Statistici
[MCP]

Caută în arhivă

/

Se încarcă discursul…

Monitorul.ai

Arhivă publică a Monitorului Oficial al României, Partea a II-a — stenogramele lucrărilor Parlamentului. Citabilă, durabilă, verificabilă.

Sursa

monitoruloficial.ro
Camera Deputaților
Senatul României

Metodologie

Cum extragem datele
Analiza discursului
Identitatea înregistrărilor
Corecții și sesizări
Sprijin operațional

Conținut public

Stenogramele Monitorului Oficial sunt documente publice, reproduse aici verbatim. Permalink-urile rămân stabile între reindexări.

Monitorul.ai · Arhivă publică · Conținut neoficial

Confidențialitate Termeni Pipeline (AGPL-3.0)Site (AGPL-3.0)

Florică Ică Calotă · 7 decembrie 2021 · monitorul.ai

Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·7 decembrie 2021

Declarații politice · adoptat tacit

Florică Ică Calotă

Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Constantin Bîrcă – declarație politică având ca temă „Sectorul agroalimentar trebuie să părăsească zona de risc!”; – Florin Piper-Savu – declarație politică intitulată „Pensionarii români – pensionari europeni”; – Dan-Constantin Șlincu – declarație politică: „Odată cu intrarea PSD la guvernare toate categoriile vulnerabile de români vor fi protejate și respectate!”; – Sorin Năcuță – apel către autorități pentru reanalizarea criteriilor privind ierarhizarea regională a proiectelor cuprinse în Planul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2020–2030; – Christine Thellmann – declarație politică: „Este responsabilitatea noastră, a parlamentarilor, să le redăm, prin lege, dreptul de a vota celor aproape un milion de persoane cu dizabilități!”; – Andrei-Daniel Gheorghe – declarație politică intitulată „Oare cine s-a gândit pe la Comisia Europeană să ne fure și Crăciunul?”; – Nicolae-Miroslav Petrețchi – marcarea zilei de 10 decembrie – Ziua internațională a drepturilor omului; – Beniamin Todosiu – declarație politică referitoare la pensiile speciale ale aleșilor locali; – Alin-Costel Prunean – declarație politică intitulată „«Legea porcului» sau cum să îți bați joc de țăranul român”; – Dumitru-Viorel Focșa – declarație politică intitulată „Domnule prim-ministru, opriți abuzurile de la Constanța!”; – Alexandra Huțu – declarație politică: „Avem cu toții obligația, în județele pe care le reprezentăm, să ne implicăm în acțiuni de comunicare și informare a familiilor militarilor și veteranilor de război decedați privind dreptul la funeralii cu onoruri militare”; – Radu-Marcel Tuhuț – declarație politică cu tema „Nu putem negocia viețile românilor pentru comisioanele din Planul național de redresare și reziliență”; – Mihai Ioan Lasca – declarație politică intitulată „Uniunea Europeană este utopia europeană!”; – Laurențiu-Dan Leoreanu – declarație politică: „PNL și PSD au o sarcină foarte clară – construirea bugetului pe anul 2022 trebuie să fie responsabilă”; – Brian Cristian – declarație politică despre „Marea testare națională”; – Dan Tanasă – declarație politică intitulată „Pierderea clădirilor de patrimoniu – o cedare a suveranității”; – Cristina Camelia Rizea – declarație politică: „Trenul metropolitan Constanța”; – Anamaria Gavrilă – comentarii critice adresate actualilor guvernanți; – Marius-Andrei Miftode – declarație politică: „Ieri FSN, astăzi USL 2”; – Ringo Dămureanu – declarație politică intitulată „România condamnă extremismul antiromânesc din Republica Serbia”; – Daniel-Codruț Blaga – declarație politică ce are ca subiect „Adoptarea Directivei privind avertizorii de integritate, conform Directivei Parlamentului European și a Consiliului Europei cu privire la protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii”; – Francisc Tobă – declarație politică intitulată „Legea, ca factor de agresiune la adresa securității cetățeanului”; – Adrian Alda – declarație politică intitulată „Formele de dispariție a terenului agricol trebuie diminuate!”; – Oana-Alexandra Cambera – declarație politică: „Uniunii Europene îi pasă mai mult de sănătatea românilor decât României?”; – Iulian-Alexandru Muraru – intervenție privind rolul Regelui Mihai I în istoria României; – Alexandru Popa – declarație politică având titlul „România a încasat deja prima tranșă din PNRR, în valoare de 1,8 miliarde de euro”; – Bogdan-Alexandru Bola – intervenție intitulată „Nicolae Kalinderu – un personaj uitat al istoriei noastre”; – Bogdan-Iulian Huțucă – declarație politică având ca subiect „Eliminarea taxei de pod intră pe ultima sută de metri”; – Oana-Gianina Bulai – declarație politică: „PSD sprijină producătorii și fermierii români”; – Florică Ică Calotă – declarație politică despre „Problematica deșeurilor din plastic”; – Virgil Alin Chirilă – declarație politică intitulată „USR încearcă să își recupereze, printr-un «populism justițiabil» deșănțat, procentele pierdute din cauza proastei guvernări!”; – Cristina Burciu – declarație politică având ca temă „Guvernul liberal a asigurat stabilitatea țării într-o perioadă foarte dificilă”; – Romulus-Marius Damian – intervenție prilejuită de „Sărbătoarea Sfântului Nicolae”; – Diana-Anda Buzoianu – declarație politică cu referire la clasa politică; – Cristina-Elena Dinu – declarație politică intitulată „PSD se pronunță în mod ferm pentru stoparea declinului demografic”; – Ervin Molnar – declarație politică: „Constituția României trebuie să reflecte realitățile politice, economice și sociale ale prezentului!”; – Florin-Claudiu Roman – declarație politică intitulată „Autostrada Sebeș–Turda a fost dată în folosință!”; – Mirela Furtună – declarație politică având titlul „Creșteri de pensii și alocații în bugetul pe anul 2022”; – Adrian-George Axinia – declarație politică având ca subiect „Măsuri urgente pentru evitarea incendiilor din spitale”; – George Șișcu – declarație politică: „Avem nevoie de buget pe anul 2022, realist și echilibrat, cu măriri de pensii și salarii, dar și cu investiții”; – Lilian Scripnic – declarație politică intitulată „Mortalitatea COVID-19 din România este legată direct de soluțiile medicale alese de autorități. De ce doar vaccin, iar antivirale nu?”; – Lucian Feodorov – declarație politică: „Trebuie să ne preocupe păstrarea forței de muncă românești!”; – Silviu Nicu Macovei – declarație politică intitulată „Situația geostrategică din Ucraina trebuie să declanșeze dezbateri publice în țara noastră!”; – Ioan Mang – declarație politică: „Să nu uităm de românii din țările vecine!”; – Marian Crușoveanu – declarație politică având titlul „Guvernul va aloca fonduri pentru plata restanțelor la energia termică în Constanța”; – Corneliu-Mugurel Cozmanciuc – declarație politică despre „Provocările anului 2022”; – Remus Munteanu – declarație politică având ca subiect „Școala în pandemie”; – Ștefan Mușoiu – declarație politică: „Pentru noi contează creșterea nivelului de trai, nu contrele continue sau testarea răbdării partenerilor de guvernare!”; – Nicu Niță – declarație politică având ca temă „Interzicerea încălzirii cu lemne, o nouă bombă din PNRR”; – Daniela Oteșanu – declarație politică având titlul „Misiunea PSD este să readucă normalitatea în viața oamenilor, să aibă grijă de toți cetățenii, în special de cei vulnerabili, munca să fie încurajată și răsplătită, familiile cu copii sprijinite!”; – Radu Panait – declarație politică privind „Coaliția iresponsabilității”; – Sebastian-Ioan Burduja – „Apel pentru salvarea istoriei și a patrimoniului nostru cultural”; – Maria Stoian – declarație politică cu referire la „Proiectul «Poarta globală»”; – Ștefan-Bucur Stoica – declarație politică având titlul „Drumul expres Pitești–Craiova rămâne un obiectiv de infrastructură prioritar pe agenda Guvernului Nicolae Ciucă”; – Alina-Elena Tănăsescu – declarație politică intitulată „PSD ia primele măsuri pentru susținerea fermierilor și creșterea securității alimentare a României!”; – Silviu-Titus Păunescu – declarație politică: „România la sfârșit de an”; – Vasilică Toma – declarație politică având ca temă „Relansarea Programului «Tomata», gura de oxigen salvatoare pentru agricultorii români și produsele autohtone”; – Daniel Tudorache – declarație politică: „Ne luați porcul și Crăciunul, identitatea națională și crezul creștin și ne dați, în schimb, COVID cu multe tulpini și LGBT!”; – Vasile Nagy – declarație politică având titlul „1 decembrie 2021”; – Vetuța Stănescu – declarație politică: „Avem primii bani din PNRR!”; – Ioan Vulpescu – declarație politică având ca subiect „Social-democrația, înapoi în prim-plan – guvernarea necesară”; – Mihai Weber – declarație politică intitulată „Aplicarea Legii nr. 197/2021 trebuie deblocată de urgență!”; – Vetuța Stănescu – declarație politică: „Avem primii bani din PNRR!”; – Ioan Vulpescu – declarație politică având ca subiect „Social-democrația, înapoi în prim-plan – guvernarea necesară”; – Mihai Weber – declarație politică intitulată „Aplicarea Legii nr. 197/2021 trebuie deblocată de urgență!”;

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Problematica deșeurilor din plastic”

Producția de plastic a crescut exponențial la nivel mondial în doar câteva decenii, de la 1,5 milioane de tone în 1950 la 359 de milioane de tone în 2018. După o scădere abruptă în prima jumătate a lui 2020, din cauza restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19, producția de plastic și-a revenit în a doua jumătate a anului și odată cu aceasta au revenit și deșeurile din plastic.

În fiecare an, în Uniunea Europeană sunt generate aproximativ 26 de milioane de tone de deșeuri din plastic. Mai puțin de 30% dintre acestea sunt reciclate, iar o parte sunt exportate în țările din afara UE. Restul merge fie la gropile de gunoi, fie la incinerare, fie sfârșește în natură, inclusiv pe plaje sau în păduri, râuri și mări.

Rezultatele folosirii plasticului de unică folosință pot fi observate pe malul mărilor, dar și în oceane. Conform unei

estimări, până în 2050 oceanele ar putea conține mai multe materiale din plastic decât pești.

Principalele probleme care complică reciclarea plasticului sunt calitatea și prețul produsului reciclat, comparativ cu plasticul original.

Deoarece materialele plastice sunt ușor adaptabile nevoilor funcționale sau estetice ale fiecărui producător, diversitatea materiei prime complică procesul de reciclare, făcând-o costisitoare și afectând calitatea produsului final.* În consecință, cererea de plastic reciclat, deși în creștere accelerată, reprezenta în 2018 doar 6% din cererea de materiale plastice din Europa.

În Europa, recuperarea energiei este cea mai folosită modalitate de a elimina deșeurile din plastic, urmată de reciclare. 25% dintre deșeurile din plastic sunt depozitate în gropi de gunoi.

Jumătate din plasticul colectat pentru reciclare este exportat în țări din afara UE pentru a fi tratat.

În contextul ședinței

Identitatea înregistrării

record_id:: mo://2021/II/186#agenda-1#act-80
content_fingerprint:: cd1f0f559e0b
schema_version:: 1.13.0
indexed_at:: 2026-05-10T16:26:58.214321+00:00

518 cuvinte

Motivele pentru export includ lipsa capacităților, a tehnologiei sau a resurselor financiare pentru tratarea locală a deșeurilor.

Până de curând, o mare parte dintre deșeurile din plastic era exportată în China, însă interdicția recentă a Chinei asupra importurilor de deșeuri din plastic va diminua exporturile din UE.

Astfel se încearcă găsirea de modalități circulare și ecologice de gestionare a deșeurilor de plastic.*

Rata redusă a reciclării plasticului în UE duce la pierderi mari atât pentru economie, cât și pentru mediu.*

Cercetătorii estimează că în 2019, la nivel global, producția și incinerarea materialelor plastice au degajat în atmosferă peste 850 de milioane de tone de gaze cu efect de seră. Până în 2050 aceste emisii ar putea ajunge la 2,8 miliarde de tone.

În mai 2018, Comisia Europeană a înaintat o propunere pentru problema plasticului care ajunge în mări și oceane. Această propunere a prevăzut interzicerea de la 3 iulie 2021 a celor mai frecvente 10 produse de unică folosință din plastic găsite pe plajele europene.

În cadrul Pactului verde, 55% din ambalajele din plastic vor trebui reciclate până în 2030.

Produsele din plastic reprezintă unul din cele 7 domenii considerate esențiale de Comisia Europeană pentru trecerea la o economie circulară până în 2050. Pe lângă Strategia europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară, mai multe propuneri în privința deșeurilor din plastic sunt așteptate din partea Comisiei Europene.

România trebuie să se alieze celorlalte state membre din UE1 2 pentru eliminarea treptată a materialelor plastice.*

Marcheri (6)

Vocea proprie Toate vocileToate codările Doar ≥ 0.7

Calitate deliberativă (DQI)

Calitate deliberativănivelul justificării· 2

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul explică mecanismul cauzal care complică reciclarea plasticului, oferind o justificare calificată.

„Deoarece materialele plastice sunt ușor adaptabile nevoilor funcționale sau estetice ale fiecărui producător, diversitatea materiei prime complică procesul de reciclare, făcând-o costisitoare și afectând calitatea produsului final.”

În context ↑

Calitate deliberativăconținutul justificării· common_good

Vocevoce proprieMarkerCadru

Justificarea se bazează pe interesul general pentru mediu și economie, nu pe interese de grup.

„Rata redusă a reciclării plasticului în UE duce la pierderi mari atât pentru economie, cât și pentru mediu.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Referință neutră la statele membre UE; nicio derogare sau respect explicit.

„România trebuie să se alieze celorlalte state membre din UE”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul prezintă eforturile curente fără a angaja explicit cereri adverse.

„Astfel se încearcă găsirea de modalități circulare și ecologice de gestionare a deșeurilor de plastic.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Recunoaște argumentele pentru exportul deșeurilor fără a le combate sau a le integra într-o dezbatere.

„Motivele pentru export includ lipsa capacităților, a tehnologiei sau a resurselor financiare pentru tratarea locală a deșeurilor.”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul susține o poziție de aliniere, fără a propune o alternativă sau mediere specifică.

„România trebuie să se alieze celorlalte state membre din UE pentru eliminarea treptată a materialelor plastice.”

În context ↑