce este mai bun pentru copiii noștri. În același timp, ar trebui să ne gândim că majoritatea părinților se duc să presteze activități casnice în afara programului de lucru pentru a putea plăti aceste meditații pentru ca copiii lor să țină pasul cu cei care-și permit plata.
Este normal să reglementăm pentru prestatorul casnic plata impozitului și a contribuției pentru pensii, iar în cazul profesorilor să închidem ochii și să ne facem că nu știm nimic?
Este normal să ne dăm copiii la meditații fără a vrea un contract?
Este normal ca nimeni să nu verifice aceste meditații? Vorbim despre educația copiilor. Nu de puține ori au fost cazuri când anumiți profesori au atentat la siguranța copiilor, iar alții discutau cu copiii despre altceva în loc despre materia pentru care părinții credeau că plătesc.
Nu credeți că a venit timpul să reglementăm acest fenomen?
Fenomenul muncii nedeclarate afectează întreaga Uniune Europeană: un Eurobarometru special, comandat de DG EMPL în februarie 2020, indică faptul că unu din 10 europeni declară că au achiziționat bunuri și servicii prezumate a proveni din muncă nedeclarată, iar unu din 3 europeni cunosc în cercul apropiat o persoană care prestează muncă nedeclarată. Cel mai frecvent, bunurile achiziționate sau serviciile provin din sectoarele de reparații/renovări de locuințe (30%), coafor și cosmetică (27%), servicii de reparații (19%).
Efectele muncii nedeclarate sunt extrem de grave pentru economie și pentru sistemele sociale și acestea constau în subminarea sustenabilității fiscale și colectării veniturilor la buget, fiind o formă de evaziune fiscală și de diminuare a calității locurilor de muncă și competiției. Deși estimările oficiale sunt greu de realizat în sectorul muncii nedeclarate, o evaluare bazată pe Labor Input Method (aportul de forță de muncă nedeclarată) realizată de Comisia Europeană în 2017 indică faptul că România, alături de Polonia și Lituania, sunt statele cu cea mai mare valoare estimată a muncii nedeclarate din totalul forței de muncă, peste 25% din valoarea brută adăugată generată de tot sectorul privat. Ministerul Educației ar trebui să depună eforturi semnificative pentru a reglementa lecțiile private pentru elevi și studenți, întrucât lecțiile private au devenit o povară majoră pentru veniturile gospodăriei familiilor.
Un moment important în construcția edificiului României democratice îl reprezintă promulgarea Legii nr. 116 din 18 iunie 1998 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române. Prin acest act legislativ se poate considera că s-a marcat un moment decisiv în procesul remodelării Armei noastre și, pe plan mai larg, al stabilizării României pe coordonatele statului de drept.
Actul normativ va fi în vigoare până în anul 2004, când intră în vigoare Legea nr. 550 din 29 noiembrie 2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, prin care se stabilesc statutul, atribuțiile și competențele instituției, organizarea și conducerea, drepturile și obligațiile personalului instituției.
Prin acceptarea ca membru cu drepturi depline în Asociația Polițiilor și Jandarmeriilor Europene și Mediteraneene cu statut militar, Arma noastră capătă vocație
europeană, iar misiunile îndeplinite peste hotare, în spațiul ex-iugoslav, sub egida ONU, sunt cea mai palpabilă dovadă a profesionalismului jandarmilor, instruiți și educați să fie furnizori, garanți și apărători de liniște, ordine de drept și acumulări democratice.
Cadrul normativ actual stabilește Jandarmeriei Române atribuții în cazul dezastrelor, pe două mari paliere:
– participă la limitarea și înlăturarea consecințelor dezastrelor naturale, tehnologice, de mediu sau complexe;
– asigură măsuri de ordine și de protecție a zonelor în care s-au produs sau există pericolul iminent de producere a unor incendii, explozii ori a altor situații de urgență ce pun în pericol viața, integritatea fizică a persoanelor sau bunurile acestora.
Intervenția pentru limitarea și înlăturarea efectelor situațiilor de urgență se realizează pe niveluri diferite, conform gradului de operabilitate al structurilor Jandarmeriei Române, în primă urgență fiind asigurată de către subunitățile de intervenție ale inspectoratelor de jandarmi județene, ulterior, în funcție de amploarea și evoluția situației operative, creșterea capacității de intervenție fiind asigurată de grupările de jandarmi mobile competente teritorial, ultimul nivel de intervenție fiind asigurat de Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei.
Pentru îndeplinirea funcțiilor principale și de sprijin, în situații de urgență, Jandarmeria Română:
– asigură măsurile de menținere, asigurare și restabilire a ordinii publice;
– asigură planificarea judicioasă a resurselor la dispoziție în vederea îndeplinirii misiunilor specifice;
– participă la planificarea și asigurarea capacităților operaționale necesare deblocării căilor de acces în zona afectată de o situație de urgență, în scopul salvării vieții omenești și facilitării accesului structurilor de urgență în locațiile afectate;
– participă la acțiuni de căutare și salvare a persoanelor;
– asigură măsurile de protecție a zonelor în care există pericolul iminent de producere a unor situații de urgență și în cele de evacuare a populației;
– asigură securizarea și supravegherea zonelor afectate/evacuate;
– participă, atunci când situația o impune, la transportul unor categorii de forțe și mijloace de intervenție, al persoanelor evacuate și al altor resurse, precum și la distribuirea apei și hranei pentru persoanele și animalele afectate sau evacuate;
– aplică măsurile de asigurare a ordinii publice și de protecție a zonelor în care s-au produs sau există pericolul iminent de producere a unor situații de urgență și restabilirea ordinii publice în zona afectată și în imediata vecinătate a acesteia;
– participă la asigurarea protecției transporturilor cu ajutoare umanitare și la distribuirea acestora;
– asigură paza pe timpul realizării misiunilor de evacuare a populației și a bunurilor materiale;
– asigură securitatea și paza perimetrului zonelor de intervenție/carantină;
– asigură securitatea și paza zonelor evacuate;
– sprijină acțiunea de evacuare a persoanelor, animalelor și bunurilor și realizarea taberelor/locurilor destinate evacuaților/sinistraților;
– participă, în sprijinul inspectoratelor pentru situații de urgență, cu forțe și mijloace la asigurarea reacției și înlăturarea efectelor produse de situația de urgență; – asigură recunoașterea, cercetarea, evaluarea în teren și raportarea primară a consecințelor situațiilor de urgență;
– asigură monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice; – participă la stabilirea și pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaților din zonele afectate;
– asigură legături de comunicații și informatică pentru structurile proprii.
Inspectoratul General este unitatea centrală a Jandarmeriei Române, cu personalitate juridică și competență teritorială generală, care planifică, organizează, conduce, coordonează și controlează activitatea structurilor din subordine, asigură colaborarea cu celelalte instituții ale statului, organizații guvernamentale și neguvernamentale din țară și din străinătate.
Inspectoratul General este condus de un inspector general, numit în această funcție de ministrul afacerilor interne.
Inspectorul General al Jandarmeriei Române este ajutat în îndeplinirea atribuțiilor sale de un prim-adjunct și șef al statului major și de adjuncți numiți în funcție, la propunerea sa, de către ministrul afacerilor interne.
„Jandarmeria Română este instituția specializată a statului, cu statut militar, componentă a Ministerului Afacerilor Interne, care exercită, în condițiile legii, atribuțiile ce îi revin cu privire la: apărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a proprietății publice și private, la prevenirea și descoperirea infracțiunilor și a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum și la protecția instituțiilor fundamentale ale statului...” (Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române).
ca, în viitor, energia electrică să fie produsă în România la prețuri suportabile atât pentru populație, cât și pentru agenții economici.
Anumiți lideri politici s-au făcut remarcați în societate printr-un ton agresiv, xenofob și discriminatoriu, care incită la ură și care promovează o societate în care o persoană merită înjurată, chiar bătută dacă are o opinie divergentă. Deși avem peste 30 de ani de când trăim în democrație, ea continuă să fie înțeleasă prost. Libertatea de exprimare înseamnă că suntem liberi să ne exprimăm opiniile și că este sănătos să avem păreri diferite, fără a suferi din această cauză.
Agresivitatea cu care unii politicieni sau cetățeni își manifestă opiniile trebuie condamnată și sancționată, fiindcă nu putem tolera un discurs al urii și al intoleranței.
Este suficient să vă uitați la tipurile de comentarii exprimate în social media, pe pagina unui persoane publice, pentru a constata că oamenii se grăbesc să folosească apelative de tot felul, să adreseze acuze și concluzii specifice unor oameni care cred că le știu pe toate. Iar dacă cineva are perspective diferite este agresat într-o formă sau alta. Reflectați asupra acestor lucruri și veți înțelege repede cât am decăzut ca specie umană.
Agresivitatea dezumanizează și conduce către pierderea identității. Atunci când devenim insensibili la tragediile din jurul nostru, la suferința și nenorocirile cu care se confruntă alți oameni, suntem în pericol ca specie umană, fiindcă pierdem tot ceea ce ne diferențiază de animale. Iar agresivitatea verbală este prima etapă în această direcție.
România are doar de câștigat dacă ne întrecem în idei și argumente, respectând opiniile divergente și renunțând la agresiunea fizică și verbală.
Sunt doar o parte dintre măsurile care fac parte din planul PSD pentru stabilizarea economică și salut decizia PNL de a susține măsura noastră privind voucherele pentru alimente, urmând, desigur, ca valoarea exactă a voucherelor să fie stabilită de comun acord în coaliție, pe baza calculelor macroeconomice și în funcție de surse de finanțare disponibile.
Dar iată de ce vă spun că avem nevoie de o coaliție funcțională. Iată de ce vă spun că avem nevoie de o conducere legitimă la PNL, care să aibă puterea de decizie în coaliție. Avem nevoie, urgent, să adoptăm aceste măsuri. Oamenii le așteaptă cu mult interes, pentru că aceste măsuri le pot asigura protecția necesară în fața inflației și a scăderii puterii de cumpărare.
Le urez colegilor liberali să aibă un congres lipsit de surprize, care să instaureze rapid o conducere legitimă în fruntea PNL.
Acest primar liberal nu are voie să distrugă tot ce s-a realizat până acum în Constanța – cel mai mare port la Marea Neagră al României.
Constănțenii au ajuns la capătul răbdării și se întreabă, pe bună dreptate: ce va mai strica sau desființa acest edil, care își dorește să șteargă din memoria colectivă tot ce a fost realizat de primarii de dinaintea sa, sau sunt vizate terenurile pe care sunt amplasate vedetele?
Sensul este despre reîntoarcerea la străvechiul cod al lui „împreună”, iar educația este calea prin care ne putem înțelege mai bine, putem deveni mai conștienți de riscuri și lua decizii mai înțelepte pentru viitorul nostru.
Timp de 30 de ani educația a fost lăsată la coada listei de priorități, ceea ce a contribuit la un nivel nepermis de abandon școlar timpuriu, 2,2%, dar și la un nivel al analfabetismului funcțional de peste 50%.
Doar împreună, cu actori din mediul politic, public, din societatea civilă și privat, putem face reforme reale în educație și oferi o perspectivă educațională inclusivă cetățenilor României. Prin activitatea mea parlamentară voi
contribui la un sistem educațional în care integritatea, echitatea și performanța devin borne de bază.
Dincolo de prietenia cunoscută dintre gen. Ciucă și gen. Hăpău, conducerea DGIA este numită de către premier, nu de ministrul de resort, ca în toate structurile de acest gen. În Poliția Română, pe care o bănuiește Emilia Șercan în descrierea ei, unii de acolo sunt doar niște unelte mici. E problema lor dacă se lasă folosiți. Ar fi bine să nu se lase, din respect pentru instituția Poliției Române. Lucian Bode, actualul ministru de interne, este doar un politician care se crede important, iar ca să rămână așa face și el servicii. A prins și el gustul puterii și nu face față. Mi s-a spus cu ce se ocupă, am și amintiri de anul trecut, din campania internă pentru alegerea conducerii Partidului Național Liberal.
Emilia Șercan are dreptate în ceea ce spune în articol (https://pressone.ro/emilia-sercan-autoritatile-statului-auorchestrat-o-operatiune-de-kompromat-impotriva-mea-acumincearca-sa-o-musamalizeze), ceva se întâmplă cu instituțiile și cu structurile statului care cred că pot orice, inclusiv să intre în viața personală a unui jurnalist, și acest lucru e de o gravitate fără precedent pentru România. Sub pretextul că sunt vremuri periculoase pe care le traversăm la graniță. Cunoașteți astfel de motive, context în care se amestecă lucrurile. Chiar nu putem închide ochii. Indiferent de consecințe. Vom asista, mai devreme sau puțin mai târziu, aproape de 2024, la campanii de denigrare, de manipulare, de șantaj pentru anumite obiective politice sau ale unor grupuri de interese. Cine se va ridica cât de cât în ochii alegătorilor și va constitui un pericol pentru vreun candidat important al coaliției PSD–PNL sau va incomoda în vreun fel în alegerile din 2024 va fi „lucrat ca la carte”. Se vor ocupa Lucian Bode, Nicolae Ciucă și cei care umilesc oamenii profesioniști din structurile statului român, cerându-le să se ocupe de ceea ce nu ar trebui să facă. Eu nu vreau să trăiesc și să fac politică într-un astfel de mediu. Se poate și democratic, corect, cu atenție pentru problemele oamenilor, nu pentru scaunele unor oameni slabi, șantajabili.
Într-o astfel de țară doriți să trăim?
Nu facem nimic? Întoarcem capul ca să ne apărăm scaunul comod? Eu m-am decis să nu tac. Am un copil care vreau să trăiască într-o țară în care democrația funcționează și în care nu se lucrează cu unelte ascunse ochilor cetățenilor atunci când nu e de apărat niciun secret național, ci doar poziția politică a cuiva disperat după putere.
Ocupați-vă de binele României, nu de politicienii plini de bube, ale căror probleme nu le veți putea ascunde la nesfârșit! Veți fi respectați când nu mai intrați în jocuri politice!
Boris Romanțenko a fost unul dintre cei care au făcut acest efort umanitar, un om care era de-acum un simbol al unui lucru pe care îl simțim în sinea noastră cu toții, și anume că, prin orice dificultăți sau drame trecem, până la urmă,
decența și umanismul prevalează asupra barbariei. Obuzul rusesc a stins viața acestui om, dar ceea ce simboliza el va dăinui, iar de data aceasta barbaria poartă uniforma armatei ruse.
Parcă niciodată minciuna nu a fost mai gogonată – în numele „denazificării” să ucizi supraviețuitori ai Holocaustului – și sentimentul de gol, de lipsă de sens, străbate atât faptul în sine, cât și explicațiile sale. Bombardamentul asupra civililor înseamnă crime de război, iar acestea vor trebui judecate negreșit la finalul acestei invazii iraționale. Armata rusă, comandanții săi militari, liderii de la Kremlin – cu toții sunt în acest moment criminali de război. Ei ucid fără remușcări civili, între care și supraviețuitori ai Holocaustului, distrug comunități, strivesc destine și pângăresc simboluri.
Așa cum am mai spus, crimele de război oribile din orașele și satele Ucrainei, astăzi, ale Federației Ruse, comandate de Vladimir Putin și elita genocidală de la Kremlin, aduc un enorm prejudiciu inclusiv memoriei soldaților sovietici care au luptat împotriva nazismului între 1941 și 1945.
Acum câteva săptămâni am spus că niciodată în Europa un spațiu atât de vast, peste care trupele naziste și aliații lor au persecutat și exterminat evreii și unde zac rămășițele victimelor Holocaustului, descoperite sau nedescoperite, marcate sau nu, sub memoriale sau în gropi comune, nu a mai fost în situația de a fi devastat și compromis definitiv. Așadar, Rusia a înregistrat și această premieră negativă, este pentru prima dată de la încheierea Celui de-Al Doilea Război Mondial când memoria victimelor Holocaustului este ultragiată și atacată tocmai de o națiune care s-a aflat între națiunile aliate care au învins Germania nazistă.
Mai mult, crimele comise la Bucea, genocidul barbar, primul din secolul XXI, torturile și crimele de la Mariupol, din alte orașe și sate din Ucraina confirmă că Federația Rusă este astăzi cel mai notoriu stat criminal, după tot ce a reușit să facă mediul internațional în ultimii 70 de ani pentru a preveni crimele împotriva umanității și genocidul.
Actul ucigaș săvârșit de armata rusă împotriva supraviețuitorului Holocaustului nu este singular. Vă reamintesc că, la începutul lunii martie, armata rusă a bombardat Memorialul Victimelor Holocaustului de la Babi Yar. Acest memorial evocă crimele teribile înfăptuite de Germania nazistă și colaboratorii ei împotriva evreilor de pe vastul teritoriu ucrainean, iar între aceste crime înspăimântătoare se numără și cea care a început pe 29 septembrie 1941, cu execuția a 33.761 de evrei și aruncarea lor în râpa de la Babi Yar, de la marginea orașului Kiev.
Așadar, armata rusă distruge probe istorice ale Holocaustului operat de naziști pe teritoriul ucrainean și ucide supraviețuitori ai ororilor din lagărele naziste. Nu mai este nicio îndoială că narațiunea Federației Ruse asupra „denazificării” Ucrainei este cea mai grosolană și violentă manipulare asupra discursului public în materia protecției memoriei europene și a victimelor Holocaustului.
PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ
## Intrăm în ordinea de zi.
Mulțumesc frumos.
Nu în cele din urmă, v-aș ruga să mă susțineți în demersul pe care l-am inițiat pentru înființarea unui muzeu de istorie și cultură a romilor și pentru înființarea unui teatru al romilor.
La mulți ani romilor din România!
La mulți ani romilor de pretutindeni!
Mulțumesc, în numele minorității rome, dumneavoastră și statului român.